ABONAMENTE 5 . ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT pag. b. a Sub unui Camera a eri dezvoltarea interpelArei, de mai necinstit politic, pe care l'a avut Nicolae Fleva, autorul numeroaselor dovedite acte oficiale, Nicolae Fleva care are la activul fraudarea societAtii Unirea", alte multe gill- potrivite smolite, a ieri primul- ministru chestia tunelului Isvor. Nici un act, o demne de o mentalitate de calomniator public RAspunsurile primului ministru ale ministrului pub- lice au fost Nu rezumate, vom da textul din rAspunsul primului-ministru declaratia este absolut solidar ministrul luerArilor publice de ar i se mai avizul chestie tot ast- fel ar vota. Din d-lui ministru al lucrArilor publice relevAm fapte : I) Dovada acte regulà cA Nicolae Fleva este un calomniator de apasilor dupA ce de zile d. Ba- dareu a fost atacat protejeazA pe Bertolero, pentru a complace lui acum este atacat pe Bergher, impotriva Bertolero, a complace de Credit ; aruneatA liberatilor aveau aerul sustie pe Fleva, care acum trel ani atacase tienilor. Ministrul le-a spus anumite de ale anonime politici liberali cu mare parte parlamentari, cari fac au interventii nu a- au calitatea de a avea aerul pe un inconstient, care se face in parlament ecoul tuturor calomnioase. din punct de vedere politic, din de vedere al do- vezei de bun administrator, rezultatul interpelArei de eri un triumf pentru Al. A. Badareu o mai mult obrazul smolit al celui mai necinstit dintre oamenii politici. Reformele politice viitoare, propun douA : rea materie unie materie electorala. le vor propriile nu vor face apel la din politico. acesta fie examinat. foarte a- partidul liberal de a el numai, el reformele la cari s'a angajat, e un rAspuns la cA nu s'a pa- tut forma pe care Insuai libaralilor a declarat l'a De sigur, zic acum acei multi, soarta pare a liberatilor, vor sA ca aceiasi acelora care in amintite n'an nit la acelui national. De cari ca cum conservatorii, chiar acei cari credeau necesitatea voit se de- capiteze la fata constatA au calea de a face capitis diminutio, liber partidului Dar sA vedem reforme anuntate de liberali se pot con- asemenea tntrebare nu guvernul sA format din reprezentanti ai tuturor partidelor, ci nu- mai asemeni ehestiuni nu trebu- acord nu e nevoe pentru a ne face idee, suim departe decarsul timpului, macar la promulgarea constitutiunii, ci putem ne oprim mai evenimente mari vorbim evenimente care ating nostru. acelea tern, t irburarea 1907 extern, 1913. S'ar parea, mai la suprafata, situatia din 1907 are mare apropiere, dacA nu cumva e chiar idea- cea de acum. Tot partid aname cel beral a avut a legifera miacarea de atunci, pare tot acest partid are a chemat reformele spass maltora se arma purtat Liberalii au reforma din 1907 tot ei zice, cA vor chemati a complecta privitoare la ea a modifica legea electoralA. Ar fi de observat o diferentA atunci scum. Partidul care a potolit miacarea din si se a procedat a refor- asprimea ce acel partid a aratat-o atunci, cam lumea, el nu simpatii, nici laude. total din contra as- Partidele au la cam- din acesta, au lost de de a se posibil viata semenilor In primal rind a ai noastre. De o lames, co- laborarea conservataare conservator- democrata scoot de vedere de Da ca multora tara aceasta nu vine creadA clad un guvern mari merite, este gata piece de la ca toate acestea se face bine, tocmai a nu merite, a nu ceia mod de nobil s'a dobindit. Dar liberalii reforma aceasta an sprijinuf celorlalte Conservatorii la special partidului ce era se formerie, al servatorilor-democrati, d. Take a dat liberalilor concurs pretios, curs de lumen, concurs de care reformele fi clad e vorba de a statul nostra alte s'ar oare nici un sprijin al partid ? Se oare vor fi de an partid care jocal al imprejurArilor va ajange, reprezinte vestita majoritate tate plus ca po- de ? de sigur constituanta ce fi sA avem as- spre a din va tot colegiilor De aceia ni se pare credinta au dinaii, cari venirei la putere, rilor care fac sA p de la pu- un care avea atttea a a me, gratie, zic fmpreja- cari dan an uici o vor face numai ei reformele ? Va care dA de acea din asa de liberali au gavernal, va face reform asentimentul 49 la pe nu vor dar cari do parlament vor to- socotesc a bane progresnlai acestei liberalii vor acestora. care le vor le sA vor face tot ca dinsii Se pare logica, care o m noi are scum alt meritoai, cari au sacrificii de datorii, nu sA la postal de onoare Y. I. X No. 2056 12 va vorbi Zinn de aceasta-i viata,-eri mini : ; ziva asi vecinic acea a darerilor, a pa- temilor, a josniciei. din frAmintare, tot ce : trap de azi nu o pu- vedea de ca ochii omeneati, o putem simti simturi supuse intereselor pentru trai, pentra Eri ?... mintea se ogoaie,. . judeck-eri te vezi tine toti a o mai ! Azi... suntem malt oameni, pen ca sub raportul de drept ceilalta-dar vom de vor odatg,-iar atanci a- tanci, vom apre- a tutulor azi. La aceste clod pate- mile care ce se in- care cargo, strop de veninul care tntunece, nu oameni de stat, ai zilelor noastre. Dar sofiete ce nu pier sant care de ce atacate, de ce se sunt care pa- timele care orace vista ca o de binelai Aceia oarneni. Cind va vorbi trecutal a toate just cumpanitor, va doarea sa a celai mai de azi. acela este lai Carol, este nice, tu parte a noi pagini istoria acela e : Take Dinu. ZILEI care a prezis. pretinde c'a mai bine d. Maiorescu, Dar M, care pomenit eri, face mart amtndoi : la 25 Octombre 1912 am prezis boiul Balcanic. Complicatiunile rolul l'am avea noi, am Prezis Románia lua parte va singe, dcci s'a Implinit; Astázi de toata Vizitatorii vor lucruri uimitoare, Poporul trebue luminat. E bine ca omul totul In viata sa. ...Rog deci onor. Public a má onora eu visitele d-lor, a altii, cáci omul cult judia, cel Nici d. Criticos, fostul diplomat la n'ar pates capaci- tatea diplomatica a ghicitoralai au Verde. ce d. se intreobd un ziar din - bacurie tu- furor relefiune - a propos de regdsirea Jocondeis se cd Leonardo da Vinci idealul sd ...Pozte de-aceea a zburat opera lui din gaieria La se organizeazd un banchet comercial de cdtrd loan Spirtara. - Spirtoasele sant es.:luse din menu. Preofii abazivi din R.-Vilcea pusese ca simbol al pretinsei de economie Sd cd-i sac, la vreme. Se citeazd malt o de Iiberaldor : conservatoris. ; vade ca locuinfa targiu... cindua Noi ade d. strada t de- cedarea - dupd o agonie pentru de 48 de numere - a nostru Constantin Cehan. pentru ! domnitoare bdtut duel in Cheechez ECOU academie Argentina. E de Academia din Buenos care a dat a- al 17 al 18-a In saloanele La Argentina'. Argon- tineno aduc laude mari odorini d-sale. Discipulas la o de mai eleve, care ilustrei tiste satisfactia a opt- sprezecea numele care Inscrise mai de ai noatri"... Repertoral ultirnelor a fost din de franceza. de i s-au dat fiori au ziaste. Militarism. - ocazia de la scriitor man care conduce revista : Respectul de este mai la noi de ta ori-care acesta e bine in- viitor acesta este da- un vine spune, de ex. eri domnul de Bethmann, a- proape de necrezut, ce tnprejurare ori-ce Nici chiar Papa, Rusiei nu mai azi fa- de uniforms cortilor respective, aceia care beti morti trebue fie nu- mai acela care este co ea tine in care i a dat'o legea portA un fie OAMENI Originali Exotici eri spre d-lui Herz- autoral Locusteann-care paradox, este ei - n'a cetit mai fi mai multe a- E fatal. De ce s'a das ori subiectul, dach de viata trebne talent extraordinar, ca nu victima miilor de autori dramatici cari, vreme, conflicte dramatice. Am nefericita pied la A- mai malt cit spanem d V. care, Maria' ne d sale Coco, Bobi, k omul-sarpe, Wilma avem acrobatii reprodac meren atitea subiecte cetite ? Mends Femme de Tabarin" a opus melt mai act, simplu laver Dar d. Eftimin are trei acte intregi... nu autor se ser- de aduce ca Loti roma- sale. ori, a ne servi de local, - d. frag mentele siberiane, - se tece ca cale, fie - L'étrangare" a ori fie o a izbatit Leroux In Ca- erei Se wire coon ce au la noi d Hartz ? Ar h bride dibuiri teatrale co formidabila din o o - a Roman, din teatrele nationale : bine. Nu poste ca un Caragiale vietei noastre sociale scene nu diletant am sim- plu fapt divers din Sanis". Dar tocmai de avea inch zeci de ani de o parte, de parte vor - niste simulacra do dra- artificii dar cari so vor mentinea scenA mAcar celei mai vii Rodlon E ziaral bum- reateni. Ara fata men No. 5, soul I, al ziar. E mi-a foot dat procur. la nuivarsitate, do la facultatea ca asalt din »C. Mi s'a un n'am putut am cumparat. acestui organ pentra este d. S (Re- dactia: str. Sabinelor). In artico- do fend o poezie de mare barbat. CIt despre coin ce e is caprins tot este. ? Talmud, Cahal, et tutti mai pablicata rostitA d. Gh. I. la lui V. Conta, ocazia monnmentalni de Ai draculai ! Tin ce mor. ca toato pe jot, la la acel al a. agina a a ziar, un domn student unai ticol al d-sale i s'a dat drept reda ea onorurile inaugurator tiei Fraza aceasta ultimA un trac. Cine uaor na s'a dat nimic la pagina patra : Re- e De acord. d. str. are cam e ? M'am studentimea a Inceput anal drum mai la o a deocamdata, so mai botoi studenti. loch putin timp, »Cavintul va o gie ori o maculatura G. s'a ca Don Carlos. : gale Ioneseu, Mauolesen Carios,-Aglaia Regina,-eu, Eboli. o de cu vai de interpretare. Mi do d na Aglaia resemnata tu Atit era al 4 lea, clod Ebola-to friza : cum ruai revad glad tateadevar des- parteau de mi am. : iath un care se va mslt timp Iasi. ue na col din nu Tot prima din Don o va demonstra cit de era in datoriei. trap& o de 3-4 ant precoce pe foot de mai Infanta. E o care In
Transcript
ABONAMENTE
5 .
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
pag. b.
a
Sub unui
Camera a eri dezvoltarea interpelArei, de mainecinstit politic, pe care l'a avut
Nicolae Fleva, autorul numeroaselor dovedite acteoficiale, Nicolae Fleva care are la activul fraudareasocietAtii Unirea", alte multe gill-
potrivite smolite, a ieri primul-ministru chestia tunelului Isvor. Nici un act, o
demne de o mentalitate de calomniator publicRAspunsurile primului ministru ale ministrului pub-
lice au fost Nu rezumate, vom da textuldin rAspunsul primului-ministru declaratia este
absolut solidar ministrul luerArilor publicede ar i se mai avizul chestie tot ast-fel ar vota.
Din d-lui ministru al lucrArilor publice relevAmfapte :
I) Dovada acte regulà cA Nicolae Fleva este un calomniatorde apasilor dupA ce de zile d. Ba-
dareu a fost atacat protejeazA pe Bertolero, pentru a complacelui acum este atacat pe Bergher, impotrivaBertolero, a complace de Credit ;
aruneatA liberatilor aveau aerulsustie pe Fleva, care acum trel ani atacasetienilor. Ministrul le-a spus anumite de ale
anonime politici liberali cumare parte parlamentari, cari fac au interventii nu a-
au calitatea de a avea aerul pe un inconstient, care seface in parlament ecoul tuturor calomnioase.
din punct de vedere politic, din de vedere al do-vezei de bun administrator, rezultatul interpelArei de eri untriumf pentru Al. A. Badareu o mai mult obrazul smolital celui mai necinstit dintre oamenii politici.
Reformele politiceviitoare,
propun douA :
rea materie uniematerie electorala.
levor propriile nuvor face apel la din
politico.acesta fie
examinat.foarte a-
partidul liberal de a elnumai, el reformele la cari s'a
angajat, e un rAspuns lacA nu s'a pa-
tut forma pecare Insuai libaralilor a declaratl'a
De sigur, zic acum acei multi,soarta pare a liberatilor, vorsA ca aceiasi aceloracare in amintite n'annit la acelui national.
De cari cacum conservatorii, chiar
acei cari credeau necesitateavoit se de-
capiteze la fataconstatA au
calea de a face capitisdiminutio,liber partidului
Dar sA vedem reformeanuntate de liberali se pot con-
asemenea tntrebare nuguvernul sA format din
reprezentanti ai tuturor partidelor, ci nu-mai asemeni ehestiuni nu trebu-
acord nu enevoe pentru a ne face idee, suim
departe decarsul timpului,macar la promulgarea constitutiunii,ci putem ne oprim mai
evenimente marivorbim evenimente
care atingnostru. aceleatern, t irburarea 1907 extern,
1913.S'ar parea, mai la
suprafata, situatia din 1907 are mareapropiere, dacA nu cumva e chiar idea-
cea de acum.Tot partid aname cel
beral a avut a legiferamiacarea de atunci, pare
tot acest partid are a chematreformele spass
maltora se armapurtat
Liberalii au reforma din1907 tot ei zice, cA vor chematia complecta privitoare la ea
a modifica legea electoralA.Ar fi de observat o diferentA
atunci scum.Partidul care a potolit miacarea
din si sea procedat a refor-
asprimea ce acel partid a aratat-oatunci, cam lumea, el nu
simpatii, nici laude.total din contra as-
Partidele au la cam-din acesta, au lost dede a se posibil viata
semenilor In primal rind aai noastre.
De o lames, co-laborarea conservataare conservator-democrata scootde vedere de
Da ca multoratara aceasta nu vine creadA clad
un guvern mari merite, estegata piece de la
ca toate acestea se facebine, tocmai a numerite, a nu ceia mod
de nobil s'a dobindit.Dar liberalii reforma
aceasta ansprijinuf celorlalte
Conservatorii la special partiduluice era se formerie, alservatorilor-democrati, d. Take adat liberalilor concurs pretios,curs de lumen, concursde care reformele fi
clad e vorba de astatul nostra alte s'aroare nici un sprijin alpartid ?
Se oarevor fi de an partid
care jocal al imprejurArilorva ajange, reprezintevestita majoritatetate plus ca po-
de ?de sigur constituanta ce
fi sA avem as-spre a din va totcolegiilor
De aceia ni se parecredinta au dinaii, cari
venirei la putere,rilor care fac sA p de la pu-
un care avea attteaa a
me, gratie, zic fmpreja-cari dan an
uici o vor facenumai ei reformele ?
Va caredA deacea din asa
de liberaliau gavernal, va face reformasentimentul 49 la pe
nu vor darcari do parlament vor to-
socotesc a baneprogresnlai acestei
liberalii voracestora.
care le vor le sAvor face tot ca
dinsiiSe pare logica, care o m
noi are scum altmeritoai, cari au
sacrificii dedatorii, nu sA
la postal de onoare
Y. I.
X No. 2056 12
va vorbi
Zinn de aceasta-i viata,-erimini : ; ziva
asi vecinic acea a darerilor, a pa-temilor, a josniciei.
din frAmintare, totce : trap
de azi nu o pu-vedea de ca ochii omeneati,
o putem simti simturisupuse intereselor
pentru trai, pentra Eri ?...mintea se ogoaie,. .
judeck-eri te vezi tinetoti a
o mai !
Azi... suntem malt oameni, penca sub raportul de
drept ceilalta-darvom de vor
odatg,-iar atanci a-tanci, vom apre-
a tutulor azi.La aceste clod pate-
mile care ce se in-care cargo,
strop de veninul caretntunece, nuoameni de stat, ai zilelor noastre.
Dar sofiete ce nu pier santcare de ce atacate,
de ce se sunt care pa-timele care orace
vista cao de binelai
Aceia oarneni.Cind va vorbi trecutal a toate just
cumpanitor, vadoarea sa a celai mai
de azi.acela este lai
Carol, estenice, tu parte a noipagini istoria acelae : Take
Dinu.
ZILEI
care a prezis.pretinde c'a
mai bine d. Maiorescu,Dar M,
care pomeniteri, face mart amtndoi :
la 25 Octombre 1912 am prezisboiul Balcanic. Complicatiunile rolul l'amavea noi, am Prezis Románia lua parte
va singe,dcci s'a Implinit; Astázi
de toataVizitatorii vor lucruri uimitoare, Poporul
trebue luminat. E bine ca omultotul In viata sa.
...Rog deci onor. Public amá onora eu visitele d-lor, aaltii, cáci omul cult judia, cel
Nici d. Criticos, fostul diplomat lan'ar pates capaci-
tatea diplomatica a ghicitoralai auVerde.
ce d. seintreobd un ziar din- bacurie tu-furor
relefiune - a propos deregdsirea Jocondeis se
cd Leonardo da Vinci idealul sd
...Pozte de-aceea a zburat opera luidin gaieria
La se organizeazd un banchetcomercial de cdtrd loan Spirtara.
- Spirtoasele sant es.:luse din menu.
Preofii abazivi din R.-Vilcea puseseca simbol al pretinsei deeconomie
Sd cd-isac, la vreme.
Se citeazd malt ode Iiberaldor :
conservatoris.;
vade ca locuinfatargiu...
cinduaNoi ade
d.strada
t de-cedarea - dupd o agonie pentru
de 48 de numere - a
nostru Constantin Cehan.pentru !
domnitoare bdtut duelinCheechez
ECOUacademie Argentina.
E de Academiadin Buenos care a dat a-
al 17 al 18-a Insaloanele La Argentina'. Argon-tineno aduc laude mariodorini d-sale. Discipulasla o de mai
eleve, care ilustreitiste satisfactia a opt-sprezecea numelecare Inscrise
mai de ai noatri"...Repertoral ultirnelor a fost
din defranceza.
de
i s-au dat fioriau
ziaste.
Militarism. - ocaziade la scriitorman care conduce revista
: Respectul de estemai la noi de ta ori-care
acesta e bine in-viitor
acesta este da-un vine spune, de
ex. eri domnul de Bethmann, a-proape de necrezut,
ce tnprejurareori-ce Nici chiar Papa,Rusiei nu mai azi fa-de uniforms cortilor respective,
aceia care beti morti
trebue fie nu-mai acela care esteco ea tine in carei a dat'o legea portA un
fie
OAMENI
Originali Exoticieri spre d-lui
Herz- autoralLocusteann-care paradox, este
ei - n'a cetit maifi mai multe a-
E fatal. De ce s'adas ori subiectul,dach de viata
trebne talentextraordinar, ca nu victima
miilor de autori dramatici cari,vreme,conflicte dramatice.
Amnefericita pied la A-
mai maltcit spanem d V.
care, Maria' ned sale Coco, Bobi,
k omul-sarpe, Wilmaavem acrobatii
reprodac meren atitea subiectecetite ?
Mends Femme de Tabarin" a opusmelt mai
act, simplu laverDar d. Eftimin are trei acte intregi...
nu autor se ser-de
aduce ca Loti roma-sale. ori, a ne servi de
local, - d. fragmentele siberiane, - setece cacale, fie -L'étrangare" a ori
fie oa izbatit Leroux In Ca-
ereiSe wire coon ce au la
noi d Hartz ?
Ar h bridedibuiri teatrale co formidabiladin o
o -a Roman,din teatrele nationale :
bine. Nu poste caun Caragiale vietei noastre sociale
scene nudiletant am sim-
plu fapt diversdin Sanis". Dar tocmai
de avea inch zeci de anide o parte,
de parte vor -
niste simulacra do dra-artificii dar
cari so vor mentinea scenAmAcar celei mai vii
Rodlon
E ziaral bum-reateni. Ara fata men No. 5, soul I,al ziar. E
mi-a foot dat procur.la nuivarsitate, do
la facultatea ca asaltdin »C.
Mi s'a unn'am putut
am cumparat.
acestui organ pentraeste d. S (Re-
dactia: str. Sabinelor). In artico-do fend o poezie
de mare barbat. CItdespre coin ce e is
caprins tot este.? Talmud, Cahal,et tuttimai
pablicata rostitA d.Gh. I. la lui V. Conta,
ocazia monnmentalni de
Ai draculai ! Tince mor. ca toato
pejot, la
la acel ala.
agina a a ziar, undomn student unaiticol al d-sale i s'a dat drept
reda ea onorurileinaugurator
tiei Fraza aceasta ultimAun trac. Cine
uaor na s'adat nimic la
pagina patra : Re-e De acord.
d. str.are
cam e?
M'am studentimeaa Inceput
anal drum maila o
adeocamdata, so mai
botoi studenti.loch putin timp, »Cavintul
va ogie ori o maculatura
G.
s'a ca Don Carlos.: gale
Ioneseu, MauolesenCarios,-Aglaia
Regina,-eu, Eboli.o
de cu vai de
interpretare. Mido d na Aglaia
resemnata tuAtit era
al 4 lea, clodEbola-to friza : cumruai revadglad tateadevar des-parteau de
mi am. : iath uncare se va mslt timpIasi. ue na col din nu
Tot prima din Dono va demonstra
cit de era indatoriei. trap&
o de 3-4ant precoce pe foot de
mai Infanta. Eo care In
Reginei, meda'aonfuria
l'a tot scrisori.
: ce portret ?
caaeteptarn totii
11 ochii, tot o-masa. Infanta pricepe,
duce la ia zice :ce portret
ton attta reproa,teanu a trebuit spre fund.
Apoi,-parteamai caracteristica,-Inteo
avea Reginei :! ! S'a de
ge distrata, sau deplarea de mai
mama" irnediat : erge.era era
ce-a esit Intro case, ase cap,
: ,vai de ! vai de mine...Ce-o c'am
Dupa Carlos, am
Sbierea rol deDe asemenea, ArceleannPekea Alexandrescu
In Vulpe, an oarecare comic
- (aici n'am dreptate) care tin min-te Intr'un rol de
I, o care-i vestea moartea ma-mei lui, de cancer, care l'ape el, 4 Satan
spectacolnl,a jaca Coconau,
spadasin peO malt
mama sa, pentru cladde acasa, se
actor, - ea pnmea noaptea,da baneate.
din s'a terminatcIte-va reprezentatii ca : Hamlet, LuizaMiller, Mama Soacra (ProcesulVoradieux), regimentulai.
ei, doi(Dragomir),
devie actori.A ;
Aici capitolal stagiuneadin Iaai mai adog rtadari, totdin carte, relative la tur-
de Viena cam Aristitzaface comparatie actorii
munteni moldoveni pe cari avaautrapa care a jucat la Viena,
material Aristitza undificit eaorm ; aceste rinduri :
,Se curiae declarmalt
barbatii, la lefilor eramare deosibtrecari aproape md compdtimeau, sidin ingrati de pereche,
deExul
MAGAZINUL DEDESFACERE A PRODUSELOR
FERMEI VIILOR
A. A. BADAREUIW-Strada I. C. 185
Servicia la
la Onor Pabliculaia pus toate produsele ali-
zilnic proaspete precum : Uut
centrifugata, oi,dnctie de in putini ;
de grecesc,brInA de lapte dulce
proaspete. Depozit- Jambon
salam mezeluri asortate,miere de mai etc. Toate
pietei.De vinurile albe
fnadate de la 80 baniprecum si deliciosul via
pe toatFlota generala gata de plecare
In str. Marede »Fine Bijuterii
Adevarate minunkii
Ceasoarnice de precizianeUltimaMindre podoabe de
logodne pentru mirese
Cu mic mare datiLa Lazdr str.Caruia s'a vestea hotare
vinde mai eftin ca ori si care.
- devie EPOCA,d-lui
pe acumrecunoastean d.
opera de buno
mai mult actorulDe sigur d. fi
un gest de ch de mie,a amoralilor
aceaPizani et C-nien'ar fi destule envinte
pentru actualul ministruluerarilor publice.
D.trebue fie demintea Aceasta ati-
o en ata-ale EPOCEI.
- Ziarulvorbeasca despre cinste.Credinta este notiunea
cinste de oa unui
Din acest de vedere privit,de a vorbi de
acelora cari n'au onoareea a fost
pe politi,-sau care auplateasca politile, pentruvul prietenii au dat
Le Temps' ca data de 21 Desosit confine o
dare desprein Maiorescu
Take lonescu au d luiBrdrianu in
In alse afld despre pro!edulpod peste RominiaSerbia.
Se apropiatain a literare
sub conducerea d-luiGusti, ca unor
- Acea ar do-comente, manuscris al regre-
lachrstianii izraelite. epo;eefunea d-lui D. Gusti.
de aca de la 1913,
se saspende-pind la noi
a taxei de pentrucare au fie opteri,ca grade-in
ce caredeja mentionatele pe
2 trimestee, auva cvLza mai
o venire a liberalilorla cirmd se crede d. dr. SMtineanu,profesor facultatea de va fimit director general al serviciuluisuperior. In se crede cd d. dr.N. lua
dintre tineril termen care aulost de 28
timp de de zile,pentru facerea exercifiilor de
la poligonul din jade-tal lalomita.
Aceste la tir a se faceluna dura
de cala 1 sd minis-de rdzboiu de epoca a
f .
Compania de jsndarmi ruralio de hoti care nu-
meroase de carelatinse In alte
Biserica din Razboeni daStefan Mare, pendinte de Epitropia
Spiridon care a restaurata dea de monument is-
toric.
I. P. S. S. Mitropolitul Pimendin mine
pentru a parte la oficiareaSf. Spiridon.
va aveala National, bal datde soeietatea Crum
:: La a din d.M. Gh.Nadejde.
Defunctul era In de 79Trimetem condoleanteie noastre, fa mi-
liilor
profesordireatorul al sanitarsuperior a
In Decembrieconsilialui de de
de au fosta continua In Ianuarie.
:: In regisoral teatralnidin Iaei, a
la luat si-de Strogof,
de 7 ori sta-giunea
D. intendentulva viitoare
distribniedate primarie, ajutorarea
de
Ministorul de Interne aimediat achitarea salariilor perso-
prefecturilorrapoarte detailate
modulni dacadisponibile fost vareate la
S'a adjudecat asupra d-lui Gh.din mai
kmnarie din padurea Zamostea(jod. Dorohoi).
Mine se va Intruni coma-din Focuri, a proceda la ale-
gorea primar.
vederea de s'ala biserica Sf. Spiridon la
de catra P. S. S.Antim aeistat de bisericei.
va facecitirea acaftistelor care vor dora la
9 seara.
D-na Elena a fostsupraveglietoare la Sf.
Tablool do gratieri dece a se face
sarbkorilor, a fostfi ministerului de juititie.
la 1914,proveniti avansarea
vor fipentru 30 instruceie la
de tragere a intanterie.
solemnitatea bustuluiregretatulni profesor dr. Russ
precumparticolare Solemnitatea are
mIne, 3 p. m.d-lui dr. Hortolomei, care n'a
- acceptat de profesor lasanitari a d
medic al spi-Sf. Spiridon.
Casa Meseriilor a CAseiCentrale un tablon mutnalede care acelei
care vor fi pe zivade uarie 1914.
Revizoratul vateralai instructiunii, de
a fi chematide definitivat ce se va la
Martie 1914 la
s'an do-strada 2 Ion
47.Un caz difterie s'a ivit
Sociotatea medicova ca
dr. Konya Jelea.
D-ra Elisa DirectoaraSf. din Iaai a
la absolventelor precumfoastelor profesoare la
ca ziva Decembrie a. c. oara2 p. m. avea In ao serbsre In onoarea distinsai foaste di-
S'a discutat despre situatia D.Maioresen a un lung
anecesare pEntru prezent
viitor.Comitetul executiv, marit or-
vadin non mini o-cazie, d. Malorescu va da cetire protara-
conservator.acest program,
altele : reforma administrativä,baza antonomii
a
AUDIENTA
oara 11 fastprimit in de d. ministruA. Badaren, d. aromin :
lost tarcesc.
in.
Viena.-Ziarul Reichsport' odin ziclud
In se aflä mairnai.
Goliescu principal al Ru-
acestia a fostruseasca,
Incercerea evadare aa opera splonilor
OPINIA
ro-
- Conditiunilede d. Tisza -
Budapesta.-Ziarele cd o in-trevedere a aunt eri Th.
Juliusau din d. Tisza
maghiare.D. Tisza a pus condi-
tiuni principale :1) la ce-
rerea autonomia
2) Deputatii segavernamen-
exemplul dat
Freie Presse",Budapesta, tratativele
serealizare.
Guvernul va desfiinta legea alui Appony va 5 medii,
care de predare fi cea
In regiunile populate de totivor fi
Bucure0i.- a avutun prinz intim la oferitde ministrul publice,celor delegatiuni, care au
conventiunea Serbo-pentru jonctiunea
ferate care conventie afost asearA, la ora 6.
serbeascAvizitarea regiunilor
trolifereBu§tenari, Sinaia -de vortrece la Pesta se vorla Belgrad.
a avut la HotelPalace un dejun de mi-nistrul onoarea
delegatiuni, care au
conventia jonctiunea
La acest dejun au fosttate, pe Take
Badareu,civile militare, care au lucratla conventiile deja pomenite.
LOTERIAAzi a avut tragerea
cl. V-a acistigat
1000 80,000 No. 21,850.20,000 No. 3,595.10,000 lei No. 54,689.5,000 lei No. 45,516.2,000 lei No. 22,888.3,000 lei No. 374.1,000 No. 10881, 10138, 34843.500 No. 11619, 2303, 6780, 3877,
3370, 10807, 28892, 38718, 44226, 58091.
Politicetoate pro-
guvermn va prezen-ta Corpurilor legiuitoare le-gile de organizare a regiuniloranexate.
lardspansului la Sant
18 oratori,-tars'a inscris al 19-lea de
regalament, a cerecatianii. Ca chestiile serioase d.
este totdeauna aminare.care va cuvintal va
d. Gr. Cantacuzino Capitalei.
azi la a fost covocatun consiliu de La ordineazilei mai multe
La s'a depus proiectnl delege 420 de milioane.
In tot cit Camera va discutala Senatul se va ocupa
votarea diferitelor pro:ecte legipuse de
d. primvor petreceNou Viena.
Bucuregi. -In culuarelea eri o mare agitatie a de-
putatilor filipescani, care speraud-lui Maiorescu la
pelarea d-lui va de
.are
n'a reuFit. D. Maiorescua respins cu aceiasi energie ataculeri, a respins atacul cuocazia esirei d-lui Filipescu dinnister. D-sa s'a perfect so-lidar guvern.
Conservatorii din au a-plaudat ostentativ cu
pe primul-ministru citministrul publice, spre
mai alipescani.
Infringerea de eriBucuresti.- Ziarele
de constitue un maretriumf pentru d.
Se remarcá,desi ministrul lucrárilor publice afost foarte corosiv, nu numaid. dar minoritatea
nici acestia ex-n'au mai luat
replicá.
Bucuresti.- In toate cereurilepolitice se deeri a Camerii, special, rezul-
de eri, care afost zdrobitor pentru Fleva tollcalomniatorii.
De la primele cuvinte ale pri-ministru, s'a putut vedea a-
titudinea alomniatorului parlamentar i adeputatilor liberali care crezuse,un moment utit sä-1 secondezeprin atitudinea
Ráspunsul ministrului lucrárilora pentru totdeauna
la pe apasul par-lamentar. Camera a ma-nifestat cu o extranará increderea in actualul minis-tru al lucrärilor puMice dez-gustul ced-lui
Moartea
Bucure0i. - la2.30 a din urmaunei gripe infectioase,Calenderu - Administratorul
coroanei, pre-§edinte al Academiei.
Str. col Mare N. 2 bIs.Cel mai bine
Fabric. original Fortschritt Viro ca-Mate prima-durabilitate
pele stofá.Modele Domni, Doamne si Cop iiTransport non(Veritabil
Mare derapi, galere, batiste etc.
- Formedistinse.
Mare de de voicj,umbrele bastoane.
Bogatla cele mai repurtate Case franceze
Precum tot de de
Toate vInci ca cele mai
Cu ocazia serbatori Per-manent& Ultimile
111.
I. MANOLESCUNo. 12 -
(Telefon 233)vinde in de de
Brinzeturi, Vinuridin cele mai fine, Fructe, Me-
zeluri, etc.
din cele mai fine- Cu preturilemai -
Calitatea recunoscutd a pro-este mai band
garanfie ca vain modal mai
Conducerea magazinului este incre-d-lui N. bine
onoratei clientele.la domieiliu.
=11.11111111111,
Anastasie Panu No. 43
Marele
CHFLSOHN"in anal 1879
PIANE
&precum din ori-ce sein rate lunare cu preturile originate a
&
Orchestrloane automatePeters-Leipeig
Ori-ce de iustrumenteaccesorii.
Frogramul complect al Conservatoru-cu mare
La cerere o carte se tri-mete acordorul-voiajor ori-ce partea Wei.
Plapome
LAZARE & GUSTAV RECHLER
care riva-streine,
tuturora prodcsele sale
a 800 1000grame a 4, G, 8,. 10 sau 12 metri
superi-cri din satin, cre-
ton, poms atlas In dimensiane,plapome speciale botez.
Comenzile pentra Moldova saut a se a-dresa : de comision
eftinla depozitele mele din Str. Sit.
No. 63 Otelu-lui No.
Per.Am
la LKLIGHER.
Fac cunoscut amasortat noi märfuri de
de voiaj-si
SCH & Co.-articole
luxvinde
postaledetail/es
M.(LIBRARIE)
(Vis-avis de farmacia Dr.
Face canoscut onor. clientele a pri-mit un mare de pos-tale dustrate din cele mai frumoase,jete noi ca : Miguon, PerechaTipuri, Peisage, etc. etc. Asemenea a mai primit un mare asortimentde modele noi motive de
