Lucrare de Diploma Ingrijirea Bolnavului Cu Nevroza Astenica

8/14/2019 Lucrare de Diploma Ingrijirea Bolnavului Cu Nevroza Astenica

1/67

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA BOLNAVULUI CU NEVROZA ASTENICA

medicina

sCOALA POSTLICEAL ,, DIMITRIE CANTEMIR ,,

TRGU MUREs

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOM


2/67

COORDONATOR:

-2008-


3/67

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETIC A BOLII............ 4

1.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului afectat................4

1.2. Definitie......................................................................................5

1.3. Simptomatologie.................... 6

1.4. Etiologie........................ 7

1.5. Patologie ...................... 8

1.6. Clasificarea si forme clinice.............. 8

1.7. Tratamentul medicamentos............... 9

CAPITOLUL II.


4/67

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE..................... 11

2.1. Internarea pacientului n spital............ 11

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.......... 12

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati.... 13

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative...... 14

2.5. Alimentatia bolnavului............... 15

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului .. 16

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice...... 17

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse

de afectiune.................... 19

2.9. Educatia pentru sanatate.............. 20

2.10. Externarea bolnavului................ 21

CAPITOLUL III.


5/67

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL ............ 22

- Cazul nr. 1 - plan de ngrijire ............... 23

- Cazul nr. 2 - plan de ngrijire................24

- Cazul nr. 3 - plan de ngrijire .............. 25

CAPITOLUL IV.

ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII................

34

BIBLIOGRAFIE.....................36

CAPITOLUL I.

PREZENTAREA TEORETIC A BOLII

1.1. ANATOMIA sI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL


6/67

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza

carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa care sta la baza activit&

121f520b #259;tii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a

echilibrului dinamic dintre organism si mediul nconjurator.

Siatemul nervos, unitar ca structura si functie, este mpartit n:

-sistemul nervos al vietii de relatie (somatic)- care asigura echilibrul organismului cu conditiile

variabile ale mediului;

-sistemul nervos al vietii vegetative, care regleaza permanent activitatea organelor interne.

Segmentele sistemului nervos central sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebelul,

diencefalul si emisferele cerebrale. Organele nervoase care formeaza nevraxul sunt nvelite de sistemul

meningeal, format din trei membrane: piamater, arahnoida si dura mater. ntre arahnoida si piamater

exista un spatiu mai larg n care se gasesc lichidul cefalorahidian, cu rol de protectie mecanica si trofica.

Maduva spinarii, adapostita n canalul vertebral, se ntinde de la gura occipitala CI-pna la nivelul

vertebrei lombare L2, de unde se continua cu o formatiune subtire- filum terminale- pna la vertebra a

doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, n traiectul lor spre gaurile intervertebrale, mpreuna cu filum

terminale, constituie coada de cal. n sectiune transversala maduva apare constituita, n interior, din

substanta cenusie- formata din corpii neuronali si strabatuta de canalul ependimar, iar la exterior

substanta alba, constituita din fibre nervoase mielinice si celule gliale.

Trunchiul cerebral, continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si mezencefal.

Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omologe celor medulare.

Substanta cenusie este situata n interior si fragmentata n numerosi nuclei, separati prin substanta alba

care apare si la periferie.


7/67

Cerebelul este situat n etajul inferior al cutiei craniene, napoia trunchiului cerebral, fiind alcatuit

din doua parti laterale- emisferele cerebrale, conectate printr-o portiune mediana denumita vermis.

Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi care l

leaga de bulb, punte si mizencefal.

Diencefalul situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din

mai multe mase de substanta nervoasa: thalamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Sunt

separate prin fisura interemisferica si legate n partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul

calos, trigonul cerebral, comisurile albe. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta

cenusie dispusa la suprafata, formnd scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre

de asociatie, comisurale si de proiectie.

Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a trei compartimente strns legate ntre ele:

compartimentul de cunoastere (gndirea, atentia, orientarea, nvatarea, mempria etc.) cu ajutorul

careia omul cunoaste realitatea si patrunde n descifrarea legilor ei, comportamentul afectiv, constituit

din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le ncearca n viata si comportamentul

volitional, constnd n totalitatea hotarrilor, deciziilor si an preseverenta mplinirii lor. Aceste aspecte

deosebite de importante ale activitatii superioare asigura corelatii optime ale organismului cu mediul

fizico-biologic si social, fiind din ce n ce mai mult studiat de catre fiziologi.

1.2. Definitie

Nevroza este o tulburare psihica manifestata printr-un comportament anormal, cu diverse forme,

de care bolnavul este constient, dar nu l poate stapani..

Nevroza perturba afectivitatea si emotivitatea, dar nu afecteaza facultatile intelectuale.

Neurastenia este una din cele trei forme de nevroza ntalnita la om si caracterizeaza n special printr-un

simptom capital: astenia ( oboseala nervoasa ) persistenta.


8/67

- este o stare de mare oboseala. Favorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice (tristese,

insomnie, nehotarare) de tulburari functionale (cardiovasculare, digestive, sexuale) si de dureri cu

diferite lacalizari;

- este o tulburare speciala, persistenta a sistemului nervos central, fara leziuni organice,

determinata n special de conflicte sufletesti, boala de care omul este constient si de care se ancearca sa

se vindece, nevroya astenica fiind trecatoare si vindecabila.

1.3. Simptomatologie

Debutul neurasteniei este de cele mai multe ori lent.

Oboseala sau astenia este simpomul principal.

- poate fi fizica sau intelectuala (mai predominanta)

- are un caracter particular, special, neplacut si apasator, o senzatie de enervare, de gol si nu cedeaza la

mijloacele de repaus sau distractie;


9/67

- astenia fizica este aproape permanenta si apare dimineata, la trezirea din somn. Bolnavul se simte

incapabil sa coboare din pat.

Chiar daca n timpul zileise poate observa o usoara ameliorae a oboselii, totusi dupa cateva

ore de munca ea reapare.

- astenia intelectuala se traduce printr-o senzatie penibila de neputinta de a mai face fata

muncilor intelectuale. Toate zgomotele cat de mici, fiecare nchidere de usa, exaspereaza bolnavul.

Aceasta astenie se poate diminua catre seara.

Cefaleea este al doilea simptomca frecventa si aproape ntotdeauna prezent.

- n cea mai mare parte a cazurilor durerea de cap este intermitenta.

Apare brusc sau se accentueaza progresiv.

- este variabila ca intensitate si aproape totdeauna legata de oboseala;

- ca localizare apare n regiunea cefei cu o senzasie de apasare, de strangere acre

iradiaza catre frunte, tampla sau coboara de-a lungul coloanei verterbrale;

- este de obicei diurna si foarte rar nocturna.

Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fara a fi nsa constante sau durabile. n

general este vorba de un somn foarte superficial si mai rar de insomnie pura si poate fi nsotita de

somnolenta n timpul zilei.


10/67

- din punct de vedere al orarului ea se manifesta la nceputul noptii (insomnie de adormire);

- n timpul somnului pot apare foarte des cosmaruri (senzatie de ratacire, pierdere etc.) care pot

sa-l trezeasca brusc din son, fiind cuprins de o senzatie de teama.

Tulburari secundare:

- tulburari psihice : fenomenul cel mai important este oboseala intelectuala.

Bolnavul constata treptat o greutate n gandire, atentia mult scazuta (hipoprosexie), uitarea obiectelor,

a numerlor proprii (hipomnezie);

- tulburarea vointei: nu-si mai duc la ndeplinire selurile propuse (disbulie) ;

- tulburari senzitivo-senzoriale: bolnavul are adeseori ameteli, senzati de leganare. Pot aparea si

tulburari de vedere: vederea dificila, ncetosata;

- tulburarile glandelor endocrine: la multi bolnavi se poate observa o aparenta hipertiroidie sau

hipotiroidie;

- hiperfoliculismul, de obicei constitusional, e adesea nsosit de spasmofilie;

- secresia foliculinica normala sau chiar spre exces se traduce printr-o mentruatie uneori excesiva

care tine 5-6 zile si are un ritm regulat.


11/67

1.4. Etiologie

Se cunosc trei factori mai importanti raspunzatori de aparitia nevrozei astenice:

- factorul psihogen adica tulburarile sufletesti:

- factorul somatogen adica tulburarile organice corporale care pot favoriza sau dezlantui o

nevroza;

- factorul predispozant care tine de ereditate si constitutie.

Factorul psihogen este factorul eential care provoaca o nevroza astenica. La baza oricarei nevroze

astenice sta unul sau mai multe conflicte sufletesti care n general pot mbraca aspectele cele mai

variate. Necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute si prelungite si general traumele psihice sunt

acelea care mai curand sau mai taryiu sunt fundamental vinovate de aparitia bolii. O importanta

deosebita o reprezinta factorii emosionali, afectivi n special frustrarile afective, rsceala sufleteasca,despartirea de cei dragi, dramele familiare.

Unul din factorii declansatori cei ma importanti al neurasteniilor este surmenajul psihic. Munca

neplanificata, munca n asalt, munca neritmica, toate pot conduce catre o nevroza.

Factorul somatogen foarte multe tilburari organice, foarte multe bolii, fara a provoca n mod direct o

nevroza, o pot declansa. Mai mult, unele boli cronice, daca nu sunt ndepartate, contribuie ,, din umbra,, la ntretinerea nevrozei. Printre cauzele organice care sunt raspunzatoare de aparitia neurasteniei se

afla si perioadele de schimbari fiziologice importante, de ordine endocrin, cum unt sarcina, alaptarea,

menopauza.

De asemenea, un factor somatogen important l constituie si bolile infectioase si surmenajul.


12/67

Factorul predispozant unul dintre cei mai importanti factori predispozanti l constittuie tipul de sistem

nervos. Dintre cele patru tipuri, tipul ,, slab,, si tipul ,, puternic neechilibrat ,, sunt cei mai predispusi.

Exista si anumite tipuri constitutionale, dintre cei grasi si cei slabi, cei slabi fac mai utor nevroza, dintre

expansivi si introvertiti, ultimi o fac mai repede.

1.5. Patogenie

Nevroza astenica este destul de raspandita.

Evidenta clinica a aratat ca varsta la care apare nevroza astenica cel mai frecvent este ntre 25-45 ani.

n ce priveste sexul, ea este mai raspandita la barbati. De asemenea ea apare la persoanele cu un grad

mai ridicat de cultura.

Patologia neurastenica este de fapt numai solicitare cu o scadere de energie si de aici apar toate

semnele clinice.

1.6. Clasificare si forme clinice:

n functie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme de neurastenie:

- nevroza astenica pura;


13/67

- nevroza astenica cu elemente anxioase;

- nevroza astenica cu elemente depresive;

- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

- nevroza astenica cu elemente (isterice).

Din punct de vedere a cazurilor psihice declansatoare exista:

- nevroza de esec- apare la cei care si propun teluri care i depasesc;

- nevroza de neadaptare care rezulta din ambianta noua n care o persoana este silita sa

traiasca fara a se putea adapta;

- nevroza de frustrare o resimt cei care au impresia sau certitudinea ca nu mai sunt suficient

de iubisi;

- nevroza de asteptare care apare la indivizi care asteapta vreme ndelungata un eveniment

important, sau o hotarare capitala pentru viata sa.

1.7. Tratamentul medicamentos


14/67

Tratamentul nevrozei astenice presupune:

- tratament igieno-dietetic;

- tratament medicamentos;

- tratament balneofizioterapic;

- psihoterapie.

Tratamentul igeno-dietetic presupune:

a) regim de munca rational si adaptarea unui ritm succesiv repaus munca;

b) tratament dietetic care trebuie sa aiba n vedere hranirea substantiala a bolnavului cu att mai multcu ct aceasta sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mncare. Se vor ntrebuinta si vitamine, n

special vitamina A, B1, B6, C.

Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. n general el se ndreapta spre trei principale:

sa calmeze, sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.

Pentru primul se folosesc calmante usoare, asa numitele tranchilizante minore ca : Ciclobarbitalul,

Bromovalul, Luminalul etc. (n doze mici).


15/67

n ceea ce priveste corectarea somnului si ndepartarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca :

Ciclobarbital, Dormicum, etc.

Efectul cel mai bun se obtine nsa prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante majore : Clordelazin,

Romergan, etc.

La bolnavii cu deficit ponderal si cu lipsa poftei de mncare sa aplicat cu succes o cura de hidrazida. Pe

aceeasi linie se foloseste si insulina an doze mici, 5 unitati.

Somnoterapia are indicatii mai restrnse. Ea se aplica de obicei an nevroza astenica datorata unui

surmenaj fizic sau intelectual. Se face o cura de somn prelungit (18-24).

Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este maxim

daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata la o altitudine medie si nconjurata de paduri. S-a folosit

cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 C timp de 30 min.), bai aromate cu esente de brad, bai de acid

carbonic.

Psihoterapia : este o actiune multilaterala care se adreseaza att intelectului, ct si sferei emotionale a

individului. Ea cuprinde att o latura analitica ct si una sintetica de recladire a personalitatii pe baze

mai sanatoase.

Psihoterapia n grup da rezultate foarte bune.

Foarte importanta este educatia vointei.

Adesea este foarte util sa se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin munca). Adesea o munca

fizica: taiatul lemnelor, gradinaritul sunt mijloc salutar de a-si ntari sistemul nervos.


16/67

Dar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate realiza fara autoeducare. Cta vreme conflictele proprii

sufletesti nu sunt rezolvate nevroza n general persista si multa vreme si este o lupta fara nvingator.

Tratamentul medicamentos este n general foarte variat. Pentru calmarea bolnavului se folosesc calante

usoare si anumite tranchilizante minore ca:

- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.

Contraindicatii: - depresie de cauza cerebrala;

- alergie la barbiturice;

- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism

Reactii abverse: - oboseala, ameseli;

- de toleranta si dependenta;

- supradozare acuta de coma.

Diazepam - pentru efectul lui tranchilizant

Contraindicatii: - coma colaps;

- alergie la substanta;


17/67

Reactii adverse: - ameteli;

- tulburari de vedere;

- astenie fizica si psihica;

- hipotensiunea arteriala.

n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc n special barbiturice ca:

Ciclobarbitalul, Dormicum, etc.

Dormicum - inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiuni sale.

Contraindicatii: -intoleranta la substanta;

- psihoze, depresii psihice, miastenie;

- prudenta la vrstnici, insuficienta respinratorie;

Reactii adverse se datoreaza efectului sedativi sunt dependente de doza administrata;

- injectabil poate apare somnolenta


18/67

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTRRII PN LA EXTERNARE sI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECIUNE

2.1. Internarea pacientului n spital


19/67

Internarea bolnavului cu nevroza astenica se face n clinica de psihiatrie cndacesta ia primul

contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavului, deoarece

el se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa decurga la ajuttorul oamenilor straini.

Internarea n spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere

eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul

sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada

identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi n registrul

de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele

anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori.

n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se dezbrace si va

asigura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.

Examinarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biologice si patologice si de un

examen psihologic.

Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de

internare unde:

- va fi mbaiat si - daca e cazul - deparazitat;

- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada internarii.

- dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama sau camasa de noapte, ciorapi si papuci.

Bolnavul astfel pregatit va fi dirijat pe sectia une se prezinta la asistanta sefa sau registratorul medical n

vederea internarii.


20/67

O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnav la internare si usureaza adaptarea lui la

mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilaltti

bolnavi, l ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, l conduce pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i

cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, l aduce la cunstinta regulamentul de ordineintreioara.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

n spitale de psihiatrie, asigurarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte important.

Bolnavii internati aici sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane de zi ct si saloane

de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (2-3), sa fie bine aerisite, linistite. Se va avea nsa

grija ca prizele sa fie bine izolate. De asemenea, ferestrele prevazute cu gratii, iar rezervele rezervate

bolnavilor agitati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt prevazute cu vizoare. De asemenea, sectia de

psihiatrie trebuie sa asigure bolnavilor si ateliere pentru ergoterapie.

Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta trebuie sa aiba anumite calitati: sa

fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca att cerintele de confort ale bolnavului ct

si ale personalului de ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa nu limiteze miscarile.De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte ori este nevoie.

n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja estetic

mesele, toate pentru a-l creste apetitul.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului


21/67

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta

medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena.

n cazul neurastenicului, asigurarea igienei generale si corporale este n majoritatea cazurilor precara

pentru ca pacientul prezinta dezinteres pentru propria-i persoana si pentru cei din jur.

De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la

nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnavul

sa-si spele fata, gtul, membrele superioare, regiunea axilara. De asemenea sa efectueze toaleta cavitatii

bucale si sa-si ngrijeasca parul. Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot

timpul curata si ngrijita.

Observarea pozitiei pacientului n pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavului n pat pentru ca n foarte

multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava, adopta pozitii care sa le diminueze durerea. n

cazul neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume pozitie n pat sau n timpulsomnului care sa atraga atentia, dar foarte frecvent lenevesc n pat si este necesara supravegherea

pozitiei pentru a preveni escarele. Totusi se poate urmarii pozitia bolnavului pentru a sesiza eventualele

modificari survenite n timpul tratamentului.

De asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. De cele mai multe ori, la un

neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradeaza, oboseala, astenia de care el se plnge.

Este un facies putin mobil, cu trasaturile trase.

Pregatirea patului si accesoriile lui


22/67

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritatea timpului de

boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de

curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavului sa fie usor de efectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor.

La intrarea n salon bolnavul gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea

lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru aurmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot

influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia

de observatie.

Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediu si a elimina dioxid de carbon, poate prezenta

unele modificari n neurastenie.

Bolnavii nevrotici se plng adesea de o senzatie subiectiva d sufocare, de lipsa de aer (dispnee) ceea ce i

face sa inspire din cnd n cnd profund uneori sa ofteze.

Ritmul respiratiei ( n mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar uneori poate exista o

adevarata aritmie.


23/67

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) nu prezinta modificari importante n cazul unui bolnav

neurastenic.

Pulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse ntre 60-80 batai/minut la un

adult sanatos.

n cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentnd o usoara tahicardie sau din potriva mai rar

(bradicardie). Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate cnd mai ncet, cnd mai

tare.

Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea

unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.

n cazul neurastenicilor ea este scazuta (hipotensiune arteriala)

n cea ce priveste functiile vegetative, aici se constata cteva modificari:

- diureza neurastenicului nu prezinta modificari;

- scaunul n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive poate prezenta unele

modificari, bolnavii pot avea fie constipatie, fie diaree;

- varsaturile n cazul nevrozei astenice cu predominanta tulburarilor digestive, pot fi prezente, dar

au caracter trecator, fara sa influenteze evolutia bolii;

- transpiratia multi bolnavi pot prezenta o usoara diaforeza, care nsa creeaza doar un usor

disconfort;


24/67

- nevroza poate tulbura si buna functionare a glandelor endocrine, ele apar nsa mult mai trziu.

Unii bolnavi pot prezenta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista nainte, poate declansa sau mari

intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei constitutional, adesea nsotit de

spasmofilie, mai ales la femeile tinere.

Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie abundenta

(hipermenoree), 5-6 zile si care are un ritm regulat. Sa constatat de asemenea ca apar fenomene

trecatoare de pseudo - frigiditate, respectiv pseudo - impotenta.

2.5. Alimentatia bolnavului

Alimentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. Ea trebuie sa aiba n vedere hranirea

substantiala a bolnavului cu att mai mult ct acestia sufera de foarte multe ori de o lipsa a poftei de

mncare.

Bolnavii neurastenici au un regim alimentar normal. Se vor suprima, nsa, pentru un timp alcoolul,

condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe zi, usoare si

dese, mai ales n starile dispeptice. Alimentatia ca fi bogata n legume si fructe, care sa-i asigure un aport

marit de vitamine, n special vitamina A, B1, B6, C.

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

1. n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,, din

foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de

administrare, doza unica si orarul.


25/67

Medicamentele sunt substanta de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza,

transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru

prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de

regulile de administrare a medicamentelor.

2. n cazul bolnavului cu nevroza astenica se administreaza urmatoarele medicamente:

Glucoza 5% - 250 ml x 2/zi;

- se administreaza parenteral prin punctie venoasa;

Insulina - 15 UI/ zi;

- se administreaza subcutanat;

Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;

- se administreaza per oral;

Peritol - 3 x 1 comprimat / zi;

- se administreaza per oral;

Electrovit - 1x 3 drajeuri / zi;


26/67

- se administreaza oral;

Vitamina B1 lf - o fiola / zi;

B6 lf - se administreaza subcutanat sau intramuscular;

Vitamina C - o fiola / zi(500 mg);

- se administreaza intavenos;

Dormicum - 1 tableta seara;

- se administreaza oral.

2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice

Regulile de baza n aplicarea precautilor universale:

o considerarea toti pacientii potentiali infectati;

o considerarea ca sngele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV si HBV;


27/67

o considera ca acele si alte obiecte folosite n practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n ngrijirea bolnavilor lreprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice.

Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia

boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. Ele confirma sau infirma diagnosticul clinic.

n nevroza astenica recoltarea produselor biologice se face pentru a exclude o tuberculoza, anemii,

boli cronice, infectii de focar.

V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor.

Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc sterile, aspira n seringa 0,4 ml

citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira 1,6 ml snge. Se scurge seringa n eprubeta

si se agita. Se eticheteaza si se trimite la laborator.

V.n. eritrocitele: 4,5-5,5 mil/mm la barbati;

4,2 -4,8 mil/mm la femei;

hemoglobina: 15+/-2g la 100 ml la barbati;

13+/-2g la 100 ml la femei;

leucocite: 4200-8000/mm;


28/67

trombocite : 20-4+% 150- 400.000/mm.

Recoltarea sngelui pentru examene serologice - cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor n serul

bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie venoasa direct n eprubeta ntr-o cantitate de 5-10 ml.

Dupa coagulare se desprinde cheagul de snge de pe peretele eprubetei si dupa 30 de minute se

decanteaza serul ntr-o eprubeta sterila. Din el se fac mai multe reactii, n functie de boala suspicionata

(tifos, sifilis, scarlatina, viroze).

Examen de urina

Dupa toaleta organelor genitale externe se recolteaza 150 ml de urina.

Examenul de laborator furnizeaza:

- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).

- date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate, cilindri, celule epiteliale).

- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina);

Toate rezultatele examenelor de laborator trebuie sa fie n limitele valorilor normale n cazul

neurasteniei.


29/67

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

Electrocardiograma (EKG) nregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui

ciclu cardiac.

Pregatirea pacientului pentru EKG:

- se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emotionali;

- se transporta bolnavul n sala de nregistrare, de preferinta cu caruciorul cu 10-15 min. nainte de

nregistrare;

- aclimatizarea bolnavului cu sala de aclimatizare;

- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor:

- Montarea electrozilor pe membre

rosu - mna dreapta;

galben - mna stnga;

verde - picior stng;


30/67

negru - picior drept.

- Montarea electrozilor precordiali

V1- spatiul VI intercostal, pe marginea dreapta a sternului;

V2- spatiul VI intercostal, pe marginea stnga a sternului;

V3- ntre V2 si V3;

V4- spatiul V intercostal, stng pe linia medioclaviculara;

V5- la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stnga;

V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stnga.

ngrijirea pacientului dupa EKG: - ajuta bolnavul sa se mbrace;

- este ajutat sa se ntoarca n salon.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa a

bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea cauzelor, care au determinat-o, adica acelor

cauze, care se datoreaza mediului nconjurator.


31/67

Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nct aceasta sa

constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor

emotii pozitive, care urmaresc otimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si n

eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau

ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros presciptiile si recomandarile medicale.

Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea neuropsihica a bolnavului. Un

cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi organismului n lupta sa cu boala, dupa

cum un cuvnt nechibzuit, care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n vindecare, poate scade

puterea organismului si nrautatii cursul bolii.

Masurile de educatie sanitara se ncadreaza tendintelor mereu actuale ale asistentei psihiatrice de

tip comunitar. n acest scop toti membrii unei echipe terapeutice trebuie sa sensibilizeze anturajulfamilial si profesional n legatura cu modalitatile de debut, evolutie si cu particularitatile etapei

terapeutice reabilitative.

Readaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de familia, care l ngrijeste.

Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins". Acelasi lucru si pentru nevroza

astenica. Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i cunoasca bine

manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se impun. Elementul principal cade pe trei

elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte: ntarirea sanatatii, psihoprofilaxia si

organizarea activitatii att n ce priveste regimul de munca ct si regimul de odihna.

2.10. Externarea bolnavului

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta ca

aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul moment.

Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de

la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la tratamentul


32/67

medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru tratamentul la

domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control.

Asistenta va nsoti bolnavul pna la magazia cu efecte, unde l va ajuta sa primeasca hainele si va lua de

la bolnav efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnavul are biletul

de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.


33/67

Capitolul 3

PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

Cazul numarul 1

Date fixe Numele si prenumele: D.M.

Vrsta: 48 ani

Sexul : F

Ocupatia: asociata la o societate comerciala

Domiciliul : Reghin

Data internarii: 06.04.2008

Data externarii: 22.04.2008


34/67

Manifestari de dependenta: - tristete

- irascibilitate

- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)

- fatigabilitate

- plns

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu cteva luni datorita programului

foarte ncarcat de la locul de munca si a problemelor care au aparut. Acuza insomnii, neliniste, tristete,

plns, inapetenta. Simptomele s-au exacerbat n urma cu doua saptamni, motiv pentru care se

interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica cu elemente depresive.

Problemele pacientei: - stare generala alterata

- alterarea somnului


35/67

- alterarea nutritiei

- diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene

Diagnostic de ngrijire

Obiective

Interventii

Evaluare

1. Diminuarea interesului pentru efectuarea activitatilor cotidiene manifestate prin tristete, plns.

Pacienta sa si recapete interesul pentru activitati cotidiene, sa nu mai plnga.

-se discuta cu bolnava de cte ori aceasta simte nevoia sa o faca.

- este lasata sa-si exprime sentimentele, temerile,de asemenea mesajul transmis bolnavei va fi unul clar.

n decurs de cteva zile, n urma interventiilor, pacienta si redobndeste interesul pentru majoritatea

activitatilor pe care trebuie sa le faca.

2. Alterarea starii generale manifestata prin fatigabilitate, astenie.

- pacienta sa-si recapete linistea de care are nevoie.

- reluarea relatiilor interpersonale.

- se asigura bolnavei o camera linistita, cu temperatura optima, care sa ofere siguranta.


36/67

- stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati si la sfrsitul lor va fi recompesata cu laude.

n urma plimbarilor scurte si dese pe care bolnava le face prin parc, starea ei psihica revine la normal,

ncepe sa zmbeasca.

3. Alterarea somnului datorita insomniei manifestata prin neliniste, irascibiliatea.

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

- pacienta nu va fi lasata n timpul zilei prea mult sa se odihneasca, iar seara se asigura o camera linistita

lipsita de factori nocivi.

- ca interventie delegata se administreaza un somn usor.

Dupa doua, trei saptamni pacienta va fi mai linistita, doarme bine si somnul va fi corespunzator din

punct de vedere calitativ si cantitativ.

4. Alterarea nutritiei datorita aportului insuficient manifestat prin inapetenta.

Bolnava sa se alimenteze normal, sa fie echilibrata hidroelectrolitic.

Se asigura alimentatia n functie de preferintele bolnavei si de necesitati, toate pentru a-i stimulaapetitul. Daca refuza alimentele se utilizeaza alimentarea parenterala.

Apetitul pacientei revine la normal, se alimenteaza si hidrateaza corespunzator.

Cazul numarul 2

Date fixe Numele si prenumele: D.T


37/67

Vrsta: 40 ani

Sexul : F

Ocupatia: vnzatoare

Domiciliul : Tg. Mures



Manifestari de dependenta: - tristete

- cefalee

- inapetenta

- neliniste

- astenie(slabiciunea starii generale)


38/67

- fatigabilitate

Istoricul bolii: pacienta relateaza ca boala actuala a debutat n urma cu aproximativ un an de cnd ipleaca fratele n strainatate (singurul frate). De cteva luni acuza insomnii, neliniste, tristete,

fatigabilitate, inapetenta, astenie, motiv pentru care se interneaza.

Diagnosticul medical: nevroza astenica.

Problemele pacientei: - stare generala alterata


- alterarea nutritiei

- deficit de autongrijire

- slabire fizica


Obiective

Interventii

Evaluare

1. Alterarea starii generale


39/67

datorita nelinistii, irascibilitate manifestata prin cefalee anxietate.

Pacienta sa fie mai

linistita, mai relaxata.

-bolnava este incurajata sa discute cu familia despre problemele ei si n aceeasi timp va fi ascultat atent ;

-vor fi nlaturati factorii iritanti;

n timp pacienta va fi mai linistita mai relaxata.

2. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta datorita aportului insuficient.

Asigurarea unui aport alimentar n functie de necesitatile pacientei.

Se va stimula apetitul bolnavei asigurarea alimentatiei n functie de preferintele ei.

Pacienta va avea un aport alimentar suficient si va fi reechilibrata hidroelectrolitic.

3.Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin astenie, neliniste.

Pacienta sa aiba un somn odihnitor, linittit corespunzator calitativ si cantitativ.

Se asigura camera linistita, lipsita de excitanti cu temperatura optima aerisita.Bolnavul nu va fi lasata n

timpul zilei sa doarma si va fi ndemnata sa faca plimbari lungi.

Pacienta va reusi sa doarma si sa fie odihnita, sa dispara nelinistea.

4.Deficit de auto ngrijire datorata problemelor cu care se confrunta manifestat printr-un aspect exterior

nengrijit.

Pacienta sa se preocupe, sa se ngrijeasca si de aspectul ei exterior.

-se va stimula sa se spele, sa se mbrace, sa-si aranjeze parul;


40/67

-se va schimba lenjeria de corp si de pat de cte ori este nevoie;

Dupa cteva zile bolnava ncepe sa se ngrijeasca din nou de aspectul ei si odata cu aceasta se obtine si o

ameliorare a starii generale.

5. Stabilirea fizica adinamie manifestata prin fatigabilitate.

Bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati sa-si redobndeasca

ncrederea n fortei proprii.

-stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati se va stabili un program de activitati agreate de

bolnava pentru a preveni plictiseala;

-se previne izolarea prin stimularea relatiilor intrepersonale.

n urma tratamentului aprox. 2 saptamni starea pacientei se mbunatateste foarte mult si are din nou

pofta de viata.

Data

Functii vitale

Recoltarea de probe biologice si patalogice

Explor.

Paracl.


41/67

Tratament medicamentos

Regim

alimentar

Temp

Puls

T.A

Resp

22.05.

2008

23.05.

2008

24.05.

2008


42/67

25.05.

2008

26.05.

2008

37

37,1

36,8

37

36,9

83

82


43/67

82

82

83

120/

70

125/

70

125/

75

115/

65


44/67

120/

70

19

20

19

18

19

Erintrocite

Vn 4,2-4,8mil/mm

Vo 4420.000/

mm

Leucocite


45/67

Vn 4200-

8000/mm

Vo 4800/mm

Trombocite

Vn 150-4000000/

Mm

Vo 350.000/

m

Limfocite

Vn 20-40%

Vo 31%

Hemoglobina


46/67

Vn 13+2g%

Vo 14g%

VSH

Vn 2-12 m/g

Vo 8mm/h

Ex ser. Neg

Sumar de urina:

- culoarea galben deschis

- dens. V. N.

1015-1025

Vo 1017

- ph Vn 5,6-6,4

Vo 6


47/67

EKG:

nregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

- nu reprezinta modificari

Electrovit: 1/3 dr/zi

Drajeuri contin vit. B1,B2,B6, B12,PP

- indic.: n tratamentul deficientelor polivitaminice tip B.

Insulina :

-flacon de 10 ml sol. Neutra

Mod de administrare: -15 UI/zi SC

Dormicum : 1tb seara;

Indic.: inductor al somnului;

- Ci: intoleranta la substanta, miastenie;

Peritol : 3/1 comp. /zi


48/67

-indic.: migrena, stimularea apetitului, boala serului.

CI: glaucom

-R. Adv.: somnolenta, greturi.

Vit. C: 1 f/zi(500mg);

- indic.: trat. scorbutului, asteniilor profilaxia, a vitaminozei sau hipovitaminozei C;

Glucoza : 5% 250 ml x2

Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat n legume si fructe. Bolnava va avea mai multe mese

pe zi, usoare si dese, fara condimente si alcool si se va evita excesul de carne si conserve.

Cazul numarul 3


49/67

Date fixe Numele si prenumele: R.G

Vrsta: 38 ani

Sexul: F

Ocupatia: confectionera

Domiciliul: Tg. Mures



Manifestari de dependenta: - astenie

- fatigabilitatea (slabire fizica, adinamie, lipsa de forta)

- inapetenta

- irascibilitate


50/67

- insomnie

- tristete

- neliniste

Istoricul bolii: Bolnava afirma ca boala actuala a debutat de aproximativ 4 ani pe fondul

confruntarilor cu sotul si a divortului. De aproximativ 4 luni acuza tristete, plns, neliniste, inapetenta,

cefalee n momentul cnd e agitata, usoara insomnie.

Diagnostic medical: Neurastenie

Problemele pacientei: - alterarea starii generale

- slabirea fizica, adinamie


- alterarea alimentatiei

- deficit de ngrijire


51/67


Obiective

Interventii

Evaluare

1. Alterarea starii generale manifestata prin astenie.

- bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea activitatilor.

- bolnava va fi ascultata atent, va fi ndemnata sa-si exprime sentimentele, va fi ncurajata pentru

comunicarea cu colegele de salon si familia;

- stimularea pacientei n efectuarea unor activitati;

- pacienta va fi recompensata prin laude.

Dupa cteva zile, n urma plimbarilor, a exercitiilor fizice pe care bolnava le face zilnic, starea ei psihica

se mbunatateste vizibil, starea generala este buna.

2. Slabirea fizica adinamie manifestate prin fatigabilitate.

Bolnava sa-si redobndeasca interesul pentru desfasurarea unor activitati, sa-si redobndeasca

ncrederea n fortele proprii.

- stimularea bolnavei n efectuarea unor activitati: se va stabili un program de activitati agreat debolnava pentru a preveni plictiseala.

- se previne izolarea prin stimularea relatiilor interpersonale.


52/67

n urma tratamentului n aproximativ doua saptamni starea pacientei se mbunatateste foarte mult si

are din nou ,,pofta de viata".

3. Alterarea nutritiei manifestata prin inapetenta.

Asigurarea unui aport alimentar n functie de necesitatile bolnavei.

Se va stimula apetitul bolnavei prin alimente oferite n cantitati mici si la intervale scurte de timp.

n urma interventiilor apetitul bolnavei revine la normal.

4. Deficit de autongrijire manifestat prin aspectul exterior nengrijit.

Bolnava sa se ngrijeasca de aspectul ei exterior.

Se va stimula bolnava sa-si faca toaleta, sa se spele, sa se mbrace, sa-si aranjeze parul.

Dupa cteva zile pacienta ncepe sa se ngrijeasca din nou de aspectul ei exterior si o data

cu acesta se obtine si o ameliorare a starii generale.


Obiective

Interventii

Evaluare

5. Alterarea somnului datorita insomniei de adormire manifestata prin oboseala, agitatie.

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ.

- asigurarea microclimatule corespunzator: camera linistita, lipsita de excitati, temperatura optima;


53/67

- bolnava nu va fi lasata n timpul zilei sa se odihneasca prea mult.

n decurs de cteva zile n urma tratamentului somnul bolnavei va fi corespunzator din punct de vedere

calitativ si cantitativ.

6. Alterarea starii generale manifestata prin irascibilitate, neliniste, tristete.

Pacienta sa-si recapete linistea sufleteasca de care are nevoie.

Asigurarea microclimatului corespunzator care sa ofere siguranta: camera linistita, lipsita de excitati.

Dupa cteva zile recapata linistea sufleteasca, ncepe sa zmbeasca si starea sa generala se

mbunatateste foarte mult.

Data

Functii vitale

Recoltarea de prod biologice si patologice

Explor.

Paracl.

Tratament medicamentos

Regim alimentar

temp

Puls

TA

Re


54/67

Sp

18.04.

2008

19.04.

2008

20.04.

2008

21.04.

2008

22.04.

2008

36,7


55/67

36,4

36,6

36,6

36,5

80

82

79

81

82

130/


56/67

80

125/

70

120/

70

125/

80

120/

75

18

19

20


57/67

19

19

Glicemie :

Vn 80-120mg%

Vo 95 mg%

Colesterol :

Vn 1,8-2,80g%

Vo 2,10 g%

Eritrocite :

Vn 4,2 mil/mm

Vo 4,3 mil/mm

Leucocite :


58/67

Vn 4200-8000/mm

Vo 5000/m

Trombocite :

Vn 150-400000/mm

Vo 250000/m

Limfocite :

Vn 20-40%

Vo 22%

Hemoglobina :

Vn 13+2g%

Vo 13g%

VSH :

Vn 2-12m/g


59/67

Vo 7mm/h

Examen serologice:

Negative

Sumar de urina:

Culoare galben deschis

Densitatea Vn 1015-1025

Vo 1017 pH

Vn 5,6-6,4

Vo 5,7

-proteinuria negativa

EKG:

nregistrarea grafica a rezultatei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.

- nu prezinta modificari.


60/67

Piracitam: 2/1 tb/zi;

Indic: involutie intelectuala(tulb. de atentie, memorie) ntrziere psihica, tulb. de comportament

CI: insuficienta renala severa.

R. adev. : ocazional nervozitate, insomnie, greata, dearee.

Vitamina B1:

1/f/zi SC sau IM

-indic.: starii de hipovitaminoza, boli epuizante, nevrite, hepatite

CI: alergie la vit. B1 r.adv.: foarte rar IV poate fi urmate de reactii

grave(soc)

vit. C:

1/f/zi(500mg)

-indic.: tratamentul scorbutului, a asteniilor profilaxia avitaminozei sau hipovitaminozei C

CI: litiaza renala


61/67

-r.adv. la doze crescute favorizeaza tulb. digestive sau urinare.

Dormicum: 1tb. seara

- indic.: inductor al somnului, caracterizat printr-un debut rapid al actiunii sale.

- CI : intoleranta la substanta, miastenie, psihoze.

Insulina:

Flacon de 10 ml sol. neutra

Mod de administrare 15 UI /zi SC

Frontim:

1comp. Seara

Se administreaza ca si sedativ

Glucoza:

5% 250mlx2

Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat n legume si fructe.


62/67

Bolnava va avea mai multe mese pe zi, usoare si dese.

Pentru un timp se vor suprima alcoolul, condimentele si excesul de carne sau conserve.

Capitolul IV

ANALIZA CAZURILOR DE BOAL PREZENTATE sI CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRRII

"Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului". si aici ataca nevrozele si n special

boala numita "nevroza astenica".

n aceasta lucrare am ncercat sa ating ct mai multe teme din aceasta boala, sa le cunosc si sa

ncerc sa ajut persoanele care au fost atinse de ea.

n primul capitol "prezentarea teoretica a bolii" am dat n primul rnd definitia neurasteniei care pe

scurt ar fi cam asa: "o stare de mare oboseala, fovorizata de surmenaj si nsotita de tulburari psihice

functionale si de dureri cu diferite localizari".


63/67

M-am oprit apoi si am descris cele trei simptome principale ale bolii si anume oboseala, cefaleea si

insomnia.

Dar pe lnga acestea pot aparea si tulburari secundare: tulburari psihice, tulburari senzitivo-

senzoriale, tulburarea afectivitatii, tulburarea vointei, tulburari endocrine.

n ceea ce priveste etiologia neurasteniei se cunosc doi factori mai importanti raspunzatori pentru

aparitia ei:

- factorul psihogen(tulburari sufletesti)

- factorul somatogen(tulburari organice corporale);

Factorul psihogen sau tulburarile sufletesti se refera la necazurile, grijile, deceptiile, emotiile neplacute

si prelungite dar si la frustrarile afective, raceala sufleteasca, despartirea de cei dragi si nu n ultimul

rnd surmenajul psihic.

Factorul somatogen se refera la foarte multe boli, care fara a provoca n mod direct o nevroza o pot

declansa.

n ceea ce priveste patogenia se pare ca nevroza astenica este mai raspndita la barbati si apare la

persoane cu un grad mai ridicat de cultura.

n functi de simptome neurastenia se clasifica astfel:

- nevroza astenica pura;


64/67

- nevroza astenica cu elemente anxioase;

- nevroza astenica cu elemente depresive;

- nevroza astenica cu elemente obsesivo-fobice;

- nevroza astenica cu elemente pitiatice,

sau :

- nevroza de esec;

- nevroza de neadaptare;

- nevroza de frustrare;

- nevroza de asteptae, din punct de vedere al cauzelor declansatoare.

n ceea ce priveste tratamentul, el se desfasoara pe patru planuri:

- tratament igienico-dietetic;

- tratament medicamentos;

- tratament balneofizioterapic;


65/67

- tratament psihoterapeutic.

n capitolul doi "supravegherea bolnavului din momentul internarii si pna la externare si efectuareatehnicilor impuse de afectiune" am descris ndatoririle si ngrijirile asistentei medicale din clinica de

psihiatrie acordate unui bolnav cu neurastenie. Am nceput cu internarea pacentului, asigurarea

conditiilor de spitalizare, asigurarea igienei generale si corporale, pozitia bolnavului n pat, urmarirea

faciesului, a functiilor vegetative, functiilor vitale.

n ceea ce priveste functiile vitale, acesti pacenti prezinta cteva modificari legate de respiratie, uni

putnd prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil si tensiunea arteriala este usor scazuta.

Alimentatia pacientilor este si ea importanta pentru ca de obicei ei prezinta inapetenta. De aceea vor

avea mai multe mese pe zi , usoare si dese cu alimente bogate cu legume si fructe.

La pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice am descris tehnicile

de recoltare specifice fiecarei analiza de laborator care se cere: VSH, glicemie, hemoleucograma,

examene serologice, sumar de urina.

Iar n final am amintit putin despre profilaxia bolii si externarea bolnavilor.

n capitolul trei am descris cele trei cazuri de boala pe care le-am urmarit n clinica de psihiatrie.

Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vrsta cuprinsa 30-48 de ani si care erau internate n clinica

cu diagnosticul Neurasteniei si respectiv Nevroza astenica cu elemente depresive; Trei paciente care

datorita unor probleme pe care le-au avut, unor conflicte sufletesti care s-au declansat la un momentdat, au facut o nevroza astenica dar care n urma internarii si a tratamentului urmat s-au externat

vindecate sau n stare ameliorata(cazul trei).

Ceea ce a condus la vindecarea pacientilor a fost n primul rnd psihoterapia, discutiile cu pacientele,

ntelegerea care le-a ajutat sa si depaseasca, sa si priveasca prin alta prisma problemele cu care se


66/67

confruntau, ceea ce nseamna un pas important pentru vindecare, caci asa cum spunea si Marin Preda

"suferinta e o criza din care trebuie sa iesi ct mai rapid, adncimile ei ne racesc spiritul". si ele au nteles

acest lucru.

BIBLIOGRAFIE


67/67

1. Stanescu Sorin: "Nevroza astenica", Editura medicala

2. Ed. Pamfil si D. Ogodescu: "Nevrozele", Editura medicala

3. Tudor serbanescu: "Neurologie. Psihiatrie. Endocrinologie", Editura medicala

4. Lucretia Tirtica: "Ghid de nursing" si "Breviar de explorari functionale", Editura medicala

5. Carol Mozes: "Tehnica ngrijirii bolnavului"

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	roscapetru78
View:	237 times
Download:	0 times

Lucrare de Diploma Ingrijirea Bolnavului Cu Nevroza Astenica

Documents