+ All Categories
Home > Documents > Anatomia omului- Sist. Excretor

Anatomia omului- Sist. Excretor

Date post: 15-Dec-2015
Category:
Upload: mikiela
View: 359 times
Download: 27 times
Share this document with a friend
Description:
Anatomia omului - Sist excretor. Prezentare olimpiada biologie . Lot National de Biologie
of 101 /101
Sistemul Sistemul urogenital urogenital Este alcătuit din: Organele aparatului excretor Organele aparatului reproducător Organele urinare şi genitale au: -origine embriologică comună -interconexiuni în dezvoltarea filogenetică,ontogenetică -numeroase legături anatomice chiar şi după naştere
Transcript
Page 1: Anatomia omului- Sist. Excretor

SistemulSistemul urogenital urogenitalEste alcătuit din:Organele aparatului excretorOrganele aparatului reproducătorOrganele urinare şi genitale au: -origine embriologică comună-interconexiuni în dezvoltarea filogenetică,ontogenetică-numeroase legături anatomice chiar şi după naştere

Page 2: Anatomia omului- Sist. Excretor

SistemulSistemul urogenital urogenitalEste alcătuit din:Organele aparatului excretorOrganele aparatului reproducătorOrganele urinare şi genitale au: -origine embriologică comună-interconexiuni în dezvoltarea filogenetică,ontogenetică-numeroase legături anatomice chiar şi după naştere

Page 3: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul Aparatul urinar (urinar (excretorexcretor propriu-zis) propriu-zis)

Împreună cu: plămânii, tubul digestiv şi pielea asigură funcţia de excreţie Excreţia - eliminarea produşilor metabolici, inerţi, în exces şi vătămători Plămânii - elimină substanţele volatile Pielea - elimină apa şi sărurile minerale sub formă de sudoare Rinichii - sunt principalele organe excretoare, fiind răspunzători de elaborarea urinei Rolul aparatului urinar:

Detoxifierea organismuluiMenţinerea homeostaziei volumului şi osmolarităţii organismuluiMenţinerea echilibrului acido-bazicReglarea tensiunii arteriale şi eritropoiezei prin secreţia de

renină prostaglandine eritropoietină

Page 4: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul Aparatul urinar (urinar (excretorexcretor propriu-zis) propriu-zis)

Este format din: doi rinichi – produc urina căile urinare - asigură eliminarea a urinei

- includ: - calicele mici - calicele mari - pelvisul renal (bazinet) - uretere - vezică urinară - uretră

Page 5: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul Aparatul urinar (urinar (excretorexcretor propriu-zis) propriu-zis)

Este format din: doi rinichi – produc urina căile urinare - asigură eliminarea a urinei

- includ: - calicele mici - calicele mari - pelvisul renal (bazinet) - uretere - vezică urinară - uretră

Page 6: Anatomia omului- Sist. Excretor

RinichiiRinichii

Număr - organe pereche (uneori există un singur rinichi sau mai mult de doi rinichi) Topografie:

- în lojele renale - în profunzimea cavităţii abdominale - de o parte şi de alta a coloanei vertebrale - rinichiul stâng – T1-L3 - rinichiul drept – T12-L4

Dimensiunile şi greutatea: variază în funcţie de - vârstă - sex - stare funcţională

- la copii şi femei sunt mai mici - la tineri şi adulţi mai mari decât la bătrâni - L = 12 cm, l = 6 cm, grosime = 3 cm - greutate medie = 130-150 g

Page 7: Anatomia omului- Sist. Excretor

RinichiiRinichii

Formă : - ovoidală – la nou-născuţi - bob de fasole – la tineri şi adulţiAu:

- două feţe (anterioară şi posterioară) - două margini (laterală şi medială) - doi poli (superior şi inferior)

Superior se află glandele suprarenale Marginea medială prezintă hilul renal cu

pediculul renal Hilul se continuă, în interior, cu sinusul renal

Page 8: Anatomia omului- Sist. Excretor

RinichiiRinichii

Formă : - ovoidală – la nou-născuţi - bob de fasole – la tineri şi adulţiAu:

- două feţe (anterioară şi posterioară) - două margini (laterală şi medială) - doi poli (superior şi inferior)

Superior se află glandele suprarenale Marginea medială prezintă hilul renal cu

pediculul renal Hilul se continuă, în interior, cu sinusul renal

Page 9: Anatomia omului- Sist. Excretor

Structura rStructura rinichiinichiuluuluii

Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:

- corticală- medulară

Page 10: Anatomia omului- Sist. Excretor

Structura rStructura rinichiinichiuluuluii

Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:

- corticală- medulară

Page 11: Anatomia omului- Sist. Excretor

Structura rStructura rinichiinichiuluuluii

Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:

- corticală- medulară

Page 12: Anatomia omului- Sist. Excretor

Structura rStructura rinichiinichiuluuluii Capsulă adipoasă renală Capsulă conjunctivo-fibroasă – fină, uşor detaşabilă Strat subţire de fibre musculare netede Parenchimul renal cu două zone puternic întrepătrunse:

- corticală- medulară

Page 13: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona corticală renalăZona corticală renală culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular – datorită corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Page 14: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona corticală renalăZona corticală renală

culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular ← corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Page 15: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona corticală renalăZona corticală renală

culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular ← corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Page 16: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona corticală renalăZona corticală renală

culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular ← corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Page 17: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona corticală renalăZona corticală renală

culoare închisă, roşie-brună sau cenuşie aspect fin granular ← corpusculilor renali este mai friabilă decât medulara

Page 18: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală există 7-18 piramide Malpighi cu vârful rotunjit orientat spre sinusul renal la iepure, pisică, şobolan există o singură piramidă piramidele secţionate au formă triunghiulară

Page 19: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele au aspect striat datorat tubilor colectori Bellini care le formează

Page 20: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele au aspect striat datorat tubilor colectori Bellini care le formează

Page 21: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele au aspect striat datorat tubilor colectori Bellini care le formează

Page 22: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele au aspect striat datorat tubilor colectori Bellini care le formează

Page 23: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele pot fi simple, altele fuzionează prin vârful lor vârful piramidelor (papile) sunt rotunjite şi prezintă 10-25 orificii papilare de deschidere a tubilor colectori Bellini o piramidă Malpighi + zona corticală dimprejurul ei → un lob renal

Page 24: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală piramidele pot fi simple, altele fuzionează prin vârful lor vârful piramidelor (papile) sunt rotunjite şi prezintă 10-25 orificii papilare de deschidere a tubilor colectori Bellini o piramidă Malpighi + zona corticală dimprejurul ei → un lob renal

Page 25: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală la embrion lobulaţia renală este vizibilă la exterior dispărare după naştere

Page 26: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală de la baza fiecărei piramide Malpighi pleacă 400-500 piramide mici (Ferrein – raze, strii medulare) către periferia rinichiului

Page 27: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renală de la baza fiecărei piramide Malpighi pleacă 400-500 piramide mici (Ferrein – raze, strii medulare) către periferia rinichiului

Page 28: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale învecinate

Page 29: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale învecinate

Page 30: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale învecinate

Page 31: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale învecinate

Page 32: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale

Page 33: Anatomia omului- Sist. Excretor

Zona medulară renalăZona medulară renalăPiramidele Ferrein: - expansiuni ale medularei către corticală - formate din 50-100 tubi renali - sunt separate prin şuviţe de corticală numite labirinte renale

Lobulul renal include: - o piramidă Ferrein - labirintele renale

Page 34: Anatomia omului- Sist. Excretor

ReţineţiReţineţi!! CCorticalorticalaa renală are 3 zone: renală are 3 zone:Cortex corticis – zona neintricată cu medularaLabirintul renal – zona dintre piramidele FerreinColoanele Bertin – zone dintre piraidele Malpighi

Page 35: Anatomia omului- Sist. Excretor

NefronulNefronulReprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiuluiConstituie parenchimul renalNumăr: cca 3 milioane în cei doi rinichiRol: în producerea urinei

Page 36: Anatomia omului- Sist. Excretor

NefronulNefronulReprezintă unitatea structurală şi funcţională a rinichiuluiConstituie parenchimul renalNumăr: cca 3 milioane în cei doi rinichiRol: în producerea urinei

Page 37: Anatomia omului- Sist. Excretor

NefronulNefronul este alcătuit dintr-un:este alcătuit dintr-un:corpuscul renal – formaţiune globuloasă, sferică amplasată în corticală tub urinifer de 3-4 cm ce pătrunde mai mult sau mai puţin adânc în medulară

Page 38: Anatomia omului- Sist. Excretor

Corpusculul renal MalpighiCorpusculul renal Malpighi este format dintreste format dintr--

- un glomerul renal -o capsulă (Sumleanski-Bowman)- are doi poli: - urinar de unde începe tubul urinifer - vascular pe unde intră arteriola aferentă iese arteriola eferentă

Page 39: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 40: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 41: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 42: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 43: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 44: Anatomia omului- Sist. Excretor

Glomerulul renalGlomerulul renal 40-50 bucle capilare (rete mirabilis) - interpuse între o arteriolă aferentă şi una eferentă Între buclele capilare există un ţesut conjunctiv cu MPZ – mezangiu – cu celule mezangiale Celulele mezangiale au funcţie secretoare

Page 45: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman cupă cu pereţi dubli, lumenul ei continuându-se cu lumenul tubului urinifer are - un pol vascular – pe unde intră şi iese arteriola aferentă, respectiv eferentă - un pol urinar – unde începe tubul urinifer

are două foiţe: - una viscerală (internă) - una parietală (externă)

Page 46: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman cupă cu pereţi dubli, lumenul ei continuându-se cu lumenul tubului urinifer are - un pol vascular – pe unde intră şi iese arteriola aferentă, respectiv eferentă - un pol urinar – unde începe tubul urinifer

are două foiţe: - una viscerală (internă) - una parietală (externă)

Page 47: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman cupă cu pereţi dubli, lumenul ei continuându-se cu lumenul tubului urinifer are - un pol vascular – pe unde intră şi iese arteriola aferentă, respectiv eferentă - un pol urinar – unde începe tubul urinifer

are două foiţe: - una viscerală (internă) - una parietală (externă)

Page 48: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman

foiţa viscerală: vine în contact intim cu peretele capilarelorare podocite cu rol - de secreţie a MB - în fagocitoză - formarea barierei de ultrafiltrare

Page 49: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman

foiţa viscerală: vine în contact intim cu peretele capilarelorare podocite cu rol - de secreţie a MB - în fagocitoză - formarea barierei de ultrafiltrare

Page 50: Anatomia omului- Sist. Excretor

Capsula Sumleanski-BowmanCapsula Sumleanski-Bowman

foiţa viscerală: vine în contact intim cu peretele capilarelorare podocite cu rol - de secreţie a MB - în fagocitoză - formarea barierei de ultrafiltrare

Page 51: Anatomia omului- Sist. Excretor

Bariera de ultrafiltrare glomerulară renalăBariera de ultrafiltrare glomerulară renală include:

1. peretele capilarului glomerular cu: - endoteliul fenestrat - membrana sa bazală 2. foiţa viscerală a capsulei Bowman cu: - epiteliul cu podocite - membrana sa bazală

Page 52: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina

Page 53: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina

Page 54: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina

Page 55: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina

Page 56: Anatomia omului- Sist. Excretor

Aparatul juxtaglomerularAparatul juxtaglomerularEste format din: - celule mioepiteliale modificate din peretele arteriolei aferente şi eferente - celule ale mezangiului intraglomerular

- celule ale mezangiului extraglomerular (lacis) - macula densa

Are rol: - baroreceptor- chemoreceptor- secretor, secretă: - renină - prostagladine - eritropoietina

Page 57: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul uriniferEste format din trei segmente principale:

Segmentul proximal: Segmentul intermediar (ansa Henle) Segmentul distal

Page 58: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 59: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 60: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 61: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 62: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 63: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 64: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 65: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 66: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 67: Anatomia omului- Sist. Excretor

Tubul uriniferTubul urinifer Segmentul proximal:este amplasat în corticalăare două porţiuni: - una contortă (tubul contort proximal) - una rectilinie - se continuă cu ansa Henle Segmentul intermediar (ansa Henle):are aspectul literei Uare: - un braţ descendent subţire → buclă

- un braţ ascendent gros pătrunde în medulară, în piramida Malpighi

nefronii cu corpusculii în corticală: - au ansa Henle scurtă - ansa pătrunde puţin în medularănefronii cu corpusculii juxtamedulari: - au ansa Henle lungă - ansa pătrunde adânc în medulară

Segmentul distal are:- o primă porţiune dreaptă (cu macula densa)- una sinuoasă (tub contort distal)se varsă într-un tub colector Bellinieste amplasat în corticală

Page 68: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiuluiEste foarte bogatăRinichii primesc 20-25% din DCREste asigurată de arterele şi venele renaleArtera intră, vena renală iese prin hilul renal

Page 69: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale se desprind direct din aorta descendentă abdominală sunt scurte şi drepte asigură o presiune sanguină mare ceea cefavorizează filtrarea glomerulară

Page 70: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial) Atenţie! Arteriola eferentă are un calibru mai mic (după filtrare volumul sanguin reducându-se cu 10%, dar favorizează şi menţinerea unei presiuni sanguine mai mari în ansele capilare)

Page 71: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial) Atenţie! Arteriola eferentă are un calibru mai mic (după filtrare volumul sanguin reducându-se cu 10%, dar favorizează şi menţinerea unei presiuni sanguine mai mari în ansele capilare)

Page 72: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial) Atenţie! Arteriola eferentă are un calibru mai mic (după filtrare volumul sanguin reducându-se cu 10%, dar favorizează şi menţinerea unei presiuni sanguine mai mari în ansele capilare)

Page 73: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Arterele renale → a. interlobare → a. arcuate → a. interlobulare → arteriole aferente → ansele glomerulare → arteriolă eferentă → capilare în jurul tubului urinifer corespunzător (→ sistem port arterial)

Page 74: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Venele renale au un traiect similar arterelor vene stelare din corticală → v. interlobulare → v. arcuate → vinterlobare → v. renală, care iese prin hilul renal şi → v. cavă inferioară

Page 75: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Venele renale au un traiect similar arterelor vene stelare din corticală → v. interlobulare → v. arcuate → vinterlobare → v. renală, care iese prin hilul renal şi → v. cavă inferioară

Page 76: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Venele renale au un traiect similar arterelor vene stelare din corticală → v. interlobulare → v. arcuate → vinterlobare → v. renală, care iese prin hilul renal şi → v. cavă inferioară

Page 77: Anatomia omului- Sist. Excretor

Vascularizaţia rinichiuluiVascularizaţia rinichiului

Venele renale au un traiect similar arterelor vene stelare din corticală → v. interlobulare → v. arcuate → vinterlobare → v. renală, care iese prin hilul renal şi → v. cavă inferioară

Page 78: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare - Căile urinare - calicele renalecalicele renale

Calicele mici: tuburi musculo-membranoase amplasate în vârpul (papila) piramidelor Malpighi localizate în sinusul renal

Page 79: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare - Căile urinare - calicele renalecalicele renale

Calicele mari: formaţiuni musculo-membranoase în număr de 2-3 rezultă prin fuzionarea calicelor mici amplasate în sinusul renal

Page 80: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – bazinetul (pelvisul renal)bazinetul (pelvisul renal) formaţiune musculo-membranoasă se formează prin unirea calicelor mari amplasat parţial în sinusul renal se continuă cu ureterul

Page 81: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele conducte urinare de 25-30 cm lungime la adult (5-7 cm la nou-născut) conduc urina de la pelvis la vezica urinară pătrund oblic în peretele vezicii urinare

Page 82: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele conducte urinare de 25-30 cm lungime la adult (5-7 cm la nou-născut) conduc urina de la pelvis la vezica urinară pătrund oblic în peretele vezicii urinare

Page 83: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele conducte urinare de 25-30 cm lungime la adult (5-7 cm la nou-născut) conduc urina de la pelvis la vezica urinară pătrund oblic în peretele vezicii urinare

Page 84: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele Structură:

mucoasă cu: - uroteliu la suprafaţă - corion subiacent

musculară cu fibre netede: - pătură internă – longitudinală - pătură externă – circulară

adventicea – de natură conjunctivă

Page 85: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretereleureterele Structură:

mucoasă cu: - uroteliu la suprafaţă - corion subiacent

musculară cu fibre netede: - pătură internă – longitudinală - pătură externă – circulară

adventicea – de natură conjunctivă

Page 86: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos Rol - rezervor pentru urină între două micţiuni Forma - ovoidală sau piramidală – când este plină

- tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 87: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 88: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 89: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 90: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 91: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară Organ cavitar musculo-membranos

Rol - rezervor pentru urină între două micţiuniForma - ovoidală sau piramidală – când este plină - tetraedru turtit – când este goalăCapacitate fiziologică – 300-400 cm3Posterior prezintă cele două orificii de deschidere a ureterelor vine în raport cu uterul la femeie şi cu rectul la bărbatInferior prezintă orificiul de deschidere a uretreiAnterior vine în raport cu simfiza pubiană

Page 92: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 93: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 94: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 95: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 96: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 97: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – vezica urinarăvezica urinară

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu la suprafaţă - corion lax subiacent

musculară (muşchi detrusor) cu fibre netede: - pătură internă - longitudinală - pătură mijlocie - circulară - pătură externă - longitudinală

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 98: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretrauretraOrgan tubular cu rol în transportul urinei din vezica urinară la exteriorLa femeie: - are 4-5 cm şi un calibru mai mare

- este amplasată anterior de vagin - se deschide în vestibulul vaginal, anterior de orificiul vaginal

- are un sfincter intern neted (involuntar) – la desprinderea din vezica urinară

- are un sfincter extern striat (voluntar) – la locul deschiderii în vestibulul vaginal

Page 99: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretrauretra

La bărbat: - are 22-25 cm şi un calibru mai mic - are 3 porţiuni: prostatică (străbate prostata) membranoasă (străbate perineul şi se curbează) peniană (străbate corpul spongios penian) - are un sfincter intern neted (involuntar) – la desprinderea din vezica urinară - are un sfincter extern striat (voluntar) – la locul de străbatere a perinului

Page 100: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretrauretra

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu apoi - epiteliu stratificat cilindric şi final - epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - corion conjunctiv subiacent

musculară cu fibre netede (striate–sfincter ext.): - pătură internă - longitudinală - pătură externă - circulară

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată

Page 101: Anatomia omului- Sist. Excretor

Căile urinare – Căile urinare – uretrauretra

Structură: mucoasă cutată cu: - uroteliu apoi - epiteliu stratificat cilindric şi final - epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat - corion conjunctiv subiacent

musculară cu fibre netede (striate–sfincter ext.): - pătură internă - longitudinală - pătură externă - circulară

adventicea - ţesut conjunctiv - bogat vascularizată şi inervată


Recommended