1 1. NOTIUNI GENERALE1.1. GramaticaGramatica este un ansamblu de reguli referitoare la modificarea cuvintelor si la mbinarea lornenunturinprocesulcomunicrii.Prtileconstitutivealegramaticiisunt:morfologia, carestudiazcuvntul,ncalitateasadesemnlingvisticstabil,modificrilesaleformale, corelatecuvalorilegramaticalecarerezultdinacestemodificri,sisintaxa,studiul enuntului,caasocieredecuvintesiprodusfinalalactivittiiverbale,formdebaza comunicrii umane*.Celedouprticonstitutivealegramaticiiformeazunmecanismintegrat,unitar,nct practicopartenusepoatestudiafrreferirelacealalt,deoarecestructuracuvintelorse modific n functie de combinatiile sintactice n careacesteaapar n enunt. ,Morfologia nu are existent independent de sintax, cci formele cuvintelor ar fi indiferente, mai bine-zis nici n-ar exista, dac nu ar avea o ntrebuintare sintactic, tot asa cum sintaxa n-ar exista dac nu i s-ar pune la dispozitie cuvinte pe care s le organizeze n fraze. De aceea nici nu ne trebuie o morfologie care s nu tin seama de ntrebuintarea formelor, dup cum nu ne-ar servi la nimic osintaxcaren-arpornidelaformeleexistentealecuvintelor(Al.Graur,Gramaticaazi,p. 29).Influentelereciprocedintremorfologiesisintaxduclaintegrareaprtilorgramaticiin morfosintax.Gramaticaarelegturistrnsesicucelelaltecompartimentealelimbii:vocabularul, formarea cuvintelor, fonetica etc.Raporturile dintre gramatic si vocabular se reflect n chiar notiunea de cuvnt ca unitate lexical,cuvntulfiinddefaptmaterialuldeconstructiealgramaticii.Formelesisensurile cuvintelor se descoper n combinarea cu alte cuvinte si corespund unor ntrebuintri sintactice diferite.Uncuvntnurmnela forma-tip,ci are toateformelegramaticalepecarelepoate luantimpulflexiunii,formecarepotfifoartedeosebitentreele(deexemplu,verbele neregulate).Sistemulgramaticalestenrelatiedeinterdependentsidecomplementaritatecu sistemullexical,prelunddelaacestainventarulmorfemelorindependentesiconstituind prtilefundamentalealesistemuluilimbii.Cuvinteledevincategoriilexico-gramaticale diferentiate ntre ele semantic, morfologic, sintactic si deictic.Raporturile dintre gramatic si formarea cuvintelor privesc procedeele folosite: derivarea, compunerea,schimbareavaloriigramaticale,caresuntmijloacegramaticaleprinexcelent. Uniispecialisticonsiderformareacuvintelorundomeniudegranitntrecompartimentele limbii.Legturadintregramaticsifoneticsereferla folosireacuvaloaregramaticala unor elementedeordinfonetic:accentul,intonatia,pauza,alternantelefoneticeetc.,decarese folosesc att morfologia, ct si sintaxa.Gramaticaestedeasemenealegatdestilistic,ntoatevariantelesale,ntruct abaterea,diversificareasiindividualizareastilisticseconstatsiseanalizeaznumaiprin raportarea la normele gramaticale ale limbii literare.Ajutndladezvoltareagndiriilogicesifiinddefinitmetaforic,gimnasticamintii, gramaticaestestrnslegatdelogic,multigramaticienisocotind-ointerfatalingvistica gndirii, dar este fals ideea c se poate pune semn de egalitate ntre logic si gramatic.2 Gramaticainfluenteazregulilescrierii,ortografiasipunctuatia(,auxiliarulgrafical sintaxei).Normeleortograficeactualesebazeazpedouprincipiigramaticale:principiul morfologic si principiul sintactic.Toateaceste legturi ale gramaticii cu celelalte prti constitutive ale limbii au ca numitor comun nsusirea corect a cuvintelor att sub aspectul formei si al continutului, ct si al tuturor combinatiilor n care intr ntr-un enunt.nfunctiedeperspectivateoretico-metodologic,dedestinatiesidescopulpropus, gramaticile pot fi: istorice (diacronice), care urmresc evolutia sistemului fonetic, a morfologiei siasintaxeide-alungultimpului,descriptive(sincronice),careselimiteazsdescrie realitatea lingvistic si structurile diferitelor ipostaze ale limbii, fra interveni n ierarhizarea normativ.Gramaticanormativstabilesteregulileexprimriicorecte,punndaccentulpe formelesiconstructiilecorecte,iargramaticacorectivatrageatentiaasupraformelorsau constructiilorneacceptatedenormaliterar.Acesteasuntgramaticicudestinatiegeneral, pentru publicul larg, dar sunt si gramatici de diferite tipuri adresatespecialistilor si, n functie demetodelefolosite,acesteapotfitraditionalesaumoderne.nrealitate,nuexisttipuri ,exclusive de gramatici, ci tipuri predominante.Lucrareadefatareuncaracterdescriptiv,darsinormativ-aplicativ,urmrindcu precdere problemele de corectitudine/incorectitudine gramatical. 1.2. orfologiaMorfologiaesteparteagramaticiicarecuprindereguliprivitoarelaformacuvintelorsila modificrileacesteianvorbiresinscriere.Dinperspectivmodern,estestiintacareare dreptobiectdestudiucuvntulsaumorfemul(ncalitateasadesemnlingvisticminimaldin structuraunuicuvnt).Estecompartimentullimbiicuceamaicomplexsistematizare,iar structuramorfologicesteparteaceamaistabilauneilimbi,determinndnmaremsur specificul acesteia.Cuvntul morfologieestemprumutatn limba romndin limbafrancez (morphologie), avnd la origine gr. morph ,form si logos ,stiint, studiu, cercetare.Studiulmorfologieiesteorganizatnclaselexico-gramaticalenumite5grtidevorbire, caracterizate prin anumite trsturi generale, formale si de continut si care se definesc pe baza a trei criterii: criteriul semantic, morfologic si sintactic. Aceste criterii se regsesc n definitiile clasicealeprtilordevorbire,ncaresearatceexprimclasarespectiv(sensullexical), caracteristiciledeform(flexiuneanraportcudiversecategoriigramaticale)sifunctiile sintactice ale cuvintelor, rolul acestora ntr-un enunt. Din definitiile unor prti de vorbire poate lipsisensullexical(estevorbadecuvinteleasemantice:prepozitiasiconjunctia)saufunctia sintactic (la substantiv, pronume, numeral, verb, unde acestea sunt multiple si mai mult sau maiputinspecifice);singurulelementconstantndefinireaprtilordevorbireestecel morfologic, care se refer la modificarea structurii cuvintelor, adic la flexiune.Grupareanprtidevorbireasigurncadrareaoricrei unitti lexicalentr-un numr de clasediferentiateprinparticularittilespecifice careconditioneazsipermitcuprinderealor n organizarea comunicrii.ngramaticileromnestisuntnregistrateurmtoareleprtidevorbire:substantivul, adjectivul,numeralul,5ronumele,verbul,adverbul,5re5ozitia,conjunctiasi 3 interjectia.Dintreacestea,primelecincisegrupeazncategoriacuvintelorflexibile,adic potprezentamodificriformale,iaradverbul,prepozitia,conjunctiasiinterjectianceaa cuvintelorneflexibile,careparticiplarealizareacomunicriintr-ounicform,ngeneral neanalizabilelanivelmorfematic,cumentiuneacadverbulocupopozitieintermediar, deoarececunoastecategoriagramaticalaintensittii,princareseapropiedecuvintele flexibile,darvariatiilenraportcuaceastcategoriesuntexprimateperifrastic,prinurmare forma cuvntului rmne nemodificat.Facem precizarea c Gramatica limbii romne, editia din 2005, notat n continuare GALR, ianconsideratieparticularittileflexionaresiselectiileasociativendelimitareaprtilorde vorbiresubstantiv,adjectiv,pronume,verb.Numeralul,claseterogen,cuparticularitti gramaticaleprofunddiferite, estencadratn clasasemanticacantitativelor,care reuneste unittilelingvisticeacrorsemnificatieimplicinformatii,cantitativereferitoarelanumr, cantitate, dimensiune, durat, intensitate etc.Flexiunea substantivului, adjectivului si a numeralului se numeste flexiune nominalg sau declinare,pronumeleareuntippropriudeflexiune,5ronominalg,foarteapropiatdecea nominal prin unele categorii comune; verbul, care se deosebeste radical de celelalte prti de vorbire flexibile, are o flexiune verbalg, cunoscut sub numele de conjugare.Criteriul semantic priveste semnificatia general a unei clase de cuvinte si mparte prtile devorbirendoucategorii:cuvinteautosemantice,careexprimnotiuni,obiecte, circumstantesipotfiprtidepropozitie(substantivul,adjectivul,numeralul,pronumele, verbul, adverbul, interjectia) si cuvinte asemantice, care nu denumesc ceva din realitate, dar stabilesc relatii n limitele enuntului - ntre cuvinte, la nivelul grupului de cuvinte, ntre grupuri de cuvinte la nivelul propozitiei si al frazei -, avnd rol de lianti sau instrumente gramaticale. Aici sunt ncadrate n mod traditional prepozitiile si conjunctiile.Cuvintelecusenslexicaldesinestttorsauautosemanticeauuninventarbogat, deschis,supus nnoiriiattprin mprumuturi,ctsiprinformatii interne(estevorba maiales desubstantive,adjective,verbe),pe cnd cuvinteleasemantice(prepozitia,conjunctia,unele adverbedemod)au uninventarrestrns,nchis,stabil,cucaracterabstractsipreponderent gramatical.Criteriulsintacticarenvederefunctiilesintacticendeplinitedeprtiledevorbiren propozitie.Sedistingastfel:prtidevorbireaptedeandepliniofunctiesintacticproprie (substantivul,adjectivul,pronumele,numeralul,verbulsiadverbul)sicuvintecarenu reprezintunittisintactice(nufunctioneazcaprtidepropozitie),ciajutlaexprimarea functiilorsintactice,caelementederelatienpropozitiesinfraz(prepozitia,conjunctia, interjectiile si unele adverbe).ntreprtilede vorbire nuexistogranitprecis,fiind posibiletreceride laopartede vorbirelaaltaprinprocedeulnumitconversiunesauschimbareavaloriigramaticale, transpozitielexico-gramaticalsauderivareimproprieetc.Acesttransferdintr-opartede vorbirenaltaserealizeazfrmodificrialeformeicuvintelor,cuexemplificrincelece urmeaz:substantivdevenitprepozitie:,Areusitgratietalentuluisu,substantivdevenit adverb:,Varacltorestemult,,Doarmebustean,,Singurcuc,adjectivedevenite substantive:,Bgtrniisufereaudefrig;,Unnenorociti-atiatcalea;,Celistetse descurcntotdeauna;,Obrazniculmnncpraznicul,pronumerelativ-interogativdevenit 4 adverb:,Cefrumos,adverbdevenitadjectiv:,Undomnbine,,Unasaafront,,Haine gata,prepozitiedevenitconjunctie:,Elcueaformeazuncuplureusit,numeraldevenit adverb: ,nti ascult, dup aceea vorbeste etc.Prinarticulare,practic,oricepartedevorbirepoatefisubstantivat:,Albastrulde Voronet, ,Eul din noi, ,Zecele primit la examen l-a fcut fericit, ,Plimbatul de dimineat, ,Binelefcutnuse uitusor,,Asubliniatun.5e"dintext,,Eun,dar"lamijloc,,Oful nostrudintotdeauna.Multeprtidevorbiredevinfoarteadeseaadjective:artistcetgtean, femeiecosmonaut,biatulacesta,asamam,5rimaiubire,ominstruit,ran sngerndg, o asemenea fapt etc.Interjectiiprovenitedinsubstantivlacazulvocativ:Doamne!,mam!,soro!,nene!, domle; din verbe la modul imperativ: uite!, pzea; din numeral: (argotic) sase!Treceriledelaopartedevorbirelaaltapotfiuneoridoarocazionalesaulimitate contextual.Deexemplu, adverbul binisordevinesubstantivnumai n locutiunea:cubinisorul, dup cum adjectivul si adverbul clar este substantiv doar n clar de lun. 1.3. Locutiunile 5grtilor de vorbireLocutiunile sunt definite, aproape n toate gramaticile, ca grupuri de cuvinte mai mult sau maiputinsudate,careauntelesunitarsicarese comport, dinpunct devederegramatical, caosingurpartedevorbire.Dintreparticularittilesemnificativealelocutiunilorpotfi mentionate: pierderea total a autonomiei unui element component, n situatiile n care acesta nu mai exist independent n limb (a da brnci, a nu avea habar, a da ortul popii, a se da de-a berbeleacul), conservarea unor forme flexionare iesite din uz (a batecmpii, a merge ca pe roate,abganboale,ctebordeie,atteaobicee),formecaresischimbcomportamentul gramatical:verbetranzitivelaorigineseconstruiescprepozitional(adadestire,abgade seam,aaveadegnd,aprindedeveste),pstrareaunorarhaismelexicalesigramaticale (frnoim,pendelete,pesponci,npofida,deprisos),ordineafixaelementelorcare alctuiesc locutiunea si imposibilitatea de a fi dislocate din punct de vedere sintactic (a o lua la sntoasa, a duce la bun sfrsit, a bga de seam, a tine minte, ct pe ce, odat ce).Dupclasamorfologicalecreicaracteristicigramaticalelepreiau,locutiunilepotfi: substantivale(prerederu,aduceriaminte/aduceri-aminte,btaiedecap,nodnpapur), adjectivale (de exceptie, cu snge rece, cu scaun la cap, slab de nger) pronominale (cine stie cine,temirice,nustiucare,MriaSa,ExcelentaSa,MajestateaSa),verbale(abgade seam, a da nval, a da buzna, a iesi la lumin, a scoate din srite), adverbiale (zi de zi, din cndncnd,cunoapteancap,ndreapta,nurm,pederost),prepozitionale(nciuda, odatcu,nmijlocul,ncazde,de-alungul),conjunctionale(chiardac,cutoatec,din momentce,ncazc),interjectionale(Doamnepzeste!,iateuit!,nuzu?!,penaiba!). Adjectivele,verbele,adverbele,prepozitiilesiconjunctiileaucelemaimulte locutiuni,pentru celelalte prti de vorbire, numrul acestora este nesemnificativ.Cutoatecaufostcercetatesubmultipleaspecte,locutiunilegramaticalenuaufost prezentatesistematicntr-unstudiuspecialsaunvreogramaticsideaicidificultatea diferentieriilordeexpresii,dembinrileliberedecuvintesidecuvintelecompuse,cu implicatiinstudiiledevocabularsidegramatic,decultivarealimbii.Recunoastereasau nerecunoastereastatutuluilocutionalalunuigrupdecuvintearerepercusiuninanaliza 3 sintacticapropozitieisiafrazei,maialescndestevorbadelocutiunileprepozitionalesi conjunctionale. 1.4. Categoriile gramaticaleCategoriilegramaticalesuntmodalittiprincareserealizeazflexiuneaprtilorde vorbire.nlimbaromnlistalorcuprinde: genul,numgrul,cazul,determinarea,gradul de intensitate, 5ersoana, diateza, modul si tim5ul.Genul,cuceletreispeciialesale,masculin,femininsineutru,esteocategorie gramaticalpropriesubstantivului,adjectivului,pronumelui,numeraluluisiverbelorla participiusigerunziu.Deretinutcsubstantivelenu-sischimbformadupgen(copilsi copil,deexemplu,nusuntdouformealeaceluiasicuvnt,cidoucuvintediferite),dar celelalteprtidevorbireamintitemaisussischimbforma(frumos-frumoas,doi-dou, acesta-aceasta,citit-cititnusuntdoucuvinte diferite,ci numaidouforme gramaticaleale aceluiasi adjectiv, numeral, pronume, verb). Toate cele trei genuri gramaticale se manifest, n general, prin desinente la toate prtile de vorbire care au aceast categorie gramatical.Numgrulgramatical,divizatnsingularsiplural,aparenflexiuneatuturorprtilorde vorbireflexibile,cuexceptianumeralului(lacareideeadenumresteexprimatlexical).El indicunexemplarsaumaimulte,ncazulsubstantivului,adjectivului,pronumeluisi numeralului. La verb se manifest pentru a indica dac actiunea este fcut de un singur autor sau de mai multi.Cazulse realizeaz n limba romn prin cinci valori: nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, vocativ,marcateprindesinente.Esteocategoriegramaticalpropriesubstantivului, pronumelorsi numeralelorcuvaloaredesubstantiv, iar lacelelalte prti devorbire(adjectiv, forma de participiu) cazul se explic prin acord.Graduldeintensitate,cuvariettilepozitiv,comparativ(cusubdiviziunile:de superioritate,deegalitate,deinferioritate)sisuperlativ(cusubdiviziunile:relativsiabsolut) esteocategoriegramaticalcomununeimariprtidinadjectivelecalificative(cuanumite exceptii)siuneiprtidinadverbe(nspecialcelordemod),carenuseexprimniciodatn limbaromnprinterminatiigramaticale(cuexceptianeologismelordeoriginesavant),ci prin cuvinte auxiliare: mai, tot asa, foarte, prea etc.Persoanasemanifestnflexiuneaunorpronume(personale,reflexive,dentrire,de politete, posesive) si n flexiunea verbului (n cadrul modurilor personale), realizndu-se n trei valori:persoanaI-vorbitorul,persoanaaII-a-conlocutorulsipersoanaaIII-a-oalt persoandesprecaresevorbeste;valorilesuntmarcatefieprinformesupletive,ncazul pronumelui(eu,tu,el;almeu,altu,alsuetc.),fieprindesinente,ncazulverbului (alergam,alergai,alergauetc.). Laverb si la pronumele care au persoan,aceastcategorie este asociat cu valorile de numr.Diateza,cuspeciileactiv,reflexiv,pasiv,modul,cuspeciileindicativ,conjunctiv, conditional,prezumtiv,imperativ,infinitiv,gerunziu,participiu,supin,sitim5ul,cuspeciile prezent, trecut, viitor - sunt categorii gramaticale specifice verbului, exprimabile prin mijloace variate,uneoridiferitedeterminatiilede tipul desinentelor,sianumeprinsufixegramaticale, pentruunelemoduri(infinitiv,gerunziu,participiu)saupentruuneletimpuri(prezentulunor verbe,imperfectulsiperfectulsimplu,mai-mult-ca-perfectultuturorverbelor).Prinurmare, 6 flexiunea verbului, numit conjugare, const n schimbarea formei cuvintelor din aceast clas dupdiatez,mod,timp(categoriispecificeclasei),persoansinumr(categoriicomune verbuluicualteprtidevorbire),fcndcaverbulsaibcelmaimarenumrdeforme gramaticale dintre toate prtile de vorbire flexibile.Categoriadetermingriiestespecificgrupuluinominal,exprimnddiferitegradede individualizare;serealizeazprinurmtoarelevalori:nedeterminat(student),determinat nehotrt(unstudent),determinathotrt(studentul),marcatecuajutorularticolului,care reprezintmodalitateagramaticalafixaldeintegrareenuntiativcuimplicarenflexiunea nominal.1.5. orfemulToateelementelecomponentealeunuicuvnt(radicalul,tema,prefixele,sufixele, desinentele, accentul si intonatia) poart denumirea general de morfeme.Morfemulestenotiuneadefinitorieamorfologiei,creiaidsinumele,sireprezint unitateaminimaldeexpresiedotatcusemnificatielexicalsaugramatical.Casemn lingvisticminimal,morfemulpoatereprezentauncuvnt(la,gata,si,deci,vai)sichiarun enunt (Mars!). Cel mai adesea ns, morfemul particip la comunicare ca partecomponenta cuvntului si a enuntului.Se deosebeste de fonem, care este unitatea fundamental a fonologiei, avnd capacitatea deadiferentiacuvintele(or/er,dar/dor,foc/foretc.)fraaveaunsenspropriu,side cuvntprinfaptulcnuareautonomiefunctional,morfemulfiinddefaptuncomponental structurii cuvntului. Formei unui morfem i corespunde o valoare gramatical (de exemplu, - i din elevi reprezint semnul pluralului). Aceeasi valoare, de plural, poate fi redat, n functie de contextul fonetic sau morfologic, si prin alte forme: -e (fete, creioane), -le (basmale, sandale), -uri(ruri,mtsuri)etc.,morfemulreprezentnd,dinaceastperspectiv,oclasde variante,numitealomorfe.Clasadealomorfepoatefireprezentatdeunnumrvariabilde variantesiareorelevantspecialndescriereamorfemelorgramaticale.Deexemplu, unittilemorfematice-g,-efacpartedinaceeasiclasdealomorfe(alemorfemuluide ,singular),dupcum-e,-ireprezintmorfemulde,plural,pentrucparticiplaopozitia singular/plural(mam/mame,carte/crti,perete/pereti).Invariantele(morfemele)se realizeaznpozitiincaretoatecelelaltevariantesuntexcluse.Foarterarsuntadmisemai multe variante n variatie liber: nivel-e/nivel-uri, item-i/item-e/item-uri, cpsun-e/cpsun-i,copert-e/copert-ietc.,semnificatiacuvntuluirmnndaceeasi,spredeosebiredeband-g/benz-i/ band-e, vis-e/vis-uri etc.Morfemeleserealizeazprinanumitealomorfe n functiedecontextul foneticsau decel morfologic. De exemplu, alomorfele -i, ntlnit dup un i aton: indici-i, sacrifici-i si -g, realizat numai dup un radical n vocal labial: ou/ou-g sunt considerate alomorfe fonetice.Alomorfele se realizeaz (destul de rar) n contexte care nu pot fi caracterizate fonetic sau morfologic: om/oam-eni,rs/rs-ete, cap/cap-ete. Asemeneaalomorfe se plaseaz la nivelul alomorfelor lexicale.Casicuvintele,unittilemorfematicecunoscfenomenuldeomonimie,adicaceeasi unitate fonic poate functiona ca suport al unor semnificatii complet diferite, dezambiguizarea realizndu-seprincontextulmorfematicsiprinparticiparealasistemediferitedeopozitii.De exemplu,-gdinarip-g,-idintax-i,-edinpart-esuntmorfemedesingularnflexiunea 7 nominal, spre deosebire de -g dinadun-g, -i din sar-i si -e din spun-e, expresie a persoanei n flexiuneaverbal.Omonimiasepoatemanifestasininteriorulaceluiasitipdeflexiune:-e asociaz singularul din cart-ecu pluralul din templ-e, si chiar n flexiunea aceluiasi cuvnt: -e din fet-e-le este alomorf al morfemului de plural, dar exprim genitiv-dativul singular n fet-e-i; n aceast situatie, dezambiguizarea se face dup cel de-al doilea component al flectivului.Morfemelepotficonstituitedinunittifoneticesegmentale(vocalesiconsoane),care suntreprezentateprinfonemepropriu-zise(floare),su5rasegmentale,reprezentateprin accentsiintonatie,carepotdiferentiaattcuvinte(fin-afn,mozic-mozac),ctsiforme gramaticaleomografe:nominativ-vocativ(Petre-Petre!),vocativ-genitiv/dativplural (fratilor!-fratilor),imperativ-indicativprezent(Staicuminte!-Tustaicuminte)simorfemul zero(),carereprezintomarcavalorilorgramaticale,estepurttoruluneiinformatii gramaticale, opunnd, ntre ele, diferite forme dintr-o paradigm: alb- /alb-, pom- /pom-i; cnta- /cnta-m, cnta-i.Clasificareamorfemelorsefacedupdiversecriterii.Unuldintreacestecriteriieste reprezentatdeposibilitateadecombinareaacestora.Unelemorfemepotapreasinguresau combinate cu un morfem zero: cap, frig, loc, om, vnt si nu pot comuta cu zero. Alte morfeme sunt dependente(sufixele,prefixele,desinentele), eleseataseazunuimorfem independent: copil-as, re-vedere, cnt-a-se-r-m si nu pot comuta cu zero.n functie de continutul exprimat, morfemele pot fi lexicalesi cuprind morfeme-rdcin (student-,cas-)siafixederivative(ne-,des/dez-,str-;-ar,-esc,-menteetc.)simorfeme gramaticale (totdeauna dependente), din care fac parte sufixele, care exprim la verbe modul sitimpul(gnd-esc,cnt-a-se,vz-nd)sidesinentele,careexprimpersoanasinumrul verbului (striga-m), genul, numrul si cazul n flexiunea nominal (scoal-a, elev-i, frumoas-ei cas-e).Laacesteasemaipoateadugaoaltclas,aceeaamorfemelorlexico-gramaticale, careauattvaloaregramatical,darpotformasicuvintenoi.Estecazulprefixelorarhi-, extra-, hiper-, ultra - etc., care marcheaz superlativul, formnd n acelasi timp si cuvinte noi: arhiplin, extrafin, hipersensibil, ultracentral, si sufixelor substantivale motionale -, -it, -eas, -oareetc.,caresuntattsufixelexicale,formndcuvintenoi:student-student,pictor-pictorit,buctar-buctreas,regizor-regizoare,darsisufixegramaticale, exprimndcategoriagramaticalagenului.Opozitieintermediaroaresufixullexico-gramatical cu valoare de superlativ -isim (rarisim).Morfemele mai pot fi clasificatesi n functie de pozitia fat de morfemul independent. Se distingmorfemedependenteante5use(prefixe:co-raport,afixemobilesaumorfemelibere detipulverbeauxiliare,adverbe,prepozitii,conjunctii,pronumereflexiveetc.:amauzit, foarteru,acnta,sgascult,seduce)simorfemedependente5ost5use(sufixele, desinentele, articolul ca mijloc de determinare nominal: ac-ar, cnt-a-se, student-ei, fat-a).Dupstructuraexpresieimorfemelesuntcontinue(formatedintr-unsirnentreruptde foneme:copil-as,ani-lor,romn-esc),discontinue,care,larndul lor,potfirepetate (fatg harnicg)sintrerupte(ntlnitemaialeslaformeledeinfinitivaleverbelor:aalergasila formele genitivale: al studentului) si interne (alternantele din rdcin: a/g - zare/zri, d/z - strad/strzi, z/j - obraz/obraji, l/i - colonel/colonei, chel/chei, sc/st - basc/bsti, forme supletive, nedetasabile din structura rdcinii: eu, m, mie; sunt, esti, eram, fusei, fost).8 Unii lingvisti consider c to5ica poate juca rol de morfem gramatical. n enuntul Oamenii facgreselisubiectulesteexprimatprinsubstantivularticulat,iarobiectulprincelnearticulat, indiferent de topic, pecnd ntr-un enunt ca Soricelul vede pisicacuvintele soricelul si pisica sunt, pe rnd, subiect sau complement direct, n functie de pozitia n enunt. 1.6. Structura morfematicg a cuvntuluinstrnslegturcuunelecategoriigramaticalesi,implicit,cuflexiunea,seafl structuramorfematicacuvintelorcarepoatecuprindeurmtoarelecomponente:radicalul, tema,5refixele,sufixelesidesinentele.Ultimeletrei(prefixele,sufixelesidesinentele) suntdenumite,cuuntermengeneric,afixe.Alturideacestecomponente,nstructura cuvintelorsuntprezentealternantelefonetice,accentulsiintonatia,carecontribuiela exprimarea unor valori gramaticale.Structuramorfologicaunuicuvntprecumdescntaseipoatecuprindeurmtoarele componente:morfemul-rdcincnt- (parteafixaunuicuvnt,nedivizibilsineanalizabil n prti componente, baz a derivrii), prefixul des- care, mpreun cu sufixul -a, formeazun verbdelasubstantiv,sufixul -a- (sufixal timpurilortrecutepentruverbeledeconjugareaI), sufixul -se- (sufix al mai-mult-ca-perfectului) si desinenta -i (exprim categoria de persoan si numr, n cazul de fat persoana a II-a, numrul singular).Rdcinasiafixelelexicaleconstituiempreunradicalul,parteacareapareconstantn totcursulflexiuniisiasigurunitateacuvntului.Sepoatereducelaosingurunitate morfematic(reprezentndunmorfem independent): cart-e,mas-,ori poatefi reprezentat printr-ogruparedemorfemelexicalecuprinzndsiunulsaumaimultemorfemelexicale dependente (pt-ut-ul, re-n-tiner-i).Temaesteostructurmorfematiccomplex,alctuitdinrdcinsiunulsaumai multe afixe (sufixe si prefixe). De exemplu prelucra- poate fi tema perfectului, prelucrase- este temamai-mult-ca-perfectului.Dupuniispecialisti(v.IorguIordan,VladimirRobu,Limba romncontemporan,p.353)temaesteidenticcuradicalulatuncicndnstructura acestuia intr rdcina + sufixe si prefixe.Sufixul gramatical mpreun cu desinentele reprezint flectivul, partea cuvntului n care semanifestmodificrileflexionare,componentavariabil:prelucra-se-m,voialerga,am intr-a-t,cas-e-le.nflexiuneanominal,flectivulasociazunittimorfematicereprezentnd categoriile de numr, caz, determinare, dar si de gen (n formele adjectivului); flectivul verbal este alctuit din unitti morfematice purttoare ale valorilor de numr si persoan (desinente), de timp si mod (sufixe gramaticale).De regul,topicastructurii morfologiceacuvintelor n limbaromnesteradical+sufix gramatical+desinent:cred-ea-m,darpotaprea,maialeslaverbe,formeamplificate: radical+sufix1+sufix2+ desinent1+desinent2: ven-i-se-r-m.Separarearadicaluluideflectivsefaceadeseacudificultate,datoritalternantelor foneticecarepotapreanradical(soart-sorti,fat-fete,cal-cai)sauntreradicalsiflectiv (cred, cread, crezi).Existsituatiincareradicalulprezintncursulflexiuniiformesupletive,laverbele neregulate(f-i,f-u-se-i,er-a-m,fos-t,est-e,est-i;ar-e,av-ea-m,aib-,ia-u,lu-aetc.) sau la unele pronume personale (eu, mie, el, lui etc.) sau reflexive (sie, si, si, se etc.).9 Alternantelefoneticemarcheaz,pelngmijloaceleflexionarepropriu-zise,unele categoriigramaticale(genul,numrul,persoana,cazul)siaparderegulncorpulrdcinii (fat-fete,art-arat)saualsufixelorlexicale(nedreptate-nedreptti),iarceleconsonantice aparmaialesnparteafinalacuvntului,lagranitacudesinenta(student-studenti,obraz-obraji, romnesc-romnesti).Accentulpoatemarca, mai rar, diferite categorii gramaticaleatt n flexiunea nominal, ct si n cea verbal (nr-nurri, zro-zeruri, aprpie-apropi).Intonatiaconstituie n flexiunea nominal o marc acazului vocativ (frate!, lasilor!), iar n cea verbal o marc a modului imperativ (nceteaz!, stati!).n limba romn sunt si prti de vorbire neanalizabile (adverbe, prepozitii, conjunctii, interjectii) la care nu se pot detasa prti componente, deci nu pot fi analizate din punct de vedere morfematic. 10 2. PRTILE DE VORBIRE FLEXIBILE 2.1. Substantivul Substantivul este partea de vorbire flexibil care denumeste clase de obiecte n sens larg: fiinte (om, printe, fat), lucruri (carte, sac, loc), fenomene ale naturii (ceat, vnt, zpad), actiuni (scriere, urcare, vedere), stri (criz, bucurie, tristete), nsusiri (frumusete, buntate, ntelepciune), relatii (prietenie, rudenie, dusmnie).Genul, numrul, cazul si determinarea sunt categoriile morfologice ale substantivului; dintre acestea genul este fix, prin urmare substantivul se schimb numai dup numr si caz, realiznd ceea ce se numeste declinare. Flexiunea substantivului se realizeaz sintetic, prin desinente, prin articolul definit, precum si prin alternante fonetice care modific radicalul substantival. Categoriile gramaticale se exprim si analitic, prin prepozitii, prin articolul nedefinit sau prin mrcile de caz proclitice lui, al.Ca centru al grupului nominal, substantivul se asociaz cuO adjuncti s5ecifici - determinanti (copilul, un copil, acest copil, trei copii, asemenea copil), Oadjuncti genitivali (casa printilor) si cuO adjuncti nes5ecifici - adjectivali (biat istet),O 5re5ozitionali (ru de munte),O verbali (carte de citit, ran sngernd) sauO 5ro5ozitionali (satul n care triesc).Forma-tip, adic forma sub care se gseste substantivul n dictionare este cea de nominativ-acuzativ, singular, nearticulat.Dintre toate prtile de vorbire, substantivele sunt cuvintele folosite cel mai frecvent n vorbire, sunt cele mai numeroase si n permanent nnoire, datorit numrului mare de obiecte care trebuie denumite, cu mprumuturi care se adapteaz mai mult sau mai putin la sistemul fonetic si morfologic al limbii romne. Alturi de verb, substantivul este implicat n definirea celorlalte clase lexico-gramaticale. 2.1.1. Clasificarea substantivelor Substantivele limbii romne se clasific dup mai multe criterii.O prim clasificare a substantivelor este cea dup natura denumirii si priveste dihotomiile substantive comune (a5elative) - substantive 5ro5rii.Substantivele comune Substantivele comune denumesc obiecte de acelasi fel, fr a le distinge (copil, cas, pom, afacere, francez, ru, primvar), obiecte concrete, animate sau inanimate, numrabile (discrete). Constituie categoria cea mai numeroas, considerat prototipic; se scriu ntotdeauna cu initial mic.Substantivele 5ro5rii Substantivele proprii denumesc numai anumite obiecte individualizate pentru a le deosebi de altele din aceeasi categorie. Numele proprii alctuiesc un sistem de denominatie suplimentar, fiind atribuite unor obiecte desemnate prin numele comun, generalizator al clasei din care face parte si, spre deosebire de numele comune, sunt intraductibile. Ele se ncadreaz 11 n numeroase grupe semantice. Pot fi individualizate nume proprii de persoane sau antroponime (prenume: Ion, Maria, Grigore, nume de familie: Popescu, Stefnescu, Vasiliu, supranume: Nababu, Pstorel, personaje literare: Harap-Alb, Pcal, Scufita-Rosie), nume de locuri sau toponime (urbanonime: Iasi, Cluj, Craiova, hidronime: Arges, Dunrea, Trnave, oronime: Carpati, Bucegi, Buila, oiconime: Romnesti, Cincu, Tunari, nume de strzi si cartiere: Rul Doamnei, Mguricea, Primverii), nume de astri sau astronime: Saturn, Carul-Mare, Gemenii, inclusiv Luna, Pmntul, Soarele, nume de animale sau zoonime: Grivei, Lbus, Joiana, nume de ntreprinderi si institutii: ntreprinderea de Echipamente Aerospatiale, Facultatea de Litere, Ministerul Afacerilor Externe, organe si organizatii de stat, politice sau de alt natur, nationale sau internationale: Guvernul Romniei, Uniunea Scriitorilor din Romnia, Teatrul National, Editura Academiei, Organizatia Natiunilor Unite, numele marilor epoci istorice si numele unor evenimente cultural-istorice: Antichitatea, Evul Mediu, Renasterea, Reforma, Unirea Principatelor, Congresul International de Onomastic, Primul Rzboi Mondial, nume de srbtori: Crciun, Boboteaz, Paste, Schimbarea la Fat, 1 Decembrie, Anul Nou, numele unor publicatii: Studii si cercetri lingvistice, Romnia literar, titlurile unor opere de tot felul: O noapte furtunoas, Simfonia a VI-a, Dictionarul toponimic al Romniei, Legea nvtmntului, nume de produse industriale: aparat foto Nikon, televizor Philips, tigri Snagov, vin Busuioac de Bohotin, nume de vehicule si ambarcatiuni: rapidul Orient Expres, crucistorul Aurora.Numele proprii se transfer de multe ori dintr-o subclas onomastic n alta, n functie de necesittile denominative. Apartenenta unui nume propriu la o anumit subclas onomastic este determinat contextual. Prin figura de stil numit antonomaz, substantivele proprii pot deveni substantive comune variabile n numr si articulate cu articol nehotrt: un cotnar, o dacie, un iuda, o caiaf, un cresus, un hercule, scrise cu initial mic; fac exceptie numele proprii ale unor creatori folosite pentru a denumi operele sau forma de prezentare a acestora: un Sadoveanu (volum), un Lipatti (disc), un Rembrandt (tablou). Prezenta articolului nedefinit marcheaz conversiunea numelui propriu n substantiv comun. Si substantivele comune devin proprii prin procedeul numit onimizare: Ciobanu, Ursu, Cataram, Brum, Ghiocel.Substantivele proprii prezint toate categoriile gramaticale ale substantivelor: gen, numr, caz, determinare, cu unele particularitti explicabile prin specificul lor denominativ. Principala distinctie ntre substantivele proprii si cele comune, n scris, este de natur ortografic: numele proprii se scriu cu initial majuscul.n plan gramatical, distinctia ntre numele propriu si cel comun se face prin cteva particularitti ale substantivelor proprii: au o singur form de numr, fie singular: Craiova, Bacu, Dunrea, Crisul, Popescu, Cantemir, Cantacuzino, Ioana, Maria, Toma etc. (pot aprea si la plural doar numele proprii de grup: Popestii, Cantemirestii, Cantacuzinii, Mariile, Tomii), fie plural: Videle, Dragoslavele, Rosiori, Carpati, Anzi, Canare, Florii, Snziene, Rusalii, Saturnalii, Gemenii etc. (din motive stilistice, metaforice sau metonimice, exist tendinta de refacere a singularului: Carpatul, Bucurestiul, Iasiul, Galatiul). n general, numele proprii se comport ca substantive nonnumrabile si se ncadreaz n cele dou clase ale substantivelor defective de numr: singularia tantum si pluralia tantum.12 n ce priveste genul, substantivele proprii au, ca si cele comune, trei genuri: masculin, feminin si neutru. Fixarea lor la o anumit clas de gen se face fie dup genul substantivului comun care desemneazobiectul: acest Buila (munte), aceast Boboteaz (srbtoare), acest Unirea (magazin), fie dup forma lor, mai ales dac numele proprii provin de la cele comune: aceast Mgura, acest Frsinet, aceast Padina sau acelasi nume propriu prezint variante de gen: acest/aceast Cioaca (deal), acest Neptun/aceast Neptun (statiune). Genul gramatical nu corespunde ntotdeauna genului natural att la antroponime (nume de familie, prenume, dar mai ales hipocoristice): acest Popescu/aceast Popescu, acest Toma/aceast Toma, acest Gabi/aceast Gabi, acest Sasa/aceast Sasa, ct si la zoonime: acest Misca/aceast Misca, acest Zdreant/ aceast Zdreant etc. Ele se ncadreaz n asa-numitul gen comun.Flexiunea cazual a numelor proprii preia, n general, modelul flexionar al numelor comune, dar unele tipuri de nume proprii au si alte particularitti. De exemplu, numele persoan (nume de familie, prenume, supranume) si numele de animale realizeaz genitiv-dativul cu ajutorul afixului proclitic lui: lui Ionescu, lui Badea, lui Vlad, lui Guru, lui Azoric, lui Chichirichi (articulare proclitic neadmis de norma literar la numele feminine, cu exceptia celor cu terminatie nespecific de gen precum: Catrinel, Carmen, Calipso, Ingrid, Lili, Miriam, Zizi). Numele proprii feminine terminate n -ca, -ga au forme diferite de genitiv-dativ fat de substantivele comune cu aceeasi terminatie: Puica-Puici/Puichii, Draga-Dragi, Floarea-Floarei fat de puica-puicii, draga-dragii, floarea-florii. La acuzativ substantivele proprii primesc prepozitia 5e: O vd pe Ana, l ascult pe Radu, l citeaz pe Cosma.Includerea unor substantive n categoria numelor comune sau n cea a numelor proprii este adesea nesigur, ezitant, datorit faptului c mai exist substantive cu ,statut intermediar, insuficient marcat. n aceast situatie se afl, de exemplu, numele lunilor anului, numele unor rase de animale sau specii de plante, numele unor dansuri populare, epitete afective. Dac pentru numele lunilor anului regulile sunt unice (cu initial mic: decembrie), la celelalte regulile nu sunt ntotdeauna ferme (de exemplu, se recomand scrierea cu majuscul pentru: Bazna, ras de porci, Gloria, soi de gru, dar cu initial minuscul pentru: cretesc, ionatan, domnesc, merinos, clusul, brul, alunelul etc.).Din punct de vedere sintactic, substantivul propriu, ca si cel comun, poate fi centru al grupului nominal, atrgnd diferite tipuri de adjuncti. Astfel, numele propriu se poate asocia cu articolul hotrt si nehotrt: un Ploiesti/Ploiestiul; cu adjuncti adjectivali antepusi sipostpusi: btrnul Vasile/Vasile cel btrn; cu adjuncti nominali sau pronominali: Mriuca mosului/a lui; Sibiul anului 2007/nostru; cu adjuncti prepozitionali: Ana de la tar; cu adjuncti verbali: Joian de muls. Are aceleasi functii sintactice ca si substantivul comun.Dup structura morfematicg substantivele se clasific n substantive sim5le, substantive com5use si locutiuni substantivale.Substantivele sim5le, comune si proprii, sunt formate dintr-un singur cuvnt. Ele pot fi cuvinte de baz, nederivate (carte, stilou, Ana), cuvinte derivate cu sufixe (copilas, pdurar, alunis, bostnrie, cnepiste, fget, clujean, junimist, geamgiu, ndrzneal, agerime, policioar, Victoras, Ionut, Argesel, Ialomicioara), cu prefixe (antevorbitor, arhiepiscop, copresedinte, constean, contracandidat, interfat, neliniste, nonvaloare, postcalcul, reaparitie, strbunic, suprasolicitare, ultrasunet) sau rezultate prin derivare regresiv, formate de la verbe sau de la substantive (auz