Home >Documents >Corect Retorica

Corect Retorica

Date post:09-Apr-2018
Category:
View:239 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/7/2019 Corect Retorica

    1/22

    UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

    Facultatea de Drept

    Invatamant cu Frecventa Redusa

    CURS DE RETORICA. SINTEZE

    Lect. Dr. Robert Mihai Popescu

    OBIECTIVE GENERALE:

    1. Cultivarea spiritului metodic de abordare si analiza a continutului

    unei argumentari.

    2. Formarea capacitatii de discernamant in privinta disocierii ce trebuieoperata intre fondul unei probleme si artificiile folosite pentru

    prezentarea ei intr-o lumina cat mai favorabila.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    2/22

    CONTINUT:

    I Introducere (timp de studiu: 4 ore)

    I 1. Definitia si functiile retoricii

    I.2Concepte de baza in retorica clasica

    I.3Categoriile retoricii clasice

    I.4 Figurile retorice

    I.5Tipuri de figuri

    II Teoria argumentarii (timp de studiu: 3 ore)

    II.1 Argumentare si demonstratie

    II.2 Argumentare si explicatie

    II. 3 Argumentarea ca produs si activitate

    II.4 Tipuri de argumentare

    II.5 Indicatori verbali ai argumentarii

    II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ

    III. Tehnici de argumentare.

    III.1. Tehnici valide de argumentare(timp de studiu: 2,5 ore)

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    3/22

    III.2. Sofismele in practica argumentarii (timp de studiu: 2,5 ore)

    III.3. Procedee argumentative ambivalente (timp de studiu: 1,5

    ore)

    III.4. Sofismele si evaluarea argumentarilor (timp de studiu: 1

    ora)

    III.5. Alti factori de care depinde calitatea argumentarii (timp de

    studiu: 1 ora)

    IV. Elemente de gandire critica (timp de studiu: 1 ora)

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    4/22

    I Introducere

    Obiective:

    1. Plasarea retoricii in campul disciplinelor umaniste;2. Identificarea functiilor retoricii, a conceptelor centrale si a

    categoriilor acesteia, ca premisa generala pentru abordarea

    tematicii centrale a cursului: analiza discursurilor;

    3. Ponderea partii rationale si a partii emotionale a unui discurs.Figurile retorice ca elemente de baza ale stilului discursului.

    I 1. Definitia si functiile retoricii

    Prin retorica se poate intelege atat arta gandirii frumoase, cat si un

    ansamblu de tehnici ale discursului avand ca scop primordial persuasiunea,

    justificare si deliberarea.

    Functiile retoricii:

    Retorica numeste lucrurile se gasesc in lume fara nume;oamenii sunt cei care confera lucrurilor nume.

    Retorica descatuseaza frustrarile cand oamenii se simtprizonieri ai unei istorii care-i transcend, ei incearca sa-si

    furnizeze argumente cum ca actiunile lor au o importanta

    cruciala.

    Retorica distrage atentia pentru a-si atinge scopurilepersuasive, vorbitorul trebuie sa distraga atentia interlocutorului

    de la modurile alternative de a percepe situatiile.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    5/22

    Retorica deschide noi perspective, incurajand descoperirea unornoi moduri de a vedea lumea, de a gasi solutii noi la probleme

    vechi.

    Concepte de baza in retorica clasica

    a. discursul retorica nu priveste discursul in mod abstract, ci ca pe uneveniment, un act de comunicare cu o intentie specifica, o adresa

    specifica si o adecvare situationala si contextuala.

    b.

    Genurile retorice- genul judiciar;- genul legislativ (deliberativ);- genul epidictic (ceremonial).

    Categoriile retoricii clasice

    Prin categorii, intelegem atat - instrumentele folosite in analiza critica a

    discursului

    - modele in educatia retorica.

    In viziunea clasica a retoricii, textul trebuie pus in valoare de un ansamblu

    de elemente - lingvistice (gramaticale, semantice)

    - non-lingvistice (mimica, gestica, aspectul fizic/vestimentatia).

    Principalele categorii sunt:

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    6/22

    a. inventiunea descrie latura argumentativa a unui discurs.In cadrul acestei categorii, accentul cade pe ceea ce se

    spune, nu pe modul cum se spune

    b. dispozitiunease refera la modul in care se structureaza undiscurs. Organizarea standard este:

    i. exordiulpartea introductiva;ii. naratiunea ce cuprinde continutul

    propriu-zis al argumentarii;

    iii. confirmarea regruparea probelor sicombaterea argumentarilor

    concurente;

    iv. peroratiapartea finala a discursuluic. elocutiunea este strans inrudita cu notiunea de stil. In

    retorica, stilul nu este un simplu ambalaj. Nu este nici macar

    un act optional al discursului el este esential deoarece

    forma lingvistica in care ceva este comunicat este la fel de

    importanta ca si continutul sau.

    Figurile retorice

    Figura este o schimbare rationala de sens sau de limbaj in raport cu

    modul obisnuit si simplu de exprimare. Ea este o deviere de la uzul lingvistic

    normal, in scopul facilitarii exprimarii poetice sau oratorice.

    Tipuri de figuri

    1. Figuri de sunet

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    7/22

    a. propriu-zise (obtinute prin repetare)- vocalice

    - silabice

    - de cuvinte

    b. accidente fonetice

    2. Figuri de constructie

    a. permutarea

    b. chiasmul

    c. elipsa

    d. anafora

    e. anadiploza

    3. Figuri semantice (figuri de stil)

    a. de un cuvant/expresie

    - metonimia

    - metafora

    b. de mai multe cuvinte

    - personificarea

    - alegoria

    - litota

    - licenta

    - eufemismul

    - apostrofa

    - pleonasmul

    - ironia

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    8/22

    - hiperbola

    Teste de autoevaluare:

    1. Construiti un discurs folosind categoriile retoricii clasice2. Identificati figurile retorice din doua clipuri TV.3. Dati exemple de figuri retorice folosite in viata de zi cu zi

    II Teoria argumentarii

    Obiective:

    1. Identificarea deosebirilor si asemanarilor dintre logica formalasi teoria argumentarii;

    2. Intelegerea naturii practice, propedeutice a teorieiargumentarii;

    3. analizarea principalelor tipuri de argumentare ca premisapentru reevaluarea resurselor discursive ale studentului la

    drept

    Problematica teoriei argumentarii este inrudita cu cea a logicii, insa exista

    cateva deosebiri fundamentale:

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    9/22

    obiectul logicii il constituie relatiile formale intre propozitii,fara nici un fel de implicatii cu privire la continutul acestor

    propozitii

    teoria argumentarii este orientata practic, avand ca obiectivimbunatatirea competentelor argumentative.

    Argumentarea este o forma de rationament, care trebuie distinsa de

    explicatie si demonstratie.

    II.1 Argumentare si demonstratieComparatii:

    a. Rigurozitate demonstratiile sunt constranga-toare, concluziile decurgand cu necesitate din

    premise. Argumentarile nu sunt constrangatoare,

    legaturile dintre premise si concluzii fiind mai

    slabe

    b. Premisele in demonstratii, premisele nu suntcontroversabile, pe cand in cazul

    argumentarilor, de multe ori insesi premisele

    sunt aduse in discutie.

    c. Limbajul demonstratiile sunt adeseaformalizabile, pe cand argumentarile folosesc

    cel mai adesea limbajul natural.

    II.2 Argumentare si explicatie

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    10/22

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    11/22

    In functie de atitudinea fata de teza, avem:

    argumentari pro; argumentari contra.

    In functie de regulile impuse asupra structurii/continutului argumentarii,

    putem identifica:

    argumentari libere argumentari cu reguli prestabilite.

    II.5 Indicatori verbali ai argumentarii

    Textele argumentative se disting de cele neargumentative prin

    prezenta in interiorul lui a unor cuvinte/expresii cu functia de a marca

    legaturile logice dintre enunturi. Indicatorii verbali ai argumentarii sunt de

    doua feluri:

    unii dintre ei (deci, asadar, rezulta ca)sugereaza ca ceea ce urmeaza in texte

    reprezinta o concluzie, bazata pe ceea ce se

    spune anterior in text;

    altii (caci, pentru ca, deoarece, intrucat, datfiind ca) semnaleaza ca enunturile care urmeaza

    sunt folosite ca premise

    Exista, desigur, texte argumentative din care indicatorii verbali ai

    argmentarii lipsesc. In asemenea cazuri, kegaturile dintre premise si

    concluzii sunt deduse din context.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    12/22

    II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ

    Uneori, acest lucru nu prezinta nici o dificultate, deoarece

    argumentatorul isi precizeaza clar structura argumentativa. Teza poate fi

    plasata oriunde in interiorul discursului, la inceput, la mijloc sau la sfarsit. In

    alte cazuri, identificarea tezei nu este catusi de putin o operatie mecanica, ci

    presupune interpretare, examinare atenta a mai multor ipoteze,

    II. 7 Segmentarea textului in unitati logice

    Pentru a intelege un text argumentativ este necesar ata sa intelegem

    fiecare enunt in parte, cat si sa sesizam legaturile logice intre enunturi.

    Trebuie spus insa ca unitatea de baza a textului argumentativ, enuntul, nu se

    suprapune intotdeauna peste categoria garmaticala a propozitiei. Uneori

    enuntul este echivalent cu o fraza garamaticala, alteori o propozitie

    gramaticala poate contine mai multe enunturi.

    Teste de autoevaluare

    1. Dati exemple concrete de argumentari, demonstratii si explicatii,indicand ce le deosebeste.

    2. Construiti o argumentare cu teza actionala;3. Segmentati un discurs al unui politician roman in unitati logice.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    13/22

    III. Tehnici de argumentare.

    Obiective:

    1. Dobandirea unor abilit

of 22

Embed Size (px)
Recommended