LICEUL TEHNOLOGIC TIU DUMITRESCU

Proiect pentru sustinerea examenului de obtinere a

certificatului de competente profesionale nivel 4

Specializarea: Tehnician in activitati economice

Prof. coordonator: Absolvent:

Mihaita Corina Buga Petrica Florin

~2015~

1

VALOARE DE INVENTAR SI

REGISTRUL DE INVENTAR

ARGUMENT

2

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure

informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii de

decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui

obiectiv, o conditie fundamentala o prezinta concordanta deplina care trebuie sa

existe intre datele inregistrate in conturi si realitatea faptica existenta in unitate.

Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si care

permite compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il

reprezinta inventarierea.

Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta

deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora.

In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si

organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate,

iar in al doilea rand, in decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca

intre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, in

plus sau in minus, chiar si in conditiile unei bune organizari a evidentei operative

si contabile, datorita mai multor cauze dintre care mentionam: modificari

intervenite la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze

naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scaderea in greutate etc.), fie datorita unor

cauze subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace

economice); neintocmirea sau intocmirea defectuoasa a unor documente;

neinregistrarea sau inregistrarea gresita in conturi a anumitor operatii; neglijenta si

neatentia gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile economice; etc.

CUPRINSARGUMENT

3

CAPITOLUL 1INVENTARIEREA

1.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere1.2 Functiile inventarierii1.3 Clasificarea inventarierii1.4 Etapele inventarierii1.4.1 Pregatirea inventarierii1.4.2 Inventarierea propriu-zisa1.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenţelor la inventar1.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii

CAPITOLUL 2CONTABILITATEA INVENTARIERII

2.1. Inregistrari contabile generale privind inventarierea

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ LA FIRMA SC OPTIMEDIA SRL

3.1 Scurt istoric

3.2 Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica

3.3 Inventarierea la firma SC OPTIMEDIA SRL

Bibliografie

CAPITOLUL 1

INVENTARIEREA

- procedeu al controlului gestionar al patrimoniului -

4

1.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere

Din punctul de vedere al contabilitatii, inventarierea este un procedeu de

verificare faptica, valorica si cantitativa sau numai valorica a existentei si starii

mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale, la un

moment dat.

Obiectul inventarierii il constituie:

elemntele patrimoniale proprii;

bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau

fizice;

bunurile aflate la terti.

Scopul:

determinarea reala a patrimoniului;

asigurarea integritatii patrimoniului;

repartizarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor;

constatarea cresterilor sau deprecierilor valorilor contabile ale elementelor

patrimoniale prin stabilirea valorii acuale si a valorii de utilitate;

stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aduse ca aport in

natura la capitalul social.

Momente în care se efectueaza inventarierea:

Inventarierea se efectueaza, in mod obligatoriu, in urmatoarele momente:

a) la inceputul activitatii unei unitati;

b) cel putin o data pe an, pe parcursul functionarii unitatii;

c) in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii unei unitati;

d) in cazul calamitatilor naturale sau al unor cazuri de forta majora;

e) in cazul predarii-primirii gestiunii

f) in cazul spargerii sau la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii

controlului;

g) in cazul modificarii preturilor bunurilor;

5

h) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot

fi stabilite cert, decat prin inventariere.

1.2 Functiile inventarierii

Inventarierea indeplineste urmatoarele functii:

a. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de

contabilitate si realitate. Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin

inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate se stabilesc plusurile si

minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor

scriptice cu realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor si a intaririi ordinei in

gestionarea patrimoniului. Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile

inutilizabile, comenzile sistate, creantele vechi si neincasate, etc si pe aceasta baza

se iau masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea

vitezei de rotatie si sporirea eficientei.

b. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului.

Inventarierea este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar.

Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid si se

definitiveaza bilantul contabil.

Situatia neta a patrimoniului = Active inventariate – Datorii inventariate.

Daca se face abstractie de modificarea aportului proprietarului la capitalul

social, atunci rezultatul net se determina in functie de variatia situatiei nete astfel:

Rezultatul net = Situatia neta de la sfarsitul exercitiului – Situatia neta de la

inceputul exercitiului

c. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si

vanzarilor.Unitatile patrimoniale mici si mijlocii pot folosi pentru evidenta

stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru se

inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale

elementelor patrimoniale resprective, iar intrarile din cursul lunii se inregistreaza

6

in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii, inventarierea de la

sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor

si a vanzarilor) astfel:

Iesiri din depozite = Stocuri initiale + Intrari din cursul lunii – Stocuri finale.

1.3 Clasificarea inventarierii

Inventarierile ca procedeu al metodei contabilitatii se clasifica dupa urmatoarele

criterii:

a) Dupa momentul in care se efectueaza se deosebesc:

Inventarierile periodice – se efectueaza periodic (luna, trimestru) conform

unei planificari proprii intocmite de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecvanta

acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatile fiecarei gestiuni si de

ritmul miscarii elementelor patrimoniale.

Inventarierile anuale – sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea

conturilor si intocmirea bilantului.

b) Dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale se deosebesc:

Inventarierile generale – cuprind toate elementele patrimoniale aflate in

patrimoniul unei unitati.

Inventarierile partiale – cuprind numai unele elemente patrimoniale

(materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva.

c) Dupa modul in care se efecueaza, sunt:

Inventarieri totale – se extend asupra tuturor sortimentelor care formeaza un

element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra

tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indifferent de natura lor (mijloace fixe, obiecte

de inventar, marfuri).

Inventarieri prin sondaj – cuprind numai unele sortimente sau numai unele

bunuri dintr-o gestiune.

d) In functie de conditiile in care se desfasoara inventarierile sunt:

7

Inventarieri ordinare – au, de regula, un caracter normal, planificat.

Inventarieri extraordinare – sunt impuse de anumite situatii de exceptie,

cum ar fi:

In cazul predarii-primirii gestiunii;

La cererea organelor de control;

Cu ocazia modificarilor preturilor;

Cu o cazia divizarii sau comasarii de gestiuni;

In urma calamitatilor si a altor cazuri de forta majora;

Cand exista indicii de plusuri sau minusuri in gestiune.

1.4 Etapele inventarierii

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine

administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia

gestionarii patrimoniului.

Administratorul numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care

trebuie sa fie formate din cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare

tehnica si economica. Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii

depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta gestiunii respective,

cu exceptia unitatilor mici; gestionarul are, insa, obligatia sa asiste la desfasurarea

inventarierii.

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariati proprii, cat si

pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau

juridice.

Inventarierea este o lucrare complexa care se deruleaza in mai multe etape:

Pregatirea inventarierii;

Inventarierea propriu-zisa;

Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor costatate.

8

1.4.1 Pregatirea inventarierii

Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise.

In cadrul acestei etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa

unele lucrari contabile.

Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona:

se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie

centrala de inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de

gestiuni ce urmeaza a fi inventariate;

se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe

inventarierea;

se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are

in gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii;

daca are documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in

evidenta sa operativa sau nu au fost predate la contabilitate; daca a primit

sau predate bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are

cunostinta de avidenta unor plusuri sau minusuri in gestiune;

se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;

se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se

inventariaza si se sigileaza;

se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii

de preturi. Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primate in

custodie, spre reparare sau pastrare;

se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.

Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:

se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si

analitica si in evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de

magazine, rapoarte de gestiune, etc);

9

se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din

contabilitate cu cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de

verificare sintetice si analitice;

se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima

operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de

gestiune, etc).

1.4.2 Inventarierea propriu-zisa

Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale

si se face la locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in

listele de inventariere.

Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe

categorii de bunuri si pe personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se

intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare

calitativ, bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.

Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea

denumirii, codului, unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de

evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari

de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre

persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, măsurare sau

calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele

formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separate,

bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de

benzina sau de vin de inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor

de laborator.

Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi

costatata prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest

10

procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in

afara acesteia (mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea

furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri

trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor

indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in

extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport

cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de

terti).

In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele

patrimoniale se evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu devenita valoare

contabila.

Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se

face astfel:

bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea

actuala, denumita si valoare de inventar;

bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element,

stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei;

creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala;

creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de

utilitate, stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective

de plata;

disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in

vigoare din ultima zi a exercitiului;

titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta

pentru unitatea patrimoniala, iar investiţiile financiare pe termen scurt se

evalueaza la cursul mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea

probabila de negociere, dupa caz.

In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu

valoarea de inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea urmatoarele

situatii:

11

a) daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din

contabilitate;

b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar,

diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.

Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de

inventariere, care cuprinde:

perioada si gestiunile inventariate;

persoanele care au participat la inventariere;

plusurile si minusurile constatate;

bunurile depreciate;

creantele si datoriile incerte sau in litigiu;

concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la

inventar si persoanele vinovate;

propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare

a mijloacelor fixe.

In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din

procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea

unor masuri in vederea solutionarii situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul

compartimentului financiar-contabil si a compartimentului juridic, va decide in

termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de comisie.

Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de

inventariere, vor fi trimise compartimentului financiar-contabil si rezultatele

inventarierii vor fi inregistrate in evidenta operativa (fise de magazine, raport de

gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registru de casa,

fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de

5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.

Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar,

completat anual intr-un singur exemplar.

12

1.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenţelor la inventar

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: -

confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;

- stabilirea lipsurilor imputabile;

- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;

- aplicarea scazamintelor legale.

1) Confruntarea fapticului cu scripticul

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate

faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de

magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza

astfel:

se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din

contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se

coreacteaza operativ;

se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta

operativa pentru fiecare pozitie in parte;

se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;

se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au

raspunderea gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile

contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de

prescriptie a creantelor;

se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul

lipsurilor, pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate;

se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre

datele din contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;

se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si

minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta

evidenta contabila cu valorile inventariate.

13

2) Stabilirea lipsurilor imputabile

Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa

ia masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire.

Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data

constatarii pagubei.

Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe

nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli

accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului espectiv.

Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune

este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in

functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa si se

semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a

compartimentului juridic.

3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate

Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la

stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu

eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza

asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista

posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;

diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de

gestiune si aceeasi gestiune;

lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din

degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund

de gestionarea lor.

4) Aplicarea scazamintelor legale

Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scăzăminte.

14

In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere,

scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari

decat cele constatate in plus.

Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care

s-au costatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rămân

diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra

celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu

au rezultat diferenţe.

Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea

existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.

Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor

de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la

persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea

de inlocuire.

Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile

financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse

de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere.

2.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii

- liste de inventariere

- proces verbal de inventariere

- registru inventar

- declaraţia gestionarului

CAPITOLUL 2

CONTABILITATEA INVENTARIERII

2.1 Inregistrari contabile generale privind inventarierea

Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin

debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel:

15

1. Plusul de imobilizari corporale si necorporale constatat se inregistreaza ca

o intrare de imobilizari si ca o crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul

131 “Subventii pentru investitii”:

20 “Imobilizari necorporale” = 131 “Subventii pentru investitii

21 “Imobilizari corporale” = 131 “Subventii pentru investitii

2. Plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si

ca o reducere a cheltuielilor:

301 “Materii prime” = 601 “Cheltuieli cu materiile prime”

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 “cheltuieli cu materiile prime”,

inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in

creditul contului de stoc.

3. Plusurile de materiale consumabile se inregistreaza:

302 “Materiale consumabile” = 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”

4. Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza:

303 “Materiale de natura obiectelor = 603 “Cheltuieli privind materialele de natura

de inventar” obiectelor de inventar”

5. Plusurile de produse finite se inregistreaza:

345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor”

6 .Plusurile de marfuri la o unitate care ţine evidenţa mărfurilor la cost de

achiziţie se inregistreaza:

16

371 “Marfuri” = 607 “Cheltuieli cu marfurile”

7. Plusuri de numerar in casierie

a) La unitatile cu capital privat:

5311 “Casa in lei” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

b) La unitati cu capital de stat:

5311 “Casa in lei” = 4481 “Alte datorii fata de bugetul statului”

Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din

patrimoniu a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare,

astfel:

1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate:

280 “Amortizari privind = 20 “Imobilizari necorporale”

imobilizarile necorporale”

281 “Amortizari privind = 21 “Imobilizari corporale”

imobilizarile corporale”

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate:

% = 20 “Imobilizari necorporale”

280 “Amortizari privind

imobilizarile necorporale”

6588 “Alte cheltuieli de exploatare”

% = 21 “Imobilizari corporale”

281 “Amortizari privind

imobilizarile corporale”

6588 “Alte cheltuieli de exploatare”

3. Minusuri de materii prime:

17

601 “Cheltuieli cu materiile prime” = 301 “Materii prime”

4.Minusuri de materiale consumabile:

602 “Cheltuieli cu materialele ” = 302 “Materiale consumabile”

consumabile”

5. Minusuri de obiecte de inventar:

603 “Cheltuieli privind materialele de = 303 “Materiale de natura obiectelor

natura obiectelor de inventar” de inventar”

6. Minusuri de produse finite:

711 “Variatia stocurilor” = 345 “Produse finite”

7. Minusuri de marfuri la o unitate care ţine evidenţa mărfurilor la cost de

achiziţie:

607 “Cheltuieli cu marfurile” = 371 “Marfuri”

8. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot

imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie,

care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele

nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii

necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv.

Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna,

in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea:

 4282 „Alte creante in legatura = %

cu personalul” 7588 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectata”

18

Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), in

locul contului 4282,"Alte creante in legatura cu personalul" se utilizeaza contul

461 "Debitori diversi".

Concomitent cu operatia mentionata anterior, se descarca gestiunea cu

elementele patrimoniale de natura stocurilor.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ LA FIRMA SC OPTIMEDIA SRL

3.1. Scurt istoric

Firma “OPTIMEDIA” este prezentă activ pe piaţa tamplariei PVC inca din

anul 1996, acumuland o importanta experienta in acest domeniu. In prezent ocupa

un segment important al acestei piete din NV tarii.

19

Din anul 2002, S.C. OPTIMEDIA S.R.L. este certificata de catre Societatea

Romana de Asigurare a Calitatii ca are implementat si mentine un sistem al

calitatii conform conditiilor standardului ISO 9001:2000 pentru activitatea de

productie, montaj si comercializarea tamplariei PVC cu geam termopan.

In cei peste 9 ani de activitate s-a realizat o gama larga de lucrari care

dovedesc profesionalismul si experienta S.C. OPTIMEDIA S.R.L.:

- hale si sedii pentru magazine si firme din judetele Bihor, Cluj, Satu Mare,

Maramures, Suceava, Iasi, Alba, Sibiu, Mures, Hunedoara si Salaj;

- sedii banci;

- show-room pentru prezentare autoturisme;

- sedii pentru 14 Cooperative de Credit din judetele Bihor;

- sediul Camerei de Comert din Baia Mare;

- tamplarie PVC la locasuri de cult;

- apartamente, case, vile pentru persoane fizice etc.

3.2. Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica

Denumirea societatii este “OPTIMEDIA” S.R.L.

Sediul societatii este in Romania, judetul Bihor, localitatea Oradea, str.

Johan Strauss nr. 19, si va putea infiinta sucursale, filiale, agentii sau reprezentante

in orice alta localitate din tara sau din strainatate, cu respectarea conditiilor de

forma, publicitate si inregistrare.

Forma juridica a societatii este societate comerciala cu raspundere limitata.

Obiect de activitate

Anul Cifra de afaceri

(RON)

Numar salariati

2001 3.150.000 52

2002 5.290.000 68

2003 6.850.000 74

2004 10.710.000 97

2005 11.010.000 11720

3.3 Studiu de caz privind inventarierea

1. SC “OPTIMEDIA” SRL avand ca obiect de activitate productia de geamuri,

usi termopan si accesorii prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie:

Produse finite 52150 Capital social 361150Materii prime 22790 Amortizari privind

imobilizarile corporale2850

Obiecte de inventar 8160 Furnizori 1000Mijloace fixe 807100 Salarii datorate 2000Imobilizari corporale in curs

23660 Venituri din productia de imobilizari corporale

558000

Imobilizari necorporale 7060Conturi la banci 1000Casa 1080Clienti 2000Total 925000 925000

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii:

1. Se aprovizioneaza de la furnizor cu materii prime in valoare de 2000 lei, TVA

19% si se primesc pe baza avizului de insotire.Ulterior soseste factura si se

plateste prin virament bancar

2. Se vand produse finite in valoare de 6000 lei, TVA 19%

3. Se inregistreaza amortizarea lunara (liniara) a unui utilaj.Valoarea contabila a

utilajului este de 9000lei, iar durata de folosinta 10 ani

4. Se vinde utilajul, amortizat 30%, la pret de 7000 lei, TVA 19% si se scoate

din evidenta

5. Se incaseaza, prin banca 5000 lei din contravaloarea produselor finite

vandute, iar diferenta se inaseaza prin casierie.

6. Se primeste factura telefonica, valoare facturata 200 lei, TVA 19%. Achitarea

cu 5 zile intarziere atrage dupa sine o penalizare de 2% pe zi intarziere.

7. Se platesc salariile datorate in valoare de 2000 lei.

21

8. La sfarsitul lunii decembrie, SC “OPTIMEDIA” SRL prezinta in urma

inventarierii generale urmatoarea situatie rezultata din listele de inventariere:

a) La gestiunea de materii prime s-au constatat urmatoarele diferente:Contul 301

U/M S.faptic S.scriptic P/u Cantit.plus

Cantit.minus

Valoareplus

Valoare minus

Balamale fara role maro

Buc 60 62 125 - 2 250

Balamale fara role alb

Buc 63 60 124 3 - 372 -

Contrabroasca Stulp Roplasto

Buc 123 125 20 - 2 - 40

Legatura colt Buc 124 120 8 4 - 32 -

b) La gestiunea de obiecte de inventar s-au constatat urmatoarele diferente: Contul 303

U/M S.faptic S.scriptic P/u(RON)

Cantit.plus

Cantit.minus

Valoareplus

Valoare minus

CD-ROM Samsung

Buc 3 4 110 - 1 - 110

Calculator CASIO

Buc 9 8 60 - 60 -

c) La gestiunea de produse finite s-au constatat urmatoarele diferente: Contul 345

U/M S.faptic S.scriptic P/u Cantit.plus

Cantit.minus

Valoareplus

Valoare minus

Prag aluminiu

ML 118 120 67 - 2 - 134

Maner usa

Buc 104 105 90 1 - 90 -

Broasca Buc 125 124 50 1 - 50 -

22

d) La gestiunea de mijloace fixe s-au constatat urmatoarele diferente:

U/M S.faptic S.scriptic P/u(RON)

Cantit.plus

Cantit.minus

Valoareplus

Valoare minus

Masina prelucrat jaluzele (amortizat 40%)

Buc 2 3 2950 - 1 - 2950

Ferestrau debitat dublu sipci(integral amortizat)

Buc 4 3 1600 1 - 1600 -

e) La gestiunea de imobilizari necorporale s-au constatat urmatoarele diferente:

U/M S.faptic S.scriptic P/u(RON)

Cantit.plus

Cantit.minus

Valoareplus

Valoare minus

Marca Buc 1 2 550 - 1 - 550Program informatic

Buc 9 8 320 1 - 320 -

f) La inventarierea numerarului din casierie s-a constatat urmatoarea situatie:

- sold scriptic: 680

- sold faptic: 650

Bibliografie

1) Mihaela Stefanescu - Negocierea in afaceri - manual pentru clasa a XII-a (filiera tehnologica, profil servicii, tehnician in activitati economice), 2009

2) Suzana Camelia - Mediul concurential, clasa a XII-a, filiera tehnologica, profil servicii, 2009

23

3) Maria Popan - Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor (modul IV, clasa a XI-a, filiera tehnologica, profilul servicii, calificarea: tehnician in activitati economice)

4) Vonea Razvan Lucian - Contabilitatea evenimentelor in administratie, clasa

a XI-a, filiera tehnologica, profil Servicii

24