Home >Documents >MORFOLOGIA Silvestru

MORFOLOGIA Silvestru

Date post:06-Jul-2015
Category:
View:6,351 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

1 1. NOTIUNI GENERALE1.1. GramaticaGramatica este un ansamblu de reguli referitoare la modificarea cuvintelor si la mbinarea lornenunturinprocesulcomunicrii.Prtileconstitutivealegramaticiisunt:morfologia, carestudiazcuvntul,ncalitateasadesemnlingvisticstabil,modificrilesaleformale, corelatecuvalorilegramaticalecarerezultdinacestemodificri,sisintaxa,studiul enuntului,caasocieredecuvintesiprodusfinalalactivittiiverbale,formdebaza comunicrii umane*.Celedouprticonstitutivealegramaticiiformeazunmecanismintegrat,unitar,nct practicopartenusepoatestudiafrreferirelacealalt,deoarecestructuracuvintelorse modific n functie de combinatiile sintactice n careacesteaapar n enunt. ,Morfologia nu are existent independent de sintax, cci formele cuvintelor ar fi indiferente, mai bine-zis nici n-ar exista, dac nu ar avea o ntrebuintare sintactic, tot asa cum sintaxa n-ar exista dac nu i s-ar pune la dispozitie cuvinte pe care s le organizeze n fraze. De aceea nici nu ne trebuie o morfologie care s nu tin seama de ntrebuintarea formelor, dup cum nu ne-ar servi la nimic osintaxcaren-arpornidelaformeleexistentealecuvintelor(Al.Graur,Gramaticaazi,p. 29).Influentelereciprocedintremorfologiesisintaxduclaintegrareaprtilorgramaticiin morfosintax.Gramaticaarelegturistrnsesicucelelaltecompartimentealelimbii:vocabularul, formarea cuvintelor, fonetica etc.Raporturile dintre gramatic si vocabular se reflect n chiar notiunea de cuvnt ca unitate lexical,cuvntulfiinddefaptmaterialuldeconstructiealgramaticii.Formelesisensurile cuvintelor se descoper n combinarea cu alte cuvinte si corespund unor ntrebuintri sintactice diferite.Uncuvntnurmnela forma-tip,ci are toateformelegramaticalepecarelepoate luantimpulflexiunii,formecarepotfifoartedeosebitentreele(deexemplu,verbele neregulate).Sistemulgramaticalestenrelatiedeinterdependentsidecomplementaritatecu sistemullexical,prelunddelaacestainventarulmorfemelorindependentesiconstituind prtilefundamentalealesistemuluilimbii.Cuvinteledevincategoriilexico-gramaticale diferentiate ntre ele semantic, morfologic, sintactic si deictic.Raporturile dintre gramatic si formarea cuvintelor privesc procedeele folosite: derivarea, compunerea,schimbareavaloriigramaticale,caresuntmijloacegramaticaleprinexcelent. Uniispecialisticonsiderformareacuvintelorundomeniudegranitntrecompartimentele limbii.Legturadintregramaticsifoneticsereferla folosireacuvaloaregramaticala unor elementedeordinfonetic:accentul,intonatia,pauza,alternantelefoneticeetc.,decarese folosesc att morfologia, ct si sintaxa.Gramaticaestedeasemenealegatdestilistic,ntoatevariantelesale,ntruct abaterea,diversificareasiindividualizareastilisticseconstatsiseanalizeaznumaiprin raportarea la normele gramaticale ale limbii literare.Ajutndladezvoltareagndiriilogicesifiinddefinitmetaforic,gimnasticamintii, gramaticaestestrnslegatdelogic,multigramaticienisocotind-ointerfatalingvistica gndirii, dar este fals ideea c se poate pune semn de egalitate ntre logic si gramatic.2 Gramaticainfluenteazregulilescrierii,ortografiasipunctuatia(,auxiliarulgrafical sintaxei).Normeleortograficeactualesebazeazpedouprincipiigramaticale:principiul morfologic si principiul sintactic.Toateaceste legturi ale gramaticii cu celelalte prti constitutive ale limbii au ca numitor comun nsusirea corect a cuvintelor att sub aspectul formei si al continutului, ct si al tuturor combinatiilor n care intr ntr-un enunt.nfunctiedeperspectivateoretico-metodologic,dedestinatiesidescopulpropus, gramaticile pot fi: istorice (diacronice), care urmresc evolutia sistemului fonetic, a morfologiei siasintaxeide-alungultimpului,descriptive(sincronice),careselimiteazsdescrie realitatea lingvistic si structurile diferitelor ipostaze ale limbii, fra interveni n ierarhizarea normativ.Gramaticanormativstabilesteregulileexprimriicorecte,punndaccentulpe formelesiconstructiilecorecte,iargramaticacorectivatrageatentiaasupraformelorsau constructiilorneacceptatedenormaliterar.Acesteasuntgramaticicudestinatiegeneral, pentru publicul larg, dar sunt si gramatici de diferite tipuri adresatespecialistilor si, n functie demetodelefolosite,acesteapotfitraditionalesaumoderne.nrealitate,nuexisttipuri ,exclusive de gramatici, ci tipuri predominante.Lucrareadefatareuncaracterdescriptiv,darsinormativ-aplicativ,urmrindcu precdere problemele de corectitudine/incorectitudine gramatical. 1.2. orfologiaMorfologiaesteparteagramaticiicarecuprindereguliprivitoarelaformacuvintelorsila modificrileacesteianvorbiresinscriere.Dinperspectivmodern,estestiintacareare dreptobiectdestudiucuvntulsaumorfemul(ncalitateasadesemnlingvisticminimaldin structuraunuicuvnt).Estecompartimentullimbiicuceamaicomplexsistematizare,iar structuramorfologicesteparteaceamaistabilauneilimbi,determinndnmaremsur specificul acesteia.Cuvntul morfologieestemprumutatn limba romndin limbafrancez (morphologie), avnd la origine gr. morph ,form si logos ,stiint, studiu, cercetare.Studiulmorfologieiesteorganizatnclaselexico-gramaticalenumite5grtidevorbire, caracterizate prin anumite trsturi generale, formale si de continut si care se definesc pe baza a trei criterii: criteriul semantic, morfologic si sintactic. Aceste criterii se regsesc n definitiile clasicealeprtilordevorbire,ncaresearatceexprimclasarespectiv(sensullexical), caracteristiciledeform(flexiuneanraportcudiversecategoriigramaticale)sifunctiile sintactice ale cuvintelor, rolul acestora ntr-un enunt. Din definitiile unor prti de vorbire poate lipsisensullexical(estevorbadecuvinteleasemantice:prepozitiasiconjunctia)saufunctia sintactic (la substantiv, pronume, numeral, verb, unde acestea sunt multiple si mai mult sau maiputinspecifice);singurulelementconstantndefinireaprtilordevorbireestecel morfologic, care se refer la modificarea structurii cuvintelor, adic la flexiune.Grupareanprtidevorbireasigurncadrareaoricrei unitti lexicalentr-un numr de clasediferentiateprinparticularittilespecifice careconditioneazsipermitcuprinderealor n organizarea comunicrii.ngramaticileromnestisuntnregistrateurmtoareleprtidevorbire:substantivul, adjectivul,numeralul,5ronumele,verbul,adverbul,5re5ozitia,conjunctiasi 3 interjectia.Dintreacestea,primelecincisegrupeazncategoriacuvintelorflexibile,adic potprezentamodificriformale,iaradverbul,prepozitia,conjunctiasiinterjectianceaa cuvintelorneflexibile,careparticiplarealizareacomunicriintr-ounicform,ngeneral neanalizabilelanivelmorfematic,cumentiuneacadverbulocupopozitieintermediar, deoarececunoastecategoriagramaticalaintensittii,princareseapropiedecuvintele flexibile,darvariatiilenraportcuaceastcategoriesuntexprimateperifrastic,prinurmare forma cuvntului rmne nemodificat.Facem precizarea c Gramatica limbii romne, editia din 2005, notat n continuare GALR, ianconsideratieparticularittileflexionaresiselectiileasociativendelimitareaprtilorde vorbiresubstantiv,adjectiv,pronume,verb.Numeralul,claseterogen,cuparticularitti gramaticaleprofunddiferite, estencadratn clasasemanticacantitativelor,care reuneste unittilelingvisticeacrorsemnificatieimplicinformatii,cantitativereferitoarelanumr, cantitate, dimensiune, durat, intensitate etc.Flexiunea substantivului, adjectivului si a numeralului se numeste flexiune nominalg sau declinare,pronumeleareuntippropriudeflexiune,5ronominalg,foarteapropiatdecea nominal prin unele categorii comune; verbul, care se deosebeste radical de celelalte prti de vorbire flexibile, are o flexiune verbalg, cunoscut sub numele de conjugare.Criteriul semantic priveste semnificatia general a unei clase de cuvinte si mparte prtile devorbirendoucategorii:cuvinteautosemantice,careexprimnotiuni,obiecte, circumstantesipotfiprtidepropozitie(substantivul,adjectivul,numeralul,pronumele, verbul, adverbul, interjectia) si cuvinte asemantice, care nu denumesc ceva din realitate, dar stabilesc relatii n limitele enuntului - ntre cuvinte, la nivelul grupului de cuvinte, ntre grupuri de cuvinte la nivelul propozitiei si al frazei -, avnd rol de lianti sau instrumente gramaticale. Aici sunt ncadrate n mod traditional prepozitiile si conjunctiile.Cuvintelecusenslexicaldesinestttorsauautosemanticeauuninventarbogat, deschis,supus nnoiriiattprin mprumuturi,ctsiprinformatii interne(estevorba maiales desubstantive,adjective,verbe),pe cnd cuvinteleasemantice(prepozitia,conjunctia,unele adverbedemod)au uninventarrestrns,nchis,stabil,cucaracterabstractsipreponderent gramatical.Criteriulsintacticarenvederefunctiilesintacticendeplinitedeprtiledevorbiren propozitie.Sedistingastfel:prtidevorbireaptedeandepliniofunctiesintacticproprie (substantivul,adjectivul,pronumele,numeralul,verbulsiadverbul)sicuvintecarenu reprezintunittisintactice(nufunctioneazcaprtidepropozitie),ciajutlaexprimarea functiilorsintactice,caelementederelatienpropozitiesinfraz(prepozitia,conjunctia, interjectiile si unele adverbe).ntreprtilede vorbire nuexistogranitprecis,fiind posibiletreceride laopartede vorbirelaaltaprinprocedeulnumitconversiunesauschimbareavaloriigramaticale, transpozitielexico-gramaticalsauderivareimproprieetc.Acesttransferdintr-opartede vorbirenaltaserealizeazfrmodificrialeformeicuvintelor,cuexemplificrincelece urmeaz:substantivdevenitprepozitie:,Areusitgratietalentuluisu,substantivdevenit adverb:,Varacltorestemult,,Doarmebustean,,Singurcuc,adjectivedevenite substantive:,Bgtrniisufereaudefrig;,Unnenorociti-atiatcalea;,Celistetse descurcntotdeauna;,Obrazniculmnncpraznicul,pronumerelativ-interogativdevenit 4 adverb:,Cefrumos,adverbdevenitadjectiv:,Undomnbine,,Unasaafront,,Haine gata,prepozitiedevenitconjunctie:,Elcueaformeazuncuplureusit,numeraldevenit adverb: ,nti ascult, dup aceea vorbeste etc.Prinarticulare,practic,oricepartedevorbirepoatefisubstantivat:,Albastrulde Voronet, ,Eul din noi, ,Zecele primit la examen l-a fcut fericit, ,Plimbatul de dimineat, ,Binelefcutnuse uitusor,,Asubliniatun.5e"dintext,,Eun,dar"lamijloc,,Oful nostrudintotdeauna.Multeprtidevorbiredevinfoarteadeseaadjective:artistcetgtean, femeiecosmonaut,biatulacesta,asamam,5rimaiubire,ominstruit,ran sngerndg, o asemenea fapt etc.Interjectiiprovenited

Embed Size (px)
Recommended