Modelul Conservator Diacritice

8/20/2019 Modelul Conservator Diacritice

1/27

Profesor coordonator: Student:Lect. univ. dr. Bogdan ZUGRAVU


2/27

Cuprins:

1. Sisteme de asigurări. Consideraţii tehnice.........................32. Modelul conservator - corporatist.......................................43. Conţinutul modelului de politcă socială germană...............64. Practici ale modelului conservator. Studiu de ca pe!ermania "i #elgia.................................................................$4.1 !ermania. %rganiarea protecţiei sociale.........................$4.2 &voluţia protecţiei sociale 'n !ermania..........................124.3 #elgia. %rganiarea protecţiei sociale............................1(4.4 &voluţia protecţiei sociale 'n #elgia................................1$#i)liogra*e+..........................................................................2(

2


3/27

1. Sisteme de asigurări. Consideraţii tehnice.

Motivu principa pentru care se asigur! oa"enii este acea c! orice individ ra#iona tinde s! $%i

"ini"i&e&e riscurie $n "od vountar at'ta ti"p c't vaoarea siguran#ei sae este "ai "are dec't

costurie nete de asigurare a riscurior.

Statu i"pune o(igativitatea contri(u#iei a un siste" de asigur!ri na#iona datorit! faptuui c!adesea e)ist! o serie de e)ternait!#i pentru societate asociate deci&iei de ne*asigurare.

Statu furni&ea&! e $nsu%i asigurarea $n anu"ite condi#ii. +e e)e"pu, $n ca&u asigur!rior

o(igatorii de r!spundere civi! pentru de#in!torii de autoturis"e, statu i"pune o(igativitatea

asigur!rii dar nu produce, organi&ea&! e $nsu%i siste"u de asigurare.

Pentru a e)ista %i a fi eficient! o asigurare pe pia#a privat! este necesar s! fie $ndepinite c'teva

condi#ii:

Pro(a(iitatea de apari#ie a eveni"entuui asigurat tre(uie s! fie:

Ř independent! $n popua#ie * i.e. pro(a(iitatea de apari#ie a unui eveni"ent pentru un

individ nu este infuen#at! de pro(a(iitatea de apari#ie a aceuia%i eveni"ent pentru at

individ-

Ř "ai "ic! de unu * apari#ia unui anu"it eveni"ent ce asigurat/ este pro(a(i!, dar nu

se constituie ca certitudine pentru nici un seg"ent de popua#ie ca de e)e"pu %o"a0u

$n ca&u anu"itor ra"uri industriae restructurate, cu" ar fi "ineritu $n Ro"'nia/-

Ř cunoscut! sau esti"a(i! * pro(a(iitatea de apari#ie a unui risc s! poat! fi cacuat! $n

(a&a unor date %i indicatori generai, de tipu ratei de dependen#! de"ografic!, ratei de

"ortaitate, ratei de "or(iditate etc.-

Ř cunoscut! $n aceea%i "!sur! tuturor ceor i"pica#i * infor"a#ia necesarii cacuuui

pro(a(iit!#ii de apari#ie a unui eveni"ent s! fie cunoscut! asiguratuui-

Ř accesi(i! asigur!toruui %i costurie de coectare a acestei infor"a#ii s! fie fe&a(ie

pentru asigur!tor-

Ř e)ogen! * pro(a(iitatea de apari#ie a unui eveni"ent pentru un individ s! nu depind! de

co"porta"entu respectivuui individ, deci s! nu poat! fi infuen#at! de acesta.

1oate aceste condi#ii, dac! sunt $ndepinite, pro(a(iitatea de aparte a eveni"entuui poate fi

esti"at! $n (a&a unui cacu actuaria. n aceste condi#ii asigurarea eveni"entuui se poate reai&a pe

pia#a privat!, $n ca& contrar, statu tre(uie s! preia organi&area unui siste" de asigur!ri pentru

respectivu eveni"ent

Asigur!rie de s!n!tate i"pun costuri foarte ridicate pentru esti"area pro(a(iit!#ior

individuae de apari#ie a diferiteor (oi c't %t pentru coectarea %i controu infor"a#iei reevante,

necesare acestui cacu. Ca ur"are, asigur!rie de s!n!tate apar "ai pu#in frecvent pe pia#a privat!. Ce

"ai frecvent, acest tip de asigurare privat! se reg!se%te $n siste"u a"erican, $n care nu"!ru %i

densitatea fir"eor private de asigur!ri pentru o serie arg! de eveni"ente de a asigur!ri de via#!,3


4/27

"a%in!, ocuin#!, gea"uri p'n! a asigur!ri $"potriva diferiteor erori profesionae/ este foarte "are,

preu'nd o serie de costuri asociate serviciior de s!n!tate.

Asigur!rie sociae, spre deose(ire de cee private (a&ate pe contri(u#ii actuariae, deci $n (a&a

unui cacu a pro(a(iit!#ii de apari#ie a unui eveni"ent/, redistri(uie costurie, adesea c!tre cei pentru

care aceste costuri sunt "ai u%or de suportat. Acest fapt se reai&ea&! prin i"punerea unei contri(u#i

propor#ionae cu veniturie. Pata deci se face $n func#ie de posi(iit!#i. Beneficiie sunt distri(uite $n

func#ie de nevoi.

Redistri(uirea nu se reai&ea&! de a cei (oga#i c!tre cei "ai s!raci, ci "ai degra(! de a cei "ai

noroco%i c!tre cei "ai pu#in noroco%i.

Modu $n care sunt cacuate (eneficiie %i niveu acestora $n ca&u apari#iei eveni"entuui

asigurat are consecin#e puternice asupra structurii distri(u#iei (un!st!rii $ntr*o societate.

n ca&u siste"eor de asigur!ri de s!n!tate, tipu (eneficiuui %i "!ri"ea sa depind de nevoia

particuar! a individuui, av'nd un caracter puternic personai&at. 4ndiferent de "!ri"ea contri(u#iei"ee, (eneficiu pe care $ voi o(#ine, su( for"a trata"entuui "edica, este acea%i %i este deter"inat

de tipu de afec#iune %i nevoie "ee de s!n!tate.

+e*a ungu istoriei s*au re"arcat "ai "ute tipuri de siste"e de asigur!ri sociae. Cee "ai

i"portante sunt: sistemul de asigurări sociale de tip Bismark , sistemul de asigurări sociale de tip

Beveridge, sisteme asigurătorii în flux continuu (Pay-as-You-Go) %i sisteme asigurătorii cu

capitalizare de fonduri

2. Modeu conservator * corporatist

Siste"u de asigur!ri de tip Bis"arc5 a preuat denu"irea dup! nu"ee ui 6tto von Bis"arc5,

cancear a ceui de*a doiea Reic7. Acesta a introdus, pentru pri"a oar! $n 8uropa, un siste" ega de

asigur!ri sociae. Cancearu este considerat creatoru pri"uui stat "odern ger"an prin refor"ee

institu#iona*organi&atorice ini#iate ca repic! a pro(e"ee datorate procesuui de industriai&are $n

8uropa.

Modeu ger"an de poitic! socia! este cunoscut ca fiind (ine integrat $n cerin#ee econo"iei

de pia#!, iar instru"entee poiticii sociae sunt concepute astfe $nc't s! fie co"pati(ie cu reai&area

o(iectiveor de eficien#!, respectiv s! fie confor"e cu principiie de func#ionare eficient! a pie#ei.

Caracteristica principa! a "odeuui re&id! $n (a&a sa ocupa#iona! %i $n rou predo"inant a

asigur!rior sociae reai&ate prin contri(u#iie anga0atorior %i anga0a#ior. Literatura de speciaitate

utii&ea&! pentru econo"ia ger"an! ter"enu de 9econo"ie socia! de pia#!9.

+e*a ungu secouui, Ger"ania a fost fr!"'ntat! de tur(uen#e poitice %i sc7i"(!ri

e)traordinare, $n perioada dintre cee dou! r!&(oaie "ondiae ;


5/27

un siste" na#iona a asigur!rior sociae care acoperea $"(on!virie, accidentee industriae %

pensiie. Modeu poiticii sociae ger"ane, nu"it 9conservator * corporatist9, 9continenta9 sau

9cre%tin *de"ocrat9 a atras aten#ia cercet!torior, "ai aes pentru c! s*a dovedit deose(it de puternic %i

via(i. Modeu ger"an ofer! o poitica socia! care se distinge car de (un!starea stateor socia*

de"ocrate scandinave sau de poitica i(era!, ori socia! "ini"a! din SUA %i Angia.

Reunificarea Ger"aniei nu a sc7i"(at ni"ic din carcateristicie generae din aceste state

de&votate. Cu e)cep#ii "inore, progra"ee de de&votare ae Ger"aniei de Vest au fost e)tinse

Ger"aniei de 8st.

n iteratura de speciaitate, poitica socia! conservatoare ger"an! este recunoscut! ca un

"ode de de&votare propriu, nu un 7i(rid. Pro(a(i cea "ai i"portant! caracteristic! a de&vot!rii

statuui ger"an este accentu a(urist %i rou predo"inant 0ucat $n asigur!rie sociae. n Ger"ania,

(eneficiie din asigur!ri sunt diferen#iate $n func#ie de c'%tigurie anterioare %i finan#ate propor#iona

din contri(u#ii de a agen#ii econo"ici %i de a personau acestora p'n! a un anu"it pafonAse"eni ator state conservator*corporiste de&votate, contri(u#iie sunt reparti&ate %i p!tite a

diferite fonduri de asigurare, $n func#ie de tipu de risc %i ocupa#ie. Aceste fonduri sociae de asigurare

sunt organi&atei pe principiu ad"inistra#iei autono"e. Pe aceast! cae, ad"inistra#ia direct! a statuui

este evitat!. Aceast! poitic! socia corporatist! este tota diferit! de siste"u de asigur!ri sociae

na#iona %i unifor" din Marea Britanie

6(iectivu principa a poiticii sociae $n Ger"ania este de sus#inere a statuui. Pri"u siste"

na#iona de asigur!ri sociae a fost reai&at de regi"u conservator %i autoritar din @@? $n Ger"ania.Progra"u de asigur!ri a ui Bis"arc5 a fost considerat ca o inova#ie defensiv!, proiectat pentru

a contracara "i%carea sociaist! $n cre%tere %i s! asigure oiaitatea noii case "uncitore%ti industriae

fa#! de stat. Bis"arc5 s*a te"ut de cre%terea noii "i%c!ri a(uriste %i de a"enin#area care putea afecta

sta(iitatea statuui. Preferin#ee ui pentru o asigurare socia! etatist! a $nt'"pinat o opo&i#ie vioent!

din partea casei "uncitoare industriae, care $n Ger"ania era for"at! din grupuri divi&ate.

4ntroducerea siste"uui de asigurare socia! $n anii @@? a fost interpretat! ca un co"pro"is $ntre

paternais"u * etatist %i corporatis"u * conservator. +in punct de vedere reigios, Ger"ania este divi&at! $ntre catoicis" %i protestantis", dog"ee

tradi#ionae catoice av'nd un i"pact profund asupra poiticii sociae ger"ane prin reintroducerea

aspecteor conservator * corporatiste. Partidee care au for"uat aceste poitici au fost cee cre%tin *

de"ocrate "ai aes dup! ce de*a doiea r!&(oi "ondia. A fost oferit! o aternativ! a capitais"u

e)istent prin cre%terea propriet!#ii private, asigur'nd o distri(u#ie corect! $n s!n!tate, o protec#ie

pro"o#iona! a anga0a#ior de c!tre agentu econo"ic.

4deau corporatist, de coa(orare tripartit! $ntre guvern, anga0a#i %i agen#i econo"ici, ca o

aternativ! a e)pansiunea capitaist! %i sociaist!, a fost frecvent asociat cu catoicis"u socia.

+octrina su(sidiarit!#ii au)iiar!/ care $%i are originea din $nv!#!tura socia*catoic! %i care a fost

=


6/27

for"uat! pentru pri"a oar! $n ;3, a fost i"portant! $n poitica socia! din Ger"ania. Principiu

au)iiarit!#ii care este specificat $n constitu#ia ger"an! face diferen#e $ntre sarcinie %i prerogativee

variateor unit!#i sociae $n a%a fe $nc't unit!#ie sociae "ari s! nu*%i asu"e responsa(iitatea pentru

unit!#ie sociae su(ordonate "ai "ici, e)cept'nd ca&u $n care acestea nu au posi(iitatea de a

r!spunde a nevoi.

Scrierie Papei oan Pau a *ea $n anii ;@? %i ;;? reiau, principiu su(sidiarit!#ii %i

averti&ea&! c! a"estecu e)cesiv a statuui va priva fa"iia %i co"unitatea oca! de func#iie sae.

Statu este $ns! un partener i"portant a organi&a#iior corporatiste, asocia#iior vountare %i

co"unit!#ii. Biserica a 0ucat %i ea, un ro i"portant $n de&votarea #!rior do"inate de infuen#a

catoic!.

+up! ce de*a doiea r!&(oi "ondia, for#ee aiate de ocupa#ie, au propus * cu suportu unor

refor"atori vest*ge"ani *crearea unui singur progra" na#iona de asigur!ri, "odeat dup! siste"u

Beveridge, introdus $n Marea Britanie, $n ;


7/27

adi#iona cu pensii private, dar datorit! genero&it!#ii siste"uui ger"an de pensii aceast! categorie este

destu de i"itat!. 8ste recunoscut! i"portan#a care se acord! $n Ger"ania distinc#iei dintre (eneficiie

de asigur!ri sociae (a&ate pe contri(u#ii, considerate a fi pe depin $ndrept!#ite %i (eneficiie de

asisten#! socia!, care sunt stig"ati&ate.

Actu de refor"! a pensiior din ;;2 a introdus o serie de sc7i"(!ri, cu inten#ia de a reduce

costurie $n cre%tere a siste"uui pu(ic de pensii, care continu! s! nasc! controverse. Cee "ai

i"portante consecin#e ae refor"ei de pensii au fost redefinirea procedurii de a0ustare a pensiior $n

func#ie de c'%tigurie nete, $n oc de a0ustare $n func#ie de c'%tigurie (rute, %i cre%terea perioadei de

pensionare a = de ani a fe"ei. Cre%terea perioadei de pensionare a fe"ei este interesant! %i este

argu"entat! de poitica ger"an! de ung! durat! de a descura0a intrarea pe pia#a "uncii a fe"eior.

A0utoaree de %o"a0 sunt ca %i pensiie foarte apropiate de saariie avute anterior. Ca o deose(ire fa#!

de ceeate co"ponente ae asigur!rior sociae, $n ca&u a0utoruui de %o"a0 e)ist! un fond organi&at

a nive federa. A0utoru de %o"a0 se $"parte $n 2 p!r#i. 6 parte for"at! din persoanee care contri(uiea siste"u de asigur!ri sociae %i o parte finan#at! din i"po&itee generaei. Capii de fa"iie care au

copii pri"esc =@ din uti"u venit net o(#inut, iar cei f!r! copii pri"esc =. A0utoru de %o"a0 se

acord! @ uni.

Ger"ania se reg!se%te $n grupu de #!ri cu foarte pu#ini s!raci, doar 2, fa#! de 2,= $n

Portugaia, 22 $n 4taia %i 2?,@ $n Grecia. +oar +ane"arca cu e"eie au fost puse de "ute ori $n situa#ia de a nu intra $n siste"u de asigur!ri sociae.

Principau "otiv a fost acea c! rareori au o afiiere continu! pe pia#a "uncii. >e"eie au nevoie de 3=

de ani de contri(u#ii pentru a pri"i pensie de stat. Cei care ucrea&! su( @ ore pe s!pt!"'n! sunt

e)cu%i de a a0utoru de %o"a0, iar cei care "uncesc su( = ore pe s!pt!"'n! nu pri"esc asigur!ri de

s!n!tate sau de pensie. >a#! de serviciu socia scandinav * care a creat oportunit!#i pentru fe"ei de a

participa a "unc! * doar pu#ine fe"ei sunt active pe pia#a "uncii. Astfe, $n ;;= doar ?,


8/27

n ceea ce prive%te serviciie sociae personae, p'n! a introducerea asigur!rior pe ter"en ung

$n ;;=, a e)istat, o distinc#ie cara $ntre asigur!ri "edicae %i servicii sociae. P'n! atunci, "u#i

infir"i sau oa"eni $n v'rst! care aveau nevoie de o ocuin#! tre(uiau s! posede o dovad! a pauperit!#ii

pentru a putea fi a0uta#i de autorit!#ie ocae, g7idate dup! principiu su(sidiarit!#ii.

Asigur!rie pe ter"en ung se (a&ea&! pe contri(u#ii o(igatorii $n func#ie de c'%tigu saaria $n

confor"itate cu principiu infor"a su(sidiar aran0a"entee vountare sunt pe cae s! acapare&e

responsa(iitatea pentru asigur!rie sociae %i serviciie sociae, $n ca&u $n care acestea nu pot fi oferite

de fa"iie.

Cee "ai "ute servicii sociae sunt organi&ate $n = organi&a#ii na#ionae, afate su( controu

crucii ro%ii ger"ane. Una din consecin#e este c! nu"!ru "are de vountari nep!ti#i, care nu au

preg!tire profesiona!, asigur! serviciie sociae personae. Preg!tirea profesiona! este foarte inega!

$n Ger"ania "ai aes $n &onee rurae.

8cono"ia Ger"an! a $nceput s! s!(easc! %i s! intre pe o pant! descendent!, datorit!eforturior uria%e depuse de R>G pentru integrarea siste"uui socia %i econo"ic din fosta R+G. Mai

"ut de ??? de "d. +M *== "d E/ au fost transfera#i din vest c!tre est dup! reunificare, iar anua

sunt po"pate &eci de "ii de 8UR6, $n parte finan#ate din ta)a de soidaritate9.

Aceste costuri au dus a o presiune serioas! pe u"erii poiticienior ger"ani, care se confrunt!

cu o (o"(! de"ografic! %i cu cre%terea costurior de s!n!tate. $n ;;?,


9/27


10/27

ocupare din pri"a &i de %o"a0. Pentru a verifica dac! persoana are dreptu a aoca#ia de %o"a0 tre(uie

s! co"pete&e un for"uar de cerere %i s! ai(! ur"!toaree docu"ente :docu"entu de identitate $nso#it

de decara#ia atestat! a sc7i"(!rii do"iciuui, dovada de "unc! ce pu#in docu"entu 0ustificativ a

p!#ii i"po&ituui pe saariu/ %i, dac! este necesar, dovada pentru presta#iie de %o"a0 p!tite anterior.

Pentru a putea avea dreptu a aoca#ia de %o"a0, tre(uie s! fi ucrat, fiind asigurat a asigurarea

o(igatorie, ce pu#in 3? de &ie $n cursu uti"ior 2 ani $nainte de decararea intr!rii $n %o"a0.

Cuantu"u %i durata acestei presta#ii sunt cacuate $n func#ie de durata perioadei de activitate

precedente %i de "!ri"ea re"unera#iei pri"ite a uti"u oc de "unc!.

Persoanee cei(atare %i f!r! copii pri"esc ? din inde"ni&a#ia forfetar! net! cu titu de

aoca#ie de %o"a0. Pentru persoanee sau parteneru acestora care au $n gri0! un copi su( @ ani, rata

este de D.

+ac! nu ave#i dreptu a aoca#ie de %o"a0, sau dac! acest drept a $ncetat, ve#i pri"i ca fiind

soicitant a unui oc de "unc! capa(i s! e)ercite o activitate profesiona!, o aoca#ie de stat desupravie#uire, nu"it! aoca#ie de %o"a0 de tip 44 ALG44/. Cuantu"u forfetar a acestei aoca#ii este, $n

genera, net inferior aoca#iei de %o"a0. 6rice persoan! care nu poate e)ercita o activitate rofesiona!

din cau&a v'rstei sau a unui 7andicap (eneficia&! de a0utoru socia. Cuantu"u acestui a0utor socia

corespunde aproape cu ce a aoca#iei de %o"a0 de tip 44.

"sigurarea de %oală

Pentru ca (oaa sau dependen#a de $ngri0ire s! nu devin! un risc financiar, to#i ucr!torii a c!ror venit pentru 2??/ este p'n! a niveu de 3;3D,= euro pe un!, sunt o(iga#i s! $nc7eie o asigurare de

(oa! %i o asigurare contra riscuui de dependen#! o(igatorie. Aceast! asigurare acoper! $n "od ega

parteneru %i copiii asiguratuui, dac! ace%tia nu dispun de venituri proprii sau sunt "odeste. n genera,

contri(u#ia pentru asigurarea de (oa! este $ntre 2 %i = din venit. Asigurarea socia! contra riscuui

de dependen#! este o asigurare contra consecin#eor pierderii de autono"ie. Sunt considera#i ca

dependen#i, asigura#ii care, din cau&a unei (oi sau unui 7andicap fi&ic au nevoie de o $ngri0ire

dura(i!, adic!, pro(a(i ce pu#in ti"p de uni, pentru a*%i putea $ndepini sarcinie vie#ii cotidiene.Contri(u#ia pentru asigurarea socia! de dependen#! este fi)at! a ,D. 6dat! cu $nscrierea saariatuui

de c!tre anga0ator a casa de asigur!ri de (oa!, acesta este $nregistrat $n fi%ieree asigur!rii sociae

contra riscuui de dependen#!.

n ca& de incapacitate de "unc! din cau&a unei (oi, saariatu poate pretinde pata ega! a

re"unera#iei ti"p de %ase s!pt!"'ni. n ca&u $n care (oaa se preunge%te, presta#iie de (oa! se

p!tesc a un nive apro)i"ativ de D? din re"unera#ia net! ti"p de @ uni "a)i"u".

?


11/27

Presta&ii familiale #i asigurări de maternitate

6rice saariat poate soicita un concediu parenta destinat educa#iei copiior s!i. >iecare p!rinte

are dreptu a un concediu parenta ti"p de 3 ani "a)i"u" pe copi %i poate, apoi, s!*%i reia activitatea

ini#ia! sau o activitate si"iar!. Cu acordu anga0atoruui poate cere ca 2 uni s!*i fie acordate, $ntre

v'rsta de 3 %i @ ani a copiuui, de e)e"pu $n cursu pri"uui an de %coari&are.

Aoca#ia parenta! Elterngeld) $n vigoare de a ianuarie 2??D, serve%te a u%urarea poverii

financiare a tinereor fa"iii pentru ca cei doi p!rin#i s! poat! s! ai(! gri0! de nou n!scut. 8ste p!tit!

"a"ei %i tat!ui pe o durat! de "a)i"u" < uni. Cuantu"u este de D din venitu pierdut, p'n! a

"a)i"u" @?? euro unar. Su"a "ini"! pentru aoca#ia parenta! este de 3?? euro. Unu dintre

p!rin#i o poate cere 2 uni "a)i"u", restu de 2 uni fiind re&ervate ceuiat parinte.

Pute#i pri"i aoca#ii fa"iiae pentru to#i copiii dvs p'n! a @ ani. Pentru copiii care ur"ea&! o

for"! de studii p'n! a 2D de ani, iar pentru soicitan#ii de ucru p'n! a 2 de ani. n ca&u suspend!rii p!#ii aoca#iior fa"iiae $n aceast! perioad!, din cau&a efectu!rii serviciuui "iitar sau civi, i"ita

de v'rst! se preunge%te $n consecin#!. Fu"ai copiii, care din cau&a unui 7andicap nu se pot $ntre#ine,

pri"esc aoca#iie fa"iiae f!r! i"it! de v'rst!. Aoca#iie fa"iiae sunt atri(uite $n func#ie de

nu"!ru de copii - acestea se ridic! a =< euro pe un! pentru pri"u p'n! a a treiea copi %i a D;

euro pe un! $ncep'nd cu a patruea copi. Aoca#iie fa"iiae se acord!, $n genera, dac! soicitantu

este do"iciiat sau ocuie%te $n "od o(i%nuit $n Ger"ania.

Pensii

6ricine e)ercit! o activitate profesiona! saariat! sau ur"ea&! o for"are profesiona! cu

e)cep#ia func#ionarior pu(ici/ contri(uie o(igatoriu a asigurarea de (!tr'ne#e. n feu acesta

(eneficia#i toat! via#a de protec#ie contra riscuui de incapacitate de "unc!, de (!tr'ne#e %i deces.

Contri(u#iie de asigur!ri de (!tr'ne#e p!tite, $n "od o(igatoriu, de "a0oritatea anga0a#ior

func#ionari %i "uncitori/ sunt virate a asigurareafondurie de (oa!, 0u"!tate de c!tre dvs %i 0u"!tate

de c!tre anga0atoru dvs. Cuantu"u contri(u#iei depinde de niveu venituui dvs*fiind totu%i i"itat aun anu"it pafon.Persoanee active care au o re"unera#ie de peste =2?? euro pe un! $n Ger"ania

vestic!/ %i


12/27

4.2 &voluţia protecţiei sociale 'n !ermania.

'eglementarea asigurărilor de sănătate

Sc7i"(!ri structurae $n furni&area de servicii "edicae, care au $nceput cu c'#iva ani $n ur"!,iau $n considerare sc7i"(!rie de"ografice %i progresee $nregistrate de "edicin!. Aceste sc7i"(!ri,

pro(a(i vor conduce a ate sarcini financiare cu privire a siste"u de s!n!tate, c7iar dac! acestea nu

vor putea fi cuantificate.

Prin Legea privind Consoidarea concuren#ei $n asigur!ri de s!n!tate GHV*ISG/, cee "ai

"ute dintre aceste dispo&i#ii au intrat $n vigoare a apriie 2??D.

Legea cuprinde ur"!toaree ee"ente:

• "!suri de siguran#! pentru ca to#i cet!#enii s! (eneficie&e de asigur!ri de s!n!tate

• noi dispo&i#ii necesare $n ceea ce prive%te "edicina paiativ!, rea(iitare %i $ngri0ire a

do"iciiu pentru persoanee cu 7andicap-

• cre%terea concuren#ei $ntre fondurie de asigur!ri de s!n!tate prin introducerea unui

fond cu contri(u#ii direct propor#ionae cu veniturie asiguratuui-

• introducerea de unei noi grie de onorarii pentru "edici din siste"u pu(ic-

• cre%terea caitatatii %i eficien#ei serviciior de $ngri0ire "edica!, prin intensificarea

concuren#ei• reorgani&area institu#iior de $ngri0ire a s!n!t!#ii-

• aegerea sc7e"eor de asigur!ri private.

"sigurările de sănătate pe termen lung

Ba&at! pe refor"a de $ngri0ire pe ter"en ung anun#ata $n acordu de coai#ie din noie"(rie

2??= %i $n confor"itate cu principiie din Acordu din coai#ia guverna"enta! din ; iunie 2??D,

proiectu de ege ce aduce $"(un!t!#iri structurae ae asigur!rior de s!n!tate pe ter"en ung a fost pre&entat a D octo"(rie 2??D.

Proiectu de ege con#ine i"portante sc7i"(!ri structurae $n ceea ce privesc asigur!rie de

s!n!tate pe ter"en ung, care s! #in! "ai "ut sea"a de conceptu de 9out*pacient, fa#! de in*pacient9,

dec't p'n! acu".

Foua a(ordare se concentrea&! pe p!strarea de"nit!#ii persoaneor, $%i propune s! ofere un trai

c't "ai independent %i contri(uie pentru a face posi(i ca (eneficiarii s! participe $n "od i(er a via#a

societ!#ii.

2


13/27

Aceast! refor"! este o parte a conceptuui de ansa"(u a guvernuui federa privind

$"(un!t!#irea asigur!rior de s!n!tate %i a asigur!rior de s!n!tate pe ter"en ung pentru persoanee ce

au nevoie de ee, cei cu 7andicap %i v'rstnici.

n specia, tre(uie s! "en#ion!": diversificarea (eneficiior, $n specia $n

do"eniu de $ngri0ire a do"iciiu, precu" %i de $ngri0ire a persoaneor care sufer! de de"en#!,

introducerea dreptu de a pri"i consutan#! co"pet! %i crearea de puncte de spri0in, gri0a de a $nfiin#a

sau a e)tinde infrastructura aproape de do"iciiu sau $n &onee re&iden#iae.

Refor"a va aduce nu"eroase $"(un!t!#iri, care sunt de"onstrate prin ur"!toaree e)e"pe:

• oa"enii care au nevoie de $ngri0ire pe ter"en ung vor (eneficia de presta#ii "ai "ari $n viitor

$n a"(uatoriu. Cei "ai "u#i oa"eni doresc s! pri"easc! $ngri0iri a do"iciiu %i, dac! este posi(i, $n cercu fa"iia-

• $n confor"itate cu proiectu de ege, cei care au nevoie de $ngri0ire pe ter"en ung, vor putea

s! "earg! a 9puncte de spri0in 9 din &ona or . 8i vor avea dreptu a consiiere %i spri0in din partea unui consiier de $ngri0ire-

• persoanee $n v'rst!, care sunt confu&e sau sufer! de de"en#! vor fi $ngri0ite "ai (ine. 6 su"!supi"entar! de p'n! a 2


14/27

V'rsta de pensionare va fi "a0orat! treptat, $ncep'nd cu cei n!scu#i $n ;or#ei de "unc! $n Ger"ania, $n uti"ii ani a fost co"pet re*proiectat!, at't $n ceea ce prive%te

con#inutu c't %i organi&area. Guvernu >edera a uat de ase"enea "!suri egisative $n acest conte)t,

$n 2??D inten#ion'nd s! pro"ove&e pe ter"en ung integrarea %o"erior pe pia#a for#ei de "unc!, %i


15/27

pentru a $"(un!t!#i perfor"an#a siste"uui. Mai "ut, egiuitoru a anun#at pentru 2??@ o e)tindere a

dreptuui de a ua a0utor de %o"a0 pentru %o"erii $n v'rst!.

Poitica pie#ei for#ei de "unc! incude ur"!toaree:

K Pentru sti"uarea ocup!rii for#ei de "unc! $n r'ndu ucr!torior $n v'rst!, su(ven#ia pentru

perfec#ionarea profesiona! a anga0a#ior $n v'rsta de =? de ani %i "ai "ut a fost preungit p'n! $n

2??.

K P'n! a 3 dece"(rie 2??, progra"u federa 93???? de ocuri de "unc! pentru persoanee

$n v'rst! de p'n! a =@ de ani 9, a creat oportunit!#i de ocuri de "unc! pentru o perioad! de p'n! a 3

ani pentru %o"eri de =@ ani %i "ai $n v'rsta, iar acest ucru a fost preungit p'n! acu" p'n! a sf'r%itu

anuui 2??;.

K n cadru progra"uui federa 96utoo5 =? Pus * pact pentru ocuparea for#ei de "unc! de

c!tre v'rstnici $n regiune 9%o"eri f!r! oc de "unc! de o ung! perioad! au fost adu%i $napoi a ocu de

"unc! %i integra#i $n pia#! genera! a for#ei de "unc!.n $ntreaga #ar!, 2 pacte pentru ocuparea for#ei de "unc! au fost su(ven#ionate, cu 2D=

"iioane de euro p'n! a sf'r%itu anuui 2??. +e a sf'r%itu anuui 2??D pactee de ocupare a for#ei

de "unc! au pus "ai "ut de 22=?? de oa"eni $napoi $n ocuri de "unc!.

1rainingurie %i perspectivee de ocuri de "unc! pentru tineri au fost "ut $"(un!t!#ite prin

9Pactu Fa#iona pentru >or"are %i perfec#ionarea "uncitorior $n Ger"ania9, care a fost

preungit ti"p de trei ani $n "artie 2??D. Fu"!ru de contracte de for"are noi se"nate,

2???, a fost a doua cea "ai "are cifr! de a reunificare. o"a0u $n r'ndu tinerior esteacu" a ce "ai sc!&ut nive de a reunificare. +in octo"(rie 2??D, su(ven#ii pentru for"area %i

su(ven#ii de integrare a ucr!torior tineri, au desc7is noi perspective pentru tinerii care au fost de0a

%o"eri pentru o ung! perioad! de ti"p. 1rainingu de intrare a dovedit c! se poate desc7ide por#ie

co"paniior pentru tineri cu perspective sc!&ute de anga0are.

"loca&iile parentale

Guvernu >edera a adoptat noua sa poitic! fa"iia! de (eneficii $n Legea federa! privind4nde"ni&a#ia pentru cre%terea copiuui %i concediu parenta B88G/, care a intrat $n vigoare a

ianuarie 2??D.

4nde"ni&a#ii parentae spri0in! p!rin#i $n pri"ee 2 * < uni de a na%tere, astfe $nc't fa"iiie

pot (ucura de via#a de fa"iie, f!r! dificut!#i financiare "a0ore. Anga0a#ii care $ntrerup ucru pentru

na%terea unui copi, sau dac! $%i reduc "unca or a un "a)i" de 3? de ore pe s!pt!"'n!, pri"esc un

venit de $nocuire de D din veniturie pe care e*au pierdut prin $ncetarea "uncii, p'n! a un "a)i"

de @?? 8UR.

Aoca#iie parentae de ce pu#in 3?? de 8UR, c7iar dac! nu e)ist! nici o pierdere de venit.

=


16/27

n ca&u $n care ace%tia au venituri de "ai pu#in de .??? 8UR net pe un!, rata de $nocuire se

ridic! a ??. >a"iii "ari pot pri"i un (onus supi"entar de ?, "ini" D= 8UR, $n ca&u $n care

ti"pu $ntre dou! na%teri a fost prea scurt pentru a reveni a ocu de "unc!.

'ea%ilitarea #i integrarea persoanelor cu diza%ilită&i

A0utoru cunoscut su( nu"ee de 9Buget Persona9 a fost introdus $n vou"u a 4*ea a

Coduui socia SGB 4/ a iuie 2??. Acest ucru $nsea"n! c! (eneficiarii pot opta pentru a avea un

Bugetu propriu $n oc de servicii sau presta#ii $n natur! de a institu#ia de rea(iitare. +in aceast (uget,

ee pot p!ti costu nevoior or de asisten#! persona!.

Acest ucru transfor"! persoanee cu di&a(iit!#i $n tituarii de (uget, care $%i pot asu"a

responsa(iitatea pentru 9cu"p!rarea9 serviciior proprii, precu" %i de a decide pentru ee $nsee- devincu"p!r!tori, cien#i sau anga0atori. Ca e)per#i $n propriie afaceri, decid pentru ee $nsee, care este ce

"ai (un a0utor pentru ei, serviciie pe care e doresc %i persoana ce ar tre(ui s! furni&e&e un serviciu a

"o"entu a care doresc.

Aceast! i(ertate de aegerea pro"ovea&! auto*deter"inarea persoaneor cu 7andicap.

9Bugetu Persona9 desfiin#ea&! cercu vicios anterior institu#ii, (eneficiarior de servicii %i furni&orii

de servicii- (eneficiu $n natur! se $nocuie%te cu presta#ii $n nu"erar sau cu credite.

9Bugete personae9, care acoper! servicii de a diferi#i furni&ori privind servicii co"pe)e suntdeose(it de i"portant pentru de&votarea $n continuare a serviciior de re/integrare. Acesta este ca&u

atunci c'nd "ai "u#i furni&ori de servicii aprovi&ionea&! diferite servicii de integrare %i de rea(iitare

$n cadru unui singur (uget. ncep'nd cu iuie 2??


17/27


18/27

Boală concediu maternal #i invaliditate

Pro(e"ee eagate de (oa!, "aternitate %i invaiditate intr! $n co"peten#a 4nstitutu Fa#iona

de Asigur!ri $n ca& de Boa! %i 4nvaiditate Institut national d'assurance aladie!invalidité,4FAM4/,care "ai presus de toate distri(uie resursee financiare $ntre fondurie de asigurare diferite,

responsa(ie de pata (eneficiior societ!#i de asigurare "utua!, care sunt afiiate a una din cee cinci

asocia#ii na#ionae recunoscute de a0utor reciproc, (irourie regionae ae >ondu Au)iiar pentru Boa!

%i 4nvaiditate sau >ondu Fationa Begian de ingri0ire a santatii, a co"paniei feroviare, SFCB*

oding/.

Cu e)cep#ia anga0a#ior Co"paniei Fa#ionae a C!ior >erate din Begia, ceia i anga0a i suntț ț

i(eri s!*%i aeg! >ondu de Asigurare.

Pensii pentru limită de vrsta #i urma#i

+o"eniu pensiior de ur"a% %i pentru i"it! de v'rst! #ine de co"peten#a 6ficiu Fa#iona de

Pensii "ffice national des pensions/, care este responsa(i de evauarea %i pata pensiior. Apicarea

penru o pensie se va face prin inter"ediu ad"inistra#iei ocae a ora%uui, $n care apicantu este

re&ident.

"ccidente de muncă #i %oli profesionale

"ccidentele la locul de muncă: Acest do"eniu intr! $n responsa(iitatea

>ondu privind accidentee de "unc!, a c!rei sarcin! este "ai presus de toate de acordare a presta#iior

$n for"! de daune interese.. >ondu privind accidentee de "unc! face un contro "edica %i te7nic %i

ratific! acordu de sou#ionare a pre0udiciuui privind accidentee de "unc! $ntre victi"! %i fondu de

asigurare. Anga0atorii tre(uie $%i ia "!suri de protec#ie %i s! $%i asigure "uncitorii contra accidenteor

a ocu de "unc!.

Bolile profesionale: >ondu pentru (oi profesionae este o institu#ie pu(ic! de securitate

socia! care are "onopou asupra asigur!rior pentru (oi profesionae. +e ase"enea acest fond ,pune

$n apicare rege"ent!rie egae $n do"eniu prevenirii.

Beneficii familiale

Punerea $n apicare a egisa#iei se reai&ea&! pe de o parte, de 6ficiu na#iona pentru protec#ia

saaritatior 6ffice nationa daocations fa"iiaes pour travaieurs saariQs/ %i de fonduri speciae

de co"pensare pentru (eneficii fa"iiae %i pe de at! parte, fondurie de co"pensare independente.

Principaee sarcini ae 6ficiuui Fa#iona sunt: de a distri(ui resursee financiare $ntre diferitee

@


19/27

fondurie de co"pensare %i pentru a garanta rou fonduui de co"pensare pentru anga0atori asigura#i

de 6ficiu. n pus, 6ficiu are rou %i de a supraveg7ea fondurie de co"pensare. >ondurie de

co"pensa#ii independente sunt institu#ii care au fost fondate a ini#iativa patronateor %i totodat! sunt

ad"inistrate de acestea. 8e sunt apro(ate de c!tre Rege %i sunt responsa(ie doar pentru acordarea de

a0utoaree sta(iite prin ege.

*oma$ul

6ficiu Fa#iona pentru 6cuparea >or#ei de Munc! 6ficiu Fationa de e"poi/, precu" %i

unit!#ie sae regionae, sunt responsa(ie de persoanee $n %o"a0, totodat! decid cu privire a drepturie

persoanei $n cau&!. Pata a0utoareor $n (ani se face de c!tre organi&a#ia co"ercia! a care anga0atu

este "e"(ru sau de c!tre fondrie de au)iiare pentru pata a0utoruui de %o"a0, care au $nregistrat

cererea.

"sistenta socială

Asistenta socia! se $ncadrea&! $n do"eniu Ministeruui pentru Pensii, a

Ministru pentru integrarea socia!, precu" %i a Secretaruui de Stat pentru pro(e"e fa"iiae %i

persoane cu 7andicap. Venitu Mini" garantat pentru persoanee $n v'rsta este asigurat de c!tre 6ficiu

na#iona pentru pensii "ffice national des pensions/. +reptu a integrare socia! cu" ar fi integrarea

veniturior, revenu d'intégration/ este acordat! de c!tre Centru pu(ic de asistent! socia! #entre

$ublic d'action sociale/ e)ist! =@; centre din Begia/. Beneficii pentru persoanee cu 7andicap suntgestionate de c!tre +irec#ia Genera! pentru Persoanee cu andicap din cadru Serviciu pu(ic

federa de securitate socia!.


20/27

"edicior au fost "odificate $n scopu de a $"(un!t!#i transparen#a de facturare %i de acces a asisten#!

"edica! e)cus! ta)! supi"entar! atunci c'nd spitai&area se refer! a un copi $nso#it de p!rin#ii s!i/.

+e a ianuarie 2??D, o inde"ni&a#ie fi)! de 2 8UR pe &i este p!tit! pentru to#i

(eneficiari recunoscu#i ca necesit'nd asisten#! din partea unei ter#e persoane. Aceast! inde"ni&a#ie este

p!tit! $ncep'nd cu a patra un! de incapacitatea or de "unc!. +e a apriie 2??D, dreptu a

N4nterven#ie crescut!9 B4M Status/ a fost e)tins a so# so#ie, co7a(itant ega sau partener de via#! a

(eneficiaruui. B4M a niveu gospod!riei este acu" for"at din (eneficiar, so#u so#ia sau

co7a(itantu ega o persoan! cu care un contract ega de coa(itare a fost se"nat/ sau parteneruui de

via#! persoan! cu care (eneficiaru for"ea&! o gospod!rie de facto/, precu" %i persoanee afate $n

$ntre#inerea acestora.

94nterven#ia crescut!9 a fost refor"at $n specia prin ur"!toaree "!suri:

* incuderea persoanei cu care (eneficiaru for"ea&! o gospod!rie de facto, partener de via#!/-

* 9interven#ia crescut! 9 se acord! $n ca&u $n care veniturie unei gospod!rii sunt "ai "ici dec't osu"! pafon care este egat a prosperitate.

+e a apriie 2??D, 6MF46 este un treiea siste" preferen#ia de securitate socia! , siste" de

ra"(ursare (a&at pe veniturie disponi(ie ae unei gospod!rii %i dup! un contro a acestor venituri.

Acest nou progra" prote0ea&! toate persoane vunera(ie din punct de vedere econo"ic f!r! a

i"pune nici o condi#ie. Pafonu de venituri apica(ie $n cadru statutuui 6MF46 este acea%i cu ce

care se apic! $n cadru 9 interven#iei crescute 9, (a&at pe sc7e"ee de asigurari de s!n!tate %i de

invaiditate. +e acu" $nainte, un fond de (oa! nu "ai poate refu&a afiierea unei persoane pentru serviciie

pe care e organi&ea&!, at'ta ti"p c't persoana se anga0ea&! s! respecte statutu s!u.

n pus, un fond de (oa! nu poate refu&a nevoia unei persoane de spitai&are $n ca&u $n care ea

e satisface condi#iie de rege"entare de a fi un "e"(ru cu e)cep#ia ca&uui $n care persoana are

v'rsta de ce pu#in = ani a "o"entu afiieri ui a serviciu.

Regee poate cre%te toate acestea, aceast! i"it! de v'rst!. +iverse "!suri au fost uate cu

privire a persoanee cu (oi cronice.n specia, asigur!rie acoper! c7etuieie de c!!torie ae anu"itor categorii de pacien#i cu

cancer care au nevoie de trata"ent $n a"(uatoriu %i o contri(u#ie este re&ervat! pentru c7etuieie de

depasare ae p!rin#ii copiior spitai&a#i suferin&i de cancer.

n cee din ur"!, un siste" a fost creat cu scopu de a garanta victi"eor o refacere c't "ai

rapid %i "ai si"p! de v!t!"!ri re&utate $n ur"a trata"entuui "edica. n acest scop, a fost creat un

fond pentru accidente terapeutice. Ra"(ursarea nu "ai depinde de no#iunea de eroare %i eg!tur! de

cau&aitate $ntre pre0udiciu %i vina, ci de e)isten#a unui pre0udiciu egat de trata"ent.

Ra"(ursarea este, prin ur"are, acordat! pentru orice accident egat de un trata"ent de

asisten#! "edica!.

2?


21/27

ncep'nd cu ianuarie 2??@, riscuri "ici sunt acoperite pentru toate persoanee ce desf!%oar!

activit!#i independente de c!tre asigurarea o(igatorie de asisten#! "edica!.

Astfe Acoperirea, de acu", este unifor"! pentru saaria#i %i ucr!torior independen#i.

Pensiile

Cu"uuui unei pensii de ur"a%, cu a0utoru pentru (oa!, invaiditate sau a0utor de %o"a0 este

autori&at! pentru o perioad! de 2 uni, indiferent dac! consecutive sau $n at "od.

La sf'r%itu acestei perioade, pensia de ur"a% este suspendat! at'ta ti"p c't persoana $n cau&!

(eneficia&! de aceste (eneficii. +ac!, $n ti"pu perioadei care se suprapun, pensia de ur"a% este "ai

"are dec't vaoarea de (a&! garantata a pensiei pentru i"it! de v'rst!, cuantu"u pensiei de ur"a%

este co(or't a aceast! su"! de (a&!.

Un siste" (onus a fost introdus! $n scopu de a acorda drepturi supi"entare ceor care

continu! s! ucre&e dup! v'rsta de 2 sau dup! ce a ucrat pentru


22/27

"ccidentele de muncă #i %olile profesionale

n ceea ce privesc accidentee de "unc!, inserarea articoeor @D %i @@ $n Legea din ?

Apriie ;D privind accidentee de "unc! are drept scop carificarea co"peten#eor >ondu privind

accidentee de "unc! $n ceea ce prive%te preucrarea cererior referitoare a apicarea egior %i punerea

$n apicare a decreteor care rege"entea&! accidente de "unc! $n sectoru privat %i pu(ic.

+e fapt, fondu pentru accidente de "unc! va fi de acu", de ase"enea, co"petentent pentru

e)ercitarea controuui asupra tuturor societ!#ie de asigurare care asigur! $"potriva accidenteor din

sectoru pu(ic, c7iar dac! statu este propriu asigur!tor.Pentru anu 2??D, e)ist! panuri de a cre%te cu 2, cotee care au fost e"ise pentru pri"a oar!

cu 2? de ani $n ur"!, s! se introduc! o cre%tere de 2 pentru e&iuni care au avut oc $n 2??? %i 2??

ani/ %i o cre%tere de 2 pentru accidente co"pensate pe (a&a de su"e fi)e. M!surie pentru 2??@

sunt cre%terea cu 2 a a0utoruui pentru e&iuni dat'nd de =*; ani %i o cre%tere de 2 a a0utoruui

pentru v!t!"!rie dat'nd de ani.

Pafonu, a fost de ase"enea ridicat de a ianuarie 2??D, diferite "!suri au

fost uate pe de o parte $n scopu de a co"pensa aceast! cre%tere a pafonuui %i pe de at! parte. de a oega de prosperitate.

Un decret rega introduce un siste" de diferen#iere a pri"eor $n do"eniu

accidenteor de "unc!. Aceast! "!sur! ar tre(ui s! fie privit! $n conte)tu poiticii care are ca scop

reducerea nu"!ruui de accidente de "unc! prin acordarea un sti"uent co"paniior, s! pun! $n

apicare o poitic! egat! de prevenire.

Un at decret rega face posi(i! $n sf'r%it re&ovarea discri"in!rior ridicate de

Curtea de Ar(itra0 $n 7ot!r'rea sa din noie"(rie 2??< de incudere a stagiarior nep!ti#i $ndo"eniu de apicare a egii din ? apriie ;D privind accidentee de "unc!, deoarece fiind incadrate

$n do"eniu (oior profesionae.

n ceea ce prive%te (oie profesionae, un decret rega a adaptat co"petat %i actuai&at/ ista

de industrii, profesii sau categorii de societ!#i $n care se presupune ca "uncitorii puteau fi e)pu%i a

riscu de a se $"(on!vi. Mai "ut, co"ponen#a Consiiuui %tiin#ific a fost rege"entat!, precu" %i

durata "andatuui pre%edinteui %i a "e"(rior.

>ondu de a&(est A>A/ este incus $n cadru >onduui (oior profesionae.

ncep'nd cu Apriie 2??D, se pot soicita desp!gu(iri $n ca&u $n care o (oa! a fost contractat

ca ur"are a e)punerii a a&(est.

22


23/27

M!suri de Prosperitate au fost uate, de ase"enea.

Pentru anu 2??D, o cre%tere de 2 a fost prev!&ut! $n inde"ni&a#iie pentru (oi profesionae

din anii 2??? * 2??, a%a cu" a fost panificat, pentru anii 2??= %i 2?? , va avea oc o cre%tere de 2

a (eneficiior care au $nceput s! fie patie acu" 2? de ani sau "ai "ut

Proiectu*piot din spate, care a fost cuprins $ntr*un decret rega din 2??< %i preungit $n 2??,

este generai&at, av'nd $n vedere re&utatee po&itive o(#inute.

Lu"(ago este dese"nat ca o (oa! profesiona! $n ca&u persoaneor care desf!%oar! o

activitate, care este grea pentru spate. Aceste "!suri sunt incuse $ntr*un progra" de prevenire propus

persoaneor $n cau&!.

n cee din ur"!, drepturie co7a(itantior egai $n sensu articouui


24/27

Avanta0ee noi au fost introduse $n favoarea fa"iiior "onoparentae care nu (eneficia&! de

inde"ni&a#iie pentru orfani %i care au venituri i"itate. n genera, vor(ind, printr o fa"iie cu un

singur p!rinte se $n#eege o fa"iie $n care (eneficiaru nu tr!ie%te $"preun! cu so# so#ie %i nu

constituie o gospod!rie de facto.

Cantitatea de venituri profesionae %i sau a veniturior de $nocuire a (eneficiaruui nu poate

dep!%i pafonuui sta(iit pentru recunoa%terea statutuui de (eneficiar cu persoane afate $n $ntre#inere.

Aceste "!suri $n favoarea fa"iiior "onoparentae iau for"e diferite, $n func#ie de faptu dac!

fa"iiie (enificea&a sau nu de a0utoare sociae:

• >a"iiie "onoparentae care sunt (eneficiare doar ai rateor ordinare $%i vor vedea

aoca#iie fa"iiae crescute pe una %i pentru fiecare copi indiferent de rangu sau cu o

su"! de 2? 82?,


25/27

. /re#terea sumei de aloca&ia familială pentru primul copil

+e a apriie 2??D, vaoarea aoca#iei fa"iiae pentru pri"u copi $n siste"u persoaneor

care desf!%oar! activit!#i independente a crescut. Su"a pentru o persoan! care $nc! nu este a pensie se

ridic! a ?.?? 8UR %i pentru un (eneficiar pensionat su"a este de @3.


26/27

Acest ucru $nsea"n! c! perioada de for"are profesiona! pentru un ucr!tor sau %o"er

persoan! care $ncepe o activitate independent! poate fi e)tins! p'n! a = ani.

Pensia anticipată

Pentru punerea $n apicare a Pactuui de Soidaritate intergenera#iona!, noi dispo&i#ii $n "aterie

de pensionare anticipat! au fost sta(iite. Aceste "odific!ri se refer! $n principa a vec7i"ea $n "unc!

%i v'rst!. Ca regu! genera!, un ucr!tor care nu "ai ucrea&! poate ua pensie anticipat! a v'rsta de

? at't ti"p c't acesta a ucrat ti"p de 3? de ani pentru un (!r(at/ %i 2 ani pentru o fe"eie/.

Astfe, pensia anticipat! a v'rsta de =@ este $nc! posi(i! $n ur"!toaree situa#ii: cariere ungi,

ocuri de "unc! soicitatnte, pentru ucr!torii pu ini capa(ii de "unc! sau pentru ucr!torii care seț

confrunt! cu pro(e"e de grave s!n!tate.

2


27/27

Bi(iografie:

Pauna /armen , Modelul social european % Iplica&ii pentru o(nia, 8ditura 4nstitutu8uroprean din Ro"ania, Bucure%ti, 2??D-

Poenaru 1arian, $olitica social( i indicatori sociali, 8ditura ALL, Bucure%ti, ;;@-

Be$u 2iorel Asigur(ri i protec&ie social( , 8ditura +i"itrie cante"ir, 1'rgu*Mure%, 2??3 *eulean 2ictoria $rotec&ie i asigur(ri sociale, 8ditura Mirton, 1i"i%oara, 2??3

7ttp:ec.europa.eue"poT"entsociaspsi"issocen.7t"-

.""uncii.ropu(i"age"anageri"ages...Germania.pdf-

.sociasecuritT.gov -

.ro"(e.co"G3idul'omanului.pdf

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	ursu-ionut
View:	239 times
Download:	0 times

Modelul Conservator Diacritice

Documents