Home >Documents >Introducere Tunisia Corect (1)

Introducere Tunisia Corect (1)

Date post:07-Aug-2015
Category:
View:76 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:

www.lucrari-de-licenta.comINTRODUCERE

Lucrarea de fa prezint un amplu tablou de ansamblu ce face referire la Tunisia care n limba arab este prezentat sub denumirea de Tunis, oficial Republica Tunisian, este o ar situat n nordul africii ,este cea mai mic ar situat aproape de Munii Atlas .Se nvecineaz cu Algeria n vest i Libia n Est . Denumirea rii provine de la numele capitaliei Tunis i este ara situat n zona cea mai estic a Maghrebului avnd cea mai mare insul numit Djerba situat la 514 km.Fiind poziionat ntre rile continentului african are clim deosebit de cald adaptndu-se climatului Mrii Meditareneene. Tunisia se ntinde de la Capul Bon, n vecintatea Italiei, pn n deertul Saharei, mrginit de graniele cu Libia i Algeria. Tunisia este un trm cu orae strvechi, un litoral cu clim plcut .Unul dintre aspectele elocvente ale Tunisiei este faptul ca fiecare ora pare a fi foarte vechi. ara a aparinut fenicienilor, cartaginezilor, bizantinilor, romanilor, arabilor, turcilor i francezilor, toate aceste imperii lsndu-i amprenta asupra celei mai mici ri din Africa, dar care are suficient diversitate ct pentru un continent intreg. Totodata Tunisia este i una dintre cele mai moderne naiuni islamice. De la independena statului din 1956, conducatorii rii au fost adepii separrii dintre religie i politica i au descurajat fundamentalismul islamic.Coasta Mediteranei de 1.400km este alctuit de plaje dar Vestul rii este teren muntos, munii atlas mprind Tunisia ntre sudul semiarid i nordul fertil. n nord se afl pdurea Kroumirie i vile rurilor Bizerte i Medjerda. Cu o suprafa de 163.155 km i cu o populaie de aproximativ 10.000.000 de locuitori, are poziie favorabil din punct de vedere geografic, aici clima este mediteranean, n partea de nord cu temperaturi maxime de cca 34-35 i cu o temperatur a apei mrii de 27, corelat cu ierni blnde, puin umede i clduroase, unde temperatura nu coboar sub 12.Deertul este alctuit din chott-uri, (lacuri srate secate, de mare ntindere) i oued-urile, albiile secate ale rurilor de primvar. Bogia geografic mparte Tunisia ntr-un Nord verde, plin de vegetaie abundent, de cmpuri de gru, de plantaii de vi de vie i pomi fructiferi, la partea central ce cuprinde muni i face trecerea la deert pn la dune.1

www.lucrari-de-licenta.com

CAPITOLUL IASPECTE GENERALE PRIVIND TUNISIA I.1.Tunisia Perla mediteranean

Din literatura de specialitate reiese faptul c Tunisia este considerat cea mai vestit poart ctre Orient , este situat ntr-o lume ndeprtat dar uor accesibil ,la aproximativ trei ore de zbor din Romnia, n partea de Nord a Africii. Medinele din Hammamet i Sousse, Colosseul din El Jem, locuinele troglodite din Matmata, ruinele Cartaginei sunt mrturiile unei culturi de peste 3000 de ani. Clima mediteranian, plajele cu nisip fin, marea albastr cristalin, practicarea diferitelor sporturi (golf, scufundri) n orice perioad a anului sunt atracii pentru cei care prefer o odihn activ. Dunele de nisip din Sahara alturi de minunatele comori ale naturii v invit s cunoatei lumea misterioas a estului. Infrastructura dezvoltat, lanurile hoteliere moderne i ospitalitatea tunisian reprezint garania unei vacane de neuitat.

2

www.lucrari-de-licenta.comI.2. Scurt istoric

Timp de 3000 de ani , tunisia a fost martora fenicienilor , romanilor , vandalilor, bizantinilor , arabilor , spaniolilor , turcilor sau n final a francezilor .Au venit ca fugari sau aventurieri, s cucereasc sau s pretind ,rzboinici sau misionari ,comerciani sau agricultori fiecare lsnd o parte din povestea lor n piatr sau mozaic,pe dealurile Cartaginei sau la Bogia i faima Cartaginei au atras atenia lui Alexandru cel Mare care n anul 323, cnd a ocupat Tyrul, a promis c va cuceri i Cartagina, murind ns nainte de a-i duce promisiunea la ndeplinire. Dup ocuparea Tyrului de ctre Alexandru cel Mare , Cartagina s-a reorientat i a nceput s construiasc un imperiu propriu n vestul Mediteranei, aceast ncercare , derulat dup anul 300 .Hr. a epuizat ns rapid resursele Cartaginei. Principalul obiectiv al Cartaginei era stpnirea insulei Sicilia, stpnire pentru care a trebuit s lupte timp de un secol, n anul 200 .Hr cu grecii. Cnd Cartagina aproape c i-a sub control insula o nou putere apare n zon:Roma cnd atenia acesteia va fi i ea ndreptat asupra Siciliei ,aa c rapid s-a ajuns la un conflict devastator ntre cele dou ceti . Cele dou puteri au purtat 3 rzboaie numite Rzboaiele Punice , cel mai celebru fiind cel de-al II-lea n care Hanibal generalul cartaginez traverseaz munii Alpi cu o armat n care avea i 38 de elefani.La captul celor trei rzboaie Roma a reuit s nving (anul 146 .Hr) Cartagina i s-i ocupe locul n comerul i influena politic din regiune.Rzbunarea roman va fi ns crud, pentru oraul ce li s-a opus atta timp Fenicienii au ntemeiat aezri pe teritoriul actual al Tunisiei nc din jurul anului 1000 .Hr., cea mai important fiind Cartagina ,care a dominat comerul n Mediterana central ,pn cnd a fost distrus de romani n anul 146 .Hr.Tunisia a rmas parte a Imperiului Roman pn a fost ocupat de vandali la jumtatea secolului al-V-lea d.Hr. n secolul al-VI-lea ,Tunisia este recucerit de Imperiul Bizantin ,ea devenind parte a lumii islamice odat cu expansiunea islamului al VII-lea ,ea ajungnd un centru important al culturii islamice n Africa de Nord .Roma se temea chiar i de numele oraului, n senatul roman existnd un anume Cato care i ncheia orice discurs, despre orice tem, cu cuvintele:,,i totui cred c trebuie distrus Cartagina.3

www.lucrari-de-licenta.comCato a reuit s i ndeplineasc visul apelnd la un iretlic, a servit senatorilor fructe proaspete i apoi le-a spus :,,aceste fructe au fost culese acum dou zile din grdinile Cartaginei, att de aproape este dumanul de noi.Atunci senatorii au votat ca o nou expediie militar, condus acum de Cato, s distrug definitiv cetatea rival. n anul 114 .Hr. o expediie roman a ajuns n faa Cartaginei i a cerut n semn de pace dezarmarea complet a oraului, speriai de ideea unui nou conflict cu Roma , cartaginezii sau supus i i-au predat armele, apoi dezarmai fiind comandantul armatei romane, Cato le-a cerut s mute ntreg oraul 10 km n interior, ceea ce ar fi nsemnat finalul Cartaginei. Disperai locuitorii au decis s reziste i-au ncropit arme din tot ceea ce mai aveau ,femeile chiar i-au donat prul pentru a face arcuri i timp de 6 luni au rezistat eroic romanilor. Finalul nu putea fi ocolit, trupele romane au cucerit oraul, l-au jefuit fr mil i distrus sistematic, pn nu a mai rmas nimic. Chiar i astzi arheologilor le este greu s mai gseasc o urm din ceea ce odinioar fusese un magnfic i impresionant ora.Ruinele Cartaginei, mrturie tcut a distrugerilor romane.Teritoriul Cartaginei a fost transformat n provincie roman i n grnarul Romei, coastele fertile ale Tunisiei de azi fiind principalul productor de gru, vin i fructe al Romei. Noua provincie roman a fost linitit timp de cinci secole i fiind transformat n zona de plceri i de cltorii a romanilor de vaz, astzi ruinele a mii de vile romane opulente stnd mrturie a faptului c dintotdeauna Tunisia a fost o zon de plcere i turism.Decderea imperiului roman i venirea popoarelor migratoare, nordice, schimb destinul zonei, n anul 425 vin aici vandalii, neam germanic atras de mirajul cldurii i al bogiei coastelor tunisiene. Ultimul mprat roman, cum i s-a spus deseori, Justinian cel Mare ( anii 527-565), a recucerit zona pentru imperiu. Noua stpnire roman (sau mai precis bizantin) a durat puin, din anul 622 o nou religie i face apariia n zona bazinului mediteranian : Islamul .Dup moartea profetului Mohamed, n anul 632, Islamul ncepe o politic de cucerire rapid a ntregului rm sudic al Mrii Mediterane, Tunisia de azi fiind i ea cucerit n anul 647, n urma unei victorii clare n faa armatei bizantine la Sbeitla.

4

www.lucrari-de-licenta.comNoii cuceritori , condui de Oqba Ibn Nafaa, au transformat rapid zona ntr-o zon islamic i au construit o nou capital, n zona deertului, la Kairouan. Venii din zona Arabiei Saudite, iubitori de cldur i nisip, mica aezare berber: Kairouan le oferea exact ceea ce i doreau, un loc ca acas de unde s controleze zona. Kairouanul a intrat rapid ntr-o perioad de dezvoltare rapid, Oqba Ibn Nafaa a construit Marea Moscheie din Kairouan, cel mai celebru monument din nordul Africii care unete o construcie impresionant cu o armonie deosebit a spaiilor i dimensiunilor, n plus n zilele caniculare pereii moscheii ofer un joc de ntuneric i umbre absolut unic pentru un european. Dup trei sute de ani de glorie, n anul 909 odat cu venirea la putere a unei noi dinastii fatimide, de influen egiptean, dornice de lux i o via comod, Kairouanul aflat n deert va fi prsit.Noua capital va fi aezat n zona perfect de coast , la Mahdia. Guvernatorul de la Mahdia va construi aici fortificaii i palate i va ntrii ntreaga coast tunisian cu ribaturi castele ntrite. Astfel de ribaturi pot fi gsite azi la Sousse, Tunis, Hammamet, iar la Monastir se va vedea i azi o mnstire (de aici i numele localitii) transformat n fortificaie. n anul 1574 Tunisia iese de sub sfera de influen a Egiptului i intr sub cea a Imperiului Otoman, fiind ocupat de Soliman Magnficul, cel mai mare suveran otoman.Stpnirea islamic va fi ntrerupt, n anul anul 1555, de o expediie cretin a mpratului Carol Quintul, ce ncerc s restaureze cretinismul. Dup doar doi ani de ocupaie cretin Tunisul va reocupat i practic regiunea rmne linitit, pn n anul 1705, cnd guvernatorul Hussein Ibn Ali se rupe de Imperiul Otoman, aflat n decdere pe atunci i se proclam independent. Motenirea pe care au lsat-o Tunisiei moderne este o concentrare de legturi istorice fiind mai bogat ca oriunde altundeva n Africa .Numele locurilor au origini arabe ,berbere ,latine sau punice ,ns protectorul francez dintre anii 1881i 1956 a dus la deformarea multora dintre acestea .Poziia favorabil a Tunisiei ncepe s atrag atenia marilor puteri, pe rnd apar la Tunis consuli ai Marii Britanii i ai Franei, ce ncearc s i impun influena.

5

www.lucrari-de-licenta.comDin aceast competiie va iei nvingtoare Frana, care n anul 1881 obine semnarea unui acord cu guveranatorul Tunisului ceea ce i permite s debarce trupe, s trimit flota militar n porturile tunisiene i s construiasc fortificaii. Dup anul 1881 practic legile franceze, administraia francez, coala francez, totul va fi inclus n viaa tunisienilor. Tunisia va participa la toate marile evenimente ale Franei. Trupe tunisiene vor lupta att n primul ct i n al doilea Rzboi Mondial, Tunisia va fi ocupat de trupele germano-italiene n perioada celui de al doilea Rzboi Mondial, ara fiind transformat n anul 1943 n cmp de btlie ntre trupele aliate: franco-britanico-americane i cele germano-italiene, iar n anul 1943 luna mai , germanii i italienii capitulnd i Tunisia fiind eliberat.n anul 1956, n condiiile n care Frana se retrgea din toate coloniile sale, a intervenit un acord privind i soarta Tunisiei. Dac n alte pri retragerea francez s-a fcut sub presiune armat, n Tunisia nu au existat violene, totul fiind nc o mrturie a caracterului i inteligenei poporului tunisian. Fr distrugeri i violene, n anul 1956 ,Tunisia devine independent i i pstreaz relaiile privilegiate cu Frana, vin aici, n continuare investiii franceze i dezvoltarea economic continu, Tunisia fiind cel mai dezvoltat stat din regiune.Noul preedinte Habib Bourghiba va demara, dar fr excese, o campanie de tunisianizare adic de sprijinire a elitelor naionale pentru a prelua administrarea rii. Dup anul 1987 Tunisia intr ntr-o nou etap odat cu noul preedinte Zine ElAbidine Ben Ali care aduce n Tunisia o continuarea a dezvoltrii economice prin turism, agricultur i infrastructur, Tunisia pstrnd toate avantajele civilizaiei de tip francez i fiind gata de provocrile de dup anul 2000. Astzi Tunisia unete un trecut de care are de ce s fie mndr cu un prezent i un viitor ce se anun sigur n condiiile n care n ar exist o dezvoltare economic susinut, iar scena politic este ocolit de explozia islamismului fundamentalist din alte ri i de atentatele ce nsngereaz alte inuturi. Tunisia rmne ceea ce a fost din totdeauna, o oaz de linite i pace pe rmul de sud al Mediteranei. n anul 1574 a fost ncorporat n Imperiul Otoman, fiind condus de la Constantinopol prin intermediul guvernatorilor Turci ,aa numiii Bei .n anul 1881,odat cu declinul Imperiului Otoman,Tunisia devine protectorat francez .6

www.lucrari-de-licenta.comn timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Tunisia a fost sub guvernarea Regimului de la Vichy. Dup rzboi, Tunisiei i-a fost dat autonomie n anul 1954 ca urmare a unor revolte populare .Independena i-a fost acordat la data de 20 martie 1956, i Partidul Neo-Destour (Noua Constituie), condus de Habib Bourguiba a luat puterea .Habib Bourguiba a devenit preedinte pe via n anul 1959 .n anul 1987 Habib Bourguiba a fost rsturnat de ctre Zine El Abidine Ben Ali, care la rndul lui a fost rsturnat de o revolt popular n ianuarie 2011 . Primele faze ale rzboiului n Africa de nord au fost marcate de lipsa de provizii i incapacitatea asigurrii unui sprijin logistic concentrat. Bazele de aprovizionare ale prilor combatante erau foarte deprtate de linia frontului: cele britanice la Alexandria, iar cele italiene la Benghazi i Tobruk. ntre ele se ntindeau peste 650 km de deert, care putea fi traversat cu uurin doar printr-un coridor ngust care se ntindea de-a lungul malului Mediteranei. n acel timp, forele navale britanice i italiene erau sensibil egale n Marea Mediteran, fiecare dintre ele reuind s mpiedice inamicul s aprovizioneze pe calea apei bazele din Alexandria, respectiv Tobruk. Nivelul sczut al proviziilor a dus la nceput la o lupt de du-te vino de-a lungul coastei mediteraneene. Ofensiva iniial italian a dus la o naintare de aproape 1.650 km spre grania egiptean, dar cnd au ajuns att de departe, proviziile lor erau aproape terminate i capacitatea de reaprovizionare era redus. Britanicii, aflai foarte aproape de bazele lor de aprovizionare, au organizat rapid o contraofensiv victorioas n Libia. Dup sosirea germanilor n Africa, frontul s-a mutat din nou spre est, pentru ca naintarea forelor Axei s se opreasc din nou din cauza suprantinderii liniilor de aprovizionare.Situaia s-a schimbat radical n anul 1942. Dei n Mediterana forele navale britanice i italiene continuau s duc lupte dure, faptul c Malta rmsese ferm sub controlul Aliailor le-a permis acestora s limiteze drastic aprovizionarea Axei pe mare. Mai mult, Aliaii au crescut n mod copleitor volumul de provizii destinate frontului, ceea ce s-a dovedit un avantaj hotrtor.Odat cu retragerea german provocat de ofensiva victorioas a lui Bernard Montgomery n Egipt dup a doua btlie de la El Alamein din noiembrie 1942, n condiiile n care britanicii nu mai sufereau din cauza lipsei proviziilor ca la nceputul7

www.lucrari-de-licenta.comluptelor, nu a fost dect doar o chestiune de timp pn cnd Aliaii au reuit s mute linia frontului n Libia. Pe 8 noiembrie a fost declanat Operaiunea Tora -debarcarea Aliat n vestul Africii -ceea ce a fcut ca forele Axei s fie prinse la mijloc, ntr-o Libie greu de aprat. rmurile tunisiene au fost locuite din cele mai vechi timpuri, urme de locuire preistoric fiind gsite n zona litoralului nc de acum 1.500.000 de ani. Abundena de produse oferite de solul fertil i de apele mrii au fcut ca aici s nfloreasc civilizaii puternice. De altfel ncepnd cu anul 5.000 .Hr. n chiar zona de sud apar imense orae numite tell, populate cu peste 10.000 de locuitori, i care au lsat n urm imense picturi cu scene de vntoare, agricultur i dansuri magico-religioase, picturi considerate componente ale patrimoniului universal. Dup anul 500 .Hr. ajung aici, de pe coasta de est a Mrii Mediterane, fenicienii (venii din oraul Tyr, din Libanul de azi) i ntemeiaz ceea ce va fi unul din cele mai mari orae ale antichitii: Cartagina. Oraul este bine poziionat la ntretierea a dou continente, Africa i Europa i la confluena Mediteranei Occidentale cu cea Oriental, a prosperat rapid. Navele de comer ale Cartaginei, dar i cele militare, au stpnit practic fr egal i concuren bazinul vestic al Mediteranei i au fcut legtura cu oraul mam Tyr. Bogia i faima Cartaginei au atras atenia lui Alexandru cel Mare care n anul 323, cnd a ocupat Tyrul, a promis chiar c va cuceri i Cartagina, murind ns nainte de a-i duce promisiunea la ndeplinire. Dup ocuparea Tyrului de ctre Alexandru cel Mare, Cartagina s-a reorientat i a nceput s construiasc un imperiu propriu n vestul Mediteranei, aceast ncercare, derulat . Poziii defensive mai uor de organizat existau n vest, n Tunisia. Tunisia este mrginit la est de Golful Sidra i la nord de Marea Mediteran. Cea mai mare parte a frontierei terestre vestice cu Algeria este definit de crestele Munilor Atlas. Aceast zon de frontier era relativ uor de aprat, n regiune neexistnd dect un numr limitat de trectori pe direcia nord-sud. n sudul Tunisiei, o serie de muni de nlime mic controleaz cile de deplasare spre litoral.

8

www.lucrari-de-licenta.comFrancezii construiser mai nainte de cucerirea italian o linie defensiv (linia Mareth) de 20 km lime i 30 km adncime mpotriva atacurilor dinspre Libia. Doar n nordul Tunisiei se afla o zon care ar fi favorizat atacurile. Munii Atlas ncetau s mai fie o barier natural, lipsa culmilor lor lsnd o zon vast a litoralului nord-vestic neprotejat din punct de vedere natural mpotriva unui atac armat. n general, Tunisia oferea o baz de operaiuni relativ uor de aprat. Liniile defensive din nord puteau face fa forelor aliate ale Operaiunii Tora, n vreme ce n sud linia Mareth era extrem de puternic. ntre cele dou regiuni se aflau munii Atlas cu pasuri uor de aprat. n plus, Tunisia avea dou porturi cu ape adnci - Tunis i Bizerte, aflate la doar cteva sute de kilometri de bazele de aprovizionare italiene din Sicilia. Proviziile puteau fi transportate ntr-o noapte, ntunericul protejndu-le de atacurile avioanelor RAF. Prin comparaie, operaiunile de aprovizionare a bazelor din Libia aveau nevoie de o cltorie de 24 de ore, ceea ce le fcea extrem de riscante.Adolf Hitler considera c germanii aveau o excelent baz defensiv n Tunisia, putnd s reziste luni sau chiar ani, ncurcnd astfel planurile ofensive aliate din Europa. Unitile forelor aliate participante la Operaiunea Tora, care debarcaser la Alger, aa numita Fora de asalt estic, avuseser ca obiectiv ca, dup debarcarea pe litoralul african, s continue atacul prin aciuni ale comandourilor i ale forelor aeropurtate n Tunisia. Aceste planuri au fost ntrziate de comandanii locali ai trupelor franceze Vichyiste, care au nceput negocieri cu Aliaii. Aliaii au fost obligai s lase garnizoane numeroase n teritoriile controlate de Regimul de la Vichy n nord-vestul Africii. Dei Aliaii au reuit s construiasc o serie de baze avansate, bine aprovizionate, ei nu au mai fost capabili s ntreprind aciuni ofensive imediate. Un atac cu anse de reuit mpotriva Tunisiei ar fi fost posibil doar dac ar fi fost declanat imediat dup debarcarea Aliailor, iar Eisenhower avea s scrie mai trziu c ,,operaiunile americanilor au violat toate principiile recunoscute ale rzboiului. Oficialitile tunisiene nu erau hotrte ce tabr s sprijine i n plus tunisienii nu au permis accesul niciunei pri beligerante la bazele lor aeriene. Pe 10 noiembrie, italienii au trimis 28 de avioane de vntoare la Tunis.9

www.lucrari-de-licenta.comDup 2 zile mai trziu, italienii au nceput un pod aerian prin intermediul cruia au transportat peste 15.000 de soldai i 581 de tone de echipament. Pe mare, italienii au transportat 176 de tancuri, 131 de piese de aetilerie, 1.152 de vehicule i 13.000 de provizii. Pn la sfritul lunii, italienii au transportat n Tunisia trei divizii germane i dou divizii italiene. Pe 12 noiembrie, Walther Nehring a fost numit comandant al Corpului German al 90-lea, iar pe 17 noiembrie i-a preluat postul. Dup negocieri lungi, pe 22 noiembrie, comandanii francezi au acceptat ca Africa de nord Vichyst s treac sub controlul Aliailor, ceea ce a permis garnizoanelor aliate s se ndrepte spre frontul tunisian. Pn n acel moment, germanii reuiser s concentreze un ntreg corp de armat n Tunisia, iar forele Axei le depeau pe cele ale Aliailor la aproape toate capitolele. Aliaii aveau disponibile n zon numai dou grupuri de brigzi i uniti de sprijin de artilerie i blindate. Ei au sperat c, dac atac rapid, mai nainte ca forele Axei s reueasc s se organizeze complet, vor fi capabili s cucereasc Tunisia cu pierderi minime. Cele dou coloane aliate au avansat spre Djebel Abiod, respectiv spre Beja. Luftwaffe se bucura de superioritatea aerian, decolnd de pe aeroporturi locale, n vreme ce avioanele aliate trebuiau s zboare de pe aeroporturile din Algeria . Asaltul aliat . Cele dou coloane aliate s-au concentrat la Djebel Abiod i Beja, pergtindu-se pentru un asalt pe 24 noiembrie. Brigada a 36-a trebuia s nainteze de la Djebel Abiod spre Mateur, iar brigada a 11-a trebuia s nainteze pe valea rului Merjerda pentru a cuceri Majaz al Bab (care aprea pe hri ca Medjez el Bab sau Medjez), dup care s continue naintarea spre Tebourba, Djedeida i Tunis. Blade Force trebuia s atace naintnd pe drumurile de ar i s se strecoare prin zona dintre cele dou brigzi de infanterie spre Sidi Nsir i s atace prin flanc Terbourba i Djeida. Atacul de pe flancul nordic nu a avut loc datorit ploilor toreniale care au ncetinit toate pregtirile aliailor. n sud, Brigada a 11-a era inut pe loc de rezistena ndrjit de la Medjez. n schimb, Blade Force a naintat spre Sidi Nsir pentru a trece prin Pasul Chouigui, la nord de Terbourba.

10

www.lucrari-de-licenta.comRetragerea germanilor spre Djedeida i recucerirea iniiativei.La nceputul zilei de 26 noiembrie, brigada a 11-a a fost capabil s intre n Medjez fr s ntmpine rezisten, iar pn la sfritul zilei au ocupat Tebourba, care fusese i ea evacuat de germani. Aliaii au nceput s fac preparative pentru atacul pe direcia Djedeida. Pe 27 noiembrie ns, germanii au atacat n for, ucignd 137 de soldai aliai i lund 286 de prizonieri. Brigada a 11-a a contraatacat n primele ore ale zilei de 28 noiembrie spre aeroportul Djedeida. Atacul britanic a fost sprijinit de tancurilor americane din ale compaiei B a Diviziei I american. Aprarea antitanc german a distrus rapid 19 tancuri americane, iar atacul aliat s-a mpotmolit .Pe 29 noiembrie, au nceput s soseasc de la Alger noi uniti din Divizia a 78-a, ca s nlocuiasc batalioanele Brigzii a 11-a, puternic afectate de lupte. Pe 1 decembrie, forele Axei au organizat un contraatac, care amenina s izoleze Brigada a 11-a i s strpungliniile Aliailor pn n zona din spatele frontului. Ofensiva Axei a fost ntrziat de luptele grele cu britanicii mai bine de patru zile, ceea ce a permis retragerea controlat n regiunea mai nalt de la vest de Terbourba.Unele dintre unitile britanice au suferit n aceste lupte pierderi de pn la 75% din efective I.3.Aezare geografic Tunisia este cea mai nordic ar a Africii i n acelai timp, cea mai mic din grupul rilor situate de-a lungul munilor Atlas.n partea de est Tunisia se nvecineaz cu Marea Mediteran, la vest, cu Algeria, nordul este muntos, iar treimea sudic este dominat de Sahara. Distana medie ntre grania vestic i cea estic este puin peste 200 km, suprafaa total fiind comparabil cu cea a Marii Britanii fr Scoia. Relieful este variat i spectaculos. n nord, coastele Mediteranei se pierd n interiorul lanului muntos care ncepe la vest cu pdurile de plut de la Ain Draham i se termin cu lacurile gemene de la Bizerta i Ichkeul. Centrul Tunisiei este predominant de stepa, bogat n ruine romane i mrginit la vest de Jebel Chambi, cel mai nalt vrf muntos al Tunisiei (1520 m).

11

www.lucrari-de-licenta.comMergnd spre est, se ntlnesc plantaii nesfrite de mslini. Un lan de dealuri aride din Metlaoui pn la Maknassy fac un ultim front n faa deertului. n est se ntlnesc un mnunchi de insule, dintre care cea mai cunoscut turistic este Jerba. Sahara tunisian ncepe cu chorturi-lacuri srate pe jumtate secate, care snt adevrate spectacole n timpul verii.Amestecul de sare i nisip continu pe uscat muli kilometric,formnd o crust tare care ofer nite reflexii ireale n lumina soarelui.n apropierea choturilor ncep oazele, imaginea exotic a palmierilor, a cmilelor i a izvoarelor de ap neavnd deloc nevoia de exagerri n recomandrile turistice .

Este la jumtatea distanei dintre Oceanul Atlantic i valea Nilului. Coordonatle geografice ale rii sunt ntre 37,20 i 30 i 10 latitudine i 730 i 12 longitudine estic .Limea maxim ( nord-sud) 780 km, este ntre Cap Blanc i punctual de frontier Bordj el Khadra iar pe direcia est-vest 380 km ntre insula Djerba i Nefta. Se nvecineaz cu Algeria la vest i cu Libia la sud-est. La nord i est ,are deschidere la Marea Mediteran, lungimea coastei fiind de 1.148 km.

12

www.lucrari-de-licenta.comNord vestul rii este mrginit de Tell Munii Atlas. Paralel cu rmul pn la golful Bizertese afl lanul munilor Kroumirie cu 700-800 m nlime, continuat cu dealurile Mogod cu o nlime de 300-400 m care se termin cu Cap Blanc, un rm stncos la mare. Valea fluviului Medjerda este o regiune agrar roditoare. Munii mai nali din ar sunt aliniai pe direcia nord-est ,Cap Bon, spre sud-vest unde se afl muntele cel mai nalt (Djebel Chambi, 1.544 m) cu o lungime de 220 km de-a lungul coastei Mrii Mediterane, ntre Hammamet i Skhira, Sousse i Sfax. Acest munte este nconjurat de Sahel (es) roditor (optim culturii de mslini) rcorit de vntul mediteranean. n sudul munilor se afl o zon de depresiune asemntoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri srate), aceast regiune fiind urmat n sud de Sahara. La grania cu Libia, spre vest, este esul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continu spre mare cu un trand nisipos. Clima. O clim arid n sud, care devine mai umed spre rmul mrii la nord, ceea ce explic zona asemntoare stepei (cu veri fierbini i ierni reci). Din Tunisia central spre sud domin o clim tipic deertului. Temperatura medie este n ianuarie 10 C iar n august 26 C. n sudul Munilor Atlas domin tot timpul anului o clim cald uscat cu puine precipitaii, temperaturile atingnd 45 C. Diferenele cele mai mari de temperatur sunt n zona Saharei - vara cu 50 C, iar iarna atingnd temperatura de nghe. Dinspre Sahara bate vntul iroco (scirocco), un curent de aer uscat i fierbinte. Precipitaiile anuale n nord sunt cuprinse ntre 500-1.000 mm n apropiere de coasta mrii, ating 1.500 mm n muni, iar n sud sunt 200 mm pe an. Flora i fauna. Aceasta fiind dependent de clim, n nord i n Munii Atlas sunt pduri de foioase cu tufiuri (macchie), animale slbatice: mistrei, iepuri, spre sud n regiunea de step fiind gazele, pe cnd n sud n zona deertului fiind scorpioni, erpi, vulturi . Pentru a proteja unele specii de animale pe cale de dispariie aflate n mare pericol, n Tunisia au fost nfiinate numeroase parcuri naionale i rezervaii. Dintre acestea 8 au fost constituite numai n ultimii ani.

13

www.lucrari-de-licenta.comCel mai nsemnat este Parcul Naional Ichkeul, cu o suprafa de 12600 de hectare, aflat n regiunea Bizerte, care a fost nscris pe lista monumentelor naturale mondiale UNESCO. n rezervaiile tunisiene triesc vidre, gazele, hiene, mufloni i cerbi, porci spinoi, ri, acali i vulpi, broate estoase i, mai ales, un mare numr de specii de psri. Tunisia este una dintre destinaiile favorite ale psrilor migratoare i se spune c pe teritoriul ei pot fi ntlnite pn la 360 de specii, printre care piigoii, vulturii, pescruii i psrile flamingo cu penajul minunat colorat . Accesul n anumite parcuri naionale este destul de problematic, unele dintre acestea aflndu-se n zone militare. Zembra-Zembretta, spre exemplu, care este n apropierea unei baze militare, nu poate fi vizitat de turiti. Lng orelul numit Meknassa se gsete Parcul Naional Bou Hedma, unde se ncearc reconstituirea populaiei iniiale a unor animale aflate n ziua de azi pe cale de dispariie mai ales struii, cerbii i muflonii. n Parcul Naional Feija, din apropierea graniei cu Libia, i-au gsit adpost nu numai pisicile slbatice, gazelele i acalii, ci i vulpile deertului, animale extrem de rare, care aproape au disprut cu totul. n Tunisia, vulpile sunt considerate drept animale destul de periculoase. O ameninare pentru vizitatori pot fi i scorpionii sau unele specii de erpi otrvitori. Se recomand, de aceea, s nu subapreciai aceste pericole, iar n timpul excursiilor n mijlocul naturii s purtai, pe ct posibil, pantaloni lungi i nclminte suficient de nalt. Populaia are n prezent : - o populaie de 8362000 locuitori; -In 1921:2094000;1946:3281000;1980:6392000); -natalitatea 25,8 la mie; -mortalitate 4,7 la mie; -populaie urban 54%; Orae principale (mii loc.):Sfax (232),Ariana (99),Bizerte (95),Gabes (92) Sousse (84),Kairouan (72).Arabi;minoritar berberi i europeni.Cea mai mare parte a populaiei este concentrat n zona nordic (mai puin de 1/3 din suprafaa rii)14

www.lucrari-de-licenta.communtoasa,cu climat placut i terenuri fertile. Culte:islamism circa 99%. Cu puin sub 9 milioane de locuitori, Tunisia are o populaie extrem de tnr, jumtate din locuitori avnd sub 20 de ani. Majoritatea tunisienilor de astzi sunt musulmani, dar nu fundamentaliti. Un peisaj aparte n lumea arab, Tunisia are i comuniti de evrei. Circa 98 % din numrul populaiei sunt arabi i berberi asimilai de arabi. Numai 1,2% din populaie sunt berberi. Ca fost colonie francez, minoritatea cea mai important dintre europeni sunt francezii, urmai de italieni i maltezi. Densitatea populaiei fiind mai mare n nord unde locuiesc 70% din numrul locuitorilor. EconomiaTunisiei s-a dezvoltat rapid, condus fiind de industria textil, prelucrarea alimentelor i alte industrii uoare, turism, minerit. Sectorul agricol include producia de cereale, msline, curmale, fructe citrice etc. Tunisia este o ar cunoscut pentru turismul a aproximativ 6 milioane de turiti pe an, n 2008 naionalitile fiind: libieni (1,776,881 de vizitatori), francezi (1,395,255), algerieni (968499), germani (521513), italieni (444541), britanici (254,922) i polonezi (20,7531) . Cel mai mari staiuni turistice din Tunisia sunt n urmtoarele orae: Djerba (insula), Sousse, Hammamet, Monastir, Sfax, Tozeur (ora-oaz).Turismul n Tunisia este una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei i o surs important de valut pentru ar. Turismul are un efect benefic asupra altor sectoare economice, cum ar fi transportul, comunicaiile, artizanatul, comerul i construciile. Religia se bazeaz pe faptul c 98 % din populaie sunt musulmani, 1% cretini, 1% evrei i alte religii. Pe insula Djerba triesc i musulmani kharidjii. Tunisia este o ar musulman considerat ara secular, voalul, barba i toate simbolurile religioase este interzis de a fi afiate. Constituia interzice orice partid politic care are ca baz religia, pentru a se asigura separarea dintre religie i politic. Cultura. Munii mai nali din ar sunt ainiai pe direcia nord-est, Cap Bon, spre sud-vest unde se afl muntele cel mai nalt ( Djebel Chambi, 1.544 m) cu o lungime de 220 km de-a lungul coastei Marii Mediterane, ntre Hammamet i Skhira, Sousse i Sfax.

15

www.lucrari-de-licenta.comAcest munte este nconjurat de Sebel ( es) roditor ( optim culturii de mslini) , n sudul munilor se afl o zon de depresiune asemntoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri sarate), aceasta regiune fiind urmata in sud de Sahara.

I.4.Demografia Tunisia este o ar magrebian (face parte, alturi de Algeria i Maroc, din Magrebul Francez) cu 10.3 milioane de locuitori. Este considerat o ar stabil, cu un nivel de trai relativ bun n rndul rilor arabe, cea mai occidentalizat ar arab. n cei peste 50 de ani de la obinerea independenei, regimul Tunisian a fost secular, ns dictatorial i cu certe nclinaii socialiste i naionaliste. 98 % din populaie sunt arabi (sau beriberi arabizai), iar religia este musulman n proporie de 99 % . Dup retragerea francezilor, n ar a sczut dramatic numrul europenilor i al cretinilor. Evreii au constituit un segment important de populaie de-a lungul istoriei Tunisiei; acetia au trecut, alternativ, prin perioade de relativ calm i perioade de persecuie crncen. Dup obinerea independenei,n urma persecuiilor i a atacurilor, populaia evreiasc practice a disprut, acetia refugiindu-se n special n Frana i n Israel (n 1948 n Tunisia triau n jur de 100000 de evrei; n 2004 numrul acestora s-a redus la aproximativ 1500). n cei 55 de ani de la obinerea independenei de Frana, Tunisia a fost condus de doi dictatori: Habib Bourguiba i Zine El Abidine Ben Ali. Ben Ali a preluat conducerea n 1987 printr-o lovitur de palat. Dup 20 de ani de experiment socialist, prin anii 70 preedintele Bourguiba a pornit o serie de reforme pentru liberalizarea economiei. ns creterea sectorului privat a durat doar vreo 10 ani, autoritarismul regimului mpiedicnd dezvoltarea natural a acestuia. n acest moment economia tunisian este centralizat, stagnant, instituiile democratice cum ar fi libertatea de exprimare, de asociere sau alegerile libere sunt practic inexistente, iar corupia este generalizat.

16

www.lucrari-de-licenta.comAn 1891 1901 1911 1921 1926 1936 1946 1956 1966 1975 Municipalitate 114121 146276 162479 171676 185996 219578 364593 410000 468997 550404 192994 210240 258113 449820 561117 679603 873515 Zona metropolitan

n anii de dup independen, populaia din zona metropolitan continu s creasc. Creterea era n anii 1956- de 21,1 % , n anii 1966 -1975 era cu 28,5 % (1956 i 1975 era cu 55,6 % ). Aceast cretere constant este nsoit de schimbrile care afecteaz natura de soluionare a capitalului .Decolonizarea a adus exodul de unele minoriti ale cror numere sunt n scdere n fiecare an. Golurile create de plecarea lor snt ocupate de tunisieni care emigreaz n Tunis din alte pri ale rii . La nceputul sec.al-XXI-lea oraul Tunis depea 2 milioane locuitori,dup declararea independenei guvernul Tunisian a implementat un plan pentru a face fa creterii populaiei din ora i n ar . Ca i n restul Tunisiei , ,alfabetizarea n regiunea Tunis a evoluat rapid n a doua jumtate a secolului 20 i ajunge la un nivel uor mai ridicat dect media naional. Cu toate acestea educaia este depit de rile vecine .

17

www.lucrari-de-licenta.comCAPITOLUL IIREGIUNILE DIN TUNISIA II.1.Regiunea Nord-Est II.1.1.Capital Tunis Tunisul este situat n nordul rii n aproapiere de lacul Tunis o lagun joas i golful Tunisului din Marea Mediteran. n centrul oraului se afl oraul istoric (Medina), oraul nou s-a extins n timpul periodei coloniale. Cartierele oraului sunt: Le Bardo (cartierul guvernului) unde se afl i o serie de muzee, cartierul de la Belvdere, El Menzah, Ariana, iar n sud Megrine i Ben Arous. n timpul perioadei coloniale, francezii au construit o strad magistral de 10 km lungime i un dig de-a lungul lacului Tunis. Magistrala a fost prelungit ulterior, azi leag centrul oraului cu portul La Goulette, n nordul portului se afl aezrile istorice ale Cartaginei ntemeiat de fenicieni, Sidi Bou Said, La Marsa i Gammarth.Tunis este cel mai mare ora din Tunisia, cu o populaie de 728,453 ca din 2004, fiind cea mai mare zona metropolitan avnd 2,412,500 de locuitori. Situat pe Marea Mediterana golf ( Golful Tunis ), n spatele Lacul Tunis i portul La Goulette (Halq al Wadi), oraul se extinde de-a lungul cmpiei de coast i dealurile care l nconjoar. La centrul de dezvoltare mai moderne (din epoca colonial i mai trziu), se afl vechea medina. Dincolo de acest cartier se afl suburbiile din Carthage, La Marsa, i Sidi Bou Said. Medina se gsete n centrul oraului i este o aglomerare dens de alei i pasaje acoperite, plin de mirosuri i culori intense cu comer glgios i activ, cu un exces de bunuri oferite care variaz de la de la piele la plastic. Doar prin Poarta Mrii (de asemenea cunoscut sub numele de El Bab Bahr i Porte de France) ncepe oraul modern, sau Ville Nouvelle, traversd marea Avenue Habib Bourguiba (adesea denumite de ctre presa popular i ghiduri de cltorie ca tunisian Champs -Elysees, n cazul n care cldirile coloniale ofer un contrast clar. Deoarece capitala rii, Tunis este punctul central al vieii tunisian politice i administrative; este, de asemenea, centrul de activitate a rii comerciale. Expansiune a18

www.lucrari-de-licenta.comeconomiei tunisiene n ultimele decenii, se reflect n dezvoltarea nfloritoare a oraului exterior n cazul n care se poate vedea clar provocrile sociale generate de modernizarea rapid n Tunisia. Suburbia Sidi Bousaid, este un ora n nordul Tunisiei, situat la 20 km nord-est de capitala rii, oraul Tunis, pe malul Mrii Mediterane. Are 5,4 mii de locuitori. Este una din cele mai vechi i renumite staiuni de pe coasta nord-african a Mediteranei. Staiunea a fost frecventat de multe figuri marcante ale vieii culturale europene: Franois-Ren de Chateaubriand, Gustave Flaubert, Alphonse de Lamartine, Andr Gide, Simone de Beauvoir, Michel Foucault, Paul Klee. n anul 1912, fascinat de frumuseea locului, baronul Rudolf von Ehrlanger construiete aici un splendid palat nconjurat de un vast parc, care astzi adpostete Centrul muzical mediteranian. Casele din partea veche a Sidi Bou Sadului combin arhitectura arab i cea andaluz, oraul fiind numit i micul paradis alb i albastru datorit culorilor predominante. n anul 1915 autoritile coloniale franceze au plasat centrul oraului sub protecie ca monument de istorie i cultur. Cartagina (din limba fenician Kart-Hadat adic Noul ora), scris fr vocale precum n toate limbile semitice drept qrt hdt a fost un ora antic n Nordul Africii, localizat n partea estic a actualului liman al Tunisului, n prezent un cartier al oraului modern Tunis din Tunisia. Limba vorbit de cartaginezi se numea punic, fiind una din limbile semitice antice, care provenea din limba vorbit de fenicieni. Cartagina a fost ntemeiat de ctre negustorii fenicieni i, conform legendei, de ctre prinesa Dido (sau Elisa), sora lui Pigmalion. Colonia a ajuns s aib o mare importan economic, ce rivaliza cu cea a metropolelor feniciene. n jurul ei s-a format un adevrat imperiu, cea mai mare for maritim din Mediterana Occidental pn la Rzboaiele Punice cu Republica Roman. Oraul era alimentat cu ap printr-un apeduct lung de 132 km, construit ntre anii 120-131 e.n., care aducea ap proaspt din masivul muntos Djebel Zaghouan. Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai vd i azi la Mohammdia (la sud de Tunis).

19

www.lucrari-de-licenta.comII.1.2.Nabeul Nabeul este un ora mediteranean cu o cultur milenar. Municipiu-reedin al guvernoratului Nabeul i motenitor al anticului i gloriosului Neapolis, acest se situeaz pe coast oriental a Tunisiei, n apropierea insulei Cap Bon, la 63 de km de capitala Tunissi la 10 Km de binecunoscut staiune Hammamet. ncepnd cu sec. XVIII-XIX, Nabeul i-a atins progresiv structura cvasi-definitiv prin nucleul su de la Mdina el Arabi, care se pstreaz i astzi. Acest lucru s-a realizat printr-un mare numr de opere arhitecturale construite de-a lungul anilor, fie ntr-un mod spontan, fie ntr-unul foarte bine organizat. Nabebul este localizat pe partea de sud aproape de peninsula Cap Bon,la 67 km sud este de Tunis pe autostrad (ca i Hammamet), 10 km nord est de Hammamet, ofer o privire autentic n arta produselor de ceramic.Vizitatorii pot asista la realizarea produselor de ceramic i s admire talentul i mestria localnicilor. La 2 km distan de Nabeul, se afl localitatea, Dar Chaabane, este un sat vestit pentru sculptorii n piatr . Oraul Nabeul se situeaz la numai 2 ore de condus de capitala Tunis, unde vizitatorii pot admira n cadrul unei excursii de o zi istoria bogat a capitalei, medina veche cu souk-ul su fabulos, precum i localitile Cartagina, Sidi Bou Side, sau Muzeul Bardo cu mozaicurile sale vestite n ntreaga lume. Hammamet este un ora-staiune de pe coasta Mrii Mediterane situat la 65 km de capitala Tunis, n partea de sud est a peninsulei Cap Bon. Dup cum spune i denumirea (hammam nsemnnd baie n limba turc), plajele ntinse, apa clar i cald au facut din aceasta zona o destinatie favorita inca din perioada islamica. De la inceputul secolului XX oraul devine una dintre statiunile turistice reprezentative ale tarii. Ca majoritatea oraelor tunisiene i Hammametul are o Medina nconjurat de fortificaii i datnd din secolul al XV-lea, cu fortareaa sa (casbah), i nelipsitul souk. Hammamet este una dintre atraciile principale turistice din Tunisia, situat la mai puin de o or de aeroportul din Tunis, fiind alctuit din pljae. Este un sat de pescari care a fost descoperit de Elsa Schiaparelli mpreun cu pictorul francez Paul Klee, i scriitorii Georges Bernanos Andre Gide dup cel de-al doilea rzboi mondial, n anii 1960. n ciuda turismului pionerat tunisian, Hammamet a reuit s rmn virgin comparativ cu20

www.lucrari-de-licenta.comarhitectura joas, nconjurat de vegetaie luxuriant i agriculturi, inclusiv fructe, legume i lanurile de gru. Alturi de plaj, Hammamet a scoate n eviden mai multe, cum ar fi Kasbah i Centrul Cultural Internaional, care ocup o vil deinute cndva de un milionar romn. Arhitectul american, Frank Lloyd Wright, a descris vila ca fiind cea mai frumoas cas ceea ce nseamn c Hammamet se numr printre cele mai frumoase staiuni de plaj din Africa de Nord. Hammamet are circa 50.000 de locuitori i 40.000 de paturi de hotel i, prin urmare, este o staiune turistic .Turitii caut confort i distracie i de cele mai multe ori pot gsi ntruct Hammamet este una dintre cele mai bune alegeri n Tunisia.

II.1.3.Bizerte sau Benzert Bizerte sau Benzert, este capitala Bizerte Guvernorat n Tunisia i n oraul nordic din Africa. Are o populaie de 230,879. Bizerte este cunoscut ca cel mai vechi ora i cel mai european n Tunisia. Ea a fost fondat n jurul anului 1000 .Hr. de ctre fenicieni de la Tir. De asemenea, este cunoscut sub numele de ultimul ora deoarece a rmas sub controlul francezilor dup ce restul rii i-a ctigat independena fa de Frana . Iniial era un mic port fenician, oraul a intrat sub influena de la Cartagina, dup nfrngerea de Agathocles n timpul rzboaielor punice. Oraul a fost ocupat apoi de romani, sub numele de Hippo Diarrhytus sau Zarrytus Hippo Bizerte este situat pe coasta de nord a Tunisiei, la 66 km nord de Tunis i la 15 km de Capul Blanc, cel mai nordic punct din Africa. Oraul se afl pe coasta mediteranean i este aproape att Sardinia ct i Sicilia. Economia Bizerte este foarte divers. Exist mai multe baze militare i pe tot parcursul anului turismului. Ca un centru turistic din regiune nu este totui la fel de popular ca i coasta de est a Tunisiei. Bizerte este bine cunoscut n special pentru marile plaje, cum ar fi Sidi Salem, Grotte La, Rasenjela sau Rimel Al ,dar mai trebuie meniona faptul c Bizerte este vestit pentru frumoasele sale pduri, plaje i peisaje. Portul de Bizerte este acum n curs de dezvoltare ntr-o semnificativ mediteranean de yachting Marin .21

www.lucrari-de-licenta.comSeciunea superyacht de Marina va fi numit Goga superyacht Marina, i va avea dane pentru iahturi de pn la 110 m n lungime. Este de ateptat ca acest lucru va da un impuls semnificativ pentru economia local ca proprietarii de iahturi i, de asemenea, sute de membri ai echipajului profesionale vor deveni consumatori pe tot parcursul anului Ghar El Melh este un ora mic din nordul Tunisiei. Anterior cunoscut sub numele de Porto Farina este cunoscut ca fiind locul de refugiu al pirailor, n secolele trecute, este situat la cincizeci de mile nord de Tunis la aproximativ patruzeci de mile est de Bizerte. Este capitala a unei delegaii i are18.525 de locuitori. Construit la poalele Gebel Nadour, satul este situat pe partea de jos a lagunei care i poart numele, Golful Utica deoarece laguna acoper o suprafa de aproximativ 3000 de ari i douzeci de mile de rm fiind adnc. Pn n 2007 aceast lagun era considerat o zon umed de importan internaional datorit bogiei sale naturale i a diversitii sale biologice. Principalele specii pescuite n ordinea importantei sunt: chefal, dorada, biban, unic i de anghil.

II.2.Regiunea nord vest II.2.1.Beja Beja este un ora n Tunisia, Africa. Este capitala Guvernoratului Beja. Acesta este situat la 105 km (aizeci mile) de la Tunis, ntre rul Medjerdahci Marea Mediteran, mpotriva poalele Khroumire, oraul Beja este situat pe prile laterale ale Djebel Acheb, unde sunt ntlnite pajiti ecologizate, terase albe i rosii acoperiuri dominate de ruinele din vechea cetate roman. Beja este un ora militar la pantele joase ale oraului Khroumire, ntre Marea Mediteran i rul Medjerdah i despre o 100 de km de Tunis. Beja este, de asemenea, alternativ, cunoscut sub numele de Bajah i Bedja. II.2.2.Jandouba Jendouba este un ora mare din nord-vestul Tunisia, i de capital ale Guvernoratului Jendouba. Este o rscruce de drumuri importante, cu legturi rutiere n nmulte alte orae, cum ar fi El Kef, Tabarka, Draham Ain i Beja.

22

www.lucrari-de-licenta.comDomeniul principal de activitate economic este agricultura. Este aproape de oraul vechi faimosul roman de Bullaregia sau Bulla Regia, precum i cariera de marmura antica din Chemtou. Unul dintre principalele atracii este magnificul Roman de Bulla Regia i cariera de marmur antic din Chemtou, este o zon istoric i prosper avnd n nord-vest Universitatea Tunisia, care a care a fost fondat n 1970. Jendouba este nconjurat de cmpii fertile i venitul su principal este derivat din agricultur, n special de gru. Este la o altitudine de 165 de metri deasupra nivelului mrii n cazul n care rurile Medjerda i Mellegue se mbin, la poalele Muntilor Medjerda care se ntind chiar pe teritoriul oraului algerian border. II.2.3.Kef El Kef de asemenea, cunoscut sub numele de Le Kef, este un ora n Tunisia de nord-vest i de capital ale Guvernoratului Kef. Situat n nord-vest a rii, 175 km (109 km) la vest de Tunis i unele 40 km (25 km) la est de frontiera dintre Algeria i Tunisia, El Kef are o populaie de 45.191, oraul vechi este construit pe faa unei stnci de pe muntele Dyr. El Kef a fost capitala provizorie a Tunisiei n timpul al doilea Rzboi Mondial. Acesta a fost centrul de comand al Frontului de Eliberare Naional de timpul Rzboiului Algerian de Independen, mpotriva francezilor n 1950.

II.2.4.Dougga Dougga este situat n munii din interiorul Tunisiei, la aproximativ 550 de metri deasupra nivelului mrii, ntr-o zon care a fost dens populat de Numidians. Oraul a servit drept una din capitalele de Massinissa, un aliat roman, i unul dintre pretendeni la Cartagina. Locul de amplasare a fost ideal, deoarece a fost destul de aproape de inima din teritoriul cartaginez. Este primul servit ca un post militar de important i cu sosirea romanilor a devenit un centru regional administrativ.

23

www.lucrari-de-licenta.comII.2.5.Ain Draham Ain Draham este un ora n nord-vestul Tunisia n Guvernorat Jendouba situat la 25 de kilometri sud de Tabarka. Punct de vedere istoric un avanpost militar, staiune de var i Souq, astzi este un centru economic regional. Oraul este capitala unei delegaii de 40.372 de locuitori. Oraul n sine are o populatie de aproximativ 10843 de locuitori. Acesta este situat la o altitudine de 800 de metri, pe pantele de Bir Djebel (1014 m), unul dintre munii Kroumirie. Oraul este situat ntr-una din zonele cele mai umede ale Tunisiei i deine recordul pentru cea mai mare medie de precipitaii de la 1534 mm pe an. Numele su descrie izvoarele sulfuroase fierbini n domeniul folosit de romani n antichitate. Ruinele bailor romane sunt, de asemenea, gsite n zon.

II.2.6.Tabarka Tabarka este un ora de coast situat n nord-vestul Tunisia, la aproximativ 36 n apropiere de grania cu Algeria. Acesta a fost renumit pentru sli de pescuit corali, aici avnd loc Festivalul Coral de fotografie subacvatic i Festivalul de Jazz anual. Istoria Tabarka este un mozaic colorat prezentnd,civilizaii romane, arab i turc. Oraul este dominat de o stnc, pe care este construit un castel genovez. Liderul nationalist Habib Bourguiba, a devenit mai trziu preedinte al post-independenei Tunisia, iar mai trziu a fost exilat de autoritile franceze n 1952.

II.3.Regiunea Sahel II.3.1. Sousse Ora maritim nc din antichitate, situat la 140 Km de Tunis, Sousse este construit pe coasta mediteranean a Tunisiei. Reedina de guvernorat. Localizare i acces: pe partea de est al Tunisiei, la 2 ore de condus din capitala rii, Tunis, se afl oraul Sousse perla Sahelului, adic la 140km sud de Tunis, 127 km nord de Sfax, 57km est de Kairouan. Gara cale ferat. Aeroportul Internaional Skanes-Monastir.

24

www.lucrari-de-licenta.comSousse este un ora destul de mare avnd 173000 de locuitori, aproximativ 140

kilometri sud de capitala Tunisiei, Tunis. Situat pe coasta de est n central a rii, se nvecineaz Golful Hammamet, care este parte a Mrii Mediterane. Sousse are o istorie lung, datnd de peste 2800 ani. A fost dezvoltat n anii 1960 ca o destinaie turistic, are un climat bun, i hoteluri de toate clasele, restaurante bune, o plaj de asomare i mai multe opiuni pentru a beneficia de excursii de o zi. Convenabil este faptul c este situat, chiar peste drumul principal ntre hoteluri, unde este plaja care se afl n centrul Sousse care este extrem de aglomerat.Sousse este unul dintre cele mai mari orae din Tunisia, cu cea mai mare dinamic

de dezvoltare n domeniul turismului, poart cu mndrie numele Perla mrii mediteraneene. Atraciile turistice precum Moschea cea Mare de o mie de ani, catacombele din perioada roman, v introduce n istoria islamului. Arhitectura modern de pe aleea Habib Bourguiba, strduele nguste ale Medinei cu mulimea de magazine mici, restaurante, baruri, cafenele, discoteci ajut la petrecerea unor clipe de neuitat. Privelitea impozant a lanului de hoteluri de pe malul mrii, marea cristalin, plimbarea n portul de lux Port El Kantaoui, transform excursia ntr-o amintire de vis. II.3.2. Monastir Oraul Monastir este situat pe coasta mediteranean a Tunisiei, la o distan de 160 km de capitala Tunis. Este reedina guvernoratului Monastir, un important aeroport i una din cele mai importante staiuni de pe litoralul tunisian. Monastirul a fost locuit nc din timpuri imemoriale, arheologii au gsit aici aezri berbere, un port fenician, unul cartaginez i un ora roman, o colonie bizantin i n final n centru oraului o celebr mnstire cretin care a i dat numele modern al localitii, Monastir venind desigur de la Mnstire. Monastir este de muli ani o destinaie popular pentru turiti deoarece Monastir se afl n zona turistic Skanes (care este zon de plaj lung de la nord de Monastir). Monastir este un loc frumos, cu alei curate i un drum cu dou fee, care d un sentiment de spatiu relaxat. Pe partea de ora exist o selecie de case de frumoase.

25

www.lucrari-de-licenta.comII.3.3.Mahdia Mahdia, este un ora de coast tunisian cu 37000 de locuitori. Amplasat ca o bijuterie preioas ntre Sousse i Sfax, acest port frumos ascunde cu modestie trecutul ei prestigios i aventuros. Proclamat capital a Tunisiei n anul 921, Mahdia a fost pentru mult timp centrul luptei pentru putere ntre Califul din Cairo i suveranii locali. n mod repetat atacat de nomazi, marinarii genovezi, trupe siciliene, eliberat de berberi, Mahdia a devenit cartierul general pentru piraii de Dargouth i luptele cu cavalerii spanioli i maltezi. Port el Kantaoui ort El Kantaoui este un complex turistic de 10 km nord de Sousse n Tunisia centrale. A fost construit n 1979 n mod special ca un centru turistic, n jurul valorii de un port artificial. Arhitectura, dei modern, a fost modelat pe mai multe cldiri tradiionale n Tunisia, complet cu strzi nguste.n zona portuar Port El Kantaoui este conceput ca un sat alb i albastru, cu stiluri tunisiene reproduce n Medina i strzi pietruite. Le Medina ora vechi, este situat ntr-o regiune fertil fiind o cmpie din nordestul Tunisia, i la civa kilometri de mare, Medina din Tunis este unul din primele arabo-musulman orae din Maghreb . Sub Almohads i Hafsids, al XII-lea, Tunis a fost considerat unul din oraele de mai bogate i n lumea arab. Numeroase mrturii ale acestui lucru i perioadele anterioare, exist astzi. Propietatea acoper o suprafa de aproximativ 280 ha i cuprinde toate caracteristicile unui ora arabo-musulmane. Acesta este compus din centrul medinei construit n sec VIII i la nord i sud se gsesc suburbii care dateaz din sec XIII. Tot aici exist aproximativ 700 de monumente istorice, repartizate n 7 domenii, printre care cele mai remarcabile sunt Moscheea Zitouna, Moscheea Kasbah, Youssef Dey Moscheea, Bab Jedid Gate, Poarta Bab Bhar, Souq el-Attarine, Dar el-Bey , Souqs ECH-Chaouachia, Tourbet (familia cimitir) El Bey, case nobile, cum ar fi Dar Hussein, Abdallah Ben Dar, Lasram Dar, Medrasa Es-Slimanya El i-Mouradia, El Attarine cazrmile militare i de Zaouia Sidi Mehrez . Marina este situat n nordul ndeprtat din Tunisia i care formeaz cu marginea de capacul alb cel mai apropiat punct din Africa, regiunea Bizerte este cel mai bine26

www.lucrari-de-licenta.com

Locul de amplasare este n mijlocul mrii Mediterane fiind unul dintre cele mai apropiate puncte ntre Africa i Europa. Departe de a fi o dezvoltare imobiliara simplu Marina Bizerte este mai mult de o mbuntire fundamental fa de facilitile oferite n Bizerte. II.4. Regiunea centrala Kaiorun Kairouan este un ora n Tunisia. Este reedinta guvernoratului Kairouan. Construit n secolul al VIII-lea, este al patrulea ora sfnt al islamului (dup Mecca, Medina i Ierusalim). A fost capitala rii pn n secolul al XII-lea, cnd aceast funcie a fost preluat de Tunis. Oraul Kairouan a fost fondat n anul 670 e.n. de ctre Okba ibn Nafi, discipol al profetului Mahomed. Numit recent guvernator la conducerea regiunii, pe cnd clatorea n stepa inospitalier alturi de caravana sa, n cutarea unui loc propice pentru instalare, dupa cum spune legenda sfnt, el a descoperit un izvor i s-a apropiat de apele sale limpezi, gsind un potir de aur care ar fi fost pierdut la Mecca. Interpretnd aceast descoperire ca pe un semn al divinitii de a construi un ora pe aceste locuri, el ar fi scris, conform legendei : Imediat, erpi, scorpioni i animale slbatice au ieit din crpturile stncilor i colurile umbrite pentru a ataca. Aa a aprut oraul El-Karawane, mai tarziu numit Kairouan. Situat la jumatatea drumului ntre munte i litoral, Kairouan a suferit considerabil n timpul secolelor de rzboi care au produs numeroase pagube n regiune, dar, de n data ce pacea a revenit, la sfritul secolului al XIV-lea , el a ajuns cel de al doilea ora al Tunisiei. i alte aezari i-au dezvoltat facilitile binenteles, dar oraul a continuat s prospere datorita populaiei sale importante de credincioi i sosirilor continue de pelerini pentru a-i marturisi credina. Marea moschee Sidi Oqba a fost fondat n anul 669 de ctre Sidi Oqba Ibn Nafaa, constituind cea mai veche moschee din vestul lumii arabe. Aspectul actual l-a luat dup lucrrile de extindere dintre anii 817 i 863. Moscheea Sidi Sahab (impropriu denumit i Moscheea Brbii) cuprinde mormntul lui Abu Zam'a al-Balaw, unul din nsoitorii profetului Mohamed, care a pstrat 3 fire din barba profetului.27

www.lucrari-de-licenta.comAghlabid Basins, se afl n partea de nord a Kasbah n Kairouan, unde sunt bazinele de Aghlabid care au fost construite n secolul al IX-lea i restaurate n anul 1969. Aceste dou bazine (iniial au existat mai multe) de ap stocate pentru palatul Aghlabid care au ocupat locul cimitirului de astzi. Apa a fost adus de un apeduct de la Djebel Cherichera, 36 km (22 mile) distan. Bazinul a fost un rezervor de decantare, din care apa curgea ntr-unul mai mare care a avut o capacitate de 50000 cu.m/11 milioane de galoane. II.5.Regiunea Sud Est-Sfax Sfax este un ora n Tunisia, situat 270 km (170 mi) sud-est de Tunis. Oraul, fondat n anul 849, pe ruinele Taparura i Thaenae, este de capital din Guvernoratului Sfax (aproximativ 860000 de locuitori n 2005) i un port mediteranean. Sfax are populaie de 340000 (2005 estimare). Activitile economice ale Sfax sunt industrii (centru industrial de prelucrare fosfati), agricultur (de msline i ulei de msline de transformare, nuci), pescuit (primul port de pescuit n Tunisia i comerciale (de import -activiti de export). Oraul este adesea descris c Tunisia este al doilea ora, fiind capitala Tunis i avnd mai muli locuitori Sfax a fost considerat ca fiind capitala economic a Tunisiei n cursul anilor 1980, dar nu mai mult. Insula Kerkenah este un mic arhipelag localizat la 20 km de Sfax, insulele Kerkennah au fost supranumite ultimul paradis. Insulele au fost martorele fenicienilor, cartaginezilor, vandalilor, normanzilor, arabilor sau sicilienilor; la un moment dat arhipelagul a fost chiar baza corsarilor barbari al cror ef era celebrul Draghuth in secolul XVI. Plate i acoperite de palmieri, rodii, smochini i eucalipi, insulele le ofer locuitorilor condiii excelente pentru creterea oilor, recolta de vin de palmier, pescuitul caracatielor, bureilor de mare i petilor. Astzi din arhipelagul care este compus din 7 insule, doar dou sunt locuite:Gharbi si Chergui. Pentru turiti, atraciile principale sunt nisipul alb al plajelor virgine din punct de vedere turistic, mprejurimile linitite i condiii excelente pentru scuba diving.28

www.lucrari-de-licenta.comInsula Djerba, este insula ce se afl amplasat la rmul sudic al Mediteranei la 125 Km de coast, cu o suprafaa de 514 Km2, se afl ntr-un mic lca, Syrte (Golful Gabes). Are forma curbat trasnd linia golfului din care face parte. Cu cele dou peninsule Jorf i Zarzis, Djerba asigur separarea Golfuleului Bougrara unde comunicarea cu largul se face prin canalul Adjim i strmtoarea Kantra, ntre punctul sudic al localitii Ras Terbella i cel al Ras el Khsim. Situndu-se aproape de continent, Djerba a fost legat n antichitate de peninsula Zarzis prin intermediul unei osele romane, ns astzi legtura se face printr-o osea modern lung de 6 Km. Gabes, este capitala a Guvernoratului Gabes, o provincie din Tunisia. Acesta se afl pe coasta de Golful Gabes. Cu o populaie de 116323 este i Oaza se bazeaz pe surse, 150 de rspndit n jurul locului, ofernd 650 de litri de ap n fiecare secund. Produselor agricole aici nu este de cea mai nalt calitate, c datele nu pot fi folosite pentru export. Gabes este unul dintre cele mai mari orae industriale n Tunisia . Cele mai multe industrii sunt orientate spre chimie, acesta este motivul pentru care oraul ofer una dintre cele mai bune grade de chimie n Africa, de la Universitatea din Gabes . Principalele industrii sunt: -industria ciment ; -produse chimice ; -fabrici de crmid; -ulei de rafinrie . Zarzis Zarzis este un mic ora de coast din sud-estul Tunisia, la sud de Ile de Jerba (Insula Djerba). Cu ntindere de coasta Mediteranei, plajele bune i porturile ocup aceast destinaie turistic tot mai mare de amestec tradiional cu progresiv. Portul este principalul centru al economiei locale, astfel cum a fost din vremea romanilor i feniciene.n vecintatea oraului sunt arii nesfrite de mslini i de palmier.Pentru , Zarzis este umbrit in apropiere Djerba, o destinaie turistic foarte mare cu mai multe de oferit. Alte atracii principale sunt Residence Soltana, Zarzis Tunesien cu turnurile sale izbitoare i sinagogi. Zarzis face o baz excelent pentru a vizita Djerba sau de a explora Sahara, facnd excursii pe cmile, cu ghizi locali. Satul troglodit de Matmata i29

www.lucrari-de-licenta.comcomunitatea berber la Chenini sunt oportuniti unice de a vedea un alt mod de via n sudul Tunisiei. II.6. Regiunea sud vest Sahara Deertul Sahara este situat n partea de nord a Africii i acoper peste 3500000 mile ptrate (9000000 km) sau aproximativ 10% din continent . Este delimitat la est de Marea Roie i se ntinde spre vest la Oceanul Atlantic. La nord, limita nordic Deertul Sahara este Marea Mediteran, n timp ce n partea de sud se termin la Sahel, o zon n care peisajul deert transform ntr-o savana semi-aride tropicale. Deoarece Deertul Sahara reprezint aproape 10 % din continentul african, Sahara este deseori citat ca cel mai mare deert din lume. Acest lucru nu este n ntregime adevrat, cu toate acestea, astfel cum aceasta este doar cea mai mare fierbinte deert. Pe baza definiiei unui deert ca o zon care primesc mai puin de 10 ini (250 mm) de precipitaii pe an, cel mai mare deert din lume este, de fapt continentul Antarctica, la 13829430 m km. Dei astzi fierbinte i extrem de uscat, se crede c deertul Sahara a fost supus schimbrilor climatice diverse n ultimele cteva sute de mii de ani. De exemplu, n ultimele glaciaiunii , a fost mai mare dect este n prezent, deoarece precipitaii n zona a fost sczut. Dar de la 8000 la 6000 .Hr., precipitaii n deert a crescut ca urmare a dezvoltrii de joas presiune peste foi de ghea n nord. Odat ce aceste foi de ghea topit cu toate acestea, de joas presiune schimbat i Sahara de nord uscat dar partea de sud a continuat s primeasc umezeal din cauza prezenei unui muson.

II.6.1. Gafsa Gafsa, este situat la grania dintre ara step i deert, este comercial principal i centrul de comunicaii din sud-vestul Tunisiei. Acesta se afl ntr-o oaz montan mare cu aproximativ 300000 de plantaii ntinse de mslini i livezi de fructe irigate artificial. n apropiere sunt depozite mari de fosfai i de minereu de fier. Economia oraului este centrat pe comercializarea produselor agricole i producia de esturi n desene sau

30

www.lucrari-de-licenta.commodele tradiionale. Multe familii triesc din confecionarea i comercializarea covoarelor . II.6.2.Kebelli Kebelli Kebelli Kebelli, este una dintre cele mai vechi Ora n Tunisia i Africa de Nord. Kebili deine cele mai vechi dovezi greu de locuire uman n Tunisia (gsite n apropierea oraului) i dateaz aproximativ 200000 de ani. Kebili, ca multe altele tunisian orae, au intrat sub controlul Imperiului Roman dup rzboaiele punice.Populaia Kebili este divers n comparaie cu alte guvernoratele Tunisian existnd trei grupuri principale de rase : Arabii care au venit la Kebili n primele zile ale Conquest islamice. Cele mai multe au venit din Peninsula Arabic Sud (cunoscut astzi ca Arabia Saudit i Yemen ). Ei susin n continuare numele triburilor strmoul lor. Berberi : Ei sunt locuitorii autohtoni ai Tunisia i Africa de Nord. Negrii : Ei au venit n ora atunci cnd acesta a fost un renumit centru comercial sclavie. A se vedea economiei pentru mai multe informaii.

II.6.3.Touzeur Touzeur, ozeur este o oaz i oraul n sud-vestul Tunisia . Oraul este situat n nord-vest de Chott el-Djerid, n aceast Chott i ntre cea mai mic Chott el-Gharsa . Este capitala Guvernoratului Tozeur. Cu sute de mii de palmieri, Tozeur este o mare oaz. Datele care sunt exportate din Tozeur sunt foarte bine cunoscut. n antichitate, nainte de apariia de vehicule motorizate, oaza a fost important pentru transportul prin Sahara , care a avut loc n rulote. Numele oraului n Tusuros antichitate a fost un important avanpost roman. n Medina (oraul vechi) din Tozeur, se pot gasi cu arhitectur tradiional, moda si manopera. Ca i n alt parte n Tunisia, populaia local este n general foarte ospitalier fa de turiti, i exist, de asemenea, multe faciliti turistice. De la Tozeur se pot face excursii pe o cmil, explora deertul Sahara i ajunge s cunoasc Chott elDjerid .31

www.lucrari-de-licenta.comII.6.4.Matmata Matmata este un mic ora berber din sudul Tunisia. Unei dintre locuitori triesc n localitile berbere tradiionale subterane aa numitele structure troglodit. Aceste artificiale dar sunt

structure cnd tipic pentru un sat din zona Matmata fiind caracterizate prin gropi spate n pmnt .Aceste gropi spate sunt aa numite peteri mprite n tranee cum ar fi pasajele . II.7. Potenial Natural II.7.1.Baraje Baraje au ca obiective dezvoltarea resurselor de ap n 18 baraje n 5 guvernoratele: Kef, Kairouan, Kasserine, Siliana, i Zaghouan. Resurselor de ap n Tunisia sunt caracterizate de o neregul a deficitului pronunat. Prin adoptarea unei strategii integrate de utilizare a apei bazate pe studii tiinifice i tehnice, Tunisia a fost capabil s dezvolte o infrastructur de ap complex i divers care s permit rii mobilizarea i exploatarea resursele de ap disponibile. n acelai timp, Tunisia a pus n practic sisteme i legislaia pentru a asigura accesul la ap potabil pentru majoritatea populaiei urbane i rurale i de a furniza provizii pentru irigatii agricole, precum i sectoarele industriale i de turism. Exploatarea resurselor de ap convenionale este foarte avansat i se ateapt ca cererea de ap, determinat de creterea populaiei i mbuntirea standardelor de via ar putea ajunge la maxim n jurul anului 2030. Contieni de aceast problem, Tunisia a decis s adopte o strategie de dezvoltare a resurselor de ap. Aceast strategie se bazeaz pe alocarea judicioas a o resurs limitat i costisitoare, precum i de gestionare a cererii din ar tot mai mare de ap. Gestionarea eficient a resurselor de ap depinde de monitorizare continu i control, precum i punerea n aplicare a reformelor n sectorul de ap. Cele mai importante baraje din Tunisia sunt : - Ben-metirtuni; -Barajul El Baie de Aburi; -Barajul El Hammam;32

www.lucrari-de-licenta.com- Barajul Elaroussia; - Barajul Kasseb; - Barajul Lakhmess beton; - Barajul Lakhmess Djebe ; - Barajul Siliana ; - Barajul Mellegue; - Barajul Oued El Abid ; - Barajul Sejnane ; - Barajul Sidi El Barraq . II.7.2.Munii Tunisia este situat la extremitatea estic din Maghreb unde muni sunt alctuii din seciunea final a celor dou game Atlas, care ndeplinesc n interiorul rii, care acoper o suprafa de aproximativ 2 milioane de hectare iar zonele montane, n nordul, centrul i sudul rii sunt diverse .Aceste zone sunt relativ des populate, cu aproximativ 1,5 milioane de locuitori, aproximativ 16 la % din populaia rii. Munii din Tunisia sunt surse importante de ap (80 la sut furnizarea de ap a naiunii), a terenurilor agricole, pdurilor i de o mare varietate de tipuri diferite de arbori-:, inclusiv pin, stejar, eucalipt, chiparos si salcam. Aceste medii sunt excepional de bogate n biodiversitate i ecosisteme rare i diverse, dar ele sunt, de asemenea, foarte fragile.

Regiunile muntoase din Tunisia sunt, de asemenea, importante din punct de vedere cultural i istoric de vedere. Ele conin situri arheologice importante i istorice; urme de invadatori anterioare i vechi de munte care triesc popoarele din regiune. Munii sunt, de asemenea, un simbol important al luptei pentru independena rii, unde s-au adpostit naionaliti. Diferite grupuri etnice locuiesc nc muni i sunt n principal mprite ntre cei care locuiesc umede, acoperite de zpad i a regiunilor celor care triesc n stepele continental i zonele deertice. Obiectivele viitoare sunt de a consolida condiiile economice i sociale pentru comunitile de munte, s se introduc o agricultur durabil n zone dificile i, n33

www.lucrari-de-licenta.comgeneral, condiiile pentru a face mai atractiv n zonele montane, n scopul de a atrage napoi o parte din muli care au plecat. Munii Atlas este un lan muntos pe o ntindere de nord a Africii de prelungire de circa 2500 km (1600 mi) prin Maroc , Algeria i Tunisia . Cel mai nalt vrf este Toubkal , cu o altitudine de 4167 metri (13671 ft), n sud-vest Maroc. Atlas game separate pentru Marea Mediteran i Oceanul Atlantic coastelor din Sahara Desert. Populaia din Munii Atlas sunt, n principal berberi . Termenii de "munte" n unele limbi berbere sunt Adrar i adras, considerat a fi nrudit cu toponimul . Djebel Zaghouan este un munte i cel mai nalt punct n Europa de Est Tunisia , la 1295 m. De munte este situat ntr-o zon de National Park. Oraul Zaghouan este situat mai jos pe panta de nord. Munte este site-ul unui roman templu cunoscut sub numele de Templul de Eaux (Templul de Ap), care marcheaz locul unui apeduct care au folosit pentru a lua ap n oraul Carthage peste 100 km . II.7.3.Flora Flora este foarte variat, cuprinde n nord, plut-stejari, eucalipt i thuyas (lemn parfumat n mare msur utilizate n Maroc pentru a crea artefacte). n regiunea Sahel, mslini i portocali. n partea de sud, vei gsi plantaii de palmier, precum i unii copaci cactus, ciulini i spini. i peste tot, la Nord la Sud, copac neptor pr. Dac mediul rural nu este cu adevrat preocupat de problemele de mediu, din mprejurimile oraelor mari, cum ar fi Tunisia sau Sfax, sunt extrem de interesate de poluare. Copac de msline, considerat regele a Mrii Mediterane, este, evident, foarte prezent n Tunisia. De asemenea se pot gsi o mulime de plute i stejari, portocali, lmi, mandarine copaci, copaci rocov, rodii i oleandri se completeaz pn panorama a rii, care produce, de asemenea, numeroase ierburi aromatice. O vizit la oaze este o necesitate pentru a admira numeroase fructe i legume: rosii, suc de fructe, smochine, caise, ardei, ceapa. n cele din urm, ceea ce lovete n Tunisia sunt florile omniprezent (iasomie, trandafiri, MIMOSAS, bougainvilleas, crini). Flora Tunisiei este alctuit din diverse soiuri iar acest lucru este din cauza variaiilor privind formele de terenului i a solului. De aceea putem gasi diferite tipuri de

34

www.lucrari-de-licenta.comacolo de vegetaie. Cu toate acestea, planta cea mai important pentru acest domeniu este, palmierul. Un alt domeniu foarte important pentru agricultura , este cultura de mslini deoarece uleiul de mslini este foarte popular n ntreaga lume. Mslini sunt urmai de fructe citrice, struguri, smochine i de gru. Portocale au fost aduse n Tunisia de la China, n perioada medieval timpurie. n partea de nord a rii, n special n Munii Atlas, se gsesc pduri de pin i arbori de plut ,acestea dou furnizeaz lemn i plut.

II.7.4. Fauna Tunisia are o mare varietate de arbori, inclusiv stejar, pini, jujube, i gum. Mai mult de un sfert din ar este acoperit de iarb mpletituri de fibre vegetale, care este caracteristic vegetaiei din regiune de step. acal, mistrei, i mai multe specii de gazele sunt numeroase. Viperele cu corn i scorpioni sunt comune n Sahara. Mufloni este o specie de oaie slbatic, se gsete n muni. Parcurilor naturale sunt relativ bogate: poi descoperi vidre, gazele, erpi, hiene, rsul, aricii, mistreti, mongooses, vulpi, sacali, broate estoase, diferite specii de psri rpitoare, psri migratoare, chiar i bivoli. Societatea tunisian pentru protecia animalelor a stabilit un program de protecie i de reproducere a speciilor pe cale de dispariie. Din pcate, pisicile (lei, pantere, leoparzi ), au disprut de aproximativ un secol. Satul de El-Haouaria, de capital de oimi, n apropiere de Bon ofer o privelite frumoasa: in primvara, oimi i ulii vrabie sunt capturate apoi instruii pentru vntoare .

II.8.Potenial Antropic Potenialul turistic este foarte variat fiind alctuit din muzee ,moscheeie , castele ,sinagoge ,palate. Muzee De Bardo este cel mai important muzeu din bazinul mediteranean de pe continentul african, dup Muzeul Egiptean din Cairo .Gzduit n fostul Palat Bey din 1888, ofer prestigiu n stabilirea expunerilor operelor i multelor descoperiri majore ale cercetrilor arheologi cedeoarece are cele mai mari i frumoase colecii de mozaicuri35

www.lucrari-de-licenta.comromane .Muzeul are, de asemenea, bogate piese descoperite n timpul spturilor n Cartagina ,chiar dac Muzeul National din Cartagina este o destinaie arheologic. Departamentul islamic are, n plus fa de opere celebre, cum ar fi albastru Coranului Kairouan, unul dintre cele mai mari colecii provenite din Maghreb i din Asia Mic.Palatele din Tunisia sunt n numr foarte mare i sunt deschise turismului .Dintre acestea putem enumera : -palatul Beit Hikma ;

-palatul Royal; -palatul Rose ; - palatul Medina din Tunis ; - palatul prezidenial din Cartagina ; - palatul Zouche ; - palatul Ksar Said din Tunisia; - palatul Mohamedia . Catedrale Moschee El Ghriba Palat El Jam

voi continua ..

36

of 36/36
www.lucrari-de-licenta.com 1 INTRODUCERE Lucrarea de faţă prezintă un amplu tablou de ansamblu ce face referire la Tunisia care în limba arabă este prezentată sub denumirea de Tunis , oficial Republica Tunisiană, este o ţară situată în nordul africii ,este cea mai mică ţară situată aproape de Munţii Atlas .Se învecinează cu Algeria în vest şi Libia în Est . Denumirea ţării provine de la numele capitaliei Tunis şi este ţara situată în zona cea mai estică a Maghrebului avînd cea mai mare insulă numită Djerba situată la 514 km².Fiind poziţionată între ţările continentului african are climă deosebit de caldă adaptându-se climatului Mării Meditareneene. Tunisia se întinde de la Capul Bon, în vecinătatea Italiei, pînă în deşertul Saharei, mărginit de graniţele cu Libia şi Algeria. Tunisia este un tărâm cu oraşe străvechi, un litoral cu climă plăcută .Unul dintre aspectele elocvente ale Tuni siei este faptul ca fiecare oraş pare a fi foarte vechi. Ţara a aparţinut fenicienilor, cartaginezilor, bizantinilor, romanilor, arabilor, turcilor şi francezilor, toate aceste imperii lăsâ ndu-şi amprenta asupra celei mai mici ţări din Africa, dar care are suficientă diversitate cât pentru un continent intreg. Totodata Tunisia este şi una dintre cele mai moderne naţiuni islamice. De la independenţa statului din 1956, conducatorii ţării au fost adepţii separării dintre religie şi politica şi au descurajat fundamentalismul islamic.Coasta Mediteranei de 1.400km este alcătuită de plaje dar Vestul ţării este teren muntos, munţ ii atlas împărţind Tunisia între sudul semiarid şi nordul fertil. În nord se află pădurea Kroumirie şi văile râurilor Bizerte şi Medjerda. Cu o suprafaţă de 163.155 km² şi cu o populaţie de aproximativ 10.000.000 de locuitori, are poziţie favorabilă din punct de vedere geografic, aici clima este mediteraneană , în partea de nord cu temperaturi maxime de cca 34-35 ° şi cu o temperatură a apei mării de 27°, corelat cu ierni blâ nde, puţin umede şi călduroase, unde temperatura nu coboară sub 12°.Deşertul este alcătuit din chott-uri, (lacuri sărate secate, de mare întindere) şi oued-urile, albiile secate ale râurilor de primăvară. Bogăţia geografică împarte Tunisia într -un Nord verde, pl in de vegetaţie abundentă, de câmpuri de grâu, de plantaţii de viţă de vie şi pomi fructiferi, la partea centrală ce cuprinde munţi şi face trecerea la deşert până la dune.
Embed Size (px)
Recommended