UNIUNEA EUROPEANÃ Ministerul Administraţiei şi Internelor

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Proiect finanţat de

UNIUNEA EUROPEANÃ Direcţia Generală Afaceri Europene

şi Relaţii Internaţionale Oficiul Român pentru Imigrări JRS România Societatea Naţionalã de

Cruce Roşie din România

Titlu proiect: „Intarirea capacitatii de returnare in baza informatiilor relevante privind tarile terte”

Program general: Solidaritatea şi Gestionarea fluxurilor migratorii (PG SOLID) Linie de buget : Fondul European de Returnare - Programul anual 2010 Beneficiar: Asociatia Serviciul Iezuitilor pentru Refugiati din România (JRS Romania) Ref: RF/10.01-05.01

TUNISIA STUDIU DE CERCETARE / EVALUARE iunie 2012

2

Declinarea responsabilitatii Studiile vizeaza cresterea operativitatii si capacitatii structurilor competente pentru returnarea imigrantilor ilegali, in conformitate cu standardele UE in domeniul returnarii, cu cele mai bune practici in ceea ce priveste returnarea voluntara sau fortata a persoanelor aflate in situatii ilegale, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului si a demnitatii persoanelor. Studiile au fost desfasurate in cadrul proiectului „Intarirea capacitatii de returnare in baza informatiilor relevante privind tarile terte”, finantat de Uniunea Europeana, in cadrul Programului General “Solidaritatea si gestionarea fluxurilor migratorii”, prin intermediul Ministerului Administratiei si Internelor - Oficiul Roman pentru Imigrari, in cadrul Fondului European de Returnare, Programul Anual 2010, contract de referinta RF/10.01-05.01. Studiile nu exprima opinia Uniunii Europene, Ministerului Administratiei si Internelor – Oficiul Roman pentru Imigrari, Asociatiei Serviciul Iezuitilor pentru Refugiati din Romania sau Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania. Studiile de cercetare/evaluare au fost pregatite prin cercetarea informatiilor publice accesibile, precum si prin culegerea de informatii de la autoritati, organizatii neguvernamentale si experti. Acestea contin referinte cu privire la sursele de informatii utilizate, inclusiv in limba originala a documentelor citate. Toate sursele publice de informatii au fost citate. Daca pentru anumite motive o sursa nu a dorit sa fie numita in cadrul studiilor publice, numele sursei a fost pastrat confidential. Studiile au fost desfasurate avand la baza o metodologie standard si o problematica prestabilita. Studiile nu sunt si nu intentioneaza sa fie exhaustive cu privire la conditiile din tarile cercetate sau determinante cu privire la motivele care stau la baza deciziilor in cauzele cu cetateni straini. Intrucat studiile au la baza in principal informatii publice accesibile, pot sa existe situatii in care informatiile cercetate nu au fost disponibile sau au fost incomplete. Anumite parti ale informatiilor pot sa nu mai fie de actualitate, in special cele cu privire la situatia securitatii, avand in vedere volatilitatea evenimentelor din tarile cercetate. Traducerea studiilor a fost efectuata de catre traducatori autorizati numai in parte. Pentru obtinerea de informatii suplimentare/detaliate va puteti adresa Centrului de Documentare al JRS Romania pe Informatii din Tara de Returnare: tel.: 031.102.14.23 fax: 037.287.70.90 e-mail: jrsromania@gmail.com www.jrsromania.org

3

TUNISIA

Denumirea oficiala: Republica Tunisiana Pozitionare georgrafica: situata in Africa de Nord, cu deschidere la Marea Mediterana (1 148 km). Frontiere cu: Algeria (965 km) si Libia (459 km). Suprafata: 163,610 km² Capitala: Tunis (759,000 locuitori) Orase importante: Sfax, Sousse, Bizerte, Gafsa. Unitati administrative: 24 de guvernorate (Ariana, Beja, Ben Arous, Bizerte, Gabes, Gafsa, Jendouba, Kairouan, Kasserine, Kebili, Kef, Mahdia, Manouba, Medenine, Monastir, Nabeul, Sfax, Sidi Bou Zid, Siliana, Sousse, Tataouine, Tozeur, Tunis, Zaghouan) Limba oficiala: araba; alte limbi vorbite: franceza (in special in comert). Moneda nationala: Dinar tunisian (TND) Populatia: 10,6 milioane Religia: musulmana 98%; crestina 1% si iudaica 1% Populatie care traieste sub limita saraciei: 3,8% (estimare 2005). Sistemul politic: Republica. Stat multipartit. Presedinte Moncef MARZOUKI, ales de Adunarea Constituanta in decembrie 2011. Prim ministru Hamadi JEBALI (din partea partidului Ennahda), desemnat de catre Presedinte. Legislativ: parlament unicameral (Adunarea Constituanta, 217 membri). Clima: O clima arida in sud, care devine mai umeda spre tarmul marii la nord (cu veri fierbinti si ierni reci). Din Tunisia centrala spre sud dominǎ o clima tipica desertului. Temperatura medie este in ianuarie 10° C iar in august 26° C. In sudul Muntilor Atlas domina tot timpul anului o clima calda uscata cu putine precipitatii, temperaturile atingand 45° C. Diferentele cele mai mari de temperatura sunt in zona Saharei - vara cu 50° C, iar iarna atingand temperatura de inghet. Dinspre Sahara bate vantul siroco (scirocco), un curent de aer uscat si fierbinte. Vaccinuri: - Documente de intrare si regim de sedere: cetatenii romani sunt scutiti de obligativitatea vizei pentru calatorii turistice. In asemenea situatii, perioada legala de sedere este de pana la 90 de zile.

Situatia obiectiva generala Locatie Tunisia este situata in Africa de Nord, la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Delta Nilului, cu deschidere la Marea Mediterana (1148 km). Se invecineaza la Vest cu Algeria si la Sud-Est cu Libia. Tunisia are frontiere deschise cu Algeria si Libia. Aproximativ 98% dintre tunisieni sunt arabi si sunt vorbitori de araba tunisiana, 1% berberi localizati in muntii Jabal Dahar in sud-est si pe insula Jerba, 1%

4

europeni, in cea mai mare parte francezi si italieni. Exista, de asemenea, o comunitate evreiasca cu o lunga traditie1. Situata in Africa de Nord, avand frontiera cu Marea Mediterana (1 148 km), Algeria (965 km) si Libia (459 km). Structura administrativa are 24 guvernorate. Clima temperate in nord cu ierni blande si ploioase si veri calduroase si uscate, desert in sud2. Ridicata pe locul fostei Cartagina, Tunisia a fost multa vreme un actor important la Marea Mediterana, fiind asezata in centrul Africii de Nord, in apropierea rutelor maritime de mare importanta. La vremea lor, romanii, arabii, turcii otomani si francezii si-au dat seama de importanta strategica a Tunisiei, transformand-o intrun centru de observatie a intregii regiuni. Guvernarea coloniala franceza s-a incheiat in 1956, statul fiind condus timp de trei decenii de Habib Bourguiba care a instituit idei seculare avansate, cum ar fi emanciparea femeilor, abolirea poligamiei si educatia gratuita obligatorie. De asemenea, a insistat pe o linie anti-fundamentalista islamica, iar pe de alta parte si-a consolidat puterea devenind un veritabil dictator. In 1987, a fost demis pe motive de senilitate, iar Zine al-Abidine Ben Ali a devenit presedinte. Acesta a continuat linia impotriva extremistilor fundamentalisti si a dus mai departe o tara stabila din punct de vedere economic. Desi a dat unele libertati presei si a eliberat un numar de prizonieri politici, aparatorii drepturilor omului spuneau ca autoritatile nu tolerau disidenta si-i hartuiau pe cei care aduceau critici guvernului. I s-a reprosat, atat pe plan intern cat si international, castigarea alegerilor de trei ori la rand cu 99,9% din voturi. Opozitia a condamnat modificarile aduse constitutiei care i-au permis candidatura in 2004 si 2009. Nemultumite de conducerea sa autocrata, masele au protestat in strada determinandu-l sa plece in ianuarie 2011. Acest eveniment a inspirat revoltele din regiune care s-au transformat in „Primavara araba”. In octombrie 2011 s-au tinut alegerile pentru adunarea constitutionala. Din punct de vedere economic, Tunisia este o tara mai prospera decat vecinele ei, avand legaturi comerciale puternice cu Europa. Diferite ramuri ale economiei s-au dezvoltat constant, dar, desi populatia de la periferii s-a injumatatit, recesiunea mondiala a dus la cresterea somajului3. Populatia Tunisia are 10,5 milioane locuitori. Grupuri etnice: - 98% arabi, 1% europeni, 1% evrei si alte natii; Limba oficiala: araba (oficiala) / franceza , in special pentru comercianti; Religie Pupulatia este compusa din 98% musulmani, 1% crestini, 1% evrei. Conform Constitutiei, Islamul este religia oficiala de stat si cere ca presedintele sa fie musulman. Constitutia garanteaza libertatea religioasa pentru cetatenii tunisieni. Comunitatea crestina din Tunisia numara aproximativ 25 000 persoane, dintre care 22000 sunt catolici, urmati de protestanti. 1 500 persoane sunt de religie mozaica, ei reprezentind a treia comunitate religioasa din Tunisia. O treime dintre acestia traiesc in capital Tunis si pe insula Djerba, unde se afla 39 sinagogi, printre ele fiind una din cele mai vechi din lume. Alaturi de Maroc, Tunisia este cunoscuta a fi tara araba care a acceptat pe teritoriul sau populatie evreiasca. Varsta medie: 30 de ani – barbati (29,6 ani), femei (30,4 ani) Rata natalitatii: 17,4 nasteri / 1 000 locuitori Rata mortalitatii: 5,83 decese / 1 000 locuitori Rata mortalitatii la copii: 25,92 decese / 1 000 nasteri; baieti (29,6) / fete (21,97) Speranta de viata: 75,01 ani – barbati (73 ani), femei (77,1 ani ) Rata fertilitatii: 2,03 copii / femeie4

1 USDOS, Background note: Tunisia, 09.03.2012, disponibil la http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/5439.htm 2 Expert tara Tunisia, 26.01.2012 3 BBC News, Tunisia profile, 13.12.2011, disponibil la http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-14107241 4 Expert tara Tunisia, 26.01.2012

5

Moneda nationala este Dinarul ( DT). Bancnotele sunt de 10, 20, 30 si 50 DT. Mai rar se foloseste bancnota de 5 DT. Monedele sunt de 20, 50, 100 milimi, 1/2, 1 si 5 DT (nota: 1 DT are 1000 milimi)5. Saptamana de lucru Zilele unei saptamini normale de lucru sunt de luni pina vineri. Institutiile guvernamentale sunt deschise si simbata dimineata. Multe magazine sunt inchise duminica, exceptie facind toate magazinele din statiunile turistice6. Votul Virsta minima pentru a participa la vot este 18 ani. Votul este universal, mai putin pentru fortele de securitate (inclusive politia si armata), populatia cu disabilitati mentale, persoanele condamnate la inchisoare mai mult de 3 luni pentru cazuri penale precum si cele condamnate mai mult de 6 luni cu suspendare. Aprecieri privind situatia politica din Tunisia Revolutia tunisiana a fost o campanie intensa de rezistenta civila, incluzind numeroase demonstratii de strada in cele mai mari orase ale tarii. Drept urmare a acestor actiuni, la 14 ianuarie 2011, dupa 23 ani de putere, Zine El Abidine Ben Ali a fost indepartat din functia de presedinte al tarii. Demonstratile nu au incetat, ele continuind pina in prezent. Revolutia a fost sprijinita si din exterior de multe organizatii si asociatii ale emigratiei tunisiene, oferind ajutor material si juridic, inclusiv pentru confiscarea bunurilor lui Ben Ali din strainatate. Demonstratile au avut ca punct de pornire nemultumirile populatiei privind rata inalta a somajului (aproximativ 30% pentru populatia de pina in 25 ani), preturile ridicate ale alimentelor, coruptia, lipsa libertatii de exprimare precum si conditiile precare de trai. Conform aprecierilor unor analisti ai serviciilor secrete occidentale, protestele din Tunisia din 2010 – 2011 au fost cele mai intense din ultimii 30 ani, ele soldindu-se cu numerosi morti si raniti ca urmare a interventiei dure a fortelor de securitate si politie impotriva demonstrantilor . Dupa revolutie, pe scena politica tunisiana au aparut peste 100 partide, cel mai important fiind in acest moment Ennahda care, desi exista si inainte, nu jucase un rol semnificativ in viata politica interna. La alegerile pentru Adunarea Constituanta din 2011 acest partid a cistigat 41% voturi, anuntindu-se a fi cel mai important actor la viitoarele alegeri. Discutiile din cadrul campaniei electorale s-au axat pe clivajul laic – religios, respectiv daca Ennahda, in cazul ca va cistiga puterea, va transforma societatea tunisiana intruna religioasa. Pina in prezent liderii Ennahda au dat de inteles ca poligamia nu va fi obligatorie ci doar o posibilitate, practica exclusa in timpul regimului lui Ben Ali. Marele semn de intrebare pentru viitorul statului este legat de cum va arata noua Constitutie, pentru elaborarea careia Adunarea Constituanta, aleasa in octombrie 2011, are la dispozitie 1 an. Societatea civila tunisiana, persecutata si prigonita de fostul regim, este in prezent dominate de optiunile de stinga. Conform aprecierilor Parlamentului European societatea tunisiana este totusi una asezata, cu mecanisme institutionale bine structurate si in cadrul careia se afla numeroase elite formate atit in tara cit si in strainatate , cu precadere in Franta si Anglia7. Situatia interna − Confruntata cu o conjunctura internationala putin favorabila si cu o instabilitate sociala aproape de

punctul critic, Tunisia traverseaza o stare de incertidudine atat in plan institutional cat si ceea ce priveste stoparea degringoladei economice. Competenta indoielnica a membrilor noului guvern, lipsa optiunilor strategice si unei minime transparente a actului decizional, declaratiile neadecvate si betia puterii nu constituie semnale incurajatoare pentru viitorul economic si stabilitatea politica interna.

5 idem 6 idem 7 idem

6

− Anul 2012 va fi mult mai dificil decat 2011, a afirmat in ianuarie anul curent Mustapha Kamel Nabli, Guvernatorul Bancii Centrale a Tunisiei, avertizand astfel clasa politica autohtona preocupata in prezent de impartirea functiilor politice si mai putin de viitorul incert al situatiei economice si asa dezastruoase.

− Populatia este tot mai ingrijorata de accederea la putere a islamistilor, indeosebi a celor cu vederi radicale. Un prim semnal din acest an a fost dat de organizarea, la Tunis, la finele lunii ianuarie 2012, a unor ample manifestatii de protest impotriva presiunilor de impunere a cutumelor si preceptelor salafiste (inclusiv purtarea voalului de catre femei), participantii opinand ca adoptarea unor astfel de practici ar aduce Tunisia in secolul al XIV-lea.

− Presiuni salafiste se exercita si asupra mass-media. Astfel, la 23 ianuarie 2012, redactorul-sef al ziarului el Maghreb a fost agresat fizic in plina strada de simpatizanti salafisti, ca urmare a publicarii unei anchete privind comportamentul abuziv al unor oficialitati si grupari islamiste.

Nota: Semnale ale posibilei recrudescente a gruparilor salafiste au aparut cu mult timp inainte de formarea cabinetului condus de Hamadi Jebali. Astfel, cel care se proclama viitor prim-ministru, chiar inainte de anuntarea rezultatelor alegerilor, avea sa declare in fata simpatizantilor Ennahda ca a primit semne divine conform carora el ar fi „alesul pentru instaurarea celui de-al VI-lea Califat”8. Multiculturalitate Unele aprecieri privind societatea tunisiana − Familia este cea mai importanta in societatea tunisiana, atat in concept restrans, cat si cea extinsa. − Statutul femeii era comparativ cu cel occidental, femeile tunisiene lucrand in majoritatea domeniilor de

activitate (ex. constructii, educatie, cercetare, politie, servicii publice, turism , diplomatie, justitie, transporturi, dar mai putin in politica).

Respectarea traditiilor Ca reguli generale, trebuie evitat sa arati talpa picioarelor (reprezinta o forma a lipsei de respect) si sa folosesti mana stanga pentru a manca sau a interactiona cu ceilalti (se presupune ca aceasta este mana care se foloseste la toaleta). − La vizitarea unei moschei este obligatorie acoperirea de catre femei a bratelor, genunchilor si a capului

(nota: nu toate moscheele permit accesul femeilor); este obligatorie descaltarea, pantofii putand fi lasati la intrare sau luati intr-o geanta/rucsac. In interior se vorbeste numai in soapta.

− Desi in marea majoritate a tarilor islamice femeile nu merg singure pe strada, ci doar insotite de catre sotii lor, tati sau alte femei, in Tunisia nu este inca o mare problema ca o femeie sa fie singura pe strada. Se recomanda insa sa se evite, pe cat posibil, astfel de situatii.

− In mijloacele de transport in comun, cand femeia este insotita de un barbat, ocupa locul de langa fereastra, iar daca este singura, se alatura unui grup de femei.

− Daca o femeie este invitata intro casa musulmana, trebuie sa stea alaturi de grupul de femei, fiindu-i interzis sa stea alaturi de barbati.

La vizitarea unei moschei este obligatorie acoperirea de care femei a bratelor, genunchilor si a capului ( nota: nu toate moscheele permit accesul femeilor ). La intrare este obligatorie descaltarea, pantofii putind fi lasati la intrare sau luati intro geanta/rucsac. In interior se vorbeste numai in soapta. Desi in marea majoritate a tarilor islamice femeile nu merg singure pe strada, ci doar insotite de sotii lor, tati sau alte femei, in Tunisia nu este inca o mare problema ca o femeie sa fie singura pe strada. Se recomanda insa sa se evite, pe cit posibil, astfel de situatii. Se interzice ca o femeie sa tina de mina un barbat, chiar daca acesta este sotul sau. In mijloacele de transport in comun, cind femeia este insotita de un barbat, ocupa locul de linga fereastra iar daca este singura, se

8 idem

7

alatura unui grup de femei. Daca o femeie este invitata intr-o casa musulmana, trebuie sa stea alaturi de grupul de femei, fiindu-i interzis sa stea alaturi de barbati. Ca reguli generale , trebuie evitat sa arati talpa picioarelor (reprezinta o forma a lipsei de respect) si sa folosesti mina stinga pentru a minca sau a interactiona cu ceilalti (se presupune ca aceasta este mina care se foloseste la toaleta). Sfaturi pentru femei care calatoresc in Tunisia − Se interzice ca o femeie sa tina de mina un barbat, chiar daca acesta este sotul sau. − In general, indiferent de tara islamica care va fi vizitata, femeia singura sau insotita, trebuie sa inteleaga

ca e vorba de o alta cultura, diferita mult de cea europeana, unde Sharia (legea islamica) defineste drepturi si obligatii diferite pentru barbati si femei. O femeie cu tenul mai deschis, si mai ales blonda cu ochi albastri, va atrage atentia barbatilor arabi si se va bucura de priviri insistente, fluieraturi si chiar atingeri. Important este ca femeia sa nu se panicheze si sa respecte anumite reguli.

− Chiar daca in Tunisia, spre deosebire de alte state arabe, nu se platesc amenzi sau nu se face inchisoare pentru purtatul de bluze cu decolteu, trebuie subliniat ca imbracamintea care iese in evidenta nu atrage doar priviri insistente sau/si fluieraturi, dar este considerata si lipsa de respect. Specific Tunisiei este faptul ca femeile se imbraca in stil european, in blugi si bluze stramte, dar isi acopera fiecare centimetru patrat de piele, iar ocazional poarta hijab-ul (voalul care acopera parul, gatul si pieptul femeii) pe cap. Sudul tarii este mai traditional.

− Ca turista, in majoritatea statelor islamice, se recomanda purtarea de catre femei a unui voal dintr-un material vaporos peste par, mai ales daca parul este roscat sau blond.

− Imbracamintea nu trebuie sa fie mulata pe corp. Se vor evita pantalonii scurti, bluzele decoltate, tricourile fara maneca sau orice alt material transparent. O fusta lunga pare a fi solutia cea mai buna, mai ales ca este comoda pentru folosirea wc-urilor turcesti, specifice lumii arabe.

Interactiunea cu barbatii arabi − Se recomanda evitarea schimbului de priviri cu barbatii arabi, acest gest fiind considerat un avans pentru

o aventura amoroasa. Nu se intinde mana unui barbat arab pentru a-l saluta, el fiind cel ce trebuie sa aiba initiativa intinderii mainii.

− Nu se recomanda aranjarea parului si a hainelor in public, aceste gesturi conducandu-i pe barbatii arabi sa considere respectiva femeie un obiect sexual (nota: aceeasi conotatie e atribuita si statului indelungat in fata oglinzii, in public).

− Ca sfat general, in vederea evitarii insistentelor de orice natura din partea barbatilor, se recomanda purtarea de catre femei a verighetei. Daca un barbat devine insistent, se recomanda admonestarea acestuia de catre femeie, chiar zgomotos, pentru a fi auzita si de catre ceilalti din jur.

− Daca se doreste fotografierea cuiva, se recomanda ca in prealabil sa se ceara aprobarea persoanei respective.

Comunicare si salutare − Tunisienii acorda timp conversatiei legate de familie, prieteni si alte subiecte generale la momentul

salutarii. − Stransul mainii este cea mai obisnuita formula de salutare intre persoanele de acelasi sex. − La intalnirile intre barbati si femei, femeile trebuie sa intinda mana intai; daca aceasta nu o face, barbatul

poate doar sa incline din cap ca salutare. Negocierea − Deciziile sunt luate dupa lungi deliberari, incercarea de a le grabi poate fi luata drept insulta. − Niciodata nu trebuie criticati in public, deoarece asta ar duce la pierderea onoarei.

8

− Tunisienii nu sunt genul care cauta confruntarea, ar putea fi de acord in timpul intalnirii in loc sa iti cauzeze pierderea onoarei, dar nu le place sa li se spuna “nu” deschis.

− Nu e de folosit tehnica de a pune presiune. − Nu e bine sa se arate nerabdare fata de timpul necesar pentru a indeplini ceva. Unele aprecieri privind societatea tunisiana Politica de prevenire a fundamentalismului islamic a facut ca Occidentul sa-i treaca cu vederea lui Ben Ali guvernarea cu derapaje nedemocratice si faptul ca in alegeri contracandidatii sai au fost haituiti, arestati si trimisi in justitie. Organizatia Reporteri fara Frontiere si numeroase ONG-uri au semnalat, in mai multe rinduri, ca tunisienii nu aveau acces la o presa independenta precum si faptul ca radioul, televiziunea si internetul erau sub controlul strict al sefului statului. Scriitorul dizident Taoufik Ben Bric a descris faptul ca tunisienii se spionau intre ei ca fiind un sport national. Ben Ali, cu sprijinul structurilor sale de securitate fidele lui, a reusit sa creeze o casta de agenti care beneficia de privilegii deosebite, principala lor sarcina fiind manipularea opiniei publice. Conform aprecierilor aceluiasi scriitor, in perioada lui Ben Ali exista un politist la 70 locuitori. In ciuda acestor aspecte, Tunisia lui Ben Ali era una dintre cele mai liberale state ale lumii islamice, care a facut fata cu succes patrunderii fundamentalismului islamic si exportului de terorism (nota: Ben Ali era pe lista neagra a lui Bin Laden ). Statutul femeii era comparativ cu cel occidental, femeile tunisiene lucrind in majoritatea domeniilor de activitate (ex. constructii, educatie, cercetare, politie, servicii publice, turism, diplomatie, justitie, transporturi, dar mai putin in politica). Turismul a fost una din principalele prioritati nationale, in ultimii ani ai regimului Ben Ali numarul turistilor straini in Tunisia fiind constant in jurul a 8 milioane pe an la o populatie de 10 milioane locuitori. In perioada 2008-2011 au fost modernizate peste 800 hoteluri, Tunisia ajungind prima destinatie turistica din Maghreb si a doua din lumea araba. Nu numai ca turismul contribuia la formarea PIB cu 7%, dar a creat peste 400 000 de locuri de munca. Incepind cu 2006, Tunisia devenise o destinatie din ce in ce mai populara pentru pensionarii din intreaga lume, dar in special din statele vestice ale Uniunii Europene. Astfel, in 2004 peste 11 000 cetateni din statele UE aveau resedinta permanenta in Tunisia, beneficiind de numeroase facilitati si de preturi foarte avantajoase. Nota: − Avortul in Tunisia a fost legalizat in 1956. − Aceste aspecte in legatura cu societatea tunisiana sunt valabile pina in octombrie anul curent, cind

Adunarea Constituanta va prezenta noua Constitutie, pentru care majoritatea celor alesi au vederi de stinga dar si favorabile extremismului islamic.

Barbati si femei – interactiunea in Orientul Mijlociu - Interactiunea dintre barbati si femei continua in mediu profesional, de lucru. - Interactiune este controlata in mediu social, nivelul de control depinzand de tara (Arabia Saudita este

considerata tara cu cele mai stricte reguli sociale din acest punct de vedere). Interactiunea sociala - Onorea familiei in cultura araba este de mare pret, iar femeile sunt vazute avand un potential mai mare de

a pata onoarea familei. De aceea ele sunt protejate si excluse din situatiile care le pot compromite, pot interactiona numai cu femei si cu barbati (rude) apropiate.

- Un barbat si o femeie trebuie sa respecte anumite reguli atunci cand se intalnesc: nu trebuie sa fie singuri, nu pot sta intr-o camera inchisa singuri, nu pot calatori impreuna singuri etc. La evenimentele sociale femeile sunt insotite de soti sau de rudele masculine.

9

- Un strain este subiectul acelorasi reguli si deci nu poate manifesta un interes/ familiaritate prea mare cu o femeie – poate fi considerat ca avand o moralitate scazuta iar femeia poate fi pedepsita pentru injosirea familiei.

- Un strain trebuie sa nu interactioneze prea mult cu o femeie in cadrul unei desfasurari sociale, iar discutia sa aiba subiecte variate – de obicei, se stabilesc grupuri de discutie de acelasi sex.

Afectiune in public Orice fel de afectiune publica este interzisa (tinut de mana, imbratisari etc.) chiar si pentru cupluri casatorite. Statutul femeilor in societate: - Nivelul integrarii sociale si profesionale al femeilor depinde de tara (Liban, Iordania, Egipt – mai liberal,

Arabia Saudita, Yemen si statele din Golf – mai traditionale). - Toate statele arabe incurajeaza acum oportunitatile de educare ale femeilor; de asemenea, drepturile lor

legale sunt in continua expansiune. - Tunisia: 1956, presedintele Habib Bourguiba introduce o serie de reforme menite sa aduca mai multe

drepturi femeilor, fiind cunoscut ulterior ca “Eliberatorul Femeilor”. - Desi cu drepturi publice putine, femeile au o influenta puternica in cadrul familiilor – ele decid asupra

cheltuielilor din casa, au rol de decizie in educarea copiilor si a aranjementelor de casatorie. Femeile detin si banii lor proprii de obicei, insa nu au responsabilitatea de a contribui la bugetul familei, acesta revenind exclusiv barbatului.

- Cu cat este mai in varsta, cu atat mai mult respect o femeie va detine – iar mamele de baieti cu precadere. - Femeile se vor imbraca aproape tot timpul in mod conservator si sobru, cu maneca lunga si vor avea

ocazional si un val care sa le acopere fata. - Aceste obiceiuri si aspect restrictive sunt vazute in mod pozitiv, ca masuri de protejare, de catre femeile

conservatoare si in mod negative, ca elemente restrictive si impotriva drepturilor omului de catre femeile mai liberale9.

Conditii practice de returnare Accesul la teritoriu Libertatea de a parasi tara si de intoarcere, este reglementata de Legea nr. 75 - 40 din 14 mai 1975 privind pasapoartele si documentele de calatorie. Libertatea de circulatie si de sedere, in interiorul si in afara tarii, este garantata de Constitutie, fara discriminare. Articolul 10 prevede ca "fiecare cetatean are dreptul de a circula liber pe teritoriu si sa isi paraseasca casa in masura prevazuta de lege." Articolul 11 prevede ca "nici un cetatean nu va fi izgonit din tara sau impiedicat sa se reintoarca." Dreptul de a parasi tara trebuie insa exercitat in limitele prevazute de lege (Constitutie - articolul 10). Aceste limite sunt cele cu privire la parasirea in mod regulat a teritoriului tunisian. Limitarile sunt prevazute in legislatia tunisiana, dar dreptul de parasire a tarii depinde deasemenea de regulile tarii de destinatie, taxe, cerinte de viza. Prin urmare, dreptul de intoarcere include returnarea fortata, cat mai curand dupa ce persoana este deportata dintr-o tara straina, returnare fortata pe care Tunisia s-a angajat sa o faciliteze prin semnarea conventiilor si acordurilor internationale10.

9 Surse: Expert tara Tunisia, 26.01.2012 si portalul Kwintessential, accesat la 24.01.2012, disponibil la http://www.kwintessential.co.uk/resources/global-etiquette/tunisia-country-profile.html 10 Expert tara Tunisia, 26.01.2012

10

Documente necesare Documente de calatorie necesare celor returnati / Documente de calatorie necesare in tara de returnare / Costul obtinerii documentelor necesare/Procedura accesului la teritoriu Pasapoarte Conditiile pentru obtinerea de catre un tunisian a unui pasaport sunt: - solicitantul sa aiba nationalitate tunisiana; - solicitantul sa fie inregistrat in circumscriptia consulara, daca se afla in afara Tunisiei; Documentele ce trebuie prezentate pentru obtinerea pasaportului, in exterior: - certificat de nastere; - copie dupa cartea de identitate pentru persoane de peste 18 ani; - autorizatie paternala pentru minori; - trei fotografii; - copie a cartii de sejur; - copie a atestatului de munca sau a certificatului scolar/universitar; - cartea de inregistrare consulara; - formularul/cererea pentru eliberarea pasaportului; - taxe consulare; - duplicatul pasaportului, in cazul pierderii originalului; Laissez-passer Ambasadele Tunisiei elibereaza in anumite situatii si laissez-passer. Astfel, pentru cetatenii tunisieni aflati legal intro alta tara, in situatia expirarii valabilitatii pasaportului , li se elibereaza, la cerere, laissez-passe, in baza urmatoarelor documente: - cartea de identitate; - livret militar; - pasaport expirat de cel mult cinci ani; - laissez-passer expirat de cel mult un an; - alte documente eliberate de autoritatile tunisiene care atesta identitatea persoanei; - respective si care contin fotografia titularului; Pentru primirea laissez-passer, solicitantul va mai prezenta urmatoarele, in cazul ca prezinta unul din documentele sus-mentionate: - trei fotografii; - cerere de mana (manuscris) de repatriere; - doua formulare de solicitare a documentului , puse la dispozitie de catre ambasada - amprentele; - taxe consulare; Nationalitatea persoanei care solicita laisser-passer se stabileste in baza urmatoarelor documente: - unul din documentele sus-mentionate; - cartea de inmatriculare consulara; - certificatul de nastere sau un alt act de stare civila; - certificatul de nationalitate; - decret de naturalizare; - o fotocopie a unuia din documentele de mai sus; - orice alt document, inclusiv rezultatul unei expertize efectuata de un expert independent, la solicitarea

unui tribunal , care contribuie la probarea nationalitatii;

11

In cazul Frantei, cind un cetatean tunisian este identificat ca fiind ilegal pe teritoriul francez, pina la obtinerea unor documente de genul celor sus-mentionate, autoritatile locale trimit ambasadei Tunisiei datele de identificare obtinute ca urmare a interogatoriului, amprentele si trei fotografii ale celui ce urmeaza sa fie returnat. Ambasada Tunisiei are la dispozitie cinci zile de la primirea unuia din documentele sus-mentionate pentru a-l examina si pentru a elibera laisser-passer. Totusi, daca exista indoieli cu privire la nationalitatea persoanei respective, se procedeaza la audierea lui, in termen de 72 ore de la primirea documentelor de la autoritatile tarii de resedinta. Daca in timpul acestor audieri se stabileste nationalitatea tunisiana a persoanei respective, ambasada elibereaza laisser-passer in 48 ore11. Prevederile vamale Sistemul vamal In Ministerul de Finante al Tunisiei exista Directia Generala a Vamilor, condusa de un director general. Directia Generala a Vamilor este organizata dupa modelul francez, cuprinzind sase divizii, formate din directii si servicii, astfel: - Divizia de Birouri Specializate; - Divizia Tehnica; - Divizia de Control; - Divizia de Suport, organizata pe principiul teritorial (Tunis Nord, Tunis Sud, Jendouba,Sfax, Sousse,

Gafsa, Medenine); - Divizia Servicii Regionale; - Garda Vamala, organizata pe principiul teritorial (Tunis , Jendouba, Sousse ,Gafsa, Medenine, unitati

maritime si brigazi specializate); Directia Generala a Vamilor are o scoala proprie , unde se formeaza si perfectioneaza lucratorii vamali. Se interzice introducerea in Tunisia a urmatoarelor bunuri si produse: - dinari tunisieni; - alte arme decit armele de vinatoare pentru care exista autorizatie; - explozivi; - stupefiante si alte produse psihotrope; - contrafaceri / imitatii de produse; - imbracaminte second-hand; - palmieri, ramuri de palmieri si derivatele lor; - henna; - caini periculosi sau caini de atac din rasele Pitbull, Rottweiller, Tosa, Mastiff sau Boerbull; - orice produs susceptibil de a aduce atingere bunelor maniere, sanatatii si securitatii publice; - orice produs susceptibil a aduce atingere securitatii statului; De asemenea, pentru anumite produse este necesara obtinerea unei autorizatii speciale, astfel: - telefoane fixe, mobile precum si receptori pentru sateliti, numai cu autorizatie de la Ministerul

Tehnologiilor si Comunicatiilor; - plante si animale, numai cu autorizatie de la Ministerul Agriculturii si Resurselor Hidraulice; - pusti de vinatoare, numai cu autorizatie de la Ministerul de Interne si al Dezvoltarii Locale; - aparate/instrumente de masura si greutate, numai cu autorizatie de la Institutul de Metrologie Legala; - diverse motoare si piese de schimb pentru autoturisme si motociclete, numai cu autorizatie de la

Ministerul Comertului si Artizanatului; Importul de bauturi alcoolice si tigari este supus unor limitari cantitative, astfel:

11 idem

12

bauturi alcoolice sub 25% alcool 2 litri

bauturi alcoolice peste 25 % alcool 1 litru tigari 200 bucati

tigarete 100 bucati trabuce 50 bucati tutun 500 grame

La sosirea in Tunisia, trebuie declarate obiectele din bagajul personal, care vor fi admise fara nicio formalitate si fara plata unor taxe vamale, daca sunt respectate prevederile codului vamal tunisian. In cazul animalelor de companie este necesara prezentarea unui certificat sanitar eliberat de autoritatile competente. Importul de devize straine este liber. Daca suma introdusa in Tunisia depaseste echivalentul a 25 000 dinari tunisieni, suma trebuie declarata la intrarea in tara. In plus, daca turistul respectiv/strainul nerezident intentioneaza ca pe timpul sederii sale sa reexporte o suma superioara echivalentului a 5 000 dinari tunisieni, va trebui sa declare acest lucru autoritatilor vamale. Orice persoana care intra pe teritoriul Tunisiei va completa declaratia de import de devize. Se interzice exportul urmatoarelor bunuri si produse: - dinari tunisieni; - obiecte de arta si antichitati; - alte arme in afara armelor de vinatoare pentru care exista autorizatie; - explozivi; - stupefiante; - contrafaceri/imitatii; - animale si plante pe cale de disparitie (ex. broasca testoasa , cameleonul, etc.); - orice produs susceptibil sa aduca atingere bunelor maniere, sanatatii si securitatii publice; - orice produs susceptibil sa aduca atingere securitatii statului; Orice strain sau nerezident in Tunisia pentru mai mult de 3 luni, poate beneficia de rambursarea TVA, cu urmatoarele conditii: - cumparaturile sa se fi efectuat cu carte de credit de la magazinele ce au inscriptia Credit Card, Sales, Tax

Back; - plecarea sa se efectueze cu avionul sau vaporul; - valoarea cumparaturilor sa nu fie inferioara sumei de 200 dinari tunisieni / magazin; - prezentarea borderoului de vinzare la biroul vamal; - cumparaturile de alimente, bauturi alcoolice si tigari nu sunt acceptate; Rambursarea TVA se efectueaza prin virament bancar12. Returnarea fortata Tunisia se angajeaza sa faciliteze intoarcerea fortata (sau de readmisie), intr-un numar de conventii internationale, multilaterale sau bilaterale. Tunisia a ratificat Protocolul impotriva traficului ilegal de migranti pe cale terestra, aeriana si pe mare, detinuta de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii organizate. Tunisia se angajeaza sa faciliteze intoarcerea resortisantilor victime ale traficului de persoane (articolul 18), adica nationali care au emigrat ilegal. In semnarea unui acord de readmisie cu Italia in 1998 si un acord administrativ cu Franta in 2004, Tunisia este de asemenea de acord sa readmita tunisieni intrati sau ramasi ilegal in Italia si Franta si sa le emita un permis de readmisie.

12 idem

13

Posibilitati de reintegrare Oficiul pentru tunisienii din strainatate (Office des Tunisiens à l’Etranger – OTE), creat in 1988, este responsabil de facilitarea reintegrarii de emigrantii returnati. MASSTE (Ministerul pentru Afaceri Sociale, Solidaritate si Tunisieni in Strainatate) si OTE sunt cele mai importante organisme care se ocupa de tunisieni cu resedinta in strainatate, impreuna cu alte misistere si agentii de stat, dintre care cele mai importante sunt: - Ministerul Afacerilor Externe - responsabil pentru centralizarea tuturor informatiilor referitoare la

tunisieni rezidenti in strainatate, prin intermediul registrului lor consular. Datele sunt colectate de ambasade si consulate in toata lumea si, ulterior, puse la dispozitia OTE.

- Ministerul de Dezvoltare si Cooperare Internationala (MDIC) - este preocupat de tunisieni cu resedinta in strainatate, in special cu privire la mobilizarea de resurse si contributiile lor la dezvoltarea economica nationala si regionala.

- Agentia pentru Promovarea Investitiilor Straine (FIPA) - a inceput de curand sa recunoasca tunisienii cu resedinta in strainatate ca un grup special cu potential de investitii si ca un vector pentru investitiile straine.

- Alte organizatii publice si private – impreuna cu institutiilor deja mentionate, exista alte organisme ce se concentreaza pe problemele tunisienilor cu resedinta in strainatate, cum ar fi Caisse nationale de Sécurité sociale, responsabila pentru negocierea si punerea in aplicare a conventiilor bilaterale de securitate sociala cu tari gazda. Ministerul Educatiei ofera indrumare si programe de studii pentru copiii tunisienilor rezidenti in strainatate. Ministerul Culturii dezvolta programe culturale destinate tunisienilor cu resedinta in strainatate. Ministerul Cultelor organizeaza programe cu ocazia sarbatorilor religioase. Aspectele legate de migratie, cum ar fi negocierea regimurilor de munca temporara si alte forme de imigratie legala, precum si reintegrarea pe piata nationala a muncii a emigrantilor intorsi sunt domeniul Ministerului Muncii si agentiei sale, Agence de l'Emploi Tunisienne. Agentia Tunisiana pentru Comunicare Externa este insarcinata cu diseminare informatiilor prin intermediul programelor de radio si televiziune si a altor forme de activitati de relatii publice vis-à-vis de comunitati de expatriati tunisieni.

Datorita responsabilitatii statului de a asigura bunastarea cetatenilor, precum si ca recunoastere a faptului ca grupurile din diaspora pot aduce beneficii tarii de origine cu cat statutul lor in tarile lor de resedinta este mai bun din punt de vedere juridic, politic, sociale si economic, obiectivul programelor sociale si al activitatilor care vizeaza diaspora este de a facilita integrarea si a asigura respectarea drepturilor legale. Printre cele mai importante astfel de programe de asistenta se numara si facilitarea reintegrarii economice si sociale la intoarcerea definitiva a migrantilor in Tunisia prin ocuparea fortei de munca si alte servicii. Tunisienii rezidenti in strainatate beneficiaza de aceleasi facilitati de finantare si programe de sprijin pentru antreprenoriat ca si investitorii nationali, in cazul in care se intorc definitiv in Tunisia. Deasemenea, ei pot beneficia de stimulente suplimentare, cum ar fi scutirea de la impozitele pe profit daca produc pentru export, sau in cazul in care investesc in regiunile geografice desemnate ca prioritare (MIREM 2008/02).

Accesul la zona de returnare: amenintari la adresa sigurantei Nelinistile politice si sociale au inceput in decembrie 2010 in Tunisia centrala raspandindu-se apoi in Tunis si alte orase mari, si culminand cu inlaturarea fostului presedinte Ben Ali, la 14 ianuarie 2011. Aceste evenimente au degenerat in mai multe randuri in ciocniri violente intre politie si protestatari, rezultand numeroase decese si raniri. Se recomanda in continuare vigilenta in ceea ce priveste securitatea personala. Fortele de securitate ale guvernului, inclusiv Armata, Politia, si Garda Nationala, sunt vizibil prezente pe intreg teritoriul tarii13. 13 Travel Alert. U.S.Department of State Tunisia, 13 ianuarie 2012, disponibil la http://travel.state.gov/travel/cis_tw/pa/pa_5647.html

14

Limitari cu privire la calatoriile interne Amenintari la adresa sigurantei si securitatii persoanei in Tunisia Desi alegerile generale din 23 octombrie 2011 s-au desfasurat intr-un climat de pace si transparent, iar in decembrie 2011 noul guvern si-a inceput activitatea, totusi inca mai au loc - cu o frecventa redusa fata de perioada regimului Ben Ali - proteste politice, greve, blocari ale traficului sau alte feluri de perturbari ale vietii publice. In cateva cazuri, demonstratiile au degenerat in ciocniri violente intre politie si protestatari, soldate cu morti, raniti si pagube materiale considerabile. De mentionat ca aceste manifestatii nu sunt indreptate impotriva strainilor dar se recomanda ca acestia sa evite zonele de conflict si sa manifeste vigilenta in legatura cu securitatea lor personala. Referitor la posibile atacuri teroriste pe teritoriul Tunisiei, trebuie subliniat ca legea din 2003 a regimului Ben Ali, in ciuda derapajelor nedemocratice asupra opozantilor politici, a permis luarea de masuri, in cooperare cu autoritatile competente ale statelor occidentale angajate activ pe plan international pentru combaterea terorismului, prin care teritoriul tunisian a fost relativ sigur. Ca exceptii putem enumera atacul din 2002 al Al-Qaida asupra unei sinagogi din Djerba, soldat cu moartea mai multor persoane, inclusiv turisti straini, precum si dezmembrarea de catre fortele tunisiene de securitate a unui grup terorist care pregatea un atentat cu bomba asupra ambasadei SUA la Tunis. Dupa 2011, conform avertismentelor fortelor de securitate, a crescut alarmant numarul de arme, in special cele mici. Au fost semnalate confruntari intre grupuri armate, cauzind un numar mare de raniti. In septembrie 2011, un avion militar tunisian a deschis focul asupra unor vehicule armate neidentificate care traversau sudul desertului Douz, din guvernoratul Kebili. De asemenea, la frontiera cu Libia au fost semnalate probleme de securitate, datorate - in special - rebelilor libieni, care au provocat mai multe atacuri in zona Ras Jedir si Dehiba. Din acest motiv, in mai multe rinduri, Tunisia a inchis frontiera cu Libia, fapt ce se va putea repeta si in viitor, in functie de evolutia situatiei din Libia. In februarie 2008, organizatia terorista Al- Qaida din Maghrebul Islamic si-a asumat responsabilitatea pentru rapirea a doi turisti austrieci, care desi fusesera avertizati de autoritatile locale, s-au deplasat cu autoturismul la frontiera Tunisiei cu Algeria. Dupa plata rascumpararii, cei doi au fost eliberati. Trebuie mentionat ca pe teritoriul Algeriei, in zona de desert de linga frontiera cu Tunisia, de-a lungul anilor au fost inregistrate numeroase cazuri de rapiri. Din aceste motive , multe ambasade occidentale din Tunis au avertizat cetatenii lor sa evite deplasarile in zonele indepartate de capitala, putin populate si unde prezenta fortelor de securitate este redusa. Fortele de securitate guvernamentale, incluzind armata, politia si garda nationala, sunt prezente si vizibile in majoritatea zonelor tarii, in special in cele mai populate. Intrucit, conform legii, acestea au dreptul de control asupra persoanelor, se recomanda strainilor sa posede asupra lor fie pasaportul sau o copie a acestuia, pentru a-si putea proba identitatea si nationalitatea. Se interzice, conform legii, fotografierea institutiilor guvernamentale si a facilitatilor de securitate, inclusiv personalul acestora. In ultimele luni, mentionam o crestere a ratei micii criminalitati. Astfel, obiecte cu valoare ridicata lasate la vedere in autoturisme, camere de hotel si in resedinte private, au fost furate. In plus, se semnaleaza cazuri de jafuri de mica valoare, pe timpul zilei, in cartierele marginase ale oraselor. In unele cazuri, cind victima a ripostat jaful s-a transformat intro confruntare violenta. Se recomanda evitarea folosirii vizibile a numerarului, precum si expunerea provocatoare a bijuteriilor, care atrag atentia hotilor. Turistii si oamenii de afaceri straini reprezinta tinta preferata pentru furt, inclusiv furtul din buzunare si inselatorii. Se recomanda pastrarea portmoneului si a altor valori in locuri sigure, dar nu in genti si sacose/rucsacuri, care fie sunt sparte cu dexteritate si usurinte fie sunt smulse de catre hoti , care apoi dispar pe motociclete sau alte mijloace de transport motorizate. De asemenea, se recomanda evitarea strazilor aglomerate precum si pietele, unde riscul de a fi victima unui furt este mai ridicat. Hartuirea femeilor singure se intimpla rar in incinte inchise dar sunt semnalate unele cazuri singulare in afara acestora.Folosirea unor haine mai conservatoare diminueaza sensibil potentialul de hartuire, in special

15

pentru femeile mai tinere, blonde sau roscate. Se recomanda calatoria in grup atit pe strada cit si in mijloacele de transport, inclusiv taxi. Se recomanda evitarea mersului pe jos pentru femei in zonele izolate. Nota: La intrarea in Tunisia orice cetatean strain trebuie sa detina un pasaport, cu sau fara viza de intrare, in functie de relatiile in materie de vize dintre cele doua state. In cazul ca strainul respectiv doreste sa stea o perioada mai mare de timp, peste dreptul de sedere pentru care are viza, el trebuie sa solicite permis de rezidenta, pe care-l poate obtine de la sectia centrala a politiei din districtul de rezidenta14. Mijloace de calatorie interna Transport Tara are 19 232 km de sosea (locul 111 in lume in 2008 ), cele mai mari autostrazi fiind A1 Tunis – Sfax ,P1 Tunis – Libia si P7 Tunis – Algeria. Exista 32 aeroporturi in Tunisia (locul 112 in lume in 2010 ), cele mai importante fiind Tunis Carthage International Airport si Monastir International Airport. Un nou aeroport a fost dat in folosinta in decembrie 2009, respectiv Enfidha – Martyrs International Airport. Reteaua de cale ferata are 2 165 km (locul 68 in 2010). Compania nationala este Societatea Nationala de Cale Ferata din Tunisia. Cele mai mari porturi si terminale sunt Bizerte, Gabes, Rades, Sfax si Skhira15. Societatea Nationala de Transport Intern – SNTRI si Trans-Tours asigura, practic, legatura cu orice localitate din tara. Orarul curselor de autobuz care leaga capitala de principalele orase tunisiene este publicat zilnic in cele doua cotidiane de limba franceza (Le Temps si La Presse). Taxiul colectiv, cu o capacitate de 5-6 persoane (plus bagaje), nu pleaca decat atunci cand este plin (sau sunt platite toate locurile) si sunt de doua feluri: cu dunga albastra (pentru oras si imprejurimi) si cu dunga rosie pentru transportul intre localitati. Reteua rutiera este acceptabila, dar circulatia prezinta o serie de riscuri generate de gravele abateri de la codul rutier, atat ale conducatorilor auto cat si ale pietonilor. Viteza maxim admisa este de 110 km/h pe autostrada Tunis-Sfax si 90 km/h pe sosea. Reteaua feroviara (2 000 km) acopera majoritatea teritoriului, legand marile aglomerari urbane din Nord (Tunis, Bizerte, Beja) cu cele de pe coasta de Est –Sfax, Gabès. Viteza este destul de redusa, insa costurile si punctualitatea sunt acceptabile. Din Tunis, trenurile pleaca de la Gara SNCFT, Piata Barcelona - telefon: (71) 354 511 si (71) 254 440. Cursele interne sunt deservite de compania Sevenair si leaga capitala de Djerba si Sfax (zilnic), Tozeur (de cinci ori pe saptamana) si Tabarka (bisaptamanal)16. Securitate fizica ( in zona de returnare) Regiuni cu risc de crescut de securitate Situatia de securitate va incepe, treptat, sa se amelioreze, fara a atinge insa parametrii de normalitate in toate partile tarii. Din acest punct de vedere, regiunile de coasta comporta un plus de securitate, in comparatie cu zonele din interiorul tarii unde se recomanda evitarea deplasarilor (exista si aici o exceptie – guvernoratele Tozeur si Kébili – accesibile in siguranta doar pe cale aeriana, sau ziua pe sosea venind de la Gabès). Zonele Gafsa si Sidi Bou Zid sunt total nerecomandate. Atentie! Ca urmare a persistentei tulburarilor sociale, autoritatile din unele regiuni din sud-vest pot introduce, temporar, starea de urgenta. De exemplu, in regiunea Gafsa, starea de urgenta este instituita intre

14 Expert tara Tunisia, 26.01.2012 15 idem 16 idem

16

orele 21,00 – 5,00. Deplasarile in sudul extrem (zona militara) sunt, in principiu, interzise! Pentru a patrunde, totusi, in zona, este necesara obtinerea unei autorizatii speciale de la autoritatile guvernoratului Tataouine. Riscul de a deveni victime ale traficului de persoane Tunisia este o tara de origine, de destinatie si de transit pentru traficul ilegal de persone, femei si copii, folositi in special pentru munca fortata si prostitutie. Tinerele fete sunt exploatate domestic, in multe cazuri fiind abuzate sexual si fizic. Guvernul de la Tunis nu a fost preocupat pentru anchetarea si condamnarea persoanelor implicate in diversele forme de trafic ilegal de persoane, in identificarea victimelor traficului precum si in constientizarea populatiei asupra pericolului traficului de personae Actualul guvern rezultat al revolutiei tunisiene a creat o Comisie Nationala pentru combaterea traficului de persoane, in paralel lucrind la o noua legislatie de combatere a traficului de persoane. Sistemul legislativ este mixt , bazindu-se pe Codul civil francez si legea islamica17. Securitate sociala si reintegrare Dificultati in ceea ce priveste reintegrarea Conform statisticilor, mai putin de unul din zece migranti au declarat ca au beneficiat de sprijinul autoritatilor publice in tara de origine dupa intoarcere. Intreruperile bruste ale ciclului de migratie, datorate unor circumstante nefavorabile, sau ca urmare a unui ordin de returnare, au un impact negativ asupra reintegrarii profesionale a repatriatilor in tarile de origine. De fapt, mai mult de un sfert din migrantii intervievati care au fost obligati sa se intoarca erau someri la momentul anchetei, spre deosebire de doar 6,2% din migrantii care sunt returnati voluntar. Cele doua categorii de migranti arata contraste semnificative in ceea ce priveste dificultatile pe care le au de infruntat in tara de origine. In ceea ce priveste migrantii care au decis sa se intoarca acasa, aceste dificultati au fost in principal legate de constrangeri administrative, probleme de readaptare, precum si ineficienta sistemului de sanatate publica in tara de origine. In schimb, principalele obstacole raportate de catre migrantii care au fost obligati sa se intoarca au fost in principal legate de somaj in tara de origine, salarii mici, dificultati in readaptare, si probleme cu autoritatile publice din tarile de origine. Majoritatea statelor membre UE au adoptat politici de returnare care au ca principal scop asigurarea plecarii migrantilor dintr-un teritoriu national, fara sa a acorda suficienta atentie conditiilor post-returnare. Politica UE privind returnarea este parte a unui program pe scara larga care vizeaza combaterea imigratiei ilegale si clandestine si se bazeaza in principal pe aspecte pur operative de returnare. Studiul MIREM a constatat ca aproximativ o treime din emigrantii tunisieni returnati au intampinat dificultati administrative importante in procesul de pornire a unor afaceri. 20,3% au raportat lipsa de acces la capital ca o constrangere semnificativa. Dintre cei care nu investesc, lipsa de capital a fost obstacol major (54,7%), urmata de lipsa de experienta si de formare profesionala (31,3%). 37,4% au spus ca nu cred in investitii, in timp ce 28,5% nu a avut nici dorinta de a face acest lucru. In ceea ce priveste durabilitatea returnarii, dorinta de a re-emigra este mai puternica in randul migrantilor intervievati care au fost obligati sa se intoarca decat intre cei care au revenit din proprie initiativa.

17 idem

17

Elemente de vulnerabilitate Sanatate - Cheltuieli pentru sanatate : 6,2 % PIB ( 2009 ), ocupind locul 100 in lume; - 1,19 doctori /1000 locuitori; - Paturi de spital : 2,1 paturi/ 1000 locuitori; - Acces la sistemul de sanatate: 96% in mediul urban si 64 % in mediul rural, media pe tara fiind de 85%; - Cazuri HIV/AIDS : 2400 in 2009; - Decese din cauza HIV/AIDS: sub 100 persoane in 2009; - Apa potabila: 99% din populatia in mediul urban si 64 % din populatia in mediul rural, media pe tara

fiind de 85 %18. Situatia generala a sanatatii Diferite aspecte legate de mediu se reflecta asuopra starii de sanatate: sistemul de eliminare a deseurilor toxice si periculoase este ineficient si prezinta riscuri pentru sanatate; poluarea apei din canalizare; resurse naturale de apa dulce limitate; despaduririle; suprapasunatul, eroziunea solului; desertificare. Apa potabila si conditii sanitare Din punct de vedere al surselor de apa potabila, la nivelul anului 2008, situatia era imbunatatita pentru 94% din populatie (mediu urban 99% si 84% in mediu rural). De asemnea, tot in 2008, accesul la facilitatile de igiena sanitara era imbunatmtita pentru 85% din populatie (in mediu urban: 96% si rural: 64%). Drepturile omului Tunisia post-revolutionara continua sa se afle la rascruce de drumuri, deoarece se confrunta cu o tranzitie dificila catre o forma democrata de guvernare. Multi tunisieni se tem, pe buna dreptate sau in mod eronat, ca elemente ale vechiului regim sau adversarii lor islamisti vor compromite orice tranzitie democratica. Human Rights Watch a prezentat cele mai intalnite forme de tortura si abuz in timpul interogatoriilor la politie, inclusiv amenintari de hartuire sexuala a detinutilor sau a femeilor din familia detinutulor, atacuri fizice, in special batai la talpi, privarea de somn, leagarea si suspendarea detinutilor in aer19. Amnesty International a declarat ca cetatenii nu se pot baza pe fortele de securitate ale tarii iar victimele carora li s-au incalcat drepturilor omului asteapta inca sa li se faca dreptate. Amnesty International a declarat ca o restrusturare radicala a fortelor de securitate ar trebui sa fie o prioritate urgenta pentru autoritati in 201220. Metodele de tortura raportate includ abuz sexual, privarea de somn, socuri electrice, amenintari cu moartea, submersia capului in apa, batai, batai cu bastoane si cu bastoane de politie; suspensie in aer, uneori incatusarea de usile celulelor, ducand la pierderea constientei si arsuri cu tigara. Potrivit grupurilor internationale pentru drepturile omului, uneori politia si oficialii inchisorilor folosesc amenintari cu agresiuni sexuale impotriva sotiilor detinutilor si fiicelor acestora, cu scopul de a obtine informatii, a intimida, si a pedepsi. [...] In cazuri specifice acuzatiile de tortura au fost dificil de dovedit, si in general autoritatile nu au luat masuri pentru a investiga acuzatiile sau a pedepsi criminalii. Au existat mai multe

18 idem 19 Freedom House, Tunisia: Countries at the Crossroads 2011, 04.11.2011, disponibil la

http://www.freedomhouse.org/sites/default/files/inline_images/TUNISIAfinal.pdf 20 Amnesty International, Tunisia: One year on, Tunisians still waiting for human rights overhaul, 13.01.2012, disponibil la http://www.amnesty.org/en/news/one-year-tunisians-still-waiting-human-rights-overhaul-2012-01-13-0

18

acuzatii ca autoritatile au refuzat accesul la ingrijiri medicale mai multor victime ale torturii pana ce aceste dovezi de abuz disparut21. Amnesty International a declarat astazi ca Guvernul interimar al Tunisiei urmeaza sa elaboreze o reforma cuprinzatoare a drepturilor omului, pe care protestatarii o asteapta inca de acum un an. La un an dupa ce fostul presedinte Zine al-Abidine Ben Ali a fugit din tara, autoritatile au luat cateva masuri initiale pozitive, inclusiv semnarea tratatelor cheie privind drepturile omului si au permis o mai mare libertate pentru mass-media si organizatiile pentru drepturile omului. Dar Amnesty International a declarat ca cetatenii nu se pot baza pe fortele de securitate ale tarii iar victimele carora li s-au incalcat drepturilor omului asteapta inca sa li se faca dreptate22. Femei Autoritatile au continuat sa infatiseze Tunisia ca fiind un stat angajat in promovarea si protejarea drepturilor femeii. Cu toate acestea, jurnalistii de gen feminin care au criticat guvernul si femeile care apara drepturilor omului au fost supuse la hartuiri si campanii de denigrare in mass-media controlata de stat. Faten Hamdi, un reporter al Radio Kalima, radio neautorizat sa emita in Tunisia, a fost atacata in Tunis in luna februarie de catre doi ofiteri de politie imbracati in civil. Ofiterii au incercat sa intre cu forta in masina acesteia si au lovit-o in fata, dar aceasta a reusit sa scape. Judecatori de gen feminin care fac parte din conducerea Asociatiei Judecatorilor Tunisieni (Association of Tunisian Judges) si care au cerut independenta sistemului judiciar continua sa se confrunte cu hartuiri. Kalthoum Kennou a fost transferata de la Kairouan la Tozeur impotriva vointei ei in loc sa fie intoarsa in orasul ei natal Tunis. Alti judecatori se confrunta cu reduceri salariale, fara avertisment si refuzul de promovare. In luna octombrie, Comitetul CEDAW, comentand cu privire la drepturile femeilor in Tunisia, si-a exprimat ingrijorarea cu privire la acuzatiile de arestarea arbitrara si hartuire a ONG-urilor, a aparatorilor drepturilor omului si excluderea organizatiilor feministe de la participarea la procesul de elaborare a politicilor si de finantare de stat23. Drepturile femeilor au suferit unele imbunatatiri. Guvernul interimar a retras o serie de rezerve de la Conventia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare impotriva Femeilor, in luna august, desi a subliniat necesitatea de a respecta dispozitiile Constitutiei tunisiene care se refera la legea islamica. Retragerea acestor rezerve de la Conventie a fost un pas important catre egalitatea de gen si a stabilit un precedent bun pentru alte guverne din regiune. Cu toate acestea, autoritatile tunisiene trebuie sa alinieze legislatia nationala in conformitate cu legislatia si standardele internationale pentru a elimina discriminarea impotriva femeilor atat la nivel legislativ cat si in practica24. In ceea ce priveste femeile, Tunisia se bucura de reputatia de a fi printre tarile cele mai progresiste din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. Legislatia adoptata in 1956 a desfiintat poligamia si a stabilit egalitatea femeilor in cele mai multe probleme juridice, cu exceptia mostenirii. Sub dictatura lui Ben Ali femei au fost supuse la niveluri egale de hartuire si violenta de catre politie. Fortele de securitate au insultat, bruscat, si in general maltratat cu precadere jurnaliste, activiste, si sotii ai activistilor. Femeile sunt incurajate sa participe la viata publica si au castigat 33,6 la suta din numarul de

21 USDOS, Tunisia: Country Report on Human Rights Practices 2010, 08.04.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/158212/260646_en.html 22 Amnesty International, Tunisia: One year on, Tunisians still waiting for human rights overhaul, 13.01.2012 23 idem 24 Amnesty International, Year of rebellion: The state of human rights in the Middle East and North Africa, 09.01.2012, disponibil la http://www.amnesty.org/en/library/asset/MDE01/001/2012/en/e2985922-558f-486d-8e68-ef54a7d25222/mde010012012en.pdf

19

locuri la alegerile municipale din 2010, dar barbatii continua sa domine domeniul politic. Regimul a subliniat de multe ori imbunatatiri in statutul femeilor cu scopul de a se prezinta o administratie moderna si progresiva, iar guvernul a lucrat pentru a eradica anacronisme, cum ar fi casatoria minorilor, mutilarea genitala feminina si alte obiceiuri similare. Noua lege electorala a regimului de tranzitie prevede ca femeile sa reprezinte cel putin jumatate din candidatii de la alegerile pentru Adunarea Constituanta programata pentru data de 23 octombrie 201125. In perioada regimului Ben Ali , conform rapoartelor diverselor organizatii internationale de monitorizare a respectarii drepturilor omului in statele lumii, Tunisia a fost frecvent mentionata in rindul tarilor unde se semnalau violari sistematice ale drepturilor omului, fiind criticata pentru: - tortura; - situatia din inchisori; - folosirea ca pretext a luptei impotriva terorismului pentru justificarea dictaturii; - atacul la adresa libertatilor individuale; - restringerea libertatilor publice. In ciuda faptului ca Tunisia a fost printre primele semnatare ale Conventiei Natiunilor Unite impotriva torturii si a tratamentelor inumane si degradante (26 august 1987), tortura a fost o realitate institutionalizata in Tunisia. Ea era o practica sistematica a fortelor interne de securitate, incepind de la simpla arestare pentru controlul identitatii pina la interogatorii dure ale opozantilor politici (nota: anual au fost semnalate zeci de decese in rindul opozantilor regimului Ben Ali ). Practicile foarte diversificate ( arestari ilegale, detentii prelungite, tortura psihica sistematica, presiuni asupra membrilor de familie si a apropiatilor vizind onoarea si integritatea sexuala, izolarea etc.) convergeau toate spre acelasi scop, respectiv de a impiedica pe tunisieni sa se angajeze politic sau in asociatii/organizatii. Pretextul luptei impotriva terorismului, bazat pe legea din decembrie 2003 cu privire la combaterea terorismului international, a relansat practicile cele mai abominabile ale regimului lui Ben Ali si a intarit considerabil forta si prerogativele agentilor de securitate. Tortura si folosirea violentei de catre fortele interne de securitate nu au putut fi eradicate si din cauza lipsei cailor juridice de protest si lupta impotriva acestora, toate plingerile terminind prin a fi clasate, ignorate sau pur si simplu respinse. Prin aceasta lege din 2003, autoritatile statului au primit prerogative suplimentare de control si ingerinta in viata fiecarui tunisian precum si a institutiilor. Astfel, desi prin legea privind protectia datelor personale se interzicea obtinerea de catre autoritati a datelor privind originea rasiala sau genetica, convingerile religioase, opiniile politice, filozofice sau sindicale, starea de sanatate, toate aceste date erau centralizate de Ministerul de Interne in fisele B2, tinute secrete de diverse servicii, directii sau unitati ale securitatii interne. Fostii prizonieri politici au suferit mult din cauza fiselor B2, care ii urmau peste tot, impiedicindu-i sa acceada in functii corespunzatoare nivelului de pregatire si competentei profesionale. Printre cele mai folosite tratamente rezervate detinutilor politici, putem enumera: - prelungirea detentiei arbitrare peste limitele prevazute de lege; - detentia in locuri secrete pentru perioade indelungate (de ordinul lunilor), fara ca membrii de familie sau

apropiatii sa fie instiintati; - procese inechitabile; - conditii de incarcerare inumane si precare; - tortura si tratamente rele, care au lasat sechele grave; - locuri de detentie indepartate si cu acces dificil. Cele mai semnificative manifestari privind atacul la adresa libertatilor individuale au fost: - lupta impotriva femeilor militante, in timpul regimului lui Ben Ali semnalindu-se mii de cazuri cind

femeile au fost victime ale arestarilor arbitrare ,torturii , agresiunii sexuale , violului si santajului sexual cu scopul de a determina victima sa influenteze membrii de familie sau din anturajul sau de a actiona in modul impus de autoritati;

25 Freedom House, Tunisia: Countries at the Crossroads 2011, 04.11.2011

20

- folosirea violentei impotriva purtarii voalului de catre studente in campusurile universitare; - arestarea si interogarea femeilor care purtau voalul pe strada precum si obligarea acestora de a semna un

proces verbal prin care se angajau de a nu-l mai purta in viitor; - urmarirea pina la domiciliu si supravegherea femeilor care purtau voal, ca prima etapa in procesul de

arestare si interogare; - amenintarea sotilor femeilor care purtau voal; - organizarea de campanii de presa impotriva portului voalului, considerat a fi o forma de sectarism si

extremism islamic. Printre cele mai frecvente incalcari ale libertatilor publice au fost semnalate: - hartuirea permanenta a reprezentantilor de rang inalt ai societatii civile; - restringerea dreptului legal de asociere; - organizarea periodica de campanii, inclusiv in mass-media, impotriva avocatilor, cu scopul de a-i

intimida si a face presiuni asupra acelora care aparau drepturile omului in justitia tunisiana; - multiplicarea obstacolelor administrative in exercitarea meseriei de avocat pentru apararea detinutilor

politici. In noiembrie 2011, Comisia Europeana pentru Drepturile Omului sublinia ca dupa revolutia tunisiana, noile autoritati au intreprins o serie de masuri pentru trecerea la un sistem democratic, apreciind ca, in prezent, Tunisia este un stat de drept. Printre acestea putem enumera: - amnistia acordata tuturor detinutilor politici - dizolvarea serviciului de securitate al statului, deseori acuzat de violarea drepturilor omului in timpul

fostului regim; - revocarea sau acuzarea unor inalti functionari pentru abuzurile din perioada Ben Ali. De asemenea, Tunisia a semnat dupa revolutie: - Protocolul facultativ al Conventiei Natiunilor Unite impotriva torturii, punindu-se deja in functiune un

sistem preventiv de vizite in toate centrele de detentie; - Protocolul facultativ al Pactului International privind drepturile omului, civile si politice , prin care se

recunoaste competenta Comitetului drepturilor omului al ONU pentru cunoasterea situatiei cazurilor individuale de incalcarea a drepturilor omului.

CEDO a subliniat determinarea noilor autoritati tunisiene pentru eradicarea totala a culturii violentei, caracteristica fostului regim politic. Conform unui apel al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu si Africa de Nord, tunisienii au inca mica incredere ca noile autoritati le vor reda demnitatea in justitie si in institutiile in care ei ar trebui sa aiba incredere. Inca au loc simpozioane , seminarii si adunari publice in care se cere respectatea opozantilor politici , a legalitatii internationale si eliminarea definitiva a violentei ca metoda de lucru a structurilor de forta ale statului. Membrii Adunarii Constituante s-au angajat de a pune in practica reforme care sa garanteze libertatile civile, sa puna capat discriminarii si sa ancheteze abuzurile comise in timpul fostului regim. De asemenea, ei si-au reafirmat vointa de combatere a torturii, de stopare a detentilor abuzive, de control civil a activitatii fortelor de securitate, de reformare a justitiei, de respectare a drepturilor socio-economice, de nerecurgere la violenta si de abolire a pedepsei cu moartea. Nota: exista mari diferente de opinii intre reprezentantii numeroaselor partide reprezentate in Adunarea Constituanta cu privire la pedeapsa cu moartea (ex.: radicalii islamici se opun eradicarii pedepsei cu moartea, considerind-o intangibila deoarece ea deriva din Coran ) si drepturile femeilor26.

26 Expert tara Tunisia, 26.01.2012

21

Serviciul militar Fortele Armate Tunisiene cuprind forte terestre, forte navale si forte aeriene. Serviciul militar, de 1 an, este voluntar incepind cu 18 ani si obligatoriu la 20 ani. Bugetul pentru armata a fost in ultimii 10 ani in jurul a 1,5 % PIB27. Copii Conform relatarilor copiii din Tunisia sunt angrenati in cele mai grave forme de munca. Cu toate acestea, lipsa datelor oficiale si a altor informatii nu permit o evaluare exacta a naturii complete si a gradului de amploare a celor mai grave forme de munca pentru copii. Exista unele rapoarte conform carora copii tunisieni, mai ales fetele, lucreaza ca servitoare, lucru care le supune la riscul de a fi abuzate sexual, fizic si psihologic. Nu au fost raportate cazuri care sa indice ca fetele sunt traficate intern pentru a lucra ca servitoare. Dovezile indica faptul ca minorii lucreaza in sectorul agricol, unde pot fi expusi la substante chimice, raniti de masini periculoase sau de instrumente si sufera traume fizice datorare miscarilor repetitive si transportului de incarcaturi excesiv de grele. Conform relatarilor copii lucreaza in fabrici si ca vanzatorii ambulanti de bomboane, tigari, si si alte mici bunuri. Copii care lucreaza pe strazi pot fi expusi la pericole multiple, inclusiv conditii meteorologice severe, accidente de automobile si acte infractionale28. Indicatori privind educatia, mortalitatea infantila, accesul la apa curenta, asistenta medicala sunt mult mai slabi in partea de nord-vest a tarii decat in partea de nord-est. Comitetul ia act de faptul ca analfabetismul afecteaza inca o treime din populatie, 42 la suta dintre femei si 23 la suta dintre barbati, si de faptul ca baieti si fete din toate grupele de varsta care provin atat din zonele urbane cat si rurale, nu sunt alfabetizati. Se constata, de asemenea problema grava a abandonului scolar, si in special faptul ca jumatate din cei inscrisi in invatamantul primar nu isi continua studiile medii. In acest sens, Comitetul este ingrijorat cu privire la elevii care abandoneaza scoala la sfarsitul primului ciclu de invatamant de baza, dintre care, potrivit delegatiei 90 la suta si-au epuizat dreptul de a relua cursurile29. Tunisia este o sursa, o destinatie, si o posibila tara de tranzit pentru barbati, femei si copii sunt supusi la munca fortata si trafic de natura sexuala. Unele fete sunt victime ale traficului si lucreaza in gospodarii din Tunis si alte guvernoratele. In nord-vestul Tunisiei, o retea de brokeri si de agentii de angajare faciliteaza munca copiilor in familii si aservire domestica, uneori prin intermediul pietelor saptamanale. Atat informatiile furnizate de catre un ONG, cat si de catre un studiu indica faptul ca 30 la suta dintre fete lucreaza ca servitoare inainte de varsta de 14 ani, iar alti copii incep sa munceasca de la varsta de 6 sau 7 ani. Majoritatea nu au nici o vacanta, lucreaza fara contract de munca, si cei care locuiesc in casele angajatorilor, nu au un program fix de lucru si nici libertatea de miscare. Aproape toate fetele chestionate (conform studiului) au recunoscut ca au fost supuse la rele tratamente, inclusiv infometare fortata si abuz fizic, de asemenea, aproximativ o cincime dintre fete au fost abuzate sexual. Treizeci la suta dintre copii au fost obligati sa abandoneze scoala, doua treimi doresc sa isi schimbe locul de munca, si aproape nici unul nu avea cunostiinte despre legislatia muncii. Parintii au controlul asupra salariului, pana cand fetele ajung la varsta aproximativ 16 sau 17 ani. Acestia sunt potentialii indicatori de munca fortata30.

27 idem 28 US Department of Labor, 2010 Findings ont he Worst Forms of Child Labor, 03.10.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/file_upload/90_1317902661_2011-10-03-usdol-child-labor-2010.pdf 29 Child Rights Information Network, Tunisia: Persistent violations of children´s rights, 25.10.2012, disponibil la http://www.crin.org/resources/infoDetail.asp?ID=26415&flag=report#D 30 USDOS, Tunisia: Trafficking in Persons Report 2011, 27.06.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/162283/266582_en.html

22

Victime ale terorismului Guvernul din Tunisia a acordat o mare prioritate combaterii terorismului, prin supravegerea frontierelor, precum si prin controale interne de securitate pentru a descuraja formarea de grupuri teroriste si a bloca orice potentiale actiuni teroriste; a instituit programe sociale pentru a reduce impactul somajului si a ajuta la prevenirea radicalizarii si urmarirea penala in vederea pedepsirii potentialilor teroristi. Pe plan intern, guvernul tunisian a avut un puternic mecanism de securitate interna, prin care a mentinut o securitate stricta in intreaga tara, a instituit inclusiv puncte de control, precum si controale inopinate a documentelor de identitate. Acesta a instituit masuri suplimentare de securitate pentru evenimente sau pentru persoane care ar putea atrage atentia potentialilor teroristi, cum ar fi pelerinajul iudaic anual, pe insula din Djerba, jocuri fotbal, si demonstratii publice31. Homosexuali Homosexualitatea este ilegala, iar Codul Penal (prin articolul 230) incrimineaza homosexualitatea cu pedepse de pana la trei ani de inchisoare. Au existat dovezi ca homosexualii se confrunta cu discriminari, au existat inclusiv acuzatii ca ofiterii de politie au brutalizat uneori homosexuali si i-au acuzat ca ar fi o sursa de raspandire a SIDA. Nu au existat rapoarte de persoane arestate pentru activitati homosexuale32. Crestini Societatea tunisiana este, in esenta, omogena etnic si aproximativ 98 la suta din populatie este sunnita musulmana, in cea mai mare parte de rit Malikite, dar si alte religii sunt tolerate. Crestinii au, de asemenea, permisiunea de a practica religia lor, fara restrictii33. Constitutia si alte legi protejeaza libertatea de practica religioasa cu exceptia cazului in care tulbura ordinea publica. Cu toate acestea, guvernul impune anumite restrictii privind acest drept. Guvernul a aplicat, in general, restrictiile legale si politice privind libertatea religioasa. Crestinismul este cea de-a doua religie a tarii cu aproximativ 25 000 de membri, dintre care 88 la suta sunt romano-catolici34. Persoane cu disabilitati Exista o semnificativa diferenta intre teorie si practica in ceea ce priveste facilitatile acordate persoanelor cu disabilitati, realitatea fiind diferita de prevederile legilor in vigoare. Desi din 1991 guvernul a cerut ca toate noile cladiri publice sa asigure facilitatile necesare persoanelor cu disabilitati, marea majoritate a acestor cladiri nu ofera nicio posibilitate specifica de acces pentru aceasta categorie de persoane. Persoanele cu disabilitati din Tunisia (doar tunisienii) au carduri, in baza carora beneficiaza de dreptul de parcare nerestrictionat, prioritate in serviciul medical, locuri preferentiale in mijloacele de transport in comun si reduceri de preturi la unele produse35.

31 USDOS, Tunisia: Country Report on Terrorism 2010, 18.08.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/201355/306084_en.html 32 USDOS, Tunisia: Country Report on Human Rights Practices 2010, 08.04.2011 33 Freedom House, Tunisia: Countries at the Crossroads 2011, 04.11.2011 34 USDOS, International Religious Freedom Report 2010, 13.09.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/201903/306728_en.html 35 Expert tara Tunisia, 26.01.2012

23

Referinte

- Freedom House, Morocco: Countries at the Crossroads 2011, 04.11.2011, disponibil la http://www.freedomhouse.org/sites/default/files/inline_images/TUNISIAfinal.pdf

- Amnesty International, Tunisia: One year on, Tunisians still waiting for human rights overhaul, 13.01.2012, disponibil la http://www.amnesty.org/en/news/one-year-tunisians-still-waiting-human-rights-overhaul-2012-01-13-0)

- US Department of State, Tunisia: Country Report on Human Rights Practices 2010, 08.04.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/158212/260646_en.html

- Refugee Documentation Centre (Legal Aid Board), Algeria: Country Information Package, 31.08.2011, disponibil la http://www.amnesty.org/en/region/tunisia/report-2011

- Amnesty International, Middle East and North Africa: Year of rebellion: The state of human rights in the Middle East and North Africa, 09.01.2012, disponibil la http://www.amnesty.org/en/library/asset/MDE01/001/2012/en/e2985922-558f-486d-8e68-ef54a7d25222/mde010012012en.pdf

- US Department of Labor, 2010 Findings on the Worst Forms of Child Labor, 03.10.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/file_upload/90_1317902661_2011-10-03-usdol-child-labor-2010.pd

- Child Rights Information Network, Tunisia: Persistent violations of children's rights, 25.10.2011, disponibil la

http://www.crin.org/resources/infoDetail.asp?ID=26415&flag=report#D

- US Department of State, Tunisia: Trafficking in Persons Report 2011, 27.06.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/162283/266582_en.html

- US Department of State, Tunisia: Country Report on Terrorism 2010 - Chapter 2 - Tunisia, 18.08.2011, disponibil la

http://www.ecoi.net/local_link/201355/306084_en.html

- USDOS, International Religious Freedom Report 2010, 13.09.2011, disponibil la http://www.ecoi.net/local_link/201903/306728_en.html

- Monia Benjemia - MIREM Project 2008, European University Institute , La migration de retour en Tunisie: aspects juridiques, disponibil la http://rsc.eui.eu/RDP/files/2011/12/Benjemia3.pdf

- Tunisia’s Diaspora Policies, Supporting Integration in Host Countries and Mobilizing Resources for Home Country Development, martie 2010, disponibil la www.invest-in-med.eu

- Robert Schuman Centre for Advanced Studies, Return Migration and Small Enterprise Development in the Maghreb, 2008, disponibiol la http://rsc.eui.eu/RDP/publications/rdp/tunisia/

- European University Institute, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, Jean-Pierre Cassarino, Return Migrants to the Maghreb Countries, Reintegration and Development Challenges, 2008, disponibil la http://rsc.eui.eu/RDP/publications/rdp/tunisia/

24

Alte surse : http://www.state.gov/p/nea/ci/ts/index.htm www.bbc.co.uk/news/world-africa http://travel.state.gov/travel/cis_tw/pa/pa_5647.html https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ts.html Alte informatii: - Who Benefits Most from Migration? An Empirical Analysis Using data on Return Migrants in the

Maghreb, Flore Gubert and Christophe J. Nordman - MIREM Project 2008, Migration de Retour au Maghreb, European University Institute

- La migration de retour en Tunisie: informations statistiques, Raja Chaieb - MIREM Project 2008,

Migration de Retour au Maghreb, European University Institute - Return Migration and Working Choices, Massimiliano Tani and Stephane Mahuteau - MIREM Project

2008, Migration de Retour au Maghreb, European University Institute - Presentation des principales dispositions juridiques tunisiennes relatives a la migration des personnes,

Farah Bencheikh, Hafidha Chekir, 2006, Institut universitaire europeen

http://www.tunisie.gov.tn http://www.social.gov.tn http://www.santetunisie.rns.tn http://www.ote.nat.tn http://rsc.eui.eu/RDP/publications/rdp/tunisia/ http://www.unhcr.org/cgi-bin/texis/vtx/refworld/rwmain http://data.worldbank.org/country/tunisia http://www.mirem.eu/research

25

ANEXA 1

ORGANISME PROFESIONALE MEDICALE

Ministerul Sanatatii Publice (www.santetunisie.rns.tn)controleaza: - Consiliul NationalalAsociatiei MedicaledinTunisia(www.ordre-medecins.org.tn/); - Consiliul Nationalal ColegiuluiFarmacistilor dinTunisia; - Consiliul Nationalde MedicinaDentaraTunisia; - Asociatiilemedicale, si para-medicale; - Orice companie publica sau privata importatoareside distribuitoare de produse farmaceutice; - FarmacieCentral: www.phct.com.tn/fr/index.htm; - Facilitati privatedediagnostic, ingrijiremedicalasipara-medicala; - Clinici, statii deajutorde urgenta, centre de sanatate gestionate de catreorganizatii publice sau

privatepentru nevoilepersonalului lorsaupentrumotive umanitare; Organizatii locale relevante Oficiul tunisienilor din strainatate Adresa: Rue Abderrazzak Chraibi, no. 88 – 90, Tunis 1000, Tunisia E-mail: ote@ote.nat.tn Tel.: 71 343 800 / 71 343 665 Fax: 71 343 746 Tel. verde 80 100 227 OrganizatiaInternationalapentruMigrare (IOM) Tunisi a Adresa: Boite Postale 77, 1053 Les Berges du Lac, Tunisia Tel.: +216 71 86 03 21 / +216 71 96 03 13 Fax: +216 71 96 23 85 E-mail: tunis@iom.int Comisiatunisienilordinstrainatate Adresa: 23, street El Khortoum 1002- Tunis Tel.: 71782455 / 71784091 Fax: 71783393 / 71780967 E-mail : Ote@ote.nat.tn Tel. verde: 80 100 227 www.ote.nat.tn Semiluna Rosie tunisiana Adresa : rue d’Angleterre, no19, Tunis 1002 - Tunisia Tel.: +216 71 320630/ +216 71 325572 Fax : +216 71 320151 E-mail:hilal.ahmar@planet.tn Institutul arab pentru drepturile omului Institut arabe des droits de l'homme(IADH ) Adresa: rue Al Jahd, no. 14, via Rue El MoezMenzah I, 1004 Tunis - Tunisia Tel.: + 216 71 76 70 03 / 71 76 78 89 Fax: + 216 71 75 09 11

26

Email:infocenter@iadh-aihr.org, aihr.infocenter@gnet.tn http://www.iadh-aihr.org Presedinte : Taieb Baccouche Activitati:actiuni si proiecte, cooperare, documentare, formare, organizare evenimente, publicatii, studii. Ligatunisianapentruaparareadrepturiloromului Ligue tunisienne de défense des droits de l'homme(LTDH ) Adresa: rue Baudelaire, no. 21, 1000 Tunis - Tunisia Tel.: + 216 71 28 05 96 Fax : + 216 71 89 28 66 E-mail : mokhtrifi@yahoo.fr Presedinte:Mokhtar Trifi Activitati:Actiuni si proiecte, cooperare, documentare, formare, organizare evenimente. Fondul National pentru Securitate Sociala Adresa: rueTaïbMhiri, no. 49, 1002-Tunis Tel.: 71796744 Fax : 71783223 E-mail: CNSS.dg@email.ati.tn www.cnss.nat.tn Fondul National pentruPensii si Asigurari Sociale Adresa: Med V, no. 6, 1001-Tunis Tel.: 71341100 Fax : 71351531 E-mail : brc@cnrps.nat.tn www.cnrps.nat.tn Fondul National pentruAsigurari de Sanatate Adresa: Building:KsourMontplaisir 1073 Tunis BP N 77 1080 Tel : 71104200 Fax : 71104385 E-mail : info@cnam.nat.tn Tel. verde: 80100295 www.cnam.nat.tn Central de cercetari si studii in domeniulsecuritatii sociale Adresa: El Khortoum, no. 5-7, Bervédère 1002-Tunis Tel.: 71845355 Fax: 71842322 E-mail: Dg.secretariat@cress.tn Compania de Promovare a Locuintelor Sociale Adresa : MohidineKlibi Street 2089- Manar2 E-mail : sprols@email.ati.tn www.sprols.com.tn Institutul National pentruMunca si Studii Sociale

27

Adresa: 44, rue des Industries Artisanales Z.I Charguia 2 Tel.: 70827003 / 70837427 / 70837208 Fax: 70836542 E-mail : Abdesstar.mouelhi@intes.rnu.tn www.intes.rnu.tn InstitutulpentruSiguranta si Sanatateaocupationala Adresa: 5, Mustapha Khaznadar street-1007-Tunis Tel.: 71561636 Fax: 71571902 E-mail : Analy.isst@email.ati.tn www.isst.nat.tn Centrul de Protectie si IntegrareSociala- Mellassine Adressa: BP 48 1007 Jaberi Tunis Tel.: 71528654 Fax: 71529513 E-mail : Directeur.vdis@email.ati.tn Centrul de Protectie si IntegrareSociala- douar hichr Adresa :khaledibnElwlid Street 2086- Douarhichr Tel.: 71622648 Fax: 71622650 E-mail: Directeur.cdis@email.ati.tn Centrul de Protectie si IntegrareSocialaKairouan Adresa: Khaledibnelkais street 3140- kairaouan Tel.: 77305936 Fax: 77305936 Centrul de Protectie si IntegrareSociala - Gafsa Adresa: Sidi Ahmed zarouk near Jukarta Hotel BP 56 2110 Gafsa Centrul de Protectie si Integrare - Sfax Adresa: Km 15 BP 22 3000 Sfax Tel.: 74240969 Fax: 74240969 Centrul de Protectie si IntegrareSociala- Nabeul Adresa: 11, Martyrs street-Dar chaabaneelfehri 8011-Nabeul Tel.: 72362961 Fax : 72362961 Centrul de Protectie si IntegrareSociala - Kasserine Adresa: Ezouhour PB 425 Kasserine Tel.: 77477352 Fax: 77477352 Centrul de Protectie si IntegrareSociala - Sousse

28

Adresa: Chedli ben jaafar Street PB 404- 4002 Sousse Tel.: 73214344 Fax: 73214344 Centrul de Protectie si IntegrareSociala - Bizerte Adresa : Km 25 zarzouna 7021 Bizerte Tel.: 72591411 Fax: 72591411 Centrul de Protectie si IntegrareSociala- Gabès Adresa: Cité Amel 4 6033 Gabes Tel.: 75394177 Fax: 75394177 Centrul de Protectie si IntegrareSociala - Jendouba Adresa: Cité Nakhil 3 8100 Jendouba Tel.: 78613334 Fax: 78613334 Complexul de Educatie si Sanatatepentru personae cu handicap motor- Nabeul Adresa: Boulevard Monji Slim Tarekibnzied street -8000 Nabeul Tel.: 72221722 Fax: 72221722 Centrul de ingrijiri sociale si orientare- Sousse Adresa: Route Hzémia Sousse –Monastir zaweitsousse 4081 Sousse E-mail: cdissousse@topnrt.tn Centrul de ingrijiri sociale "El amen" Adresa: Street 42500 zahrouni cité hwas 2051 tunis Tel.: 71527152 Fax: 71527160 Centrul de ingrijiri sociale pentrucopii - Tunis Adresa: Rue 42500 zahrouni cité hwas 2051 Tunis Tel.: 71595206 Fax: 71595051 Centrul de ingrijiri sociale si educatie"Essned" Sidi Thabet Adresa: Educational and Social Center "Essned" SidiThabet 2020 Ariana Tel.: 71537440 Fax: 71537195 Institutul National pentruProtectiaCopilului Adresa : 2, JobranekhalilJobrane Street 2010- Manouba Tel.: 71606938 / 71606936 / 71606939 Fax: 71606888 / 71606890

29

ANEXA 2

LISTA SPITALE Spitalul Mongi Slim Adresa: Sidi Daoud, La Marsa, 2070 Tel.: +216 71 764 325 Fax: +216 71 765 118 Urgenta: 71 764 845 / 71 764 033 / 71 764 066 (p:333) Spitalul Habib Thameur Adresa: Montfleury, Tunis Tel.: +216 71 492 773 Fax: +216 71 492 163 Urgenta: 71 397 000 Spitalul Aziza Othmana Adresa: Place du Gouvernement La Kasba, Tunis-1008 Tel.: +216 71 560 763 Fax: +216 71 560 763 Urgenta: 71.570.777 Spitalul Charles Nicolle Adresa: Boulevard 9 Avril 1938, Tunis-1006, Tel.: +216 71 262 740 Fax: +216 71 262 740 Urgenta: 71 578 007 / 71 578 346 Spitalul La Rabta Adresa: La Rabta, Tunis-1007 Tel.: +216 71 262 083 Fax: +216 71 570 506 Urgenta: 71 578 763 Institutul salah azaiez Adresa: Bab Saadoun, Tunis-1006 Tel.: +216 71 263 980 Fax: +216 71 263 980 Institutul Hedi Raies de oftalmologie din Tunis Adresa: Boulevard 9 Avril 1938, Tunis- 1006 Tel.: +216 71 263 701 Fax: +216 71 263 701 Urgenta: 71 577 922 Institutul national de neurologie Adresa: La Rabta, Tunis-1007 Tel.: +216 71 572 053

30

Fax: +216 71 570 070 Urgenta: 71 572 693 / 71 578 603 Institutul Mohamed Kassab de ortopedie Adresa: Ksar Saïd - 2010 Tel.: +216 71 520 373 Fax: +216 71 520 373 Urgenta: 71 606 947 / 71 606 942 / 71 606 912 / 71 606 914 Institutul Pasteur Adresa: 13 Place Pasteur bp 74, 1002 Belvedere Tunis-1002 Tel.: +216 71 789 608 Fax: +216 71 789 608 Centrul de maternitate si neonatologie Adresa: La Rabta, Tunis-1007 Tel.: +216 71 571 316 Fax: +216 71 572 711 Urgenta: 71 578 505 / 71 578 513 Spitalul de copii Tunis Adresa: Bab Saadoun, Tunis-1006 Tel.: +216 71 262 987 Fax: +216 71 262 987 Urgenta: 71 577 700 / 71 577 986 / 71 577 793 / 71 577 981 Spitalul de pneumo-ftiziologie Adresa: Route de Bizerte, Ariana 2080 Tel.: +216 71 713 645 Fax: +216 71 713 645 Urgenta: 71 821 188 Spitalul Razi Adresa: Rue des Orangers, La Manouba-2010 Tel.: +216 71 600 037 Fax: +216 71 600 037 Urgenta: 71 600 339 • Institutul national de nutritie si tehnologie alimentara Adresa: Bab Saadoun, Tunis-1006 Tel.: +216 71 570 665 Fax: +216 71 570 125 Spitalul Sahloul Adresa: Hammam Sousse - 4011 Tel.: +216 73 241 411 Fax: +216 73 241 411 Urgenta: 73 369 411 / 430

31

Spitalul Farhat Hached Adresa: Avenue ibn el Jazzar-Sousse- 4000 Tel.: +216 73 222 293 Fax: +216 73 222 293 Urgenta: 73 221 425 / 73 223 311 Spitalul Fattouma Bourguiba Adresa: Rue du 1er Juin 1995-Monastir-5000 Tel.: +216 73 460 309 Fax: +216 73 460 309 Urgenta: 73 460 411 / 73 447 108 Spitalul Hédi Chaker Adresa: Route El Ain km 0,5-sfax Tel.: +216 74 242 181 Fax: +216 74 242 181 Urgenta: 74 244 422 / 511 Spitalul Habib Bourguiba Adresa: Avenue el Ferdaouss -sfax-3029 Tel.: +216 74 242 333 Fax: +216 74 242 333 Urgenta: 74 241 511 / 500 Complexul sanitar Djebel Ouest Adresa: Route Zaghouane-1111 Tel.: +216 72 640 477 Fax: +216 72 640 016 / +216 72 640 140