Lucrare de curs : Economia Imobiliara

8/10/2019 Lucrare de curs : Economia Imobiliara

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-de-curs-economia-imobiliara 1/51

Misterul Educatiei si Tineretului

Universitatea Tehnica din R. Moldova

Catedra: Evaluarea si Mnagementul Imobilului

Tema: Economia inteprinderii pe piata imobiliara

A efectuat: st. gr EI-!" Camenschi #lga

A verificat rector univ. Renita Emilia

Chisinau !""$

Cuprins



Introducere

Capitolul I Resursele umane la intreprinderi

%.% &rincipii generale ale sistemului de salari'are

%.! (istemul tarifar de salari'are

%.) (istemul de adaosuri si premii la salari'are

%.* +eterminarea costului utili'arii resurselor umane la intreprinderi pe piata imobiliara.

%., Eficienta utili'arii resurselor umane

Capitolul II Miloacele fie ale intreprinderii

!.% +efinitia si clasificarea miloacelor fie

!.! Evidenta miloacelor fie

!.) U'ura miloacelor fie

!.* Eficienta utili'arii miloacelor fie

!., +inamica eficientei miloacelor fie

Capitolul III Miloacele circulante

).% Componenta si sursele de formare ale miloacelor circulante

).! Eficienta miloacelor circulante

Capitolul I/ Costul productiei

*.% Componenta consumurilor si cheltuielilor

*.! Calculul costului de productieCapitolul / Anali'a eficientei utili'arii resurselor de investitii

,.% 0otiuni generale despre investitii

,.! Eficienta investitiilor

,.) Anali'a proiectului de investitii

,.* Rata interna a rentabilitatii

,., Rentabilitatea intreprinderii

,.1 Reparti'area profitului la intreprinderiiCapitolul /I Activitatea de mar2eting la intreprinderi

Conclu'ii

3ibliografie

Anee

Introducere







Capitolul I

Resursele umane la intreprinderi

1.1Principiile generale ale sistemului de salarizare

Teoria 4i practica managerial5 6n domeniul resurselor umane eviden7ia'5 faptul c5

elaborarea oric5rui sistem de salari'are trebuie s5 aib5 6n vedere urm5toarele principii generale:

• la munc5 egal58 salariul egal9

• principiul salari'5rii dup5 cantitatea muncii9

• principiu salari'5rii 6n raport cu preg5tirea8 calificarea 4i competen7a profesional59

• principiul salari'5rii dup5 calitatea muncii9

• principiul salari'5rii 6n func7ie de condi7iile de munc59

La muncă egală, salariu egal

Acest principiu este enun7at 6n art. !) al +eclara7iei universale a drepturilor omului;8 6n

care se arat5 c5: Toţi oamenii fără nici o descriminare, au dreptul la un salariu egal pentru

o muncă egală;.+e asemenea 6n <egea salari'5rii a Republicii Moldova8 art. ) se preci'ea'5: =(alariul se

stabile4te f5r5 nici un fel de discriminare pe criterii de v6rst58 se8 apartenen75 de ras5 4i

na7ional58 confesiune 4i stare material5;.

0ivelul salariului fiind astfel determinat8 aplicarea acestui principiu constituie cea mai

bun5 garan7ie a stabilirii unor salarii echitabile.

Principiul salarizării după cantitatea muncii

Acest principiu const5 6n aceea c5 volumul muncii eecutat de un salariat poate fi

m5surat prin cantitatea de produse eecutate sau prin num5rul de ore efectiv lucrate.

(alari'area 6n func7ie de num5rul de ore efectiv lucrate este aplicat5 muncitorilor

salari'a7i dup5 timpul lucrat 4i personalului administrativ8 eecutiv 4i de deservire general5.

(alariile acestor categorii de personal re'ult5 din 6nmul7irea salariului tarifar orar la num5rul de

ore efectiv lucrat. >n ca'ul ne6ndeplinirii sarcinilor de munc58 muncitorii salari'a7i pot fi

sanc7iona7i prin stabilirea unor salarii mai mici fa75 de cele prev5'ute 6n contractul colectiv de

munc5.



Principiul salarizării în raport cu pregătirea, calificarea şi competenţa

profesională

(alari'area 6n func7ie de nivelul de calificare profesional5 ? impune stimularea

personalului pentru ridicarea continu5 a nivelului de preg5tire8 6n folosul at6t a personalului c6t 4i

al 6ntreprinderii8 deoarece cu c6t calificarea profesional5 este mai 6nalt58 cu at6t contribu7ia

personalului este mai substan7ial58 ceea ce ustific5 o salari'are mai 6nalt5.

Angaatul cu un nivel de calificare superior produce o valoare superioar5 pentru firm58 4i

deaceea patronul deseori trimite angaa7ii la cursuri speciale de perfec7ionare sau reali'ea'5 unele

forme de studiu 6n cadrul firmei.

Principiul salarizării după calitatea muncii

+e4i aplicarea principiului precedent al salari'5rii dup5 calificare8 satisface 6n marea

maoritate a ca'urilor 4i cerin7elor cointeres5rii pentru prestarea unei munci superioare calitativ8

este totu4i necesar s5 se pun5 accent deosebit pe construirea unui sistem de salari'are ba'at pe

stimularea muncii de calitate superioar58 deoarece pot eista situa7ii 6n care doi lucr5tori av6nd

aceea4 calificare8 s5 dea re'ultate diferite din punct de vedere al calit57ii.

Aplicarea principiului salari'5rii dup5 calitatea muncii se reflect5 6n sistemul de

salari'are prin prevederea diverselor modalit57i de premiere pentru re'ultatele deosebite ob7inute8

ca8 de eemplu8 premii pentru reali'area pe perioade 6ndelungate de produse superioare calitativ

sau a altor premii speciale pentru calitate.

Principiul salarizării în funcţie de condiţiile de muncă

>n conceperea oric5rui sistem de salari'are trebuie s5 se 7in5 seama 4i de condi7iile 6n care

se prestea'5 munca8 acord6ndu-se salarii mai mari celor care 64i desf54oar5 activitatea 6n condi7ii

de munc5 mai grele8 diferen7a de salari'are repre'ent6nd cheltuielile mai mari strict necesare

refacerii sau reproduc7iei for7ei de munc5. +ac5 munca respectiv5 nu va fi remunerat5

corespun'5tor8 este evident faptul c5 ar sc5dea cointeresarea salaria7ilor pentru efectuarea demunci grele 4i foarte grele.

@reutatea muncii trebuie 6n7eleas5 6n sens larg8 ca greutate relativ5 a muncii8 const6nd 6n

deosebirile procesului concret al muncii8 al intensit57ii consumului de energie fi'ic5 4i nervoas5

sau 6n condi7iile 6n care se desf54oar5 acest proces8 respectiv8 a caracteristicilor mediului de

munc5.

1. !istemul tarifar de salarizare



&rincipiile economice8 uridice 4i organi'atorice ale salari'5rii angaa7ilor afla7i 6n rela7ii

de munc58 6n ba'a contractelor individuale de munc58 cu angaatorii indiferent de tipul de

proprietate 4i forme de organi'are uridic5 se reglementea'5 de <egea salari'5rii nr. *-B/ din

%*."!.!""! M.#. nr.,"-,! din %%."*.!""!D 4i <ege nr. ),,-B/I din !) decembrie !"", cu

privire la sistemul de salari'are 6n sectorul bugetar M.#. nr),-) din ) martie !""1D.

<egisla7ia 6n domeniul salari'5rii se ba'ea'5 pe Constitu7ia R.M. 4i Codul Muncii R.M.

Salariul poate fi:

• nominal- suma de bani pe care fiecare angajat o primeşte pentru munca

prestată;

• real - cantitatea de bunuri 4i servicii ce pot fi cump5rate cu salariul nominal9

• minim- parametru al protec7iei sociale8 fiind un nivel stabilit de guvern.

3a'a organi'5rii salari'5rii o constituie sistemul tarifar, care include:

- îndrumarul tarifar de calificare;

- reţelele tarifare;

- salariile tarifare.

(istemul tarifar de salari'are se aplic5 la reparti'area lucr5rilor 6n func7ie de

compleitatea lor8 precum 4i la reparti'area angaa7ilor pe categorii 6n func7ie de nivelul lor de

calificare 4i de gradul de r5spundere 4i serve4te drept ba'5 pentru constituirea 4i diferen7ierea

cuantumurilor salariului.

Îndrumarul tarifar de calificare ? repre'int5 culegerea de caracteristici de calificare a

profesiilor sau specialit57ilor 4i func7iilor8 clasificate pe compartimente pe unit57i de produc7ie 4i

feluri de ocupa7ii destinat5 pentru tarificarea lucr5rilor 4i conferirea categoriilor de calificare a

muncitorilor 4i speciali4tilor.

Reţeaua tarifară – totalitatea categoriilor de calificare 4i a coeficien7ilor tarifari

corespun'5tori8 prin intermediul c5rora se stabile4te dependen7a direct5 a salariului de ba'5 al

muncitorilor de calificarea lor.

Salariul tarifar – componen7a de ba'5 a sistemului tarifar ce determin5 m5rimea

salariului de ba'5 al muncitorului de categoria de calificare respectiv5 pe unitate de timp or58 'i8

lun5D.

Coeficientul tarifar – element al re7elei tarifare care indic5 de cte ori salariul tarifar

pentru categoria a II 4i cele urm5toare ale re7elei tarifare este mai mare dect salariul tarifar

pentru categoria I de calificare8 al c5rui coeficient tarifar este egal cu %8".



Grila de salarii ? diapa'on de salarii 6n limitele c5ruia se stabilesc salariile de ba'5

concrete pentru func7ii aparte sau grupuri func7ionale de conduc5tori8 speciali4ti sau func7ionari.

!alarizarea anga"aţilor din unităţile cu autonomie financiară

>n scopul perfec7ion5rii salari'5rii muncii angaa7ilor din unit57ile cu autonomie

financiar5 prin Fot5rrea @uvernului RM nr.*) din %%."1.!""! au fost aprobate:

1) reţeaua tarifară pentru muncitorii din unităţile cu autonomie financiară tab.!D9

2) categoriile de salarizare ale Reţelei tarifare unice de salarizare (RTUS);

3) coeficienţii de compleitate;

!) coeficienţii de multiplicitate;

") lista adaosurilor #i sporurilor la salariu;

$) regulamentul pri%ind salarizarea ucenicilor în perioada de instruire profesională&

Re7eaua tarifar5 pentru muncitorii din unit57ile cu autonomie financiar5 este pre'entat5 6n

tab.!.

Tabelul !

Reţeaua tarifară pentru muncitorii din unităţile

cu autonomie financiară

Categoria de

calificare

I II III I# # #I #II #II

I

Coeficien7ii

tarifari:

GD pentru

muncitorii din

unit57ile agricole

%8"

"

%8%

,

%8)

!

%8,

!

%8

,

!8"

"

B B

bD pentrumuncitorii din

unit57ile altor

ramuri ale

economiei

na7ionale

%8""

%8!1

%8,$

%8%

!8"

!8)1

!81$

)8"

&re'enta Re7ea tarifar5 se aplic5 6n mod obligatoriu la stabilirea salariilor tarifare de c5tre

toate unit57ile8 indifirent de tipul lor de proprietate 4i forma de organi'are uridic5.

M5rimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria I de calificare se stabile4te prin

negocieri colective 6ntre persoanele uridice patroniD 4i salaria7i 6n func7ie de posibilit57ile



financiare ale patronului8 4i se fiea'5 6n contractele colective. M5rimea concret5 a salariului

tarifar nu poate fi mai mic5 dect m5rimea salariului tarifar pentru categoria I de calificare.

(alariile tarifare pentru celelalte categorii de calificare ale muncitorilor se stabilesc prin

6nmul7irea salariului tarifar pentru categoria I de calificare8 la coeficientul tarifar respectiv.

&entru alte categorii de personal func7ionari administrativi8 speciali4ti 4i personal de

conducereD salariile de func7ie se stabilesc prin negociere8 conform diapa'onului coeficien7ilor de

multiplicitate.

Muncitorilor de 6nalt5 calificare8 angaa7i la lucr5ri deosebit de importante 4i de o etrem5

r5spundere8 li se pot stabili salarii tarifare maorate de la ," pn5 la %"" procente fa75 de salariul

tarifar cuvenit conform categoriei de calificare de7inute.

(alariile tarifare lunare se determin5 prin 6nmul7irea salariilor tarifare orare la 1$% ore.

!alarizarea anga"aţilor din sfera &ugetară

<egea cu privire la sistemul de salari'are 6n sectorul bugetar reglementea'5 modul8

condi7iile de salari'are 4i m5rimile salariilor personalului din autorit57ile administra7iei publice8

institu7iile 4i organi'a7iile finan7ate de le bugetul public na7ional.

(alariile personalului din unit57ile bugetare cuprind:

- salariul de ba'5 salariul tarifar8 salariul func7ieiD care se stabile4te 6n raport cu

r5spunderea 4i compleitatea sarcinilor8 precum 4i cu nivelul de preg5tire necesar func7iei

ocupate9- adaosuri8 sporuri 4i suplimente la salariul de ba'5 cu titlu de stimulare sau

compensare9

- premii pentru re'ultatele activit57ii curente8 precum 4i o recompens5 conform

re'ultatelor activit57ii anuale a unit57ii bugetare.

&e lng5 drepturi salariale8 personalul unit57ilor bugetare beneficia'5 de autor material8

acordat 6n m5rimile 4i 6n modul stabilit de legisla7ia 6n vigoare.

3a'a de organi'are a salari'5rii angaa7ilor din unit57ile bugetare o constituie sistemul de

stabilire a salariilor de ba'58 care include:

- re7eaua tarifar5 unic5 de salari'are a salaria7ilor din unit57ile bugetare9

- salariul tarifar pentru categoria % de salari'are a Re7elei tarifare unice9

- indicii de prioritate interseHtorial5 diferen7ia7i pe domenii de activitate.

(alariul tarifar pentru categoria % de salari'are se stabile4te 4i se reeaminea'5 6n modul

stabilit de <egea salari'5rii nr.*-B/.



1.' !istemul de adaosuri

>n afar5 de salariul de ba'58 salaria7ii beneficia'5 4i de anumite sporuri la salariu care se

stabile4te prin contractul colectiv de munc5.

iecare 6ntreprindere stabile4te propriul sistem de sporuri

4i premii'

precum 4i normeleacestora8 6n procente fa75 de salariul tarifar sau 6n sume fie.

Spor pentru intensitatea muncii este acordat muncitorilor pentru ritmul 6ncordat al

muncii. &atronii 6n comun cu sindicatele acord5 muncitorilor angaa7i la aceste locuri de munc5

spor pentru intensitatea muncii8 m5rimea c5ruia constituie )"J din salariul tarifar.

Intensitatea muncii nu poate fi similar5 pentru toate locurile de munc5 4i poate s5 difere

6n func7ie de gradul de automati'are a locurilor de munc58 tipul muncii etc. Av6nd 6n vedere c5

faptul c5 intensitatea muncii difer58 este necesar o diferen7iere pe trepte8 a sporului8 6n func7ie de

gradul de intensitatea muncii. Aceasta8 la r6ndul s5u este foarte dificil de stabilit. >n criteriul dup5

care se poate stabili gradul de intensitate a muncii poate servi volumul de produse 4i lucr5ri

reali'ate. >ns5 nici acest criteriu nu poate fi considerat cel mai adev5rat8 deoarece 6ndeplinirea

volumului de produse sau lucr5ri nu depinde numai de intensitatea muncii angaatului ci 4i de al7i

factori: v6rsta8 starea s5n5t57ii8 vechimea 6n munc5 etc.

Spor pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de muncă munca

prestat5 este programul normal de munc5 4i poate avea un interes dublu8 at6t pentru patron c6t 4i

pentru angaa7i. &e de o parte patronul solicit5 ca angaa7ii s5 lucre'e suplimentar peste

programul normal de munc5 6n vederea:

- reali'5rii volumului de produse 6ntr-un termen mai scurt fa75 de cel planificat9

- prevenirii sau 6nl5tur5rii unor situa7ii care ar putea provoca degradarea sau distrugerea

materiilor prime8 materialelor 4i produselor9

- recuper5rii restan7elor la produsele pe care le are 6n fabrica7ie 6ntreprinderea din lipsa de

materii prime8 energie etc.

&e de alt5 parte angaatul8 fiind con4tient de faptul c5 orice or5 lucrat5 suplimentar peste

programul normal de munc5 4i este remunerat cu salariu suplimentar8 sunt interesa7i a lucra

suplimentar peste programul normal de munc5 6n vederea sporirii veniturilor salariale.

Utili'area muncii peste programul normal de munc5 4i poate aduce unele preudicii

6ntreprinderii8 sau poate cau'a unele 6mboln5viri ale personalului8 cu consecin7e economice

negative pentru 6ntreprindere. >n vederea evit5rii unor asemenea consecin7e8 este necesar de

reglamentat prin lege num5rul de ore care pot fi lucrate suplimentar.

(tabilirea unui plafon maim8 lunar sau anual8 de ore suplimentare care poate reduce 6ntr-un fel8 ca'urile de 6mboln5vire a angaa7ilor8 precum 4i alte preudicii de ordin economic aduse



6ntreprinderii. >n general primele dou5 ore lucrate suplimentar se pl5tesc 6n plus cu cel pu7in ,"J

din salariul unitar pe unitate de timp8 pentru orele lucrate suplimentar 6n m5rime de %""J din

salariul tarifar.

Spor pentru munca prestată în timp de noapte: conform codului muncii a Republicii

Moldova munca 6n timp de noapte este considerat5 aceea care se prestea'5 6n intervalul cuprins

6ntre orele !! 4i 1. M5rimea sporului constituie ,"J din salariul de ba'5 4i se calculea'5 6n raport

cu num5rul de ore prestate noaptea.

+e fapt8 patronii sunt cei interesa7i pentru folosirea muncii 6n timp de noapte8 deoarece

aceasta duce la:

- m5rirea volumului de produc7ie 6n vederea satisfacerii cererii pe pia75 a acestui produs9

- optimi'area procesului de produc7ie9

- utili'area mai eficient5 a investi7iilor capitale8 6n special a 6nc5perilor etc.

>n acela4i timp8 munca prestat5 6n timp de noapte provoac5 unele preudicii angaa7ilor.

+e aceia8 este oportun a se ivita8 c6nd este posibil8 munca 6n timp de noapte8 6ntru c6t aceasta

poate agrava starea s5n5t57ii angaa7ilor.

Spor pentru munca prestată în zilele de odihnă munca 6n 'ilele de odihn5 este utili'at58

de fapt 6n acele unit57i economice 6n care 6ntreruperea activit57ii lor ar putea aduce mari

preudicii economiei na7ionale 6n ansamblu8 dar 4i la alte 6ntreprinderi. >n vederea evit5rii unei

situa7ii dificile 6n economia de pia75 se impune utili'area muncii at6t 6n 'ilele de odihn5 c6t 4i 6n

cele de s5rb5toare. &entru munca prestat5 6n 'ilele de odihn5 angaa7ii sunt recompensa7i cu timpliber corespun'5tor 6n urm5toarele )" de 'ile. >n ca'urile 6n care recompensarea cu timp liber

este imposibil5 6n acest termen8 orele respective se pl5tesc cu o maorare de %"" J din salariul

tarifar.

Spor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare: 6n conformitate cu legisla7ia

Republicii Moldova 'ilele considerate ca s5rb5tori legale sunt:

% ianuarie ? Anul 0ou

- ianuarie ? (5rb5toarea de Cr5ciun martie ? Kiua Interna7ional5 a emeii

% mai ? Kiua Interna7ional5 a oamenilor muncii

$ mai ? Kiua /ictoriei asupra fasci'mului

! august ? Kiua Independen7ii Republicii Moldova

)% august ? (5rb5toarea 0a7ional5 =<imba noast5 cea romn5;

A doua 'i de pa4ti

&a4tele 3lainului

Framul bisericii.



&entru timpul lucrat 6n aceste 'ile este stabilit un spor de %"" J din salariul tarifar pentru

salaria7ii care sunt remunera7i 6n acord sau unitate de timp. <a solicitarea salariatului care a

prestat munca 6n 'i de s5rb5toare i se poate acorda o alt5 'i de odihn5.

Spor de vechime în muncă: pentru angaa7ii din sectorul bugetar vechimea 6n munc5

cuprinde 6ntreaga perioad5 de activitate profesional5 a acestora8 indiferent dac5 au activat 6n una

sau mai multe institu7ii bugetare. &entru angaa7ii din unit57ile economice vechimea ne6ntrerupt5

6n munc5 include numai timpul lucrat 6ntr-o singur5 unitate economic5. >n asemenea ca'uri8

unit57ile economice vor 6nt6lni dificult57i 6n vederea atragerii persoanelor cu eperien75

6ndelungat5 de munc58 deoarece acesta con4tienti'6nd faptul c5 6n urma desfacerii contractului

individual de munc5 pot pierde sporul de vechime 6n munc58 nu vor dori 6ncheierea unui nou

contract individual de munc5. Linnd seama c5 angaa7ii cu vechime 6n munc5 6ndelungat5

6ndeplinesc cu mai mare competen75 sarcinile 4i obliga7iunile de munc58 indiferent de ramura sau

domeniul de activitate.

>n alte ca'uri ar fi binevenit ca vechimea 6n munc5 s5 cuprind5 perioada de timp 6n care

persoana a activat 6n unit57i economice din aceea4i ramur5 a economiei na7ionale.

&entru atragerea persoanelor cu eperien75 6ndelungat5 6n munc5 este necesar p5strarea

sporului de vechime 6n munc58 indiferent dac5 acestea au activat 6n una sau mai multe unit57i

economice. +e fapt8 patronii acord5 acest spor pentru combaterea fluctua7iei personalului8 prin

men7inerea indirect5 a acestuia 6n unitatea respectiv5. &entru aceasta patronii pot introduce un

spor de fidelitate8 acordat 6n func7ie de num5rul de ani lucra7i 6n firma respectiv5. &entru abateridisciplinare 6n munc5 sporul de vechime 6n munc5 poate fi diminuat sau suspendat pe o perioad5

anumit5 de timp 6n func7ie de gravitatea abaterilor.

Sistemul de premii

&remiile repre'int5 un supliment la salariu ce se acord5 salaria7ilor pentru reali'area unor

performan7e deosebite. &remierea angaa7ilor se face 6n conformitate cu regulamentele aprobate

de patron 6n comun acord cu sindicatele.(ursele din care se pl5tesc premiile pentru cointeresarea personalului sunt:

aD fondul de premii constituit8 de obicei8 6n limita de %"J din fondul de salarii9

bD fondul de participare a organi'a7iilor la profitul net .

M5rimea acestui fond se stabile4te de c5tre consiliul de administra7ie.

&roblema cre4terii rolului stimulator al premiilor trebuie re'olvat58 6n primul r6nd8 prin

folosirea unor indicatori8 al c5ror 6ndeplinire sau dep54ire ar asigura o 6mbun5t57ire a re'ultatelor

finale a activit57ii 6ntreprinderii. &remierea muncitorilor se efectuea'5 conform unor indicatori

concre7i. Ca indicatori utili'a7i pentru premierea muncitorilor pot fi:

aD cre4terea productivit57ii muncii9



bD 6mbun5t57irea calit57ii produselor8 lucr5rilor 4i serviciilor8 lipsa reclama7iilor fa75

de produse8 lucr5ri 4i servicii din partea consumatorilor etc9

cD 6nsu4irea tehnicii noi 4i a tehnologiei avansate9

dD stimularea reducerii cheltuielilor materiale.

>n ca'ul premierii muncitorilor angaa7i se recomand5 de folosit indicatorii ce

caracteri'ea'5 nemilocit 6mbun5t57irea calit57ii muncii cum sunt: reducerea cheltuielilor pentru

deservire 4i repara7ie8 asigurarea continu5 a locului de munc5 cu tot necesarul etc.

&entru premierea personalului de conducere8 de eecu7ie 4i de deservire general5 trebuie

s5 se prevad5 acele criterii de premiere care s5 asigure ob7inerea unor re'ultate finale de munc5

deosebite 4i anume:

( folosirea mai intens5 a poten7ialului de produc7ie9

( cre4terea productivit57ii muncii9

( reducerea cheltuielilor9

( sporirea volumului v6n'5rilor.

M5rimea premiilor muncitorilor se stabile4te 6n mod diferen7iat 6n func7ie de importan7a

4i compleitatea lucr5rilor efectuate. &entru ca premiul s5 fie c6t mai eficace este necesar 6n

primul r6nd8 s5 fie corect8 adic5 s5 reflecte 6n mod obiectiv importan7a contribu7iei deosebite

aduse de c5tre salariatul premiat.

1.) *eterminarea costului utilizarii resurselor umane la intreprinderilor pe

piata imo&iliara

1.+ ficienta utilizarii resuruselor umane



&roblemele productivit57ii muncii 6n toate ramurile economiei na7ionale au preocupat 4i

continu5 s5 preocupe g6nd6rea economi4tilor deoarece productivitatea muncii constituie unul din

factorii economici de prim5 importan75 6n toate ornduirile sociale. +efinirea productivit57ii

muncii8 precum 4i elaborarea unui sistem de indicatori adecva7i cu autorul c5rora s5 se

determine nivelul acesteia se situea'5 6n pre'ent 6n centrul aten7iei speciali4tilor8 at6t sub aspectul

fundament5rilor teoretice8 c6t 4i al aspectelor practice.

&roductivitatea muncii repre'int5 rodnicia sau eficien7a muncii 6n procesul de produc7ie.

Aceasta se eprim5 prin cantitatea de produse ob7inute cu un anumit consum de munc5.

Cre4terea productivit57ii muncii repre'int5 procesul prin care acela4i volum de munc5 social5 se

concreti'ea'5 6ntr-un volum sporit de bunuri materiale.

>n virtutea divi'iunii sociale a muncii8 aceasta se reparti'ea'5 pe diferite ramuri 4i

6ntreprinderi din economia na7ional5. Ca urmare munca este8 pe de o parte8 munc5 individual58 6n

sensul de munc5 a muncitorului8 a 6ntreprinderii sau a ramurii de produc7ie luate separat8 iar pe

de alt5 parte este munc5 social58 ca munc5 depus5 6n cadrul divi'iunii sociale a muncii8 ca munc5

socialmente necesar5. Aceste dou5 aspecte ale muncii individual5 4i social5 se reflect5 6n mod

corespun'5tor 6n dou5 aspecte ale productivit57ii muncii.

!roductivitatea muncii individuale este productivitatea muncii pe om8 6ntreprindere sau

ramur58 6n condi7ii specifice de 6n'estrare8 calificare8 intensitate etc. Ca indicator al

productivit57ii muncii individuale se ia media produc7iei pe muncitor ob7inut5 6n unitatea de

timp8 sau timpul pe unitatea de produs. !roductivitatea muncii sociale este dat5 de munca depus5 6n condi7ii medii de calificare8

de 6n'estrare tehnic58 de intensitatea muncii care caracteri'ea'5 o anumit5 etap5 de de'voltare a

produc7iei sociale. M5sura productivit57ii muncii sociale este timpul de munc5 socialmente

necesar pentru producerea unit57ii de produs. Cu alte cuvinte8 productivitatea muncii sociale este

productivitatea muncii reali'at5 6n condi7iile sociale medii care caracteri'ea'5 o or6nduire sau

alta8 o etap5 sau alta a de'volt5rii produc7iei sociale. Reiese c5 productivitatea muncii sociale nu

trebuie considerat5 ca o sum5 sau o medie aritmetic5 a productivit57ii muncii individuale. >nultim5 esen75 ea eprim5 deci eficien7a muncii 6n 6ntreaga economie na7ional5.

&roductivitatea muncii8 ca epresie concentrat5 a de'volt5rii for7elor de produc7ie8 se

caracteri'ea'5 prin multiple aspecte 4i corela7ii tehnice. +inamica ei oglinde4te influen7a

reciproc5 dintre elementele de produc7ie8 reflect6nd o serie de raporturi cu caracter tehnic: dintre

obiectul muncii 4i miloacele de munc58 dintre tehnologie 4i sistemul miloacelor de munc58

dintre diferitele elemente ale tehnicii8 precum 4i interac7iunea dintre tehnic5 4i for7a de munc5 6n

procesul muncii.

Capitolul II



-i"loacele fie ale intreprinderii

.1 *efinitia si clasificarea mi"loacelor fie

&entru reali'area oric5rui proces de produc7ie sunt necesare resurse8 4i anume: resurse tehnice8resurse materiale8 for7a de munc5 resurse umaneD.

Resursele tehnice repre'int5 prin sine active materiale pe termen lung fondurile fieD.

/cti0e materiale pe termen lung ? sunt active care 6mbrac5 o forma fi'ic5 natural58 au o

durat5 de func7ionare util5 mai mare de un an8 se utili'ea'5 6n activitatea 6ntreprinderii sau se afl5

6n procesul cre5rii 4i nu sunt destinate v6n'5rii. Metodica de contabili'are a activelor materiale pe

termen lung este reglementat5 de (0C %1 =Contabilitatea activelor materiale pe termen lung;.

ondurile fie ? repre'int5 totalitatea valorilor materiale8 care au durata 6ndelungat5 defunc7ionare util5. *i+loacele fie repre'int5 eprimarea b5neasc5 a fondurilor fie.

-i"loace fie sunt active materiale miloace de munc5D8 al c5ror pre7 unitar dep54e4te

plafonul stabilit de legisla7ie %""" leiD 4i care sunt prev5'ute pentru utili'are pe o durat5 mai

mare de un an 6n activit57ile de producere8 comerciale 4i de alt5 natur5.

Clasificarea miloacelor fie8 precum 4i duratele de func7ionare util5 a fiec5rei familii de

miloace fie sunt pre'entate 6n Catalogul mi"loacelor fie şi acti0elor nemateriale8 aprobat

prin Fot5r6rea @uvernului RM nr.)) din !%.").!"") M# nr.1!-11 din "*."*.!"")D N%$N.

(pre deosebire de activele materiale - acti%ele nemateriale repre'int5 active nepecuniare8

care nu au form5 material58 controlate de 6ntreprindere 4i utili'ate mai mult de un an 6n

activit57ile de producere8 comerciale 4i de alt5 natur58 precum 4i pentru darea 6n folosin75

persoanelor fi'ice 4i uridice brevete8 licen7e8 embleme comerciale8 2noO hoO8 programe

informatice8 drepturile de utili'are a activelor materiale pe termen lung8 drepturi de autor etc.D.

,ndiferent de %aloare' mi+loacele fie cuprind ma#inile #i uneltele agricole' animalele

adulte de lucru #i cele producti%e' instrumentele #i mecanismele de construcţie&

#biectele se consider5 incluse 6n componen7a miloacelor fie din momentul punerii lor

6n func7iune 6n ba'a documentelor perfectate 6n modul cuvenit. Unitatea de eviden75 a

miloacelor fie este o-iectul de in%entar&

Miloacele fie se clasific5 6n:

- miloace fie productive9

- miloace fie cu destina7ie neproductiv5.

*i+loacele fie producti%e particip5 6n procesul de produc7ie 4i se 6mpart 6n dou5 grupe:

- pasiv5 cl5diri productive8 edificii etc.D9

- activ5 utila8 ma4ini8 miloace de transport8 inventar8 instrument etc.D.



Miloacele fie productive acti0e oac5 un rol predominant 6n eficien7a utili'5rii

miloacelor fie productive.

*i+loacele fie cu destinaţie neproducti%ă particip5 la deservirea salaria7ilor 6ntreprinderii

case de locuit8 obiecte cu destina7ie medical5 4i social-cutural5D.

>n cadrul fiec5rei ramuri a economiei na7ionale miloacele fie se 6mpart 6n urm5toarele

grupuri:

1. Clădiri

Cl5diri se consider5 construc7iile arhitecturale destinate pentru crearea condi7iilor de

munc58 de trai8 de deservire social-cultural5 a popula7iei 4i a condi7iilor de depo'itare a valorilor

materiale.

Cl5dirile se 6mpart 6n cl5diri construite din:

- beton armat cu re'isten75 sporit59

- blocuri de piatr5 cu mortar din ciment9

- c5r5mid5 ars58 piatr5 cioplit58 blocuri din c5lcar t5iat9

- blocuri u4oare f5r5 schelet9

- lemn8 argil5 etc.

. Construcţii speciale

+up5 destina7ie 4i modul de utili'are construc7iile speciale se 6mpart 6n :

- construc7ii subterane pere7i-spriin8 tuneluri 4i canale8 f6nt6ni8 sonde etc.D9

- construc7ii 6n form5 de re'ervoare re'ervoare pentru depo'itarea produselor petroliere8 turnuri de ap5 etc.D9

- construc7ii terestre drumuri auto 4i c5i ferate8 terenuri sportive8 estacade etc.D9

- construc7ii de 6n5l7ime co4uri de fum8 antene etc.D9

- construc7ii hidrotehnice barae8 canale de naviga7ie etc.D9

- alte construc7ii.

'. Instalaţii de transmisie

Instala7ii de transmisie se consider5 instala7iile cu autorul c5rora se reali'ea'5 transportulde energie electric58 termic5 sau mecanic58 precum 4i transportul de informa7ie8 de substan7e

lichide8 ga'oase etc.cabluri de curent electric8 ga'oducte8 apeducte8 canali'5riD.

). -aşini şi utila"e8 inclusiv2

- ma4ini 4i unelte de for759

- ma4ini 4i unelte de lucru9

- aparate 4i instala7ii de m5surare9

- tehnica de calcul9

- alte ma4ini 4i utilae8 inclusiv automate.

+. -i"loace de transport



Miloace de transport sunt miloacele fie care servesc la transportarea c5l5torilor 4i

m5rfurilor8 care 6nclud:

- transport feroviar9

- transport auto9

- transport aerian9

- transport naval.

$. 3nelte şi scule, in0entar de producere şi gospodăresc

Unelte 4i scule sunt miloacele de munc5 manuale 4i mecani'ate.

4. /nimale de producţie şi reproducţie

Acest grup cuprinde animalele de munc58 animalele de reprodu7ie.

5. Plantaţii perene

&lanta7ii perene repre'int5 planta7iile artificiale perene8 indeferent de vrst5. <a ele se

raport5:

- planta7iile de pomi fructiferi de toate speciile9

- planta7iile viticole9

- spa7iile ver'i 4i planta7iile decorative9

- gardurile vii9

- planta7iile din gr5dinile botanice.%. /lte mi"loace fie

<a alte miloace fie se raport5: fondurile de carte8 valorile mu'eale8 animalele parcurilor

'oologice 4i circurilor etc.

16. C7eltuieli capitale pentru ameliorarea terenurilor

+in aceast5 categorie fac parte cheltuielile ce nu au caracter de inventar8 cele prev5'ute

pentru reali'area m5surilor tehnico-culturale de ameliorare de suprafa75 a terenurilor cudestina7ie agricol58 efectuate din contul investi7iilor capitale nivelarea terenurilor8 defrisarea

terenurilor pentru ar5tur58 cur57irea c6mpurilor de pietre 4i bolovani8 cur57irea ba'inelor de ap5

. 0identa mi"loacelor fie



+eosebim urm5toarele metode de evaluare a miloace fie :

valoarea ini7ial5 - valoarea miloace fie la momentul introducerii 6n func7iune.

Miloace fie la valoarea ini7ial5 MviD se determin5:

Mvi P &c Q Cht Q Chm8 unde

&c - pre7ul unitar de cump5rare a miloacelor fie9

Cht - cheltuielile de transport9

Chm - cheltuielile de montare.

valoarea de bilan7 - este egal5 cu valoarea ini7ial5 diminuat5 cu u'ura acumulat59 valoarea

miloacelor fie la finele anului:

Mvb P Mvi - Uac

Mvb - miloacele fie dup5 valoare de bilan79

Uac - u'ura acumulat5.

valoarea reevaluat5 - valoarea activelor determinat5 ca urmare a reevalu5rii acestora

Mvrv.

valoarea venal5 - suma cu care un activ ar putea fi schimbat 6n procesul opera7iei

comerciale 6ntre p5r7ile independente Mvv.

valoarea r5mas5 MvrD - suma net58 pe care 6ntreprinderea prevede s5 o ob7in5 la

epirarea duratei de utili'are a activului.

valoarea u'urabil5 - este egal5 cu valoarea ini7ial5 diminuat5 cu valoarea r5mas5 Mvu':

Mvu' P Mvi ? Mvr valoarea medie anual5 ini7ial5 MmaD - este valoarea ini7ial5 real58 ce eprim5 utili'area

real5 a miloacelor fie:

Mma P M6a Q M6nt n%N%!D - Mel n!N%!D8 unde

M6a eprim5 valoarea ini7ial5 a miloacelor fie la 6nceputul anului curent8

M6nt n%N%!D - valoarea medie a miloacelor fie introduse M6ntD 6n anul curent9

Mel n!N%!D - valoarea medie a miloacelor fie ecluse din func7iune MelD 6n anul curent9

n%!D ? num5rul de luni 6ntregi de func7ionare ne func7ionareD a miloacelor fie introduseecluseD din momentul introducerii ecluderiiD pn5 la finele anului.

%! ? lunile anului.

.' 3zura mi"loacelor fie



Uzura mi+loacelor fie reprezintă repartizarea sistematică a %alorii uzura-ile a mi+loacelor fie

în decursul duratei de funcţionare utilă&

+istingem u'ura fi'ic5 4i u'ura moral5.

+urata fi'ic5 de serviciu este perioada calculat5 pentru u'ura fi'ic5 a activului8 inclusiv

perioada pn5 cnd devine inutili'abil.

+urata de func7ionare util5 a miloacelor fie u'urabile la 6ntreprindere poate fi mai

scurt5 dect durata fi'ic5 de serviciu.

U'ura moral5 a activelor are loc odat5 cu schimbarea tehnologiei produc7iei sau

perfec7ionarea acesteea8 modificarea cererii pie7ei la produsele fabricate8 serviciile prestate8

precum 4i 6n urma restric7iilor uridice.

(uma u'urii unit57ii miloacelor fie este reparti'at5 sistematic pe toat5 durata de

func7ionare util5. Metoda de calculare utili'at5 trebuie s5 reflecte modelul8 schema8 conform

c5reia 6ntreprinderea ob7ine un avanta economic din utili'area activului.

U'ura miloacelor fie este inclus5 6n componen7a costului produc7iei serviciilor8

lucr5rilorD8 4i anume8 6n componen7a consumurilor indirecte.

<a calcularea u'urii activului pot fi aplicate diverse metode:

- metoda cas5rii liniare9

- propor7ional volumului produselor serviciilorD9

- metoda soldului degresiv9

- metoda degresiv5 cu rata descresc5toare9

- 6n scopuri de impo'itare.

*etoda casării liniare conduce la defalc5ri uniforme pe toat5 durata de func7ionare util5

a activului. (uma u'urii UD se calculea'5 prin 6nmul7irea valorii u'urabile MD cu norma u'urii

a activului 0u'D:

U P M 0u' D : %""8 )D

Calculul u'urii activului prin metoda cas5rii liniare este pre'entat 6n tab.%.

Tabelul %

Calculul uzurii acti0ului prin metoda casării liniare

/nii #aloarea

de intrare

3zura anuală

81% 9:

3zura

acumulată

#aloarea de

&ilanţ

" 1"""" - - 1""""% 1"""" %%*"" %%*"" *1""! 1"""" %%*"" !!"" )!""

) 1"""" %%*"" )*!"" !,""* 1"""" %%*"" *,1"" %**"", 1"""" %%*"" ,""" )"""



Casarea valorii amorti'abile a activului proporţional %olumului produselor serviciilorD

prevede trecerea la consumuri 4i cheltuieli a sumei u'urii 6n func7ie de volumul produselor

fabricate.

<a utili'area metodei soldului degresi% m5rimea u'urii calculate pe toat5 durata de

func7ionare util5 a activului se mic4orea'5 permanent.

Ca varietate a metodei soldului degresiv este metoda degresi%ă cu rata descrescătoare8

care prevede calculul u'urii 6n primii )-* ani8 utili'nd norma de u'ur5 sporit5 dar nu mai mult

de ! oriD9 pentru perioada de func7ionare r5mas5 calculul u'urii se efectuea'5 utili'nd normele

reduse de u'ur5.

"#emplu .ostul utila+ului constituie 3// mii lei; durata de funcţionare utilă este de 0

ani; norma uzurii 12'" & n primii 3 ani se aplică norma sporită de uzura 1" & n

următoarele " ani se aplică norma de uzură 11 & Uzura anuală %a constitui în fiecare din

primii trei ani U a 4 3// /'1" 4 !" mii lei; în fiecare din următorii " ani U a 4 3// /'11 4

33 mii lei&

Calculul u'urii în scopuri de impozitare se efectuea'5 6n corespundere cu Codul iscal.

(unt prev5'ute , categorii de proprietate9 norma u'urii este stabilit58 respectiv: , J8 J8

%" J8 !" J8 )" J. Atribuirea fiec5rei unit57i a miloacelor fie la categoria respectiv5 de proprietate se efectuea'5 cu formula *D:

C& P !"" : T 8 *D

6n care: C& ? categoria de proprietate8 J9

!"" ? constanta8 ani9

T - durata de func7ionare util5 a activului8 ani Anea % la CatalogD.

"#emplu& ntreprinderea a construit #i a dat în eploatare o clădire' a procurat un

tractor cu #inele #i un computer& .onform datelor .atalogului' durata de funcţionare utilă a

acestor o-iecte este' respecti%' de !/ ani' 0 ani #i 3 ani& 5aloarea criteriului de atri-uire la

categoriile de proprietate (.6) a mi+loacelor fie sus7numite %a constitui' respecti%' 2//!/ 4 "

; 2//0 4 2" ; 2//3 4 $$'8 & Reie#ind din rezultatele o-ţinute' clădirea se atri-uie la

categoria de proprietate 1 cu norma de uzură " & 6entru tractor categoria de proprietate "

cu norma de uzură de 3/ & .omputerul' de asemenea' se atri-uie la categoria de proprietate "

cu norma de uzură de 3/ &



.) ficienţa utilizării mi"loacelor fie

Eficien7a utili'5rii miloacelor fie se determin5 ca raportul dintre m5rimea efectului

ob7inut 4i m5rima efortului depus 4i se concreti'ea'5 6n cre4terea mai rapid5 a re'ultatelor

ob7inute fa75 de efortul depus. >n practica analitic5 eficien7a utili'5rii miloacelor fie de produc7ie se determin5 cu autorul urm5torilor indicatori calitativi:

%D Randamentul mi"loacelor fie 8Rmf: care se determin5 ca raportul dintre volumul

produc7iei fabricate 4i valoarea medie anual5 a miloacelor fie de produc7ie9 acesta poate fi

calculat prin formula ,D:

*)

56) Rmf = 8 ,D

6n care: /& - volumul produc7iei fabricate9

SSS

M - valoarea medie anual5 a miloacelor fie de produc7ie.

!D Capacitatea mi"loacelor fie 8Cmf: care este un indicator invers propor7ional cu

randamentul miloacelor fie 4i reflect5 valoarea medie a miloacelor fie de produc7ie ce revine

la un leu produc7ie fabricat5 formula 1D:

56)

*) . mf = 8 1D

)D Inzestrarea muncii cu mi"loace fie 8Imf: care reflect5 valoarea medie anual5 a

miloacelor fie de produc7ie ce revine la un muncitor formula D:

ms

mf 9

*) , = 8 D

unde 0ms - repre'int5 num5rul mediu scriptic al muncitorilor.

Randamentul miloacelor fie este direct propor7ional cu productivitatea medie a unui

muncitor 4i invers propor7ional cu in'estrarea muncii cu miloace fie de produc7ie. Randamentul

miloacelor spore4te numai 6n condi7iile c6nd ritmul maor5rii productivit57ii medii a unui

muncitor va dep54i ritmul 6n'estr5rii muncii cu miloce fie de produc7ie.

Capitolul III

-i"loacele circulante



'.1 Componenta si sursele de formare ale mi"loacelor circulante

Miloacele circulante - miloace b5ne4ti necesare pentru crearea stocurilor de m5rfuri 4i

materiale 4i asigurarea continuit57ii procesului de produc7ie.

Miloacele circulante ? MC ? capital circulant ? fonduri circulante ? active circulante ? active

curente ? active de termen scurt.

Miloacele circulante se clasific5 dup5 anumite criterii.

Conform sferei pe care o deserve4te:

onduri circulante de produc7ie9

onduri de circula7ie.

ondurile circulante de producţie sunt obiectele de munc5 care particip5 o singur5

dat5 6n procesul de produc7ie8 64i transfer5 valoarea integral 6n costul produc7iei fabricate

4i 64i schimb5 forma ini7ial5 natural-material5. ondurile circulante de produc7ie - deservesc

sfera producerii.

ondurile de circulaţie - sunt fondurile care deservesc sfera circula7iei 4i asigur5

6ntoarcerea valorii 6n 6ntreprindere. ondurile de circula7ie - deservesc sferele circula7iei.

0ot5: (fera de producere - 6ncepe cu recep7ionarea materii prime de c5tre sec7iile de producere

4i se finisea'5 cu ob7inerea produsului finit 6n sec7iile de producere.

0ot5: (ferele circula7iei cuprinde:

cuprinde perioada necesar5 pentru formarea tuturor felurilor de stocuri 4i se folose4te sub form5

de bani pentru procurarea materiei prime8 materialelor8 tuturor felurilor de energie etc.

6ncepe cu recep7ionarea produsului finit de c5tre depo'it 4i se termin5 cu miloacelor

b5ne4ti pe contul de decontare a produc5torilor.

0ot5: Referitor miloacele circulante deserve4te ) stadii 6n circuit continuu 4i

anume activele circulante asigur5 continuitatea procesului de produc7ie:

(fera circula7iei I - (fera de producere - (fera circula7iei II

3-M - && - M3

3 - miloace b5ne4ti 3 - produc7ia reali'at5

M - miloace de producere M - produc7ia finit5

&& - producerea

+up5 componen75 dup5 tipuri 4i elemente D

ondurile circulante:

Stocurile de producţie

Materia prim59



Materiale principale 4i auiliare9

(emifabricate9

Combustibil 4i carburan7i9

Ambalae 4i materiale pentru ambalae9

&iese de schimb 4i materiale pentru repara7ii9

Inventar 4i instrumente de mic5 valoare 4i scurt5 durat5 de u'ur5 rapid5D9

6roducţia neterminată;

.:eltuieli a%ansate&

II. onduri ale circula7iei:

&roduc7ia finit5:

produc7ia finit5 la depo'it8

produc7ia finit5 6n cursul de epediere9

Crean7ele sau datorii debitoare8

Miloace b5ne4ti 6n calcule.

Stocurile de producţie - obiectele de munc5 neintrate 6nc5 6n procesul de produc7ie

4i aflate sub form5 de re'erve 6n depo'it.

.:eltuielile a%ansate sunt cheltuielile care s-au efectuat 6n pre'ent8 dar care se vor

include 6n costul produc7iei 6n perioadele urm5toare. Acestea pot fi: cheltuielile pentru

preg5tirea 4i 6nsu4irea produc7iei noi8 tehnologiilor noi9 plata pentru arend59 repara7iile 6n

perioadele interse'onier5 etc. 6roducţia neterminată ? include produc7ia8 6n epresie b5neasc58 al c5rui proces de

fabricare sau de monta nu a fost terminat8 avnd o situa7ie intermediar5 6ntre materia

prim5 4i semifabricate sau 6ntre semifabricat 4i produs finit 4i care se afl5 6n curs de

prelucrare.

*i+loacele -ăne#ti sunt necesare pentru achitarea cu furni'orii9 remunerarea muncii9

achitarea cu bugetul 4i alte organi'a7ii9 datorii de plat5 4i includ:

miloace b5ne4ti 6n cas59miloace 6n decont5ri9

miloace b5ne4ti 6n contul de decontare 6n banc5.

.reanţe 7 datoriile altor 6ntreprinderi organi'a7iiD8 6ntreprinderii date pentru produc7ia

cump5rat5 sau prestarea serviciilorD.

6roducţia finită - produc7ia a c5rei prelucrare a fost terminat5 6n una din sec7iile

de ba'5 ale 6ntreprinderii respective 4i sunt destinate livr5rii 6n afar58 precum 4i produc7ia

terminat5 a sec7iilor secundare.

+up5 modul de planificare:

Miloace circulante normate9



Miloace circulante nenormate.

*i+loacele circulante normate ? sunt acele miloace8 m5rimea c5rei poate fi calculat5

planificat5D 4i se refer5 fondurile capitalulD circulante de produc7ie 4i produc7ia finit5 la

depo'it.

*i+loacele circulante nenormate ? aceste miloace circulante nu se planific5 4i la ele

se refer5 miloacele b5ne4ti 4i produc7ia finit5 6n cursul de epediere.

+up5 sursa de finan7are formareD

miloace circulante proprii9

miloace circulante 6mprumutate.

Componen7a 4i raportul procentual al anumitor p5r7i 4i elemente structurale a miloacelor

circulante fa75 de valoarea lor total5 formea'5 structura

'. ficienţa utilizării mi"loacelor circulante

&entru evaluarea eficien7ei utili'5rii miloacelor circulante se folosesc urm5torii

indicatori:

%D coeficientul %itezei de rotaţie a mi+loacelor circulante $D:

*.

5 ;

r = 8 $D

unde: / - volumul anual al produc7iei9

MC ? valoarea medie anual5 a miloacelor circulante.

Acest indice caracteri'ea'5 volumul produc7iei 6ntreprinderii ce revine unui leu al costului

miloacelor circulante.!D durata medie a unei circulaţii (în zile) (1/)

r ;

< )1"= 8 %"D

unde )1" ? num5rul 'ilelor pe an.

Re'ervele de ba'5 pentru accelerarea vite'ei de rota7ie a miloacelor circulante sunt

urm5toarele:

- perfec7ionarea sistemului de achitare pentru lucr5rile eecutate9

- mic4orarea re'ervelor de produc7ie9

- mic4orarea volumului produc7iei 6n curs de eecu7ie9



- accelerarea ciclului de produc7ie.

Capitolul I#

Costul productiei

).1 Componenta consumurilor si c7eltuielilor



&entru a ob7ine bunuri economice 4i servicii8 agen7ii economici fac anumite cheltuieli cu

factorii de produc7ie.

Costul de producţie( repre'int5 totalitatea cheltuielilor 6ntreprinderii in epresie

b5neasc5 pentru producerea 4i desfacerea produc7iei.

Cheltuielile trebuie s5 se reg5seasc5 6n pre7ul de vn'are al bunului economic respectiv pentru a

fi recuperate.

actorii de produc7ie se consum5 6n mod specific8 participnd diferit la costuri.

Consumul factorului capital difer5 pe cele dou5 componente astfel:

consumul capitalului fi - este repre'entat prin amorti'are epresia b5neasc5 a u'urii capitalului

fiD.

Amorti'area capitalului fi se eprim5 numai valoric8 ca suma inclus5 6n costul de

fabrica7ie al bunului8 4i se urm5re4te:

-pe produs9

-pe 6ntreaga produc7ie.

consumul capitalului circulant presupune includerea integral58 6n form5 material5 sau b5neasc58 a

bunurilor din care este format8 6n re'ultatele produc7iei.

Capitalul circulant se reg5se4te 6ntr-o forma transformat5 6n bunurile re'ultate eemplu:

lna dintr-un covorD sau distrus5 din forma fi'ica ini7ial5 eemplu: 'ah5rul din compotD.

Consumul capitalului circulant se eprim5 att fi'ic cantitatea de ln5 dintr-un covorD ct

4i valoric pre7ul cantit57ii de ln5 dintr-un covorD.Cantitatea de capital circulant consumat58 6n epresie fi'ic58 pentru ob7inerea unui bun economic

se nume4te consum specific sau tehnologic.

Consumul factorului munca poate fi eprimat:

- fi'ic8 prin timpul de munc5 ce se cheltuie9

- valoric8 prin suma pl5tit5 sub form5 de salarii de c5tre 6ntreprin'5tor.

Consumul factorului natur5 p5mntD se poate releva numai valoric8 prin ceia ce pl5te4te

6ntreprin'5torul pentru a-l dobndi 4i utili'a.Toate cheltuielile 6ntreprinderii se clasific5:

+up5 con7inutul economic dup5 elementele economice a cheltuielilorD

+up5 articole ale calcula7iei sau dup5 locul apari7ii lor la 6ntreprindere 4i destina7iei 6n procesul

de produc7ie.

+up5 caracterul dependen7ei de volumul produc7iei fie8 variabileD.

+up5 criteriul reflect5rii introduceriiD 6n costul produc7iei directe 4i indirecteD.

+up5 componen75 omogene8 compleeD

;i0elul costului de producţie



>n teoria 4i practica economic5 se operea'5 cu trei tipuri de cost:

cost global

cost marginal

cost mediu

Costul global8 generat de consumurile globale8 repre'int5 ansamblul costurilor

corespun'5toare unui volum de produc7ie dat.

Ca elemente structurale8 acesta cuprinde costul fi8 costul variabil 4i costul total.

Costul fi CD8 determinat de consumurile fie8 desemnea'5 acele cheltuieli consumuriD

care pe termen scurt r5mn relativ neschimbate8 independente de modificarea volumului

produc7iei chirii8 asigur5ri sociale8 amorti'area capitalului fi8 dobnda8 cheltuieli de 6ntre7inere8

iluminat 4i 6nc5l'it8 salariile personalului administrativD.

Costul variabil CvD8 determinat de consumuri variabile8 care se modific5 6n raport de

modificarea produc7iei cresc sau scad o data cu cre4terea sau diminuarea acesteia8 dar nu

6ntotdeauna direct propor7ionalD. Aici se includ consumurile de materii prime8 combustibil8

energie pentru produc7ie8 salariile directe ale personalului productiv.

Costul total CTD8 generat de consumurile aferente 6ntregii produc7ii. El repre'int5 suma

costurilor fie si variabile:

CTPCQC/

Costul marginal CMD8 repre'int5 sporul de cheltuieli totale CTD necesare pentru a spori

produc7ia cu o unitate VDCMPCTNV

Evolu7ia sa depinde de costurile variabile8 totale 4i medii.

Costul mediu unitarD CmD8 repre'int5 costul pe unitate de produs8 adic5 costul global

raportat la volumul produc7iei repre'entat 6n unit57i fi'ice.

El poate fi fi8 variabil 4i total.

CMPCNV 9 C/MPC/NV 9 CTMPCTNV

CTMPC/QCDNV 9 CTmPCmQC/m .Costul fi mediu depinde 6ndeosebi de evolu7ia volumului produc7iei.

Costul variabil mediu depinde att de cheltuielile variabile ct 4i de evolu7ia produc7iei.

Costul total mediu depinde de:

aD costurile variabile

bD evolu7ia produc7iei.

). Calculul costului de productie



Calculul costului produc7iei se efectuea'5 la trei nivele:

- al produc7iei totale9

- al felului de produs9

- al unit57ii de produs.

%D .ostul producţiei totale se determin5 6n felul urm5tor:

6roducţia în curs de eecuţie la începutul perioadei de gestiune = .onsumurile efectuate

în perioada de gestiune 6roducţia în curs de eecuţie la sf>r#itul perioadei de gestiune 4

.ostul producţiei fa-ricate&

Calculaţia costului produselor fa&ricate în perioada de gestiune

8pentru întreprinderile de producţie:

Indicatorul

Cheltuieli directe de materiale:

%. (tocuri de materii prime si materiale la 6nceputul perioadei de gestiune

!. Achi'itionarea materiilor prime si materialelor

).Total: materii prime si materiale destinate procesului de productie %Q!D

*. (tocuri de materii prime si materiale la finele perioadei de gestiune

,. Materii prime 4i materiale utili'ate 6n procesul de produc7ie )-*D

1. Cheltuieli directe privind retribuirea muncii

Cheltuieli indirecte de produc7ie:

. Materiale

. Retribu7ii

$. U'ura miloacelor fie

%". Amorti'area activelor nemateriale

%%. Chiria

%!. +eplas5ri

%). Cheltuieli de 6ntre7inere 4i reparare a miloacelor fie

%*. Asigur5ri obligatorii

%,. Total cheltuieli indirecte de produc7ie ...%*D

%1. Cheltuieli de produc7ie ,Q1Q%,D%. (e adauga: produc7ia 6n curs de eecu7ie la 6nceputul

perioadei de gestiune

%. (e scade: produc7ia 6n curs de eecu7ie la finele perioadei de gestiune



1%. Costul produselor fa&ricate 81$<14(15:

!D .ostul unui tip de produs se calculea'5 pe articole de calculaţie conform (0C )D:

C P Cdir Q Cind 8 ),D

unde: Cdir - consumuri directe pentru materiale 4i salarii9

Cind - consumuri indirecte de produc7ie.

.ostul unitar se determin5 prin raportul costului felului de produs la cantitatea produsului

fabricat:

Cun P Cd Q Cind D : V 8 )1D

unde V ? cantitatea de produse fabricate .

Capitolul #/naliza eficientei utilizarii resurselor de in0estitii

+.1 ;otiuni generale despre in0estitii

Activitatea investi7ional5 cuprinde astfel de elemente componente ca: elaborarea

strategiei investi7ionale8 elaborarea proiectului investi7ional8 determinarea surselor de finan7are a

proiectului8 6ncheierea contractelor de antrepri'58 gestiunea operativ5 a reali'5rii proiectelor

investi7ionale.



&rin no7iunea de in0estiţie 6n economia de pia75 se sub6n7elege alocarea miloacelor

b5ne4ti 6ntr-o afacere cu scopul atingerii obiectivelor businessului. Cu alte cuvinte8 investi7ii sunt

toate tipurile de valori materiale 4i intelectuale8 investite 6n obiectele activit57ii de antreprenoriat

4i alte genuri de activitate8 ca re'ultat al c5rora se formea'5 profitul sau se reali'ea'5 anumite

efecte sociale&

&rincipalele scopuri de investire a capitalului pot fi clasificate 6n trei grupe:

%D 6nnoirea ba'ei tehnico-materiale moderni'area utilauluiD9

!D sporirea volumului produc7iei fi'ice8 lucr5rilor8 serviciilor etinderea 6ntreprinderiiD9

)D 6nsu4irea noilor tipuri de activit57i businessul nouD.

>n teoria 4i practica contemporan5 investi7iile planificate 4i reali'ate iau forma proiectului

de investi7ii Investment proectD.

6roiectul de in%estiţii repre'int5 prin sine un plan sau program de alocare a capitalului 6n

scopul ob7inerii veniturilor 6n viitor sau atingerii altor efecte utile.

>n practica contemporan5 mondial5 cele mai r5spndite proiecte de investi7ii tipice sunt:

- 6nnoirea utilaului 6nvechit9

- moderni'area utilaului reutilarea tehnic5 a 6ntreprinderiiD9

- sporirea volumului produc7iei fabricate sau etinderea pie7ei serviciilor prestate9

- etinderea 6ntreprinderii 6n scopul 6nsu4irii noilor produse9

- proiecte de investi7ii cu destina7ia social-ecologic5.>n noile condi7ii ale economiei de pia75 proiectele de investi7ii sunt orientate spre sporirea

gradului de competitivitate a produc7iei pe pia7a mondial58 dar nu spre sporirea volumului de

produc7ie.

# aten7ie deosebit5 trebuie s5 fie acordat5 proiectelor in0estiţionale în construcţii

&.I.C.D reale' legate de construc7ia obiectivelor noi8 moderni'area utilaului8 reconstruc7ia

cl5dirilor 4i edificiilor eistente etc.

6roiectul in%estiţional în construcţii repre'int5 un document8 care argumentea'5oportunitatea economic5 4i posibilit57ile financiare ale investirii capitalului 6n reproducerea

miloacelor fie.

<a anali'a eficien7ei proiectului de investi7ii 4i alegerea variantei mai convenabile din

cteva proiecte alternative este necesar de anali'at multilateral att cheltuielile investi7ionale8 ct

4i re'ultatele activit57ii opera7ionale ale 6ntreprinderii pn5 la u'ura moral5 4i fi'ic5 total5 a

capitalului fi.



Activitatea de investi7ii necesit5 resurse financiare considerabile. Utili'area resurselor

financiare pentru reali'area proiectului de investi7ii se efectuea'5 numai contra plat5 indiferent

de sursa miloacelor financiare.

&lata pentru utili'area resurselor financiare se efectuea'5 sub forma di%idendelor ?

proprietarului 6ntreprinderii ac7ionarilorD8 4i sub forma do->nzilor adic58 taa procentual5

pentru credit bancarD ? creditorilor.

(ursele de formare a resurselor financiare se divi'ea'5 6n ) grupe8 4i anume: proprii8

6mprumutate 4i atrase.

6rincipalele surse proprii sunt

aD partea din profitul net c5p5tat 6n urma activit57ii economice9

bD u'ura miloacelor fie8 amorti'area activelor nemateriale pe termen lung

amortismentul acumulatD.

6rincipalele surse împrumutate sunt

aD 6mprumuturile bancare pe termen lung 4i milociu9

bD leasing investi7ional prin intermediul c5ruia se 6nchiria'5 utilae 4i ma4ini moderne8

miloace de transport 4i a.9

cD emisie de obliga7iuni.

6rincipalele surse atrase sunt

aD capitalul atras prin emiterea 4i vn'area de ac7iuni9

bD coti'a7iile investitorilor autohtoni 4i str5ini capitalul pe ba'5 de asociereD.

+iferen7a principal5 dintre sursele proprii 4i cele 6mprumutate const5 6n faptul c5 plata

dob6n'ii pentru credit bancar se efectuea'5 6nainte de impo'itare8 adic5 se include 6n costul

vn'5rilor8 iar plata dividendelor se efectuea'5 din profitul net. Acest fapt asigur5 6ntreprinderii

ob7inerea unui profit suplimentar 6n ca'ul utili'5rii surselor 6mprumutate.

Toate necesit57ile investi7ionale pot fi divi'ate 6n ) grupe:

%D investi7ii directe9

!D investi7ii auiliare de 6nso7ireD9

)D investi7ii 6n investiga7iile 4i cercet5rile 4tiin7ifice.

,n%estiţii directe sunt investi7iile 6n capitalul fi 4i circulant: procurarea 4i moderni'area

utilaului9 construc7ia 4i reconstruc7ia cl5dirilor 4i edificiilor9 procurarea materialelor noi9 crearea

re'ervelor de produc7ie9 procurarea tehnologiilor noi8 licen7elor 4i m5rcilor comerciale etc.



,n%estiţii auiliare sunt legate de eploatarea 6ntreprinderii: construc7ia drumurilor de

acces9 crearea infrastructurii sociale9 protec7ia mediului ambiant9 asigurarea obiectului cu energia

electric58 canali'are etc.

,n%estiţii în cercetări #tiinţifice ? asigur5 4i 6nso7esc proiectul de investi7ii: procurarea

standurilor8 calculatoarelor8 aparatelor de m5surare8 6ntre7inerea laboratoarelor 4tiin7ifice etc.

/olumul total al investi7iilor necesare pentru reali'area proiectului de investi7ii este suma

tuturor cheltuielilor investi7ionale: investi7iilor directe8 auiliare 4i investi7iilor pentru cercet5ri

4tiin7ifice.

+. ficienta in0estitiilor

&ractica contemporan5 de evaluare a eficien7ei proiectelor de investi7ii se ba'ea'5 pe

urm5toarele principii de ba'5:

%. 6rincipiul compara-ilităţii c:eltuielilor #i %eniturilor& Esen7a acestui principiu

const5 6n faptul8 c5 la evaluarea oportunit57ii eficien7eiD proiectului este necesar de a compara

veniturile viitoare8 ca re'ultat al activit57ii investi7ionale8 cu volumul cheltuielilor investi7iionale

necesare.

!. 6rincipiul fluului de mi+loace -ăne#ti& /eniturile viitoare8 ob7inute 6n procesul de

eploatare a proiectului de investi7ii8 repre'int5 fluuri de miloace b5ne4ti nete 0et Cash loOs8

0CD. luurile de miloace b5ne4ti nete se formea'5 din contul sumei profitului net8 u'uriifondurilor fie 4i amorti'5rii activelor nemateriale pe termen lung.

). 6rincipiul %alorii pro%izorii a mi+loacelor -ăne#ti& <a evaluarea proiectului

investi7ional se 7ine cont de valoarea provi'orie a miloacelor b5ne4ti8 att investite 6n

reproducerea capitalului fi8 ct 4i ob7inute sub form5 de fluuri de miloace la etapa de

eploatare a proiectului. (uma cheltuielilor investi7ionale 4i suma fluurilor de miloace b5ne4ti

nete trebuie aduse 6n corespundere cu valoarea curent58 adic5 cea de la 6nceputul etapei

investi7ionale a proiectului. &rocesul de aducere 6n corespundere a viitoarelor 6ncas5ri b5ne4ti 4i pl57i la momentul dat se nume4te scontare.

*. 6rincipiul alegerii ratei de scont& &rocesul de aducere 6n corespundere a cheltuielilor

investi7ionale 4i fluurilor de miloace b5ne4ti nete la un interval unic de timp presupune

alegerea 6ntemeiat5 a ratei de scont rD. Aceast5 rat5 trebuie s5 7in5 cont de norma minimal5 a

profitului la capitalul investit8 la rata infla7iei 4i la riscuri. (electarea ratei de scont trebuie s5 fie

diferen7iat5 6n func7ie de tipul proiectului investi7ional.

,. 6rincipiul limitării în timp a proiectului& +urata efectiv5 de func7ionare a proiectului

unei construc7ii noi a obiectelor poate constitui ,"-%"" ani. >ns5 durata de func7ionare a anumitor

elemente ale proiectelor investi7ionale8 6n special8 a utilaului8 este mult mai redus5. >n scopul



sporirii corectitudinii indicatorilor de progno'5 6n calcule este ra7ional de limitat etapa eaminat5

de eploatare a proiectului. &erioada de anali'5 poate fi adoptat5 6n limitele duratei de eploatare

a utilaului tehnologic principal 1-%" aniD sau 6n limitele perioadei de recuperare a proiectului8

preferate pentru investitor nu mai mult de %" aniD.

1. 6rincipiul e%aluării #i scontării %alorii de lic:idare a proiectului& +up5 6ncheierea

perioadei de calcul a eploat5rii proiectului trebuie s5 fie evaluat5 valoarea lui de lichidare la

pre7uri de pia75. #aloarea de lic7idare este considerat5 drept element component al fluului de

miloace b5ne4ti nete 0CD8 progno'at la finele fa'ei de eploatare a proiectului8 4i repre'int5

6ncas5rile totale de la vinderea con%enţională a obiectului. /aloarea de lichidare8 de asemenea8

trebuie s5 fie adus5 6n corespundere cu etapa ini7ial5 a procesului de investi7ie.

+.' /naliza proiectului de in0estitii

Anali'a proiectului de investi7ii const5 din urm5toarele trei etape consecutive:

%D determinarea volumului investi7iilor necesare9

!D alegerea 4i c5utarea surselor de finan7are a investi7iilor9

)D determinarea fluului net de numerar 4i contrapunerea lui cu cheltuielile

investi7ionale.

&ractica recomand5 de utili'at cteva abord5ri metodice pentru determinarea volumului

investi7iilor necesare.

Cea mai eact5 este metoda determin5rii costului de devi' al proiectului 6n ba'a

6ntocmirii documenta7iei de devi'8 elaborate cu autorul normelor de devi' contemporane. #

astfel de metod5 se nume4te metoda de resurse8 care d5 posibilitate de a determina cu mare

eactitate8 6n orice moment8 valoarea obiectelor de investi7ii pornind de la pre7uri curente la toate

tipurile de resurse. Metoda se utili'ea'5 pentru lucr5rile de construc7ii8 monta8 de construc7ii

speciale 4i repara7ii capitale 4i curenteD.

Metoda de resurse poate fi utili'at5 la orice fa'5 de elaborare a documenta7iei de proiect pentru construc7ii: studiu de fe'abilitate8 proiectul tehnic8 detaliile de eecu7ie8 proiectul de

eecu7ie.

>ntocmirea devi'elor locale8 pe obiect 4i a devi'ului general prin metoda de resurse cere de la

speciali4ti cu nivelul sporit de preg5tire profesional5 4i cheltuieli de timp semnificative.

/ doua metodă presupune utili'area o-iectelor reprezentate analogilorD8 care con7in

informa7ia necesar58 inclusiv 4i cea despre costul construc7iei. Informa7ia eistent5 trebuie s5 fie

corectat5 prin introducerea modific5rilor preci'5rilorD respective ce 7in de capacitatea



volumulD obiectului8 rata infla7iei8 locul de construc7ie 4i al7i factori. /aloarea corectat5 poate fi

considerat5 drept cheltuieli investi7ionale pentru noul obiect.

-etoda a treia presupune utili'area indicatorilor comasa7i ai valorii de ba'5. Un loc

special 6n sistemul indicatorilor comasa7i 6l ocup5 normati0ele in0estiţiilor capitale specifice8

care sunt elaborate pentru diverse ramuri economice conform pre7urilor 4i condi7iilor anului

%$*. Aceste normative pot fi utili'ate de elaboratorii proiectelor cu condi7ia corect5rii lor 6n

corespundere cu indicii de modificare a valorii diferen7ia7i pe ramiri ale economiei na7ionale:

indicele de recalculare a valorii din pre7urile anului %$* 6n pre7urile anului %$$% Anea *D8 apoi

din pre7urile anului %$$% 6n pre7urile curente la data evalu5rii proiectuluiD Anea ,D.

&entru determinarea volumului investi7iilor necesare 6n pre7uri curente este necesar de

corectat indicii comasa7i 6n corespundere cu indicii de modificare a valorii. A4a dar8 volumul

investi7iilor se va determina conform formulei 1*D:

, P I(%$* W X% W X! W M 8 1*D

unde: I(%$* ? investi7ii specifice la o unitate de capacitate a obiectului 6n pre7urile a.%$*D9

X% - indicele de modificare din pre7urile anului %$* 6n pre7urile anului %$$%9

X! - indicele de modificare din pre7urile anului %$$% 6n pre7uri curente9

M - capacitatea de produc7ie a obiectului.

luurile b5ne4ti nete 8;et Cas7 =lo>, ;C=: se formea'5 din contul profitului net 8&net D

4i uzurii amorti'5rii8 UaD activelor de lung5 durat5:

0C P &net Q Ua8 1,D

+.) Rata interna a renta&ilitatii

D Rata internă de renta&ilitate sau eficien7a limit5 a capitalului8 Internal Rate of Return8

IRRD repre'int5 procentul maim al 6mprumuturilor8 pe care proiectul 6l poate pl5ti pentru

finan7area resurselor lucrnd f5r5 profit 4i f5r5 pierderi. 0&/ 6n acest ca' este egal cu 'ero.

Altfel spus8 IRR este acea rat5 de actuali'are8 la care suma fluurilor de numerar actuali'ate

este egal5 cu suma angaamentului de capital. <a nivelul IRR se aunge atunci c6nd 0&/ P "

4i deci IRR P r . +in punct de vedere economic8 dac5 IRR P r 8 acest lucru semnific5 c5

proiectul dega5 un flu de numerar cash floOD egal cu capitalul investit 4i c5 pe durata de

via75 economic5 el asigur5 o rentabilitate anual5 de r J a capitalului.

IRR se determin5 prin metoda grafic5 4i metoda analitic5.



<a calculul IRR este ra7ional de g5sit cteva valori ale 0&/ la diferite rate de actuali'are.

+ac5 0&/ are valoare po'itiv58 se alege rata de actuali'are mai mare8 iar dac5 valoarea 0&/ este

negativ58 atunci se alege rata de actuali'are mai mic5.

Calculul se repet5 pn5 cnd valoarea 0&/ 64i schimb5 semnul 6n opus.

olosind o valoare po'itiv5 4i una negativ5 a 0&/8 prin metoda interpol5rii se poate

determina IRR.

a: metoda grafică fig.%)D:

ig.%). +eterminarea IRR prin metoda grafic5

+in cteva proiecte alternative prioritate o are proiectul8 la care valoarea IRR este mai

mare.

&: metoda analitică

IRR se determin5 cu formula 1D :

DC %!

D!CD%C

D%C

% r r 965 965

965 r ,RR

r r

r −×

−+= 8 1D

unde: r1 - rata de actuali'are8 la care 0&/r%D Y "8 J9

r - rata de actuali'are8 la care 0&/r!D Z "8 J.

<a alegerea valorilor r % 4i r ! durata intervalului r %8 r !D trebuie s5 fie minim5.

): Perioada actualizată de recuperare a in0estiţiilor 8Pa?&ac@ Period, PP: este egal5

cu perioada8 6n care investi7iile ini7iale se recuperea'5 totalmente prin fluul net de numerar

cumulativ actuali'at. &erioada de recuperare se calculea'5 6n form5 de tabel.

+ac5 se anali'ea'5 o serie de proiecte alternative8 selectarea se face dup5 unul din

indicatorii eamina7i8 considerat prioritar de c5tre investitor. Atunci c6nd alegerea este dificil58

0&/

0&/r%D IRR8 J

r8 J

r% r!

0&/ r!D



este preferabil indicatorul 0&/8 deoarece acesta caracteri'ea'5 cre4terea posibil5 a poten7ialului

tehic al 6ntreprinderii.

+.+ Renta&ilitatea intreprinderii

Rentabilitatea repre'int5 m5rimea relativ5 a profitului 4i caracteri'ea'5 profitabilitatea6ntreprinderii.

Rentabilitatea se calculea'5 ca raportul dintre re'ultat efectD 4i resurse8 consumate pentru

ob7inerea acestui re'ultat.

Trebuie s5 distingem urm5toarele principale tipuri de rentabilitate:

a) renta-ilitatea %>nzărilor ? reflect5 6n ce m5sur5 6ntreprinderea este capabil5 s5 ob7in5 profit

din activitatea de desfacere8 adic5 rd.")":rd."%" din A!D. M5rimea acestui indicator trebuie

s5 fie nu mai mic5 de !" J9

-) renta-ilitatea acti%elor reflect5 eficien7a utili'5rii activelor indiferent de sursele de formare

a lor8 adic5 rd.%)" din A! : rd.*" din A%D. Indicatorul trebuie s5 ating5 un nivel nu mai mic

de %" J9

c) renta-ilitatea economică ? reflect5 eficien7a utili'5rii miloacelor materiale 4i financiare ale

6ntreprinderii8 prev5'ute 6n vederea desf54ur5rii activit57ii sale capitalului permanentD8 adic5

rd.%)" din A!: rd.1," Q rd." din A.%D. Indicatorul trebuie s5 ating5 un nivel de cel pu7in

!"[!, J9

d) renta-ilitatea financiară reflect5 capacitatea 6ntreprin-derii de a utili'a capitalul propriu8

adic5 rd.%," din A! : rd.1," din A.%D. 0ivelul acestui indice trebuie s5 ating5 cel pu7in %, J.

+.$ Repartizarea profitului la intreprinderii

Aprecierea performan7elor8 ob7inute de 6ntreprindere8 se efectuea'5 6n ba'a profitului.

Profitul este re'ultatul final al activit57ii 6ntreprinderii 4i caracteri'ea'5 eficien7a lucrului

acesteia. Capacitatea 6ntreprinderii de a asigura un profit necesar determin5 eisten7a ei 4i

depinde mult de activitatea de conducere a managerilor.

>n condi7iile economiei de pia75 apare necesitatea determi-n5rii 4i evalu5rii argumentate a

re'ultatelor financiare ale agen7ilor economici.

Trebuie s5 distingem urm5toarele principale tipuri de profit:

- profitul brut9





ormarea profitului p6n5 la impo'itare este pre'entat5 pe fig.%!.

"#emplu <e analizat structura #i dinamica profitului p>nă la impozitare pe -aza următorului

ta-el

Nr.

Indicatori !ursa

de

informa

ţie

Perioada

precedentă

Perioada

raportată

/&atere

lei 9 lei 9 lei 9

% ! ) * , 1 $% Re'ultatul din

activitatea

opera7ional5

rd."" %$,! ,8 !$1 8 Q$**% Q!8$

! Re'ultatul din

activitatea de

investi7ii

rd."$" !)"" %"8! !1! 8) Q)! -%8$

) Re'ultatul din

activitatea

financiar5

rd.%"" $!" *8" $1 )8" Q11 -%8"

* Re'ultatul

ecep7ional

rd.%!" - - - - - -

, &rofitul perioadei

de gestiune pn5

la impo'itare

rd.%)" !!* %"" )!1)1 %"" Q$$ -

+in informa7ia8 pre'entat5 6n tabel8 re'ult5 c5 6n perioada raportat5 6ntreprinderea a

6nregistrat re'ultate financiare bune. &rofitul perioadei de gestiune pn5 la impo'itare s-a m5ritcu $$ lei sau cu *)8, J $$ : !!* %""D fa75 de perioada precedent5.



&onderea esen7ial5 a revenit profitului din activitatea opera7ional5 6n m5rime de 8 J 6n

perioada raportat5. M5rimea profitului reali'at merit5 o apreciere po'itiv58 deoarece ea asigur5

un interval de siguran75 suficient pentru a suporta anumite influen7e nefavorabile eterne cum

sunt8 de eemplu8 maor5rile de pre7uri la materiile prime8 resursele energetice etc.

Cre4terea profitului pn5 la impo'itare a fost reali'at5 pe seama celui din activitatea

opera7ional5 ? $,8, J sau $**% lei. +in aceste considerente managerii 6ntreprinderii trebuie s5

cunoasc5 mai profund cau'ele care au contribuit la cre4terea profitului din activitatea

opera7ional5.

"#emplu <e analizat acţiunea factorilor asupra modificării profitului operaţional

;r.

crt.

Indicatori Perioada

precedent

ă

Perioada

raportată

/&aterea Influenţa

factorului





Ca agent economic 6ntreprinderea func7ionea'5 6n condi7iile concrete pe care I le ofer5

mediul s5u etern care este format dintr-un ansamblu de factori de natur5 economic58 social58

culturala8 politic58 uridica8 demografic58 ecologic58 etc. +upa felul 6n care ac7ionea'5 ace4ti

factori8 mediul etern se pre'int5 sub ) forme:

1& *ediul sta-il este dat de evolu7ia fenomenelor 6n mod normal f5r5 s5 ridice probleme9

2& *ediul insta-il este caracteri'at prin frecvente schimb5ri care impun adaptarea

6ntreprinderii9

3& *ediul tul-urent comparativ cu celelalte doua medii este comparativ ostil 4i impune

schimb5ri radicale rapide8 o evaluare global5 a pre'entului. <a noi arata c5 mediul cu pondere 6n

societatea noastr5 este mediul tulb !%!\!**c urent datorit5 situa7iei politice8 economice 4i sociale

.

Acest mediu este specific tran'ac7iei 4i acesta datorit5 adapt5rii mai greoaie la modul de

conducere al 6ntreprinderilor.

Mediul etern al 6ntreprinderilor se pre'int5 sub ! forme:

] micromediul9

] macromediul.

%. *icromediul este format din prestatorii de servicii8 furni'orii8 for7a de munc58 clien7ii8

concuren7ii8 organisme publice8 furni'orii de m5rfuri.

urni'orii de m5rfuri sunt firme sau persoane particulare care livrea'5 materiale8 ma4ini

4i utilae8 pentru intreprinderi. >ntreprinderile trebuie s5 cunoasc5 oferta furni'orilor8 politicile

comerciale8 climatul intern8 pre7urile si rimnicitatea.

&restatorii de servicii sunt firme 4i persoane particulare care pun la dispo'i7ie credite8

miloace de transport.

urni'orii for7ei de munc5 sunt unit57i de 6nv5t5mnt8 4omerii8 clien7ii alc5tuind cercul

firmelor 4i institu7iilor beneficiare.

.lienţii pot fi: - consumatorii8 utili'atorii8 6ntreprinderi comerciale8 agen7ii

guvernamentale.



Concuren7ii sunt firmele 4i persoanele care 64i disput5 aceast5 categorie de clien7i sau

furni'ori.

#rganismele publice sunt o component5 a micromediului care poate influen7a 6n mod

decisiv atingerea obiectivelor de c5tre 6ntreprinderi.

!. *acromediul cuprinde factorii care ac7ionea'5 pe o arie mai mare8 fiind o leg5tur5 pe

termen lung. actorii macromediului ac7ionnd asupra 6ntreprinderii f5r5 ca 6ntreprinderea s5-i

poata influen7a.

actori: mediul demografici8 mediul economic8 mediul tehnologic8 cultural8 politic8

mediul institutional8 mediul natural.

*ediul demografic este dat de num5rul popula7iei8 structura pe see 4i vrste8 num5r defamilii 4i dimensionarea ei8 reparti'area pe medii urban8 ruralD rata natalit57ii. Acesta este

punctul de pornire 6n evaluarea pie7ei 6ntreprinderilor8 evaluarea cererii8 a for7ei de munc58

veniturile.

*ediul economic este ansamblul elementelor care compun via7a economic5 4i se

compune din gradul de ocupare a fortei de munc58 situa7ia financiar5 4i valutar5. Ace4ti factori se

oglindesc direct 4i indirect.

*ediul te:nologic arat5 cum se ob7in produsele 4i se eprim5 prin inven7ii8 prin marimea

formelor de cercetare8 produsele noi 4i oferta si cererea pentru aceasta.

*ediul cultural este format din obiceiuri8 traditii8 credin7e8 normele privind statutul

oamenilor 6n societate.

*ediul politic este format din clasele sociale8 for7ele politice 4i aportul dintre ele8 gradul

de implicare a statului 6n economie8 gradul de stabilitate a climatului politic intern.

*ediul instituţional este constituit din ansamblul reglement5rilor uridice care vi'ea'5

pia7a. Are o arie larg5 de domenii.

*ediul natural contine relieful8 clima8 distribuirea 6n spa7iu a activit57ilor economice si

pentru identificarea resurselor de materii 4i materiale.

. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii



>n multimea rela7iilor pe care le are 6ntreprinderea8 un rol important 6l ocupa rela7iile de

pia75. Aleandru Cournot define4te pia7a ca un teritoriu ale c5rei p5r7i sunt unite prin raporturile

de schimb libere astfel 6nct pre7urile se nivelea'5 cu usurin75. Curtea suprem5 de ustitie din

(UA define4te pia7a ca sfer5 ale rivalit57ilor concuren7iale 6n cadrul c5reia transferul decisiv al

afacerilor are loc 6n mod liber.

Rela7iile de pia75 ale 6ntreprinderilor au drept obiectiv vn'area 4i cump5rarea de m5rfuri

4i servicii8 6mprumutul de capital8 angaarea for7ei de munc5. >n pia7a m5rfurilor 6ntreprinderii

apare 6n cump5rare sau vn'are a pietei capitalelor8 pia7a for7ei de munc5.

Relatiile întreprinderii cu piaţa se grupeaza după anumite criterii:

] dup5 obiectul relatiilor9

] profilul agen7ilor de pia759

] frecven759

] gradul de concentrare9

] dup5 obiect rela7iile sunt de vn'are-cump5rare 4i de transmitere.

Relaţiile de %>nzare7cumpărare se refera la achi'i7ii de m5rfuri 4i produse8 prest5ri

servicii8 6nchirieri8 6mprumuturi. Ele se reali'ea'5 pe ) c5i: pe ba'e precontractuale care se refera

la comen'i8 cereri8 oferte8 contractuale pe ba'5 de contract 4i cost contractuale de garantii8

reclama7ii.

Relaţiile de transmitere sunt rela7iile de promovare.

+in punct de vedere al profilului agentului de pia75 avem ) tipuri de rela7ii:

] de cump5rare - furni'ori9

] de vn'are cu beneficiarii.

Relaţii cu instituţii #i organisme de stat .

] dup5 frecven75 rela7iile pot fi permanete8 periodice 4i oca'ionale9



] dup5 gradul de concentrare - concentrate pe o anumita 'on5 sau o perioad5 de timp9 4i

dispersate.

'. Relaţii de concurenţă

Rela7iile de concuren75 constituie un ansamblu de raporturi 6n care intr5 agen7iieconomici 6n lupta pentru asigurarea surselor de aprovi'ionare 4i a pie7elor de desfacere.

>n economia de pia75 concuren7a face partedin regulile de oc ale pie7ei. Ea stimulea'5

cre4terea cantit57ii 4i calit57ii a produselor8 reali'at5 unor oferte cu pre7urile acestora.

Concuren7a se manifest5 pe multiple planuri de la asigurarea cu materii prime pn5 la

desfacerea fiec5rui produs. Ea se manifest5 de la cele mai simple forme pn5 la cele mai aspre.

Concuren7a este de mai multe feluri:

- direct58 cnd 6ntreprinderea se adresea'5 cu produse identice care satisfac aceste nevoi9

- indirect58 cnd 6ntreprinderea se adresea'5 aceste nevoi sau nevoi diferite cu produse 4i

servicii diferite9

- perfect59

- concuren7a 6ntre ofertan7i este o concuren75 pur5 alinierea concuren7ilor la acelea4i

condi7ii D 4i o concuren75 monopolist5 mai mul7i ofertan7i men7in acela4i pre7 la acela4i produs9

- oligopolist59

- concuren7a de monopsol cnd beneficiarul are un singur cump5r5tor9

- concuren7a neloial5 atunci cnd nu se respect5 anumite reglement5ri9

- concuren7a ilicit5 atunci cnd se practic5 un pre7 f5r5 T/A9

- dumpingul - practicarea unor pre7uri prin reducerea profitului.

). Piaţa întreprinderii

A. Con7inutul pie7ei9

3. Capacitatea pie7ei9



C. (tructura pie7ei9

+. Aria pie7ei9

E. Raporturile de pia759

. actorii pie7ei produsului9

@. C5ile de de'voltare a pie7ei9

F. &rofilul pie7ei9

I. Conunctura pie7ei.

?& .onţinutul pieţei

&ia7a este o categorie economic5 a produc7iei de m5rfuri 6n care 64i gase4te epresia

totalitatea actelor de vn'are-cump5rare. +up5 natura pie7ei 4i specificul economic pe care il

repre'int5 avem o pia75 liber5 4i o pia75 controlat5 diriat5 D. &ia7a liber5 este caracteri'at5 prin

reali'area actelor de vn'are-cump5rare 6n mod nestingherit8 6n cadrul unor anumite limite

impuse de fiecare 7ar58 legile economice se manifest5 ne6ngradit8 mecanismele pie7ei oaca un rol

determinat8 adic5 manifestarea liberei ini7iativ58 mi4carea liber5 a capitalelor8 formarea pre7urilor

pe ba'a de cerere 4i ofert58 concuren75 6ntre agen7ii economici.

Condi7iile necesare func7ion5rii unei pie7e libere sunt:

] autonomie total5 4i real5 a agentilor economici9

] pluralitatea formelor de proprietate.

&ia7a libera se spriin5 pe investigarea cererii 4i ofertei de m5rfuri. >n abordarea demar2eting pia7a poate fi efectiv5 care inseamn5 volumul tran'ac7iilor 4i poten7ial5 care 6nseamn5

dimensiunile posibile ale pie7ei.

&ia7a controlat5 se manifesta prin aceea c5 actele de vn'are-cump5rare sunt diriate.

Aceasta diriare are loc prin m5suri administrative8 prin prghi specifice respectiv pre7uri pe plan

na7ional8 furni'orii8 miloace de transport.

>ntr-o economie de pia758 pia7a este privit5 6n continu5 miscare8 ea dobndind anumitedimensiuni 4i tr5s5turi pe ba'a c5rora se iau deci'iile de mar2eting.



&ia7a 6ntreprinderii eprim5 raporturile dintre cerere 4i ofert5. Ansamblul pie7elor

6ntreprinderilor constituie: pia7a total58 pia7a fiec5rui produs.

&rin profilul s5u8 6ntreprinderea se 6nscrie 6n pia7a unuia sau mai multe produse. >n

practica avem * situa7ii:

- pia7a 6ntreprinderii se identific5 cu pia7a produselor cnd 6ntreprinderea de7ine

monopolul desfacerii9

- pia7a 6ntreprinderii este constituit5 din pia75 mai multor produse cnd 6ntreprinderea

de7ine monopolul producerii sau desfacerii mai multor produse9

- pia7a produsului este constituit5 din pie7e ale mai multor 6ntreprinderi9

- pie7ele 6ntreprinderii se interferea'5 cu pie7ele produselor fiecare de7innd o pondere

dein volumul de activitate al celorlalte.

@& .apacitatea pieţei este dată de

- volumul ofertei8 volumul cererii8 volumul tran'ac7iilor8 cota de pia758 num5rul de

consumatori8 num5rul de clien7i si num5rul de furni'ori.

#ferta este o categorie a pie7ei ce repre'int5 forma social5 pe care o 6mbrac5 produsele

destinate schimbului. Cererea este o categorie a pie7ei care eprima nevoia real5 de produse 4i

servicii.

.& Structura pieţei

&ia7a 6ntreprinderii se compune din diferite segmente delimitate dup5 anumite criterii:

] dup5 obiectul tran'ac7iilor avem pia7a bunurilor materiale 4i a serviciilor9

] dup5 destina7ie avem pia7a bunurilor de consum8 pia7a serviciilor de produc7ie 4i a

serviciilor de consum.

+iferen7a dintre pia7a miloacelor de produc7ie 4i a bunurilor de consum const5 6n faptul

c5 prima ar beneficia o 6ntreprindere8 iar cea de-a doua consumatorii. Aceasta delimitare nu este

categoric5 pentru c5 sunt produse care pot fi miloace de produc7ie 4i bunuri de consum.



<& ractionarea pieţei 6n secmente are particularit57i 6n formarea 4i frecven7a cererii8

eigent5 la calitate. Aceste particularit57i au eplica7ia 6n natura cump5r5torilor8 nivelul

veniturilor8 comportamentul 6n consum8 indiferent de num5rul de secmente8 pia7a are un caracter

unitar dinamic.

A& ?ria pieţei repre'int5 dimensiunea teritorial5 a pie7ei. Eist5 o rela7ie 6ntre pia756ntreprinderii8 spa7iu 4i densitatea geografic5 6n care ea ac7ionea'5. +up5 locul unde au loc

opera7iile de vn'are-cump5rare avem o pia75 intern5 4i una etern5.

&ia7a intern5 poate fi o pia75 interna7ional5 sau o pia75 mondial5. &ia75 intern5 poate fi o

pia75 urban5 sau o pia75 rural5. Cererea de m5rfuri migrea'5 de la localit57i mici la localit57i mari.

Acest fenomen se nume4te gravita7ie comercial5. @ravita7ia comercial5 are 6n vedere 6n

dimensionarea spa7iilor8 oferta 4i structura sa8 structura cererii.

& Raporturile de piaţă

Are raporturi de pia7a global58 cota parte a unui produs din partea aceasta care se

modific5 6n timp. &ia7a 6ntreprinderii are raporturi cu pie7ele diferitelor produse. Aceste raporturi

pot fi de asociere8 de concuren758 de indiferen75.

B& actorii pieţei produsului

- categori de nevoi- produsul are o pia75 larg58 dar si o pia75 restrns59

- gradul de accesibilitate al produsului este dat de num5rul cump5r5torilor calitatea

produselor8 nivelul de pre79

- vrsta produsului se refer5 la ciclul de via75 al unui produs9

- calitatea activit57ii de desfacereeste un fapt stimulator pentru factorii pie7ei produselor.

C& .ăile de dez%oltare a pieţei.

+e'voltarea activit57ii de pia75 - etensiv5 si intensiv5. Calea etensiv5 este caracteri'at5

prin atragerea de noi pie7e8 cump5r5tori8 'one. Calea intensiv5 este caracteri'at5 prin cre4terea



activit57ii pe unitatea de produs. Aceste ! c5i ac7ionea'5 diferit de la un produs la altul. &entru

unele produse pia7a poate aunge la satura7ie. Eist5 4i o cale mit5.

,& 6rofilul pieţei

>ntreprinderea se pre'int5 pe pia75 ca ofertant sau produc5tor8 ca beneficiar saucump5r5tor. Eist5 o mare diversitate 6n pia75 6ntreprinderii.

&ie7ele sunt:

- pia7a intreprinderilor produc5toare care are o arie nelimitat5 dac5 produsele sunt

competitive9

- pia7a 6ntreprinderii prestatoare de servicii care are de regul5 o arie limitat5. (erviciile

producndu-se si vndndu-se pe loc. ac ecep7ie serviciile turistice care au o arie nelimitat5.

- pia7a 6ntreprinderii comerciale are o anumit5 limitare 6n timp 4i 6n spa7iu. Ea poate s5

cuprind5 miloace de produc7ie dar 4i bunurile de consum.

>n multe ca'uri pia7a 6ntreprinderii comerciale repre'int5 o continuitate a proceselor de

produc7ie e. +epo'itarea8 preambalarea.

$ Con%unctura pieţei

a. Con7inutul9

b. actorii care determin5 conunctura9

c. Indicatorii utili'a7i 6n anali'a conuncturii pie7ei.

a& .onţinutul - Conunctura pie7ei este o component5 economic5. Este acea component5

care reflect5 fluctua7iile 6nregistrate de cerere 4i ofert58 raporturile 4i tendin7ele 6ntre ele.

Con'unctura economic5 repre'int5 starea economica 6ntr-o anumit5 perioad5 de timp pe

ansamblu 4i 6n elementele ei componente. Conunctura economic5 se reali'ea'5 prin cre4tere8

redresare8 stagnare8 reducere.



-& actorii - evolu7ia conuncturii 6ntr-o anumit5 perioad5 de timp este dat5 de ac7iunea

unor factori8 de intensitatea 4i ac7iunea lor 6n timp. actorii pot fi: de durat59 cu activitate ciclic59

se'onieri 4i factori 6ntmplatori.

actorii de durat5 sunt da7i de m5surile de politic5 economic5 adoptate de diferite state.

E. &rogramele 75rilor din europa de Est pentru trecerea la economia de pia75.

actorii de ac7iune ciclic5 apar la intervale diferite 4i sunt consecin7a evolu7iei economiei

caracteri'at5 prin 6nviorare avnd depresiune 4i cri'5. Cri'ele economice produc cele mai mari

deregl5ri - scade produc7ia8 cre4te 4omaul. >n perioada de 6nviorare fenomenul este invers.

actorii se'onieri privesc produsele agricole.

actorii 6ntmpl5tori determin5 devierea temporal5 a pie7ei de la tendin7ele sale Ace4tifactori sunt da7i de secet58 inunda7ii8 m5suri politice restrictive ale unor state8 conflicte dintre

state.

c& ,ndicatorii utilizaţi în analiza con+uncturii pieţei&

Conunctura pie7ei este evaluat5 prin factori generali 4i factori specifici. actorii generali

se refer5 la conunctura economiei mondiale8 produsul na7ional brut8 produc7ia industrial58

investi7iile fie de capital8 consumul8 comertul eterior.

Indicatorii activit57ii monetari financiari - indicatorii specifici se refer5 la indicatorii

privind transporturile maritime care sunt eprimate 6n raport cu valoarea ofertei. &entru toate

sectoarele indicatorii pot fi grupa7i 6n indicatori avansa7i care caracteri'ea'5 o evolutie rapid5 a

unor activit57i8 indicatori concomiten7i - unele activit57i sunt dependente de alte activit57i.

E. Ritmul construc7iilor este 6n strns5 leg5tur5 cu ritmul industriei sau &I3 care se

de'volt5 concomitent cu activit57ile industriale.

Indicatorii 6ntr'ia7i ating nivele mari sau mici 6n raport cu nivelul fenomenelor care i-au

generat.

E. 0ivelul dobn'ii8 rata infla7iilor8 cursul de schimb

To7i indicatorii caracteri'ea'5 mediul 6n care ac7ionea'5 6ntreprinderea.



0r. +enumirea Anul de ba'a % ! ) * ,

% /olumullucrarilor8 mii lei

$1,""" **!.$ $*$.* $*1.** %"",,.1! %"1$.$1

! Costul

productiei8 mii

lei

1)".) 1$)).!" %*".% ),*.) ,,."% "!.!1

) &rofitul brut8 mii

lei

%!)*. %,%". %"$.) !%)!."1 !*"1% !$1."

* Impo'itul pe

venit %,J

%,.!" !!1.1" !%.)$ )%$.% )!."$ *)*.,"

, &rofitul net8 mii

lei

%"*$., %!*.% %,).$% %%!.!, !%".,! !*1!.!

1 U'ura

miloacelor fie

*.,,

luul det de

numerar

%$!*."$ !%,.1, !*%!.*1 !1)1. !$)." )))1.,

Coeficientul

%"J

".$"$% ".)!1* ".,%) ".1)" ".1!"!

$ 00a mii lei ∑ !*%."* %$1!.*! %$$).1 !"%.1" !")).$ !"1$.*,%" Investitiile8mii ,))1.,,



lei%% Indicele de

profitabiliate

,.))

%! Rata interna a

profitabilitatii

^ a P ), J00a P ),J

/0A P ),J

^ a P*"J

00aP*"J

/0A P*"J

∑ ,1,1.))

Q)%$.

∑ ,%*.)

- %.%

".*"%,$.$%

".%*!

%,*%.

".,*1%)!).,

".,%"!

%!)".)

".*"1*%"$%.$!

".)1**

$$."1

".)"%"$.$

".!1")

1.*$

".!!)"**."$

".%,$

1!".)"

%) Rata interna a

rentabilitatii

).)$

RIR P imin Qima ? iminDDCDC −++

+

59?59?

59?

RIR P ), Q *"-),D )$.)A%.%AAA.)%$

A.)%$=

+

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	lesnic-ion
View:	234 times
Download:	0 times

Lucrare de curs : Economia Imobiliara

Documents