1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR 2. Scopul unitatii de curs 3. Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului musculaturii membrului superior in statica si dinamica organismului uman. 4. Obiectivele operationale 5. Prezentarea muschilor umarului 6. Prezentarea muschilor regiunii laterale a gatului 7. Prezentarea caracteristicilor muschilor umarului 8. Prezentarea muschilor bratului si antebratului in ans 232h76c amblu 9. Prezentarea muschilor brațului 10. Prezentarea muschilor antebratului 11. Prezentarea muschilor mainii 12. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni 12.1. Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe segmente articulate intre ele. 13. Partea prin care membrul superior se leaga de trunchi, partea libera, corespunde scheletul centurii scapulare si formeaza regiunea umarului. Urmeaza bratul, antebratul pumnul si mana. 14. Oasele membrului superior sunt acoperite de parti moi (muschi) asezati in doua grupe: anterioara si posterioara, exceptand regiunea umarului care are trei regiuni: anterioara (M. pectorali), posterioara (M. scapulari), supero-laterala (M. deltoid). 14.1. Muschii membrului superior, in majoritate sunt M. lungi, fusiformi, care in general sar peste doua articulatii exceptand anconeul si M. supinator. 15. Din punct de vedere descriptiv cat si pentru mecanica musculara, acestia se impart in: 16. muschi care leaga membrul superior de trunchi 17. muschii proprii membrului superior 17.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR 18. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI 18.1.1. M. Trapez 18.1.2. M. Ridicator al scapulei 18.1.3. M. Romboizi; 18.1.4. M. Dintat anterior, 18.1.5. M. Pectoral mic, 18.1.6. M. Subclavicular, 18.1.7. M. Marele si micul rotund; 18.1.8. M. Pectoral mare. 19. Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt studiati cu acesta. 20. (. 70) 20.1. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR 21. Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72): 21.1.1. Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. deltoid 21.1.2. Muschii scapulo-humerali: 21.1.2.1. M. subscapular, 21.1.2.2. M. supraspinos, 21.1.2.3. M. infraspinos, 21.1.2.4. M. rotund mare, 21.1.2.5. M. rotund mic, 21.1.2.6. M. coraco-brahial 21.1.3. Muschii scapulo-antebrahiali: 21.1.3.1. M. scapulo-radial (M. biceps brahial) 21.1.3.2. M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial) 21.1.4. Muschii humero-antebrahiali 21.1.4.1. M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator 21.1.4.2. M. humero-ulnar: M. anconeu 21.1.5. Muschii humero-manuali: 21.1.5.1. M. humero-aponevrotic: M. palmar lung 21.1.5.2. M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului 21.1.5.3. M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului 21.1.5.4. M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic 21.1.6. Muschii antebrachiali: 21.1.6.1. M. Patrat pronator 21.1.6.2. M. Rotund pronator - fasciculul ulnar 21.1.6.3. M. Supinator - fascicul ulnar 21.1.7. Muschii antebrachio-manuali: 21.1.7.1. Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui 21.1.7.2. Antebrachio – falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al indexului 21.1.8. Muschii mainii: 21.1.8.1. M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui 21.1.8.2. M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor 21.1.8.3. M. pielosi: M. palmar scurt 21.1.8.4. M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali. 21.2. Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare asezate pe fata anterioara - flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara - extensorii, grupe musculare asezate pe fata laterala a antebratului - M. supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a antebratului - M. pronatori. 21.3. Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median. 21.4. Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial.
Transcript
1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR2. Scopul unitatii de curs
3. Intelegerea structurii, functionalitatii si rolului musculaturii membrului superior in statica si dinamica organismului uman.4. Obiectivele operationale5. Prezentarea muschilor umarului6. Prezentarea muschilor regiunii laterale a gatului7. Prezentarea caracteristicilor muschilor umarului8. Prezentarea muschilor bratului si antebratului in ans 232h76c amblu9. Prezentarea muschilor brațului10. Prezentarea muschilor antebratului11. Prezentarea muschilor mainii12. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni12.1. Membrul superior are o mare mobilitate, fiind adaptat prehensiunii. Este constituit din mai multe segmente articulate intre ele.13. Partea prin care membrul superior se leaga de trunchi, partea libera, corespunde scheletul centurii scapulare si formeaza regiunea umarului. Urmeaza bratul, antebratul pumnul si mana.14. Oasele membrului superior sunt acoperite de parti moi (muschi) asezati in doua grupe: anterioara si posterioara, exceptand regiunea umarului care are trei regiuni: anterioara (M.
pectorali), posterioara (M. scapulari), supero-laterala (M. deltoid).14.1. Muschii membrului superior, in majoritate sunt M. lungi, fusiformi, care in general sar peste doua articulatii exceptand anconeul si M. supinator.15. Din punct de vedere descriptiv cat si pentru mecanica musculara, acestia se impart in:16. muschi care leaga membrul superior de trunchi17. muschii proprii membrului superior17.1.MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR18. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI18.1.1. M. Trapez18.1.2. M. Ridicator al scapulei18.1.3. M. Romboizi;18.1.4. M. Dintat anterior,18.1.5. M. Pectoral mic,18.1.6. M. Subclavicular,18.1.7. M. Marele si micul rotund;18.1.8. M. Pectoral mare.19. Acesti muschi apartin in cea mai mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt studiati cu acesta.20. (. 70)20.1.MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR21. Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72):21.1.1. Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. deltoid21.1.2. Muschii scapulo-humerali:21.1.2.1. M. subscapular,21.1.2.2. M. supraspinos,21.1.2.3. M. infraspinos,21.1.2.4. M. rotund mare,21.1.2.5. M. rotund mic,21.1.2.6. M. coraco-brahial21.1.3. Muschii scapulo-antebrahiali:21.1.3.1. M. scapulo-radial (M. biceps brahial)21.1.3.2. M. scapulo-ulnar (M. biceps brahial)21.1.4. Muschii humero-antebrahiali21.1.4.1. M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial, supinator21.1.4.2. M. humero-ulnar: M. anconeu21.1.5. Muschii humero-manuali:21.1.5.1. M. humero-aponevrotic: M. palmar lung21.1.5.2. M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului21.1.5.3. M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului21.1.5.4. M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al degetului mic21.1.6. Muschii antebrachiali:21.1.6.1. M. Patrat pronator21.1.6.2. M. Rotund pronator - fasciculul ulnar21.1.6.3. M. Supinator - fascicul ulnar21.1.7. Muschii antebrachio-manuali:21.1.7.1. Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui21.1.7.2. Antebrachio – falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al indexului21.1.8. Muschii mainii:21.1.8.1. M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui21.1.8.2. M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor21.1.8.3. M. pielosi: M. palmar scurt21.1.8.4. M. lojii mijlocii: M. lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali.21.2. Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare asezate pe fata anterioara - flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara - extensorii, grupe musculare
asezate pe fata laterala a antebratului - M. supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a antebratului - M. pronatori.21.3. Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median.21.4. Muschii supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial.21.5. Din punct de vedere topografic, M. membrului superior se grupeaza in:21.6. M. umarului;22. M. bratului;23. M. antebratului;24. M. mainii25. Vom aborda pentru prezentare aceasta ultima clasificare.25.1.MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI25.1.1. M. Trapez25.1.2. M. Ridicator al scapulei25.1.3. M. Romboizi;25.1.4. M. Dintat anterior,25.1.5. M. Pectoral mic,25.1.6. M. Subclavicular,25.1.7. M. Marele si micul rotund;25.1.8. M. Pectoral mare.
26. . 70 MUSCHII CENTURII SCAPULARE- REPREZENTARE SCHEMATICA27. A – vedere anterioara28. B – vedere posterioara
28.1. M. Subscapularis28.2. M. Pectoralis minor28.3. M. Pectoralis major – fasciculele mijlociu si inferior28.4. M. Pectoralis major – fasciculul superior29. M. Subscapularis30. M. Coracobrachialis31. M. Serratus anterior32. M. Rhomboideus Minor33. M. Rhomboideus major34. M. Levator scapulae35. M. Supraspinatus36. M. Deltoideus37. M. Infraspintus38. M. Terres minor39. 15. M. Terres major
40.40.1. MUSCHII UMARULUI
41.
42.
43. Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala:43.1. M. deltoid43.2. M. supraspinos43.3. M. infraspinos43.4. M. rotund mare43.5. M. rotund mic43.6. M. subscapular44. Cu exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor – formatiune cu functie deosebita in realizarea stabilitatii umarului.44.1.M. DELTOID44.2. Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma triunghiulara.44.2.1. Origine:44.2.1.1. pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare)45. pe acromion (marginea laterala)45.1.1.1. pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare)45.1.2. Traiect: De la insertia proximala, fasciculele musculare coboara spre humerus astfel:45.1.2.1. Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-inapoi;
45.1.2.2. fasciculul mijlociu (acromial)- vertical;45.1.2.3. fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte.45.1.3. Insertie: tuberozitatea deltoidiana („V”-ul deltoidian) a humerusului.45.1.4. Inervatie: nervul axilar45.1.5. Actiune: Cele trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari:45.1.5.1. fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau proiectia inainte a bratului);45.1.5.2. fasciculele mijlocii - abductia bratului;45.1.5.3. fasciculele posterioare - proiectia inapoi si rotatia externa a bratului;45.1.5.4. miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este realizata prin actiunea sinergica a celor trei tipuri
de fascicule;45.1.5.5. M. deltoid este cel mai important in natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte;45.1.5.6. este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita
importantei lui in miscarea de abductie;45.1.5.7. in paralizia M. deltoid (prin afectarea
nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul este cazut 'in epolet', iar
capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia scapulo-humerala.45.2.M. SUPRASPINOS 46. Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73).46.1.1. Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele sale converg intr-un
tendon care trece peste articulatia scapulo-humerala.46.1.2. Insertie: tuberculul mare al humerusului.
46.1.3. Inervatie: nervul suprascapular46.1.4. Actiune:47. rotatia externa a bratului (in special cand acesta a fost inainte rotat intern);48. adductor al bratului;49. tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale, ferind-o sa fie prinsa intre suprafetele articulare in timpul miscarilor la
acest nivel
49.1.1.1.1.1. .74 M. Infraspinos49.2.M. INFRASPINOS 49.2.1. Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74)49.2.2. Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de
articulatia scapulo-humerala.49.2.3. Insertie: tuberculul mare al humerusului.49.2.4. Inervatie: ram colateral din nervul axilar.49.2.5. Actiune:49.2.5.1. rotatia externa a bratului;49.2.5.2. adductor al bratului. 49.3.M. ROTUNDUL MIC 50. Este situat lateral de M. infraspinos. (. 77)50.1.1. Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale.50.1.2. Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-humerala.50.1.3. Insertie: tuberculul mare al humerusului.50.1.4. Inervatie: ram colateral din nervul axilar.50.1.5. Actiune:50.1.5.1. rotatia externa a bratului;50.1.5.2. adductor al bratului.
51.
51.1.M. ROTUNDUL MARE52. Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76).52.1.1. Origine: unghiul inferior al scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare.52.1.2. Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus, anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat inapoia
tendonului M. dorsal mare.52.1.3. Insertie: creasta tuberculului mic humeral.52.1.4. Inervatie: nervul toracodorsal.52.1.5. Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este:52.1.5.1.1.1.1.1.1. .78 Subscapular52.1.5.2. adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor la spate);52.2. b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.53. Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si, evident, in natatie
(crawl) si skifond (retropulsia
bratului). 53.1.M. SUBSCAPULAR54. Este situat in fosa subscapulara (. 78).54.1.1. Origine: fosa subscapulara54.1.2. Traiect: Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulo-humerale; fata posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata
anterioara este aplicata pe torace formand peretele posterior al axilei.54.1.3. Insertie: tuberculul mic al humerusului.54.1.4. Inervatie: nervul subscapular.54.1.5. Actiune: - rotator intern al bratului; 54.1.5.1. adductor al bratului (cand acesta este ridicat);54.1.5.2. tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale.
54.1.5.3. Muschiul subscapular participa, in general, la miscarile de lovire si aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers.54.2.SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI54.2.1. Muschii care realizeaza adductia bratului54.2.2. M. Rotundul mare,54.2.3. M. Rotundul mic54.2.4. M. Subscapular54.2.5. M. Subspinos54.2.6. M. Latissimus dorsi – cand miscarea este asociata cu extensie,54.2.7. M. Marele pectoral – cand miscarea este asociata cu flexie.54.2.8. Muschii care realizeaza abductia bratului54.2.9. M. Deltoid – toate fasciculele54.2.10. M. Supraspinos – finalizeaza miscarea pana la 900
54.2.11. Pana la 900 M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie – capul lung54.2.12. Peste 900 – M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si basculeaza scapula)54.2.13. Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt:54.2.14. M. Deltoid - fasciculul posterior anterior54.2.15. M. Pectoral mare54.2.16. M. Subspinos54.2.17. M. Romboid54.2.18. Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt:54.2.19. M. Deltoid - fasciculul anterior54.2.20. M. Pectoralul mare (principal)54.2.21. M. Pectoralul mic54.2.22. M. Bicepsul brahial (secundar)54.2.23. M. Coracobrahial (secundar)54.2.24. Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100 este asociata cu rotatie externa a bratului si cu bascularea scapulei):54.2.25. M. Deltoid – fasciculul anterior54.2.26. M. Coracobrahial54.2.27. M. Biceps brahial54.2.28. M. Dintat anterior54.2.29. Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt:54.2.30. M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna maxima)54.2.31. M. Rotundul mic54.2.32. M. Subspinos54.2.33. M. Deltoidul posterior54.2.34. Muschii care realizeaza extensia (retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare):54.2.35. M. Deltoid – fasciculul posterior54.2.36. M. Subspinos54.2.37. M. Triceps brahial – capul lung54.2.38. M. Latissimus dorsi – (uneori)54.2.39. Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt:54.2.40. M. Subscapular54.2.41. M. Rotundul mare54.2.42. M. Latissimus dorsi54.2.43. M. Deltoidul anterior54.3.MUSCHII BRATULUI54.4. Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta parte, in loja posterioara
54.5.54.6. Muschii lojii anterioare54.7. Sunt asezati in doua planuri (. 79):
54.7.1. M. planului superficial: M. biceps brahial;54.7.2. M. planului profund: M. Coracobrahial si M. Brahial.54.8.M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL)55. Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung.55.1.1. Origine:55.1.1.1. capul scurt - pe apofiza coracoida a scapulei;55.1.1.2. capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei.55.2. Capul scurt (situat medial) si capul lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intr-un corp muscular comun fusiform, terminat printr-un tendon.55.2.1. Insertie: pe tuberozitatea radiusului.55.2.2. Inervatie: nervul musculocutanat.55.2.3. Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza asupra ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului.55.2.3.1. Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este completa cu antebratul supinat.55.2.3.2. Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie.55.2.3.3. Este adductor al bratului prin capul sau scurt.55.2.3.4. Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin capul sau lung.
56.56.1.M. BRACHIALIS (BRAHIAL)57. Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului, acoperit de muschiul biceps brahial (. 80, 81).57.1.1. Origine: pe ½ inferioara a fetelor mediala anterioara si laterala a diafizei humerale, de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului.57.1.2. Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei.57.1.3. Inervatie: nervul musculocutanat.57.1.4. Actiune: realizeaza flexia antebratului pe brat.58. .81 M. Brahial .82 M. Coracobrahial58.1.M. CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL)59. Este situat medial de capul scurt al muschiului biceps (. 82).59.1.1. Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul
scurt al muschiului biceps brahial).59.1.2. Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie),
deasupra insertiei capului medial al tricepsului.59.1.3. Inervatie: nervul musculocutanat.59.1.4. Actiune:59.1.4.1. adductie si flexie a bratului;59.1.4.2. antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul
mersului.59.2. Muschii lojii posterioare59.3.M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS BRAHIAL)60. Ocupa loja posterioara impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are
trei capete: lung, medial si lateral, care se unesc.60.1.1. Origine:60.1.1.1. Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei.
60.1.1.2. Capul lateral: fata posterioara a osului humerus deasupra santului nervului radial.60.1.1.3. Capul medial: fata posterioara a osului humerus sub santul nervului radial.60.1.1.4. Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic.60.1.2. Insertie: pe olecran.60.1.3. Inervatie: nervul radial.60.1.4. Actiune: extensor al antebratului pe brat;60.1.4.1. extensor si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;60.1.4.2. tensor al capsulei articulatiei cotului.61. Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul, gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greutati).62. Muschiul triceps are o forta considerabila, contractia lui brusca putand determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncatorilor de grenade).62.1.M. ANCONEU63. Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei cotului (. 84).63.1.1. Origine: pe epicondilul lateral al humerusului.63.1.2. Insertie: fata laterala a olecranului si putin pe muchia posterioara a ulnei.63.1.3. Inervatie: nervul radial.63.1.4. Actiune: extensor al antebratului pe brat.
63.2. 64. . 83 Muschiul triceps brahial .84 M. Anconeu64.1.1.1. MUSCHII ANTEBRATULUI64.2. Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si laterala.64.3. Muschii regiunii anterioare64.4. Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri:64.4.1.1. planul I: M. rotund pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor ulnar al carpului.64.4.1.2. planul II: M. flexor superficial al degetelor.64.4.1.3. planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;64.4.1.4. planul IV: M. patrat pronator.65. Vom descrie pe rand aceste planuri.66. UL I66.1.M. PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR)66.1.1. Origine: epicondilul medial al humerusului (capul humeral) si sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar) (. 85).66.1.2. Insertie: fata laterala a radiusului (regiunea mijlocie).66.1.3. Inervatie: nervul median.66.1.4. Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al antebratului si mainii.
67.67.1.M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR RADIAL AL CARPULUI)67.1.1. Origine: epicondilul medial al osului humerus (. 85);67.1.2. Insertie: baza metacarpianului II67.1.3. Inervatie: nervul median.67.1.4. Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului;67.1.4.1. slab flexor al antebratului pe brat.67.2.M. PALMARIS LONGUS (PALMAR LUNG)68. Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86)68.1.1. Origine: epicondilul medial al humerusului.68.1.2. Insertie: aponevroza palmara68.1.3. Inervatie: nervul median.68.1.4. Actiune: - tensor al aponevrozei palmare;68.1.4.1. flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala
Dupuytren).
68.1.4.1.1.1. . 8668.2.M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR)69. Are doua capete de insertie proximala (. 87).69.1.1. Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului,69.1.2. - capul ulnar - pe olecran69.1.3. Insertie: osul pisiform69.1.4. Inervatie: nervul ulnar.69.1.5. Actiune: flexor si adductor al mainii; supinator.
70.71. UL II71.1.M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR)72. Este flexorul miscarilor delicate (. 88).72.1.1. Origine:72.1.1.1. capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul coronoid al ulnei;72.1.1.2. capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3 mijlocie a osului.72.1.2. Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5.72.1.3. Inervatie: nervul median.72.1.4. Actiune:72.1.4.1. flexia falangei medii a degetelor II-V;72.1.4.2. flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat;72.1.4.3. adductor al mainii si al degetelor (apropie degetele departate)
73.
74. UL III74.1.M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR)75. Este flexorul de forta (. 88)75.1.1. Origine:75.1.1.1. apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea inferioara a muchiei posterioare a ulnei;75.1.2. Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-V75.1.3. Inervatie: este dubla:75.1.3.1. nervul median (portiunea laterala a muschiului);75.1.3.2. nervul ulnar (portiunea mediala a muschiului).75.1.4. Actiune:75.1.4.1. flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5;75.1.4.2. flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.75.2.M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI )75.2.1. Origine: fata anterioara a radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana interosoasa;75.2.2. Insertie: baza falangei distale a policelui.75.2.3. Inervatie: nervul median.75.2.4. Actiune:75.2.4.1. flexia falangei distale a policelui;75.2.4.2. flexia policelui si flexia mainii pe antebrat;75.2.4.3. usoara abductie a mainii.76. UL IV76.1.M. PATRAT PRONATOR76.1.1. Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85).76.1.2. Insertie: fata anterioara a radiusului.76.1.3. Actiune: pronator al antebratului si mainii.77. Inervatie: nervul median.
