Publicația comunei Săvîrșin din județul Arad, România.
8
Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin l Anul 17 l Serie nouă l nr. 15 l august 2015 l Se distribuie gratuit Redactor şef: Nicolae Bercea. Redactori: ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: [email protected]În localitate au avut loc Zilele Cetății Pag. 6 Pag. 7 Pag. 4 În localitate au avut loc Zilele Cetății Amintiri... cu Dorel Sibii Duși cu pluta a ajuns la a III-a ediție! Duși cu pluta a ajuns la a III-a ediție! Amintiri... cu Dorel Sibii
Transcript
Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin l Anul 17 l Serie nouă l nr. 15 l august 2015 l Se distribuie gratuitRedactor şef: Nicolae Bercea. Redactori: ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: [email protected]
În localitate au avut locZilele Cetății
Pag. 6Pag. 7
Pag. 4
În localitate au avut locZilele Cetății
Amintiri...cu Dorel Sibii
Duși cu pluta a ajunsla a III-a ediție!Duși cu pluta a ajunsla a III-a ediție!
Amintiri...cu Dorel Sibii
Mănăstirea „Maria Radna” dinLipova este unul din cele mai cunos-cute și venerate locuri de pelerinaj alecredincioșilor de toate confesiuniledin partea de vest a țării și din străină-tate.
Mii de credincioși au participatduminică, 2 august 2015, la basilicaMaria Radna la slujba de binecuvânta-re a lucrărilor de reabilitare care s-auefectuat la acest lăcaș de cult.
Mânăstirea franciscană MariaRadna a beneficiat de un amplu pro-iect de reabilitare în valoare de 11milioane de euro, lucrările terminân-du-se la termenul stabilit. Timp de doiani s-a lucrat la renovarea exterioruluibisericii cu două turnuri și la renova-rea completă a mănăstirii. Aici au fostamenajate o bibliotecă cu peste 10.000de volume vechi, un muzeu, o expozi-ție permanentă precum și câteva sălide conferință.
Întregul complex va intra într-uncircuit turistic permanent începânddin toamna acestui an și se apreciazăcă peste ani va depăși cifra record depelerini din anul 2013 când au fostaproximativ 80.000.
La 15 august 2015, aproximativ15.000 de pelerini au venit în acest locde rugăciune unii chiar de la sute dekilometrii depărtare, atât din țară câtși din străinătate. Slujbe speciale, ofi-ciate în limba română, maghiară, ger-
mană, bulgară ori croată au începutîncă de vineri seara și au ținut pînă înseara de duminică. După slujbe cre-dincioșii interesați au cules din pădu-rea de stejari din vecinătatea lăcașuluide cult mugurii asemuiți cu lacrimile
Fecioarei Maria, despre care se spunecă sunt de mare folos în viața celor cei-au cules.
În interiorul Mănăstirii Maria Radnaexistă o icoană a maicii Dom nului, des-pre care se spune că este făcătoare deminuni și cu toate că a trecut prin urgiaunui mare incendiu a scăpat neatinsă.Legenda spune că cei care se roagă laaceastă icoană sunt vindecați în modmiraculos de boli. Multă lume s-a adu-nat și la bisericile ortodoxe din oraș, înmod deosebit la fosta mănăstire și lacatedrala din Lipova ce poartă hramul„Adormirea Maicii Domnului”; undes-au ținut, începând cu vineri seara, sluj-be speciale iar în seara de 14 august șidimineața zilei de 15 s-a oficiat sfântulmaslu sub îndrumarea consilieruluieparhial Vid Teodor, reprezentant al IPSTimotei, Arhiepiscopul Aradului care nua putut fi prezent fiind implicat în serba-rea marelui praznic al Adormirii MaiciiDomnului la mănăstirea Hodoș Bodrog,cea mai veche așezare monastică dințara noastră, cu viață monahală neîntre-ruptă.
P. 2 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu
Pelerini la Maria Radna
Pentru că se apreciază că au murit mai mulți lipovani prinlocuri neștiute, în războaie, prizonierat, temnițe ori călătorii pe ape,prin aer ori uscat și care nu au la căpătâiul lor semnul creștinescal crucii, un grup de inițiativă a reușit să ridice în memoria lor o troi-ță.
„O astfel de troiță vine să încununeze martiriul celor careau căzut pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, dar șipentru veșnica odihnă a celor care și-au dat obștescul sfârșit îndiverse locuri și împrejurări neștiute. Noi, cei care le cinstimamintirea, rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i ierte și să-i pri-
mească în împărăția Lui, oriunde s-ar afla osemintele lor”; aspus preotul Onea Crinel, slujitor la Parohia Lipova.
Nutresc nădejdea că o astfel de troiță să se ridice și în localitateanoastră, în amintirea săvârșinenilor fără de morminte.
Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu
A fost sfințită Crucea Lipovanilor fără morminte
„Începem în forţă sesiunea parlamentară, cureexaminarea Codului Fiscal, o lege importantăcare aduce o reducere puternică a fiscalităţii.Potrivit noului Cod Fiscal, TVA scade de la 24%la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19%începând cu anul 2017. Este principala prevede-re a legii, care va ajuta atât consumatorii, cât şiagenţii economici, prin stimularea consumului.Această măsură va fi resimţită pozitiv în bugetulfiecărei familii de români. De asemenea, se eli-mină impozitul pe construcţii speciale pentruconstrucţiile din agricultură. Din păcate, seamână pentru anul 2017 câteva măsuri impor-tante, care vor ajuta populaţia şi economia.Printre acestea, amintesc reducerea cu 18%, înmedie, a accizelor, inclusiv pentru combustibil.
De asemenea, reducerea impozitului pe dividen-de de la 16% la 5%, eliminarea taxei pe stâlp şiplafonarea bazei de calcul a contribuţiilor de asi-gurări de sănătate la 5 salarii medii pe econo-mie. Chiar dacă aceste măsuri importante suntamânate un an, este important că sunt incluse înCodul Fiscal, sunt convenite de toate partidelepolitice şi cred că vor fi respectate, indiferentcine va guverna în 2017. O altă prioritate a sesiu-nii parlamentare va fi definitivarea legii salariză-rii în sistemul bugetar. Cred că această lege vastabili un raport mai corect între importanţamuncii şi salarizare şi va conduce la creşterisalariale pentru multe sectoare prioritare, cumar fi sănătatea şi educaţia”, a spus deputatulPSD Flavius Măduţa.
Pentru parlamentarii PSD,adoptarea noului Cod Fiscalrămâne o prioritate, dar seurmăreşte adoptarea unor pre-vederi cât mai aproape deaşteptările românilor. „Dacă tot afost trimis Codul Fiscal înapoi înParlament, considerăm că esteutil un acord mai larg, solid întrepartidele politice parlamentare.Poate în urma acestor discuţii,vom reuşi să păstrăm reducereaTVA la 19%. Dacă o astfel dereducere este fezabilă, nu credcă este corect faţă de români să
reducem TVA doar la 20%, pen-tru a da satisfacţie partenerilorde dialog. Există o mare aştep-tare din partea românilor, amediului de afaceri şi a cetăţeni-lor, pentru un program semnifi-cativ de relaxare fiscală. Dacăeconomia permite reducereataxelor şi impozitelor şiGuvernul îşi asumă acest pro-iect, cred că trebuie să avemcuraj. Sigur, nu va fi uşor săexplicăm aceste lucruri unorparteneri de dialog care aumajorat TVA de la 19% la 24% şi
care au considerat, în mod ero-nat, că austeritatea este soluţiacea mai bună pentru România.Ştim că va fi greu din partea lorsă admită că au greşit şi căguvernarea din jurul PSD aresoluţii care duc concomitent lacreştere economică, salarii maimari şi relaxare fiscală. Darsuntem datori să explicămaceste lucruri şi să căutăm spri-jin pentru un Cod Fiscal favora-bil românilor”, a spus deputatulDorel Căprar, preşedintele PSDArad.
Dorel Căprar: PSD vrea un cod fiscalcât mai aproape de dorinţa românilor
Flavius Măduţa: Reducerea fiscalităţii şi legeasalarizării, priorităţile sesiunii parlamentare
Având în vedere atitudinea Sf. IoanBotezătorul față de legătura nepermisădintre Irod Antipa și Irodiada, aceasta„îl ura și voia să îl omoare” (Marcu 6,19). Conflictul dintre ei este prezentat înSfintele Evanghelii cu economie decuvinte. Dacă în prima parte Irod s-aarătat a fi un susținător fervent a luiIoan cu care în anumite momente se șisfătuia, după cum spune evanghelistulMatei, în cele din urmă s-a întors împo-triva lui, aruncându-l în închisoarea dinMacherus.
Oferind o petrecere prietenilor săi cuocazia aniversării zilei sale de naștere,„zi cu bun prilej” (Marcu, 6, 21); fiicaIrodiadei, Salomeea, a dansat în mijloculoaspeților dans care a plăcut foarte multatât lui Irod cât și bărbaților partici-panți. Protocolul impunea ca la astfel deospețe să participe numai bărbații.
După obiceiul oriental, masa se serveaîntr-un anume fel, în grupuri laterale,mijlocul rămânând liber în fața grupuluiprezent. Sebarea zilei de naștere avea osorginte faraonică, pentru că în SfântaScriptură ni se prezintă că doar faraoniio mai serbau.
Îmbătat atât de frumusețea dansuluicât și de băuturile amețitoare, Irod i-afăgăduit cu jurământ să-i dea Salomeeifără întârziere tot cei va cere; „chiarpână la jumătate din regatul său”(Marcu 6, 23). Sigur că jurământul își aresolemnitatea lui. De aceea se recomandăsă-l folosim numai atunci când se poatemărturisi adevărul pe alte căi. Mo men -tul de slăbiciune a lui Irod a fost specu-lat pentru că Salomeea îndemnată fiindde mama sa a zis: „dă-mi capul lui IoanBotezătorul” (Matei 14, 8). Era momen-tul cel mai prielnic pentru a pune capăt
atacului declanșat din partea profetului.Atunci Irod, deși s-a întristat pentru cănu se aștepta la o astfel de cerere și înplus se temea de Ioan, știindu-l „un omdrept și sfânt” (Marcu 14, 20) a poruncitunui călău să-i taie capul pe care l-a
adus pe o tipsie Salomeei, care la rândulei l-a dus ca pe un trofeu personal,dobândit prin dans, mamei saleIrodiada.
Și venind uncenicii Sfântului IoanBotezătorul „au luat trupul lui și l-auînmormântat și s-au dus să-i dea de știrelui Iisus”. Conform tradiției, Sf. IoanBotezătorul a fost înmormântat înSevasta. În secolul al IV-lea circulaudiferite ipoteze privind aflarea capuluiSf. Ioan Botezătorul. În cinstea acesteidescoperiri s-a ridicat în Sevasta a douabiserică, lângă acropolă. Biserica marese află mai jos, în partea de est, în cimi-tir. Dar cutremurul din anul 551 a dus ladecăderea cetății Sevasta și la ruinareacelor două biserici pe care cruciații le-aureconstruit ulterior.
29 August — Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu
O mare de pelerini a venit la Mănăstirea „Maria Radna”
P. 3 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Federaţia Română de Oină cu spri-jinul Casei Regale a României, în cola-borare cu Ministerul Tineretului şiSportului, D.J.S.T. Arad şi a Primărieicomunei Săvârşin a organizat înperioada 8-9 august, Cupa Satelor laOină, ediţia 2015, în localitatea noastră
Competiţia s-a ţinut pe stadionulCetate din Săvârşin, echipele prezentela competiţie fiind șase la număr,împăr ţite în două grupe a câte treiechipe din fiecare grupă. În ciuda tem-peraturi ridicate, echipele participantes-au ridicat la înălţimea aşteptărilor,nivelul jocului prestart fiind unul foar-te bun, dând un ton de valoare sportu-
lui nostru naţional, lucru care a entu-ziasmat spectatorii.
Echipele prezente la competiţie aufost: C.S. Biruinţa Gherăeşti şi C.S.Brigada Gherăeşti din judeţul Neamţ, C.S.Energia Rîmnicelu din judeţul Buzău, C.S.Spicu Horia din judeţul Constanţa,C.S.Izvorul Chiuieşti din judeţul Cluj şiC.S. Viitorul Almaş din judeţul Arad.
Finala acestei ediţii de CupaSatelor a fost câştigată de către C.S.Energia Rîmnicelu din judeţul Buzăucare a învins în finala mare pe C.S.Brigada Gherăeşti din Neamţ cu sco-rul de 24 la 22. Finala mică a fost dis-putată între cealaltă echipă din
Gherăeşti, C.S. Biruinţa care a învinscu scorul de 16 la 7 echipa din judeţulCluj, C.S. Chiuieşti.
Premierea a avut loc la CastelulRegal din Săvârşin, prin amabilitateaşi susţinerea Primăriei comuneiSăvârşin şi a Casei Regale a României.În deschidere s-a dat citire mesajuluiAlteţei Sale Regale Principele Radu alRomâniei, iar toate echipele au primitcâte o diplomă înrămată şi semnată deAlteţa Sa Regală Principesa Margaretaprin care le-a mulţumit pentru partici-parea la competiţie.
„Am constatat că regulile aceleași cuoina pe care o jucam în copilărie pe țari-
na Hălălișului, atât că în loc de 4 punctenoi puneam doar unul, și-a amintit cunostalgie unul din spectatori. Jocul pecare îl practicam noi avea două faze: labâtă și la câmp; atât că nu aveam tehni-ca și echipamentele jucătorilor pe carel-am văzut azi. Avea bâte făcute de noiși o minge grea din cauciuc care dureaca dracu’ dacă o luai pe spinare”.
Sub diverse denumiri, tradiționaluljoc de oină a fost practicat și în sateleaparținătoare Săvârșinului, dar s-apierdut prin anii ’80, pierzând teren înfavoarea fotbalului.
Nicicând nu a suferit pădurea, nici când a fostcea mai mare secetă cunoscută în România — în1946, nici în perioada de dinainte de 1989 când semanifesta fenomenul de uscare a stejarului, cauzaprincipală fiind poluarea industrială, nu a fost sem-nalat în așa mare masură fenomenul de uscare apădurilor în părțile noastre (practic localizată peversantul drept tehnic, între Săvârșin și Lipova).
În 2015 România a fost lovită de cea mai maresecetă din ultimii 50 de ani, în agricultura din ulti-mii sute de ani, iar în California din ultimii 1.200 deani!
După ’89, emisia de noxe industriale emanatăde mastodonții economiei socialiste s-a estompatsemnificativ iar fenomenul de uscare a stejaruluis-a oprit în zona noastră după închiderea combina-tului chimic de la Glogovăț.
Săptămâna trecută în câteva zile, din direcțiaLipova înspre amontele râului Mureș, am observatcum porțiuni întregi din pădurea masivă, închegată caun tot, nu arbori izolați, în pâlcuri mari sau benzi,indiferent de pe poziția de pe versant, s-a uscat subit!Iar fenomenul este, din păcate, ireversibil la arbori.
Ca specialist cu vechi state de plată și experien-ță, am încercat să-mi explic ce se întâmplă în reali-tate. Cu lacrimi în ochi, n-am înțeles ce se întamplăacum, fiindcă e doar începutul, pe zi ce trece feno-menul se extinde și ia amploare, iar omul priveșteneputincios în fața cataclismului.
Se știe, arborii sunt cei mai mari consumatori deapă și săruri minerale, pentru fotosinteză, prin carese hrănesc și se dezvoltă, în condițiile în care rădă-cinile puternice pătrund în adâncul solului, chiarpână la pânza freatică.
E drept, zona amintită are un sol superficial, curocă mamă aproape de suprafață, dincolo deMureș, în Banat sunt altele condițiile pedoclimati-ce. Versantul are expoziție predominant sudică,evapotranspirația fiind mai intensă. Padurea e des-tul de îmbătrânită și obosită, dar atunci de ce seusucă și plantațiile mai tinere? S-ar putea ca subso-lul cu minereurile de metale rare, nici nu stiți ce esub picioarele noastre... să aibă anumite influențe.Seceta fost prelungită și de lungă durată, apa înma-gazinată fiind secătuită treptat. Și totalul cumulatal acestor elemente nu e de ajuns pentru ce seîntâmplă, structura copacilor are multe rezerve,îndurând multe, de la căldură la ger, de la furtuniși vânturi pustietoare, de la atacul dăunătorilor detot felul, ciuperci sau insecte, vânat, sau mai alesomul, cel mai mare dușman.
Omul, în acțiunile lui nesăbuite a defrișat mii dehectare, neplantând padure tânară și valoroasă, adezgolit versanții care au fost spălați și erodați, apadin precipitații nu a mai fost reținută și înmagazi-nată, producând alte nenorociri. S-a demostrat ști-
ințific că prezența pădurii multiplică cantitatea deprecipitații.
Clima nu mai e aceeași. Nu mai sunt anotimpuride tranziție. De la vară se trece direct în iarnă șiinvers. Sunt variații bruște de zeci de grade și pre-siune atmosferică în câteva ore, plouă în cateva orecât într-o lună și așa mai departe... Și tot n-ar fi deajuns...
Atunci sunt obligat să caut explicații cât de câtlogice și documentate (atât cât avem acces la aces-tea).
Am mai scris în ziar despre experimentele pecare le fac marile puteri de a stăpâni și dirija feno-menele meteorologice și climatologice. Și nu e ofabulație. E recunoscut faptul că au început în anii’50 ai secolului XX și nu cred că s-a renunțat la ele,cine le va stăpâni va stăpâni lumea, fără avioane,bombe, inclusiv atomice (acestea din urmă nu arenimeni curajul să apese butonul roșu pentru că arveni riposte, cu acestea ar fi sfârșitul lumii iarnimeni nu vrea să moară...).
E suficient să fie iradiate pădurile, ele sunt orga-nisme vii ca și oamenii, iar procesul e ireversibil, nuvor mai fi niciodată organisme care să se vindece șisă se regenereze. Să dea Domnul să mă înșel și să ledea înțelepciune celor care posedă aceste puterineînchipuite de niște simpli oameni, le-ar puteafolosi în folosul oamenilor, mă gândesc doar înagricultură, în condițiile când mor milioane deoameni de foame.
Vom trăi și vom vedea, sper că am fost interpre-tat corect.
E jale mare: Se usucă pădurile!
Ing. Traian Tencalec
În localitate a avut loc edițiadin 2015 la Cupa Satelor la Oină
Nicolae Bercea
Meciurile au fost alerte
În pauza „de meci”...
P. 4 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Așa cum fac din 2013 cu ocazia „Zilelor Cetății”,aprigii „plutaşii” din Săvârşin apar pentru a marcauna dintre cele mai vechi ocupaţii ale locuitoriloracestei zone şi anume plutăritul. În cadrul manifes-taţiei din acest an, „Plutaşii” au parcurs traseul peMureş de la Cuiaş până la Hălăliş.
Spre deosebire de ediţiile anterioare, de dataaceasta echipajul a fost mai numeros. Echipajul afost format din: Rafael Damian, Adrian Leric,Beniamin Leric, Alexandru Udrea, Sebastian Sava,Gheorghiţă Sava, Sorin Liker și Nicolae Bercea.
Proiectul a fost iniţiat în anul 2013 cu sprijinulPrimăriei comunei Săvârşin şi al regretatei DianaIoana Gorea, preşedinta Fundaţiei Weissman.Lemnul din care a fost confecţionată pluta a fostobţinut prin bunăvoinţa Ocolului Silvic RegalSăvârşin.
De la ediția din anul trecut pluta a fost depozita-tă la Uzina de Apă din localitate iar asamblarea aavut loc pe prundul de la Cuiaș.
Din cauza Mureşului extrem de scăzut şi a lucră-rilor de la autostradă nu a mai fost posibilă coborâ-rea de la Gurasada, dar sperăm că la ediția viitoaresă nu mai fie întâmpinate astfel de probleme.Totodată nutrim nădejdea să se poată ajunge pânăla Arad, existând demersuri într-un proiect în acestsens cu mai multe ONG-uri interesate de promova-rea naturii și a frumuseţilor Mureşului.
Echipajul de pe „Cetățuia”
Duși cu pluta a ajuns la a III-a ediție!
Despre activitatea sportivă care s-aefectuat sub îndrumarea domnului profesorUnterweger Iosif odată cu numirea sa laliceul din Săvârșin s-ar putea scrie volume.Din păcate, chiar dacă pentru cei mai în vâr-stă aceste fapte „de vitejie” sunt un blazonpe care și-l asumă cu mândrie, pentru ceimai tineri acestea sunt prea puțin știute.Dacă în prezent, de sportul săvârșinean seaude doar atunci când se scrie într-o gaze-tă de profil despre liga a 5-a; în trecut sevorbea cu totul altfel. Și asta datorită efortu-rilor pe care le-a depus acest adevărat „omde sport” care a fost și este dl. prof. IosifUnterweger.
Acesta este un episod pilot, deoareceîntr-o pagină nu se pot scrie toate realizări-le pe plan sportiv a liceului săvârșinean dinacele vremuri. Pentru că acest număr esteediția din luna august, voi pomeni succint,deoarece într-un simplu material nu se potpomeni toate cele petrecute cu ocazia turu-rilor cicliste care au adus elevii din localita-tea noastră pe primele pagini ale ziarelor deprofil ale vremii.
Așa că, grație dlui profesor, ne întoar-cem în timp cu mai bine de patru deceniipentru amintirea unor vremuri care ar fi binesă se întoarcă.
Răsfoind mapele îngălbenite de timp dlprofesor își amintește cu nostalgie de ele:„În acele vremuri principala problemă eracea a pașapoartelor, așa că acțiunile noas-tre aveau denumiri cât mai patriotarde cumar fi: «Pe urmele dorobanților»; atunci cândam fost în Bulgaria ori «Pe urmele armateiromâne din cel de-al doiea război mondial»atunci când am tranzitat Ungaria și fostaCehoslovacie. Pentru a fi aprobate toatehârtiile trebuia puse foarte bine la punct.Erau mape întregi cu maculatură în careerau trecută desfășurarea, numărul de par-
ticipanți, scopul acțiunii. Și pe atunci la felca în ziua de azi era foartă multă birocrație.
Prima ieșire peste hotare am avut-o în1969, luna august, după mari intervenții.Atunci am plecat în Bulgaria și vreau săspun că nu a fost deloc ușor. Am avut noroccă mă împrietenisem cu profesorul AcațiuFeher de la Sfântul Gheorghe care mi-a datmulte sfaturi. El reușise să iasă cu un anînainte din țară cu ocazia turneului „FloareaPrieteniei» din Bulgaria; practic noi doi amfost pionierii cicloturismului de la noi. Noi omai făcusem pe plan local, în țară, dar numai ieșiserăm niciodată peste graniță.Înainte să plecăm peste hotare aveam oacțiune în țară, de exemplu: «TurneulCarpaților» sau «Turul litoralului MăriiNegre». Bineînțeles nu plecam fără pregăti-re, încă din luna octombrie participanțiifăceau antrenamente, pregătire teoretică delegislație rutieră, comportare, deoarece nuputeam să ne facem blazonul de râs pestehotare și bineînțeles practică de mecanică,pentru că bicicletele Tohan, cele cu doar oviteză de care dispuneam se defectau rela-tiv repede și uneori era un chin să le repari.Erau celebre în epocă Tohanurile cu pinonde 18. De asemenea nu erau camere derezervă, se găseau greu, odată a trebuit săumplem o cameră cu nisip”, își aduce amin-te cu nostalgie dl profesor.
Contactul tinerilor săvârșineni cu mediulde peste hotare a avut un rol determinant înmentalitatea generației lor. Era cu totul oaltă lume decât cea cu care erau obișnuițipe meleagurile natale de pe malul Mure -șului.
„Țin minte, eram în fosta Cehoslovacie.Chiar dacă expedițiile erau pe bază de auto-gospodărire și aveam bucătar unul dintreelevi pe care șeful de la pionieri îl alinta«Bijboc»; în fiecare duminică nu maigăteam la locul de campare ci luam prânzul
la restaurantele aflate la șosea. Dar acoloera ca la noi în perioada în care mașinile cir-clau un weekend cu numere cu soț iar altulfără. Atât că la ei erau zile în care se serveapâine, și în care deloc. Elevii mei nu erauobișnuiți să mănânce astfel, și nu le-a fostprea ușor.
Totodată era greu pe meleaguri străine,chiar dacă oficial eram state «prietene» șibineînțeles socialiste. Aveam dreptul săschimbăm doar 250 de lei în valuta țării pecare o tranzitam iar asta era un chin. Atâtera voie pe foaia de schimb. Banii erau aicopiilor, nu primeam nimic de la stat. Nu eravorba de sponsorizări ca în prezent, daraveam noroc în Burzu Victor care era la pio-nieri și ne-a ajutat cu unele echipamente pecare le câștigam drept premii în cadrul con-cursurilor la care participam. Odată înBulgaria mi-am vândut și tricoul ca să potduce expediția mai departe. Sau în Ungaria;și acolo e o poveste simpatică. Uneori mairămâneau niște bani în valuta țării gazdă pecare la urmă îi împărțeam copiilor. Unul dinelevi, pasionat de electronică, carieră pecare a și îmbrățișat-o mai târziu și-a cumpă-
rat din banii rămași o cuctă pentru bunica sași niște piese; rezistențe dacă nu mă înșel,care la noi nu se găseau. Ca să nu i le con-fiște vameșii a îndesat peste ele în ealucruri murdare: chiloții și ciorapii. Așa căvameșul, când a deschis-o și a dat peste eleatât a mai zis: Mergeți de aici! Și cât seținea de zelos nu și-a mai continuat demer-sul de cerber al frontierei.
Cu ocazia expedițiilor în țară aveam șiechipaje de fete, dar când mergeam pestehotare din cauza efortului care era deosebitde intens renunțam la echipajele lor. Totușiaș vrea să amintesc pe nepoata moașeiNini ori pe fiica dlui Zau care ne-au însoțit înuna din expedițiile realizate sub egida«Floarea Prieteniei». Și nu o făceam în
nume de rău, ci din contră. De exemplu tra-versam Munții Balcanici, eram la PasulShipka din munții Stara Planina și urma săvizităm un celebru monument dedicat eroilordin primul război mondial. După mai bine de40 de km de urcuș cu celebrele Tohanuri, amai trebuit să urcăm cele 700 de trepte de lamonument. Cea mai lungă tură făcută a fostalături de cei de la Zăbrani care atunci veni-seră cu noi. Ne întorceam de la TurulBalatonului și din Oradea, unde ne instalase-răm corturile, am pedalat până la Săvârșin,singura oprire fiind la Pâncota unde am opritla un restaurant, să luăm masa. Era într-o fru-moasă duminică de august...”
Odată cu anii ’80 epoca cicloturismului aînceput să apună. Țara se zbătea să-și plă-tească datoriile iar fondurile se împuținau
simțitor. De asemenea și taberele și oame-nii care aveau „dramul de nebunie” dupăspusele dlui profesor; capabili să ducăpeste hotare 40 de elevi pe biciclete. Dincauza paranoii ce a precedat căderea regi-mului ceaușist restricțiile de la frontierăcreșteau de la o zi la alta iar în final expedi-țiile internaționale care au adus cicloturis-mul săvârșinean pe prima pagină a ziarelorvremii au devenit tururi ale României, redu-se ulterior la simple tururi ale județului. Unfleac dacă stăm să ne gândim că într-unsimplu tur al țării se parcurceau aproximativ1.400 km. Dar despre astea și nu numaivom povesti în numerele viitoare.
O scurtă istorie a cicloturismului săvârșinean
Nicolae Bercea
Undeva în Bulgaria
Miliuț, în acțiune!...
În județul Neamț
Plecarea în expediție
P. 5 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
În urmă cu un an, am avut plăcerea de a cunoaș-te și de a găzdui niște oameni deosebiți, pe careacum îi putem numi în adevăratul sens al cuvântu-lui — prieteni.
În luna august am avut o experiență unică, petre-cută în Franța.
Odată ajunși, fiecare dintre noi am fost primiți lacâte o familie franceză. Primele zile le-am petrecutîn orașul Blois, situat pe malurile frumoasei Loare,unde clădirile în stil gotic și arhitectura renanscen-tistă ne-au captivat privirile într-un mod deosebit.Imensa catedrală, grădinile mirifice, dar în specialCastelul Regal, care domină străzile orașului vechiau fost peste măsura așteptărilor noastre.
În urmatoarele zile, corturile ne-au fost casă, înlocalitatea Marol. Primăria din această localitate fiindîntr-un parteneriat cu Liceul Tehnologic din Săvârșin.
Zilele au trecut repede și cu cortul datorită fru-moaselor activități care au facut timpul să zboare:
vizita la Castelul Chambord, plimbare cu biciclete-le, picnicuri, aventura cu canoea pe Loara, relaxarela piscină.
După patru zile corturile au fost strânse, dar nude tot. Aventura noastră petrecută în mijlocul natu-rii de abia acum începea. Drept urmare am plecatîntr-o tabară internațională de lângă Auxerre. Cumic cu mare, de la francezi la români și de la chinezila africani, cu toții ne-am împrietenit și am desfășu-rat activități în natură. Numele clubului nostru este„ART et NATURE”, iar scopul acestei întâlniri a fostde a ocroti și de a iubi natura.
Într-una din zile am avut plăcerea de a ne pre-zenta frumoasa Românie așa cum este ea vazută dinavion. Harta țării a fost realizată cu multă migală șidevotament, drept urmare toată lumea a fost uimi-tă de frumusețile țării noastre, mulți dintre cei careau văzut-o, spunând că vor să vină în România. Nebucurăm că țara noastră a fost privită cu ochi buni
și a fost o adevărată plăcere să ne promovăm țara,nu numai prin frumusețile ei, ci și prin cântec șidans tradițional românesc.
Ultimele trei zile au fost cireașa de pe tort:PARIS!. Cred ca nu e nevoie de foarte multă des-criere, însuși numele acestui minunat oraș te ducecu gândul la frumusețe, artă și cunoaștere.
Plimbările pe Champs-Elysees, Turnul Eiffel,Catedrala Notre-Dame, Bazilica Sacre-Coeur, Arculde Triumf, Moulin Rouge și Muzeul Luvru au fostîntr-adevăr de vis, această experiență fiind unică!
Le suntem recunoscători dlui primar IoanVodicean, doamnelor prof. Adina Vodicean șiRodica Schipor, dnei Dana Macavei iar nu în ulti-mul rând dnei prof. Doina Lungu pentru răbdarea,întelegerea și încrederea acordată! Vă mulțumimdin suflet!
O v a r ă d e n e u i t a t
Mădălina Bodea
P. 6 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Planta medicinală care crește spon-tan, întâlnită de la zona deluroasă pânăla cea alpină, în locuri ferite de soare.Tulpina este târâtoare, cu mai multerădăcini subțiri, talie joasă — 15-20 cm,frunze lungi de 2-4 cm, late de 2 cm,lucioase, culoare verde închis, păstratăși iarna, acoperă solul ca un covor, de lacâțiva mp până la ordinul sutelor.Florile sunt albastre, foarte plăcuteochiului, iar fructul este o foliculă.
Recoltarea se face tot timpul anului(numai frunzele cu tulpină, eventual cu
florile înflorite în aprilie - mai, sauînainte când au cea mai mare concentra-ție de principii active.
Conține alcaloizi indolici, glucine,aminoacizi, tanin, pectine, saponine,pigmenți organici.
După culegere se usucă la umbră, înlocuri bine aerate, în strat subțire, din 3-4 kgplantă proaspătă rezultă 1 kg produs uscat.
Uz intern: (ceai infuzie): galactaree,leucoree, dificultăți de concentrare,insuficiență cerebrală (vertij, tulburăride memorie, instabilitate, amețeli), iste-
Uz extern: plăgi, contuzii, entorse,ulcerații, echimoze.
Contraindicații: în niciun caz nu vafi folosit de femei însărcinate, în cazulhipertensiunii arteriale, tumori celebra-le, constipații, boli cardiace.
Efecte adverse: supra doza sau con-sumul plantei fără avizul medicului,determină neuro-toxicitate, hepatotoxi-citate, toxicitate renală.
Farmacia Verde. VINCA MINOR - saschiu, fonfiu, foionfiu
Ing. Traian Tencalec
În perioada 22-23 august Primăriacomunei Săvârşin împreună cuConsiliul Local au organizat ZileleSăvârşinului, sărbătoare numită şi„Zilele Cetăţii”. Spectacolul a fost pen-tru toate gusturile şi pentru toate vâr-stele fiind şi muzică uşoară şi muzicăpopulară. Anul acesta „Zilele CetăţiiSăvârşin” nu s-a mai ţinut ca în aniitrecuţi în centrul comunei, s-a ţinut laSala de Festivitate şi pe platoul dinspatele căminului vechi.
Astfel, sâmbătă, 22 august înce-pând cu orele 20, a avut loc spectaco-lul de muzică uşoară, pe scena dinSăvârşin urcând trupe de dans şisolişti de muzică uşoară atât locali câtşi veniţi din alte părţi ale ţării. DinSăvârşin au întreţinut atmosferaGrupul Amma, Flavius Mihoată,Alexandra Vepreciuc şi trupa debreakdance D.D.I. format din trei fraţi:Daniel, Dana şi Ioana Marc, alături deei a mai urcat pe scenă o trupă de dansmodern din Bucureşti şi una din Arad.
A doua seară a fost seara dedicatăfolclorului, spectacolul a început laorele 19, pe scena din Săvârşin auurcat Ansamblul de dansuri populare„Sânzienele” din Bârzava cu soliştiiViorica şi Petru Leric, Ansamblul dedansuri populare „Valea Mureşului”din Săvârşin format din 18 perechicare au interpretat un dans mixt şi undans de fete. Ansamblul de la Săvârşineste condus de către Victor Jichereandin Ţela, comuna Bata, profesor dedansuri populare la Şcoala de Arte dinTimişoara şi instructor la „Ghiocelul”,ansamblu de dansuri populare dinlocalitatea Giroc.
Alături de cele două ansamblurifolclorice au mai urcat pe scenă soliştiivocali: Mădălina Ţupu din Săvârşin,Casian Medre, solist instrumentist laacordeon şi Jeni Dragoş din localitateaCăpâlnaş.
După spectacol, a avut loc ruga,unde au cântat pentru cei prezenţi for-maţia din Timişoara, condusă de cătreAdrian Văduva și Teo Catarov cusolista Sabina Leonte.
Invitaţi la eveniment au mai fostdeputatul PSD din Arad, DorelCăprar, deputatul Flavius Măduța şiFlorin Tripa, consilier din cadrulConsiliului Judeţean Arad şi secretarexecutiv al PSD Arad.
Mădălina Țupu, interpretă de muzicăpopulară:
„Ruga de la Săvârșin pentru mine afost unul din cele mai frumoase momen-te. Deoarece am început să colaborămnoi, copiii și cu domnul director decămin Nică Pavel, cu un nou instructorde dansuri populare Victor Jicherean.
Tot în frumosul ansamblu eu și cânt. Larugă am cântat cele trei piese ale mele”.
Adi Văduva, solist vocal:„Pentru mine a fost o reîntâlnire cu
meleagurile natale unde am mai cântatla o rugă prin anii ’80. Am fost plăcutsurprins de numerosul public tânăr și dereceptivitatea sa pentru muzica pe caream cântat-o, deoarece în program nu aminclus doar melodii populare. Tineriisăvârșineni prezenți în programul,«Zilelor Cetății» mi-au făcut o impresiebună și consider că trebuie încurajați îndemersul lor de a îmbrățișa o carieră
muzicală, pentru că nu-i așa?...; cu toțiiam plecat de undeva și este nevoie demultă putere de muncă pentru a ajunge
altundeva, succes ce le urez din tot sufle-tul”.
Flavius Mihoată, solist vocal:„La fel ca în fiecare an, la sfârșitul
lunii august are loc o mare sărbătoare încomuna noastră, și anume «ZileleCetății Săvârșin». Și anul acesta mi s-afăcut invitația de a cânta, alături de alțiartiști. Ruga a fost împărțită în douăzile, o zi dedicată muzicii ușoare iar cea-laltă muzicii populare. Am deschis spec-tacolul alături de trupa AMMA, cântândpiesele care ne-au consacrat. Abia maitârziu am fost invitat din nou pe scenă,
în varianta solo. Deși mă obișnuisemdeja cu publicul, emoțiile au fost enor-me, dar odată urcat pe scena au dispă-rut. Mi-am permis să îmi creez un reper-toriu de trei piese pe care le îndrăgescfoarte mult și anume: Proud Marry (TinaTurner); Să nu-mi iei niciodată dragos-tea (Holograf) și piesa de final,Flashlight (Jessie J). Toată reprezentațiaa ținut 15 minute, reușind, zic eu, săcuceresc publicul. Aplauzele au fost căl-
duroase și pline de dragoste, împotrivaploii și a frigului ce s-a pornit. În înche-iere, pot spune că a fost o onoare pentrumine să cânt în fața publicului șăvârși-nean și să îmi reprezint cu mândriecomuna în care am crescut”.
În localitate au avut loc Zilele Cetății
Nicolae Bercea
Mădălina Țupu
Adi Văduva
Flavius Mihoată
P. 7 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Primăria comunei Săvârșinanunță
fermierii de pe raza comunei care au pagube produ-se de fenomenul de secetă accentuată, la culturile agri-cole, să depună o cerere la Primăria comunei Săvârșincu pagubele produse pe fiecare tarla (tarla, cultură orisuprafață); după care, o comisie constituită din ordinulprefectului se va deplasa în teritoriu pentru constatarealor.
Primar, Ioan Vodicean
Festivalul Naţional deLiteratură „Dorel Sibii”a ajuns la cea de-aXVIII-a ediţie
Anul acesta la Săvârşin, în perioa-da cinci-şase septembrie 2015 vaavea loc cea de-a XVIII-a ediţie aFestivalului Naţional de Literatură„Dorel Sibii”.
Cu această ocazie sâmbătă, 5septembrie la ora 11 va fi inaugurat înParcul Central din localitate bustulpoetului și scriitorului de al cărui numese leagă manifestarea care de-a lun-gul timpului a devenit una de tradiție.
Festivalul „Dorel Sibii”, organizatde Centrul Cultural Judeţean şi deConsiliul Judeţean Arad va reuni, laSăvârşin, scriitori din Arad şi din altejudeţe. Cu acest prilej vor avea locsimpozioane, mese rotune, lecturipublice şi acordare de premii.
De câţiva ani, printre amfitrioniiFestivalului de la Săvârşin se numărăşi Fundaţia Culturală „PrincipesaMargareta”, care, în prezenţa AlteţelorLor Regale, acordă la fiecare ediţie unpremiu unui scriitor consacrat partici-pant. Până acum printre câştigători aufost: Vasile Dan, Adrian Popescu, IonMureşan, Casian Maria Spiridon şimulţi alţii. De asemenea la festival auparticipat nume sonore cum ar fii Gh.Scwartz ori maestrul Șerban Foarță.
Din 2007, Festivalulului „DorelSibii” i s-a asociat şi o tabără decreaţie pentru tinerii scriitori perfor-manţi ai României, care au publicatcel puţin o carte remarcabilă. Anulacesta tabăra de creaţie va fi deschi-să cu data de trei septembrie.
Chip luminos cu ochi albaștriiChintesență de iubire și sublimRază rătăcită printre aștriiModest, tăcut și anonim
Din păienjenișul vremurilor trecuteDin feeric al poveștilor hotarÎn armonie de lire și alăuteNe-a purtat în Țara lui Abecedar
A cântat în versuri satul cel din valeAlergând grăbit spre tainic idealȘi ne-a oferit de-a vieții caleAmintirea strămoșilor din satul de pe deal
A iubit oamenii, doina și izvorulȘi-a iubit țara cu mult trudita-i glieȘi de toate când l-a cuprins dorulLe-a cântat în viers de ciocârlie
Omagiu lui Dorel Sibii
Acum când rătăcește prin eternele ținuturiPrin alte lumi de vis necunoscuteGarda milioanelor de fluturiSă-i străjuiască trăirile tăcute.
David Eugen
Pe Dorel Sibii l-am cunoscut acum40 de ani, am stat cu el în aceeași curte,în gazdă la Arad, pe strada Răchiteinumărul 20. Eu eram elev la liceu, iar elera profesor la Școala Ajutătoare dinMacea.
Un bărbat mai degrabă scund, cualură sportivă, a terminat Facultatea deSport, specialitatea rugbi — juca pepostul de mijlocaș la deschidere; foartejovial și deschis, tot timpul dispus săspună glume.
Avea o cultură generală vastă, talen-tat la scris, indiferent dacă era vorba depoezie sau proză — mai ales cea pentrucopii, care practic erau poeme, teatrusau ziaristică. A tipărit în jur de zecevolume; a colaborat cu revista Arca,alte reviste literare sau cotidiene localesau naționale.
Scria întins pe spate cu creionul,așa avea mai multă inspirație. LaCenaclul Uniunii Scriitorilor dinArad a fost un catalizator al buneidispoziții dar și un critic pertinent șicorect. Știa să potolească în stil per-sonal iminentele contradicții întremembrii cenaclului, îmi aduc amintecă era s-o încaseze, la propriu, câteun obiect zburator (pipa luiGheorghe Schwartz sau călimara luiFlorin Bănescu).
Iubea foarte mult copii, de aceea și-aales profesiunea (de credință) de das-căl, era la fel de iubit de elevi dar și pre-țuit de colegi, fiind un exemplu deurmat.
Ca pasiuni îi cunosc lectura, pescui-tul — avea o impresionantă colecție descule pescărești —, sportul, drumețiileși încă multe altele.
A fost membru plin al UniuniiScriitorilor din România și membru înconducerea revistei „Arca” din Arad,una din cele mai valoroase și longevi-
ve reviste de cultură din țară. Trebuiasă ajungă director la Teatrul de PăpușiArad, pentru care a scris și multepiese.
S-a stins prea devreme, având omoarte misterioasă, să nu spun dubioa-să, dar a rămas în sufletul și inimileprietenilor și cunoscuților „veșnictânâr și ferice”.
În aceste zile vom sărbători cea maiimportantă acțiune culturală, și numai,a Săvârșinului, Festivalul de artă șicreație literară „Dorel Sibii”, iată, ajunsla cea de-a 18-a ediție în formă conti-nuă, concretizat printr-o tabără decreație literară unde participă cei maitalentați tineri din țară, cu premii înbani și diplome, dezbateri pe teme lite-rare, artistice sau culturale, colocvii șidezbateri, cu o închidere festivă „Sus îndeal la moșul Miu” și premierea subînaltul patronaj al Primăriei comuneiSăvârșin, Consiliului Județean Arad șial Casei Regale.
Iar de acum înainte ne vom întâlnizilnic cu Dorel, prin bustul de bronzamplasat în parcul central dinSăvârșin.
În final vreau să menționez inițiati-va domnului profesor Funeriu, carelocuiește acum în satul lui Dorel Sibii,Hălăliș, de a aduna într-un volum oselecție a celor mai bune lucrări de-alescriitorului Dorel Sibii, lucru demn detoată lauda.
Amintiri... cu Dorel Sibii
Ing. Traian Tencalec
Bustul este amplasat în parcul central
P. 8 JURNAL DE SĂVÂRŞIN august 2015 l Nr. 15
Andreea este elevă la Liceul Tehnologic Săvârșin șieste o Vărsătoare veselă și sociabilă.
Recunoașteți personajul?...Un moș nebun ce scrie epigrameCe nu pricepe că truda-i fără rostCăci pălăria-i găurită și cu scameAcoperă un cap cărunt și prost.* * *În truda ei, mama naturăCând a făcut femeia, a fost durăCăci pe lângă frumusețe purăI-a dat o meliță în loc de gură.De sezon...Să scoată muștele afarăPorni la luptă cu prosopulDar fără să-și atingă scopulCăci muștele veniră iară...
EPIGRAME
EugenDavid
Publicație realizată de către
Tiparul executat de cătreWest Tipo International Timișoara Tel.: 0256.244007
Având în vedere dificultățilepe care le înfruntă echipa și fap-tul că a intrat în teren direct din„vacanță”; sunt foarte mulțumitde rezultatul de duminică, cândam bătut Înfrățirea Iratoșu cu 2-1și sper ca, până la meciul de laȘeitin, fotbaliștii să se recuperezeîn totalitate. În primul rând amfost impresionat de tânărul por-tar venit de la Făget și de antre-norul său care este trup și sufletdevotat echipei noastre, apoi amremarcat pe Silviu Iștoc șiMarius Neamț care a făcut unmeci frumos, în ciuda accidentă-rii suferite. Totodată nu pot săripeste revenirea pe teren a luiCristi Oaidă care după o foartelungă absență a arătat că estegata să-și dea viața pe teren șisper să redevină „tunarul” dealtădată.
Arbitrii au fost ca de obicei nufoarte prietenoși cu echipa noas-tră dar ne-am obișnuit cu asta.Totuși, tânăra arbitră de tușă afost complet aeriană și mă întrebdacă reprezentantele sexului fru-mos au ce căuta pe terenul de fot-bal în această calitate. Ce să maispun de faptul că și așa se pierdela fiecare înjurătură pe care oaude, fie că îi este sau nu adresa-tă, deoarece nu este obișnuită cusudalme care de obicei se adre-sează bărbaților cu fluierița,atunci când calcă pe bec.
Despre eșecul Olimpiei Bârza -va care a redevenit odată cu înce-perea campionatului ciuca bătăi-lor din liga noastră nu am nimicde spus. Se întâmplă și la casemai mari. Totuși, o înfrângere cu8 la 1, chiar dacă este în deplasarenu poate fi numită decât rușinoa-să. Consider că pentru echipanoastră mai important chiar decâtsprijinul financiar rămâne cel al
suporterilor. Galeria a fost obiș-nuită cu scoruri de-a dreptulastronomice, cei care veneau încalitate de oaspeți în groapa cu leide la poalele Cetățuii plecândacasă cu coada între picioaredupă ce își încasau papara. Fie căapelau ori nu la serviciile maipuțin ortodoxe ale arbitrilor.Acum, până când Cetate Săvârșinva recupera din forța de joc pro-babil că nu vor mai fi astfel derezultate spectaculoase, dar noitrebuie să fim alături de băiețiinoștrii. Așa că săptămâna urmă-toare, toți suporterii adevărați săse îmbarce în „Clopoțel” pentruȘeitin. Băieții au nevoie de noi.Hai echipa!
Rezultate prima etapă Seria ASânpetru German – Speranțe
Turnu 0–3; Cetate Săvârșin –Înfrățirea Iratoșu 2–1; AS Aluniș– Semlecana Semlac 0–3; AC Șagu– Voința Munar 1–0; AS Doro -banți – Unirea Șeitin 5–2; Mureșul
Sinteza etapei cu dl. Eugen Joldea, liderul galeriei:
„Cetate Săvârșin a debutatcu dreptul în prima etapă”
Fănel — „Moțu” — din localitatea Valea Mare acâștigat locul doi la concursul de fitness și body-building organizat la 29 august la Lugoj, județulTimiș. „Moțu” a concurat la categoria +85 kg.
În vârstă de 30 ani, „Moțu” după cum îi spunprietenii practică acest sport în sala pe care și-aconstruit-o din resurse proprii în grădina caseisale din Valea Mare, a cărui ușă este mereu des-chisă pentru cei ce îndrăznesc să se apuce de acestatât de greu sport.
Fănel „Moțu”; locul 2 la concursul din Lugoj:„Visul meu este să ajung cât mai departe cu acest sport şisă încurajez şi alţii tineri să îmbrăţişeze culturismul; fie căvor să o facă profesionist ori doar ca să se mențină înformă. Este un sport greu, dar care aduce multe satisfacțiiși mai ales autodisciplină”.
Un săvârșinean a obținut locu 2 la concursulde fitness și bodybuilding de la Lugoj
Nicolae Bercea„Moțu” în sala de sport pe care a construit-o
din resurse proprii
Clasament Liga 5A - Etapa 1Sezon 2015 - 2016 (TUR)
