Date post: | 10-Jul-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | dellyakiss |
View: | 241 times |
Download: | 7 times |
SEMIOLOGIA SISTEMULUI SEMIOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOHEMATOPOIIETICETIC
А. Scorpan d.ş.m., conferenţiar
universitar
Anatomia Anatomia şişi fi fizziologiaiologia organelor hematopoieticeorganelor hematopoietice
Organele hematopoietice centrale Măduva osoasă Timusul
Organele hematopoietice periferice Splina Ganglionii limfatici Ţesutul limfoid al tractului gastrointestinal
Măduva osoasă – organul Măduva osoasă – organul cu rol esenţial în hematopiezăcu rol esenţial în hematopieză
În măduva osoasă se află celulele stem pluripotente hematopoietice, precum şi celule progenitoare ale limfocitelor T şi B.
În măduva osoasă are loc proliferarea şi maturarea tuturor tipuri de colonii: eritrocite, granulocite, monocite, trombocite.
Schema HematopiezSchema Hematopiezeiei
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
În mare parte determinate de hipoxemie cu afectarea SNC şi a organelor de simţ :
cefalee, ameţeli, insomnii iritabilitate, scăderea randamentului intelectual şi a
capacităţii de muncă fosfene, acufene (tinitus) modificări ale senzoriului – comă în anemii severe
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
SStare generalătare generală relativ bună (în formele megaloblastice de
anemii, anemii duse pe picioare până în stadiu avansat)
influenţată în:- leucemii acute, -anemii acute (posthemolitice, pusee hemolitice)
SIMPTOME GENERALE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE
TTemperaturăemperatură subfebrilităţi – leucoze cronice, limfoame,
însoţite de transpiraţii vesperale febră ondulantă (PEL-EBSTEIN) – limfom
Hodkin (febra 4-6 săptămâni) – afebrilitate de aceeaşi durată
febră septică apare frecvent în leucemii acute, pancitopenii cu agranulocitoză
SSimptome din partea imptome din partea diferitelor aparate si sistemediferitelor aparate si sisteme
SNC şi organe de simţ (hipoxemie)SNC şi organe de simţ (hipoxemie):: cefalee, vertij, iritabilitate, tulb ale somnului, fosfene, tinitus SN periferic (anemii megaloblastice – deficit de
vitB12 şi acid folic -sindrom neuroanemic) – parestezii ale membrelor inferioare, mers greoi (afectarea cordoanelor medulare posterior şi lateral)
SSimptome din partea imptome din partea diferitelor aparate si sistemediferitelor aparate si sisteme
SSistemul osteoarticularistemul osteoarticular dureri osoase – moderate, severe,
lancinante; uneori trădează prezenţa unor metastaze osoase sau fracturi patologice (MM)
prurit
Simptome din partea diferitelor aparate si sisteme
AAparatul cardio-vascular:paratul cardio-vascular: palpitaţii (tahicardie,tulb de ritm şi conducere), dureri precordiale de tip anginos (anemiile
precipită evenimente c-v: IM), dispnee (EPA- factori de agravare a ICC) AVC, sindrom de venă cavă superioară prin
compresiune în limfoame sindrom de hipervâscozitate - tromboze
(deficit de prot C,S, policitemia vera,MM)
Simptome din partea diferitelor aparate si sisteme
Aparatul respiratorAparatul respirator tuse (iritativă sau productivă, risc
crescut pentru infecţii) dispnee (fenomene compresive
mediastinale în limfoame) disfonie (sindrom mediastinal)
SSimptome din partea imptome din partea diferitelor aparate si sistemediferitelor aparate si sisteme
AAparatul digestiv paratul digestiv glosită, esofagită, gastrită (în anemiile feriprive şi
megaloblastice) – arsuri, disfagie, tulburări dispeptice
dureri epigastrice de tip ulceros în LMC datorită hiperacidiăţii gastrice
litiază biliară în sindr hemolitice congenitale tumori gastrice :limfom gastric primitiv dau secundar greţuri, vărsături, diaree – după citostatice
EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC
Examenul clinic general Examenul clinic general
stare generală - în general influenţată - frecvent pacienţi imobilizaţi la pat - comă (leucemii acute, anemii severe)
stare de nutriţie - bună în anemii (feriprive, megaloblastice) - precară (denutriţie – caşexie) în leucemiile acute şi cronice, limfoame,
Examenul tegumentelor şi mucoaselor
CuloareCuloare
1.- paloare1.- paloare alb ca varul (anemii posthemoragice acute) paloare cu tentă gălbuie (anemii megaloblastice) tentă icterică în anemiile hemolitice după
puseele de deglobulizare (sindrom icteric cu B i crescută)
2.2.-- cianozacianoza – policitemia vera (poliglobulie)
Tabloul clinicTabloul clinic Paloarea tegumentelor
indică prezenţa anemiei. Asocierea cu uscăciunea gurii, unghii moi şi păr fragil, fisuri calcaneene, presupun existenţa unei anemii fierodeficitare. Culoarea ceroasă a pielii presupune o anemie B12 deficitare sau deficit de a.folic. Paliditatea ănsoţită de icter – anemie hemolitică.
Examenul tegumentelor şi mucoaselor
MManifestări hemoragipare anifestări hemoragipare elementele hemoragice pot apărea
izolat sau confluente în funcţie de frecvenţa sindromului hemoragip
purpură, peteşii, echimoze, sufuziuni sg
Manifestări hemoragiceManifestări hemoragice
Petesii Petesii (trombocitopenie)
Manifestări hemoragiceManifestări hemoragice EchimozeEchimoze
(sindromul hemoragic)
Petesiile şi echimozele sunt semne de dereglare a hemostazei primare. Hemartroze şi hematoamele – hemostaza secundară
Manifestări hemoragiceManifestări hemoragice
Afecţiuni necrotice ale pielii
Examenul tegumentelor Examenul tegumentelor şi mucoaselorşi mucoaselor
FFormaţiuni tumoraleormaţiuni tumorale
- leucemide - tumorete cutanate, dure, sensibile, la nivelul membrelor şi trunchiului, diametrul de 1-2 cm (LLC, LMC, limfom Hodkin)
- infiltrarea tegumentelor – eritro dermie, cu aspect de piele de reptilă (tulburări trofice severe)
Examenul tegumentelor Examenul tegumentelor şi mucoaselorşi mucoaselor
leziuni de leziuni de gratajgrataj - se pot suprainfecta, consecutiv pruritului (LLC, limfoame)
tulburări trofice ale tegumentelor şi tulburări trofice ale tegumentelor şi fanerelorfanerelor - apar mai ales în anemiile feriprive şi secundare
Examenul tegumentelor Examenul tegumentelor şi mucoaselorşi mucoaselor
EEdemeledemele declive la pacienţii anemici (mai exprimate
în formele megaloblastice unde pot apare şi facial - facies bouffi)
edeme limfatice prin compresiunea vaselor limfatice de către adenopatie (limfoame)
Examenul clinic Examenul clinic pe aparate şi sistemepe aparate şi sisteme
Aparatul respirator poate pune în evidenţă: sindrom mediastinal (limfoame maligne) –
compresiune şi dispnee infiltrare difuză pulmonară (limfoame) afecţiune pleurală – pleurie exudativă
(matitate decclivă, absenţa mv)
Examenul clinic Examenul clinic pe aparate şi sistemepe aparate şi sisteme
AAparatul cardio-vascularparatul cardio-vascular
- sufluri sistolice pluriorificiale(anemii)
- tahicardie, zg aritmice,galop ventricular (fenomene de ICC)
- rar pericardita exudativă (limfoame) - HTA în policitemie, macroglobulinemia Waldenstrom
Examenul clinic Examenul clinic pe aparate şi sistemepe aparate şi sisteme
aparatul digestiv - ragade ale comisurilor bucale (anemii feriprive) - glosită
cu hipertrofia papilelor, hiperemice, sensibile (anemii feriprive) limbă depapilată, lucioasă - glosita Hunter (anemii
megaloblastice) hipertrofia gingivală (leucocite acute) afte ale mucoasei cavităţii bucale, angina ulcero-necrotică în
leucemiile acute manifestările hemoragipare – pete roşii pe mucoasa bucală şi
văl palatin, gingivoragii esofagită PlummerVinson (anemii feriprive) - disfagie
tulburări dispeptice (gastrită – anemii feriprive, megaloblastice)
ulcer – LMC, afectarea tubului digestiv (limfoame gastrice, intestinale)
Examenul localExamenul local
examenul ganglionilor superficiali (inspecţie, palpare)
examenul splinei
Examenul splineiExamenul splinei organ limfopoetic localizat în etajul supramezocolic,
subdiafragmatic, în hipocondrul stâng mărirea de volum – splenomegalie
Acuze Acuze subiective:subiective: distensia sau afectarea capsulei (infl, invazie tumorală)
– durere în hipocondrul şi flancul stg, cu iradiere în umărul stâng exacerbată de mişcările respiratorii
fenomene de compresiune (frecvent gastrice) – manifestări dispeptice, senzaţia de plenitudine, epigastrice, balonări; tulburări de tranzit prin compresiunea colonului - constipaţie, sindrom subocluziv)
Examenul splineiExamenul splinei Examenul obiectivExamenul obiectiv
- inspecţia
- percuţia
- palparea
- ascultaţia
Examenul splineiExamenul splinei Inspecţia Inspecţia
în splenomegalie importantă apare mărirea de volum a abdomenului (bombare asimetrică a hipocondr şi flancului stâng);
în splenomegaliile gigante se observă o creştere de volum a întregului abdomen (hepatosplenomegalie) – sindrom mieloproproliferativ cr:LMC şi osteomieloscleroză
la persoanele denutrite se poate observa marginea anterioară a splinei cu incizura (crena lienala)
Examenul splineiExamenul splinei
PercuţiaPercuţia utilă pentru recunoaşterea unei
splenomegalii incipiente, inaccesibilă palpării
la percuţie – submatitate/matitate cu formă ovalară, se proiectează între c IX-XI (6 cm) (între LAA şi LAP)
Examenul splineiExamenul splineiTehnica:Tehnica: pacientul aşezat în decubit lateral drept, cu membrele
inferioare flectate şi mâna stângă pe cap, se efectuează percuţia toracelui la nivelul axilei pe cele 3 linii
se obţine limita superioară acolo unde sonoritataea -matitate şi limita inferioară acolo unde matitatea-sonoritate
pentru marginea anterioară se percută dinspre spaţiul Traube înainte lateral spre stânga acolo unde timpanism-matitate
marginea posterioară nu poate fi delimitată percutoric, malitatea splenică continuându-se cu cea a mat masei musculare lombare şi renale
Examenul splineiExamenul splinei Palparea Palparea
mai multe metode: pacientul în decubit dorsal ca pentru
palparea abdomenului, examinatorul în dreapta sa; mâna dreaptă se aşează pe hipocondrul stâng cu degetele îndreptate spre rebordul costal executând o presiune în direcţia axilei in timp ce pacientul inspiră, iar mâna stângă ridică uşor regiunea lombară
Examenul splineiExamenul splinei pacientul în decubit lateral drept, palparea se
poate face fie de pe partea dreaptă sau stângă a pacientului, inspiră profund (poziţia favorizează palparea unei spline uşor mărită în volum)
palpare din partea dreaptă – glisare palpare din stânga – cu mâna stângă prin acroşare la persoanele cu perete abd gros (masa musculară,
obezitate) se efectuează palparea bimanuală: pacientul în decubit dorsal cu mâna stângă poziţionată sub regiunea lombară
Examenul splineiExamenul splineiSemne palpatorice splenice:Semne palpatorice splenice: normal splina nu se palpează Se poate palpa în: visceroptoză procese patologice care coboară diafragmul stâng
(pleurezie, emfizem pulmonar) splenomegalie (trebuie diferenţiate de formaţiuni
de vecinătate în special RS care prezintă contact lombar, splenomegalia creşte în jos şi oblic spre linia mediană, uneori intersectând-o)
AAnaliza semiologică naliza semiologică a splenomegalieia splenomegaliei
Include: Include: Aprecierea gradului splenomegaliei (V grade) Consistenţă:
- moale – febra tifoidă, malarie- elastică – chist hidatic-- fluctuentă – abces splenic- dură – limfoleucoze, amiloidoze
Marginea anterioară a splinei se palpează cu uşurinţă, menţinându-si incizarea llienală caracteristică şi în formele gigante
Suprafaţa – de regulă netedă; este neregulată în TBC, chist hidatic, tumori
Sensibilitate – durere palpatorică: infarct splenic, perisplenita şi hematom splenic
Mobilitate: - respiratorie – se menţine în majoritatea splenomegaliilor- fixitatea perisplenită, splenomegalii gigante
Clasificarea cauzală a Clasificarea cauzală a splenomegaliilor în funcţie de splenomegaliilor în funcţie de
volumvolum::
Splenomegalii miciSplenomegalii mici Splenomegalii mijlociiSplenomegalii mijlocii Splenomegalii giganteSplenomegalii gigante
Boli inf acute,Anemii hemoliticeLeucoză acută
Hep acut şi croniceAmiloidozăLimfom HodkinLeucemii cronice
LMC (sindrom mieloproliferativ)Malaria cronicăBoala GaucherLimfom nonHodkin (limfobl)
Examenul splineiExamenul splinei
Ascultaţia frecatura peritoneală în aria
splenică – infarct splenic, perisplenită
suflu sistolic în sistolic în aria artereiaria arterei splenicesplenice
Investigaţiile de laboratorInvestigaţiile de laborator Analiza generală a sîngelui Timpul de coagulare şi sîngerare Pucţia sternală, trepanobiopsia,
puncţua ganglionilor limfatici Radiografia cutiei toracice Investigarea cu izotopi a ficatului şi a
splinei
HemogramaHemograma
Hematocritul 40-45% Plasma 55-60%Elemente figurate 40-45%
Eritrocite4,5-5,0 x 1012/л
Trombocite250-400 x 109/л
Leucocite4-9 x 109/л
Agranulocite Granulocite
Limfocite Monocite Bazofile Eozinofile Neutrofile 18-40% 2-9% 0-1% 0,5-5,0% П С
1- 6% 70%
Modificări cantitative ale Modificări cantitative ale elementelor figurate ale sîngeluielementelor figurate ale sîngelui Eritrocite
- eritrocitoză
пprimară secundară
eritremie eritrocitoză (policitemia vera, boala Vacuez) (boala de atitudine, BPCO )
NeutrofiliaNeutrofilia
1. Mieloleucoză2. Infecţii bacteriene acute3. Sepsis4. Intervenţii chirurgicale5. Alergii
Modificări cantitative ale Modificări cantitative ale elementelor figurate ale sîngeluielementelor figurate ale sîngelui NeutropeniaNeutropenia (agranulocitoză)
centrală periferică
EozinofiliaEozinofilia alergie infestări parazitare leucoze astm bronşic colagenoze
Modificări cantitative ale Modificări cantitative ale elementelor figurate ale sîngeluielementelor figurate ale sîngelui
Bazofilia Bazofilia (leucoza mieloidă cronică)
MonocitozaMonocitoza (infecţii bacteriene, tuberculoza, mieloleucoză, sifilis ş.a.)
MonocitopeniaMonocitopenia – afectarea funcţiei măduvei osoase
LimfocitozăLimfocitoză
Tuberculoză Mononucleoză Limfoame Leucoze
LimfopeniaLimfopenia
Liza exagerată a limfocitelor Suprimarea limfopoiezei Liza exagerată a limfocitelor se întîlneşte
în diferite infecţii: virale, procese autoimune, SIDA
Suprimarea limfopoiezei survine atunci cînd se administrează glucocorticosteroizi, preparate citostatice.
Trombocitoză Trombocitoză (mieloleucoză, splenectomia)(mieloleucoză, splenectomia)
TrombocitopeniaTrombocitopenia congenitale dobîndite autoimune hipersplenism