Date post: | 09-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | mogos-raluca |
View: | 259 times |
Download: | 0 times |
of 22
8/7/2019 Corect Retorica
1/22
UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA
Facultatea de Drept
Invatamant cu Frecventa Redusa
CURS DE RETORICA. SINTEZE
Lect. Dr. Robert Mihai Popescu
OBIECTIVE GENERALE:
1. Cultivarea spiritului metodic de abordare si analiza a continutului
unei argumentari.
2. Formarea capacitatii de discernamant in privinta disocierii ce trebuieoperata intre fondul unei probleme si artificiile folosite pentru
prezentarea ei intr-o lumina cat mai favorabila.
8/7/2019 Corect Retorica
2/22
CONTINUT:
I Introducere (timp de studiu: 4 ore)
I 1. Definitia si functiile retoricii
I.2Concepte de baza in retorica clasica
I.3Categoriile retoricii clasice
I.4 Figurile retorice
I.5Tipuri de figuri
II Teoria argumentarii (timp de studiu: 3 ore)
II.1 Argumentare si demonstratie
II.2 Argumentare si explicatie
II. 3 Argumentarea ca produs si activitate
II.4 Tipuri de argumentare
II.5 Indicatori verbali ai argumentarii
II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ
III. Tehnici de argumentare.
III.1. Tehnici valide de argumentare(timp de studiu: 2,5 ore)
8/7/2019 Corect Retorica
3/22
III.2. Sofismele in practica argumentarii (timp de studiu: 2,5 ore)
III.3. Procedee argumentative ambivalente (timp de studiu: 1,5
ore)
III.4. Sofismele si evaluarea argumentarilor (timp de studiu: 1
ora)
III.5. Alti factori de care depinde calitatea argumentarii (timp de
studiu: 1 ora)
IV. Elemente de gandire critica (timp de studiu: 1 ora)
8/7/2019 Corect Retorica
4/22
I Introducere
Obiective:
1. Plasarea retoricii in campul disciplinelor umaniste;2. Identificarea functiilor retoricii, a conceptelor centrale si a
categoriilor acesteia, ca premisa generala pentru abordarea
tematicii centrale a cursului: analiza discursurilor;
3. Ponderea partii rationale si a partii emotionale a unui discurs.Figurile retorice ca elemente de baza ale stilului discursului.
I 1. Definitia si functiile retoricii
Prin retorica se poate intelege atat arta gandirii frumoase, cat si un
ansamblu de tehnici ale discursului avand ca scop primordial persuasiunea,
justificare si deliberarea.
Functiile retoricii:
Retorica numeste lucrurile se gasesc in lume fara nume;oamenii sunt cei care confera lucrurilor nume.
Retorica descatuseaza frustrarile cand oamenii se simtprizonieri ai unei istorii care-i transcend, ei incearca sa-si
furnizeze argumente cum ca actiunile lor au o importanta
cruciala.
Retorica distrage atentia pentru a-si atinge scopurilepersuasive, vorbitorul trebuie sa distraga atentia interlocutorului
de la modurile alternative de a percepe situatiile.
8/7/2019 Corect Retorica
5/22
Retorica deschide noi perspective, incurajand descoperirea unornoi moduri de a vedea lumea, de a gasi solutii noi la probleme
vechi.
Concepte de baza in retorica clasica
a. discursul retorica nu priveste discursul in mod abstract, ci ca pe uneveniment, un act de comunicare cu o intentie specifica, o adresa
specifica si o adecvare situationala si contextuala.
b.
Genurile retorice- genul judiciar;- genul legislativ (deliberativ);- genul epidictic (ceremonial).
Categoriile retoricii clasice
Prin categorii, intelegem atat - instrumentele folosite in analiza critica a
discursului
- modele in educatia retorica.
In viziunea clasica a retoricii, textul trebuie pus in valoare de un ansamblu
de elemente - lingvistice (gramaticale, semantice)
- non-lingvistice (mimica, gestica, aspectul fizic/vestimentatia).
Principalele categorii sunt:
8/7/2019 Corect Retorica
6/22
a. inventiunea descrie latura argumentativa a unui discurs.In cadrul acestei categorii, accentul cade pe ceea ce se
spune, nu pe modul cum se spune
b. dispozitiunease refera la modul in care se structureaza undiscurs. Organizarea standard este:
i. exordiulpartea introductiva;ii. naratiunea ce cuprinde continutul
propriu-zis al argumentarii;
iii. confirmarea regruparea probelor sicombaterea argumentarilor
concurente;
iv. peroratiapartea finala a discursuluic. elocutiunea este strans inrudita cu notiunea de stil. In
retorica, stilul nu este un simplu ambalaj. Nu este nici macar
un act optional al discursului el este esential deoarece
forma lingvistica in care ceva este comunicat este la fel de
importanta ca si continutul sau.
Figurile retorice
Figura este o schimbare rationala de sens sau de limbaj in raport cu
modul obisnuit si simplu de exprimare. Ea este o deviere de la uzul lingvistic
normal, in scopul facilitarii exprimarii poetice sau oratorice.
Tipuri de figuri
1. Figuri de sunet
8/7/2019 Corect Retorica
7/22
a. propriu-zise (obtinute prin repetare)- vocalice
- silabice
- de cuvinte
b. accidente fonetice
2. Figuri de constructie
a. permutarea
b. chiasmul
c. elipsa
d. anafora
e. anadiploza
3. Figuri semantice (figuri de stil)
a. de un cuvant/expresie
- metonimia
- metafora
b. de mai multe cuvinte
- personificarea
- alegoria
- litota
- licenta
- eufemismul
- apostrofa
- pleonasmul
- ironia
8/7/2019 Corect Retorica
8/22
- hiperbola
Teste de autoevaluare:
1. Construiti un discurs folosind categoriile retoricii clasice2. Identificati figurile retorice din doua clipuri TV.3. Dati exemple de figuri retorice folosite in viata de zi cu zi
II Teoria argumentarii
Obiective:
1. Identificarea deosebirilor si asemanarilor dintre logica formalasi teoria argumentarii;
2. Intelegerea naturii practice, propedeutice a teorieiargumentarii;
3. analizarea principalelor tipuri de argumentare ca premisapentru reevaluarea resurselor discursive ale studentului la
drept
Problematica teoriei argumentarii este inrudita cu cea a logicii, insa exista
cateva deosebiri fundamentale:
8/7/2019 Corect Retorica
9/22
obiectul logicii il constituie relatiile formale intre propozitii,fara nici un fel de implicatii cu privire la continutul acestor
propozitii
teoria argumentarii este orientata practic, avand ca obiectivimbunatatirea competentelor argumentative.
Argumentarea este o forma de rationament, care trebuie distinsa de
explicatie si demonstratie.
II.1 Argumentare si demonstratieComparatii:
a. Rigurozitate demonstratiile sunt constranga-toare, concluziile decurgand cu necesitate din
premise. Argumentarile nu sunt constrangatoare,
legaturile dintre premise si concluzii fiind mai
slabe
b. Premisele in demonstratii, premisele nu suntcontroversabile, pe cand in cazul
argumentarilor, de multe ori insesi premisele
sunt aduse in discutie.
c. Limbajul demonstratiile sunt adeseaformalizabile, pe cand argumentarile folosesc
cel mai adesea limbajul natural.
II.2 Argumentare si explicatie
8/7/2019 Corect Retorica
10/22
8/7/2019 Corect Retorica
11/22
In functie de atitudinea fata de teza, avem:
argumentari pro; argumentari contra.
In functie de regulile impuse asupra structurii/continutului argumentarii,
putem identifica:
argumentari libere argumentari cu reguli prestabilite.
II.5 Indicatori verbali ai argumentarii
Textele argumentative se disting de cele neargumentative prin
prezenta in interiorul lui a unor cuvinte/expresii cu functia de a marca
legaturile logice dintre enunturi. Indicatorii verbali ai argumentarii sunt de
doua feluri:
unii dintre ei (deci, asadar, rezulta ca)sugereaza ca ceea ce urmeaza in texte
reprezinta o concluzie, bazata pe ceea ce se
spune anterior in text;
altii (caci, pentru ca, deoarece, intrucat, datfiind ca) semnaleaza ca enunturile care urmeaza
sunt folosite ca premise
Exista, desigur, texte argumentative din care indicatorii verbali ai
argmentarii lipsesc. In asemenea cazuri, kegaturile dintre premise si
concluzii sunt deduse din context.
8/7/2019 Corect Retorica
12/22
II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ
Uneori, acest lucru nu prezinta nici o dificultate, deoarece
argumentatorul isi precizeaza clar structura argumentativa. Teza poate fi
plasata oriunde in interiorul discursului, la inceput, la mijloc sau la sfarsit. In
alte cazuri, identificarea tezei nu este catusi de putin o operatie mecanica, ci
presupune interpretare, examinare atenta a mai multor ipoteze,
II. 7 Segmentarea textului in unitati logice
Pentru a intelege un text argumentativ este necesar ata sa intelegem
fiecare enunt in parte, cat si sa sesizam legaturile logice intre enunturi.
Trebuie spus insa ca unitatea de baza a textului argumentativ, enuntul, nu se
suprapune intotdeauna peste categoria garmaticala a propozitiei. Uneori
enuntul este echivalent cu o fraza garamaticala, alteori o propozitie
gramaticala poate contine mai multe enunturi.
Teste de autoevaluare
1. Dati exemple concrete de argumentari, demonstratii si explicatii,indicand ce le deosebeste.
2. Construiti o argumentare cu teza actionala;3. Segmentati un discurs al unui politician roman in unitati logice.
8/7/2019 Corect Retorica
13/22
III. Tehnici de argumentare.
Obiective:
1. Dobandirea unor abilitati argumentative prin invatarea de tehnicide argumentare;
2. Identificarea si evitarea erorilor de argumentare (sofismelor);
III.1. Tehnici valide de argumentare
Prin tehnici de argumentare intelegem acea diversitate de mijloace la
care pot apela argumentatorii pentru a produce schimbarea dorita in
credintele sau atitudinile auditoriului.
Tehnici:
a. raportarea unui caz particular la o propozitie generalapresupusa a fi admisa de auditoriu.
b. Sprijinirea unei asertiuni generale pe exemple particularece i se subsumeaza.
c. Tehnica invocarii de exemple paraleled. Tehnica eliminarii alternativelor la teza propusae. Argumente care pun in joc relatii cauzalef. Argumentul autoritatiig. Argumentul a fortiorih. Reducerea la absurd a opusului tezeii. Operarea de distinctii conceptuale in chip de
contraargument
8/7/2019 Corect Retorica
14/22
j. Folosirea de cazuri paralele in chip de contraargument.
III.2. Sofismele in practica argumentarii
Sofismele reprezinta erori de argumentare, ce se disting de alte
categorii de erori prin urmatoarele doua caracteristici:
a. ele sunt erori logice, nu factuale (erori ce tin de modul in careeste sustinuta/accepata o credinta)
b. chiar o eroare de ordin logic nu poate fi considerata sofismdecat daca ea are un potential de a insela pe cineva (de
exemplu, erorile de rationament ale unui copil nu pot fi
considerate sofisme)
Tipuri de sofisme:
1. sofisme cu caracter general ignoratio elenchi, reprezinta sofismul prin
care un argumentator furnizeaza temeiuri
pentru o alta teza decat cea indicata
explicit;
tactica omului de paie, sofismul prin careargumentatorul slabeste nejustificat teza pe
care si-a propus sa o combata,
radicalizand-o
petitio principii (sofismul circularitatii)sofismul prin care temeiurile pur si simplu
8/7/2019 Corect Retorica
15/22
repeta ceea ce se afla enuntat in teza, in loc
sa o justifice.
tehnica otravirii fantanilor, reprezintadiscreditarea prin anticipare a tezei
oponentului
intrebarea cu presupozitie falsa, reprezintaasumarea in intrebare a unor temeiuri
lipsite de orice fundament
2.
sofisme de ambiguitate sofismul accentului, reprezinta scoaterea
din context a unei argumentari, izoland
elemente ale acesteia, in loc sa fie judecata
in intregime
amfibolia, reprezinta folosirea unor cuvintecu sensuri diferite intr-o argumentare,
astfel incat sensul unui cuvant se schimba
de la premise la concluzii
3. sofisme in legatura cu relatii cauzale post hoc, ergo propter hoc,consta in
asumarea nejustificata ca o succesiune
temporala este simultan una cauzala.
argumentul pantei alunecoase, reprezintaanticiparea unor consecinte foarte
indepartate in raport cu situatia actuala,
8/7/2019 Corect Retorica
16/22
pe baza unor inferente extrem de
discutabile
generalizarea pripita, reprezintasofismul prin care concluziile sunt oferite
pe baza unor premise insuficiente.
falsa analogie, reprezinta sofismul princare sunt invocate exemple fara legatura
cu situatia prezenta.
III.3. Procedee argumentative ambivalente
Sunt moduri de argumentare care, in functie de cum, unde si in ce
scop sunt folosite, pot fi sau nu sofistice.
1. argumentul autoritatii (argumentum ad verecundiam) este admisibil atunci cand un vorbitor nu dispune de
argumente suficiente pentru a convinge un auditoriu si
recurge la o autoritate
nu este admisibil intr-o dezbatere intre specialisti, undescopul este acela de a stabili adevarul. Sofismul autoritatii se
intalneste:
i. acolo unde e invocata o autoritateintr-un domeniu in sprijinul unor
puncte de vedere dintr-un alt
domeniu
8/7/2019 Corect Retorica
17/22
ii. acolo unde parerile celor maicompetenti in materie sunt
neconcordante
iii. atunci cand este ignorat progresulcunoasterii
2. Argumentul ad hominem. consta in a introduce in argumentareaunei opinii consideratii privitoare la persoana de la care aceasta
opinie emana. El este
legitim in morala, acolo unde se asteapta o concordanta intrepreceptele sustinute de cineva si propria conduita.
sofistic atunci cand se incearca sa se compromita pozitia unuorator prin invocarea unor defecte morale/fizice ale acestuia.
Variantele sofismului sunt:
i. ad hominem abuziv
ii. ad hominem circumstantial
iii. tu quoque (si tu)
3. Argumentul ad populum (sofismul democratic)Consta in a invoca in sprijinul unei opinii faptul ca este larg
impartasita in randul societatii. El este
Legitim acolo unde experienta colectiva conteaza ca factorde legitimare a credintelor
Sofistic in domenii specializate ca stiinta, arta.
4. Argumentul ad ignorantiam. Consta in a pretinde ca o opinie esteadevarata pentru ca nu s-a putut dovedi falsa. Simetric, ca o opinie
8/7/2019 Corect Retorica
18/22
este falsa pentru ca nu s-a putut dovedi adevarata. Uneori,
argumentul este plauzibil, in formulari precum: nu-mi cereti sa
resping ceva daca nu aveti dovezi. In alte cazuri este sofistic, ca
atunci cand opinii foarte slab intemeiate sunt legitimate strict pe
motivul ca nu exista dovezi puternice impotriva lor (trecandu-se
sub tacere faptul ca nu exista dovezi nici in favoarea).
III.4. Sofismele si evaluarea argumentarilor
O argumentare poate fi evaluata negativ chiar daca in decursul ei nu
au fost descoperite sofisme; e posibil ca premisele folosite in ea ca puncte de
plecare sa fie contestabile, legaturile logice prea slabe pentru a face
acceptabila teza. Cu toate acestea, atentia la posibila prezenta a sofismelor
este importanta in evaluarea critica a argumentarilor; pentru o argumentare,
imputarea cum ca aceasta se sprijina pe un sofismeste mai grava decat ca
verigile logice din cuprinsul ei sunt neconvingatoare.
III.5. Alti factori de care depinde calitatea argumentarii
1. acceptabilitatea punctelor de pornire premisele intr-oargumentare nu sunt, de regula, sustinute de alte asertiuni.
Intr-un anume sens, ele sunt puncte de plecare absolute.
Cerinta ca ele sa fie, fara exceptie, adevarate, este oarecum
prea constrangatoare. Deoarece argumentele se desfasoara in
perimetrul opiniilor, putem pretinde ca opiniile sa fie
8/7/2019 Corect Retorica
19/22
acceptabile. Desigur, acceptabilitatea este relativa la
cunostintele si capacitatea de intelegere a auditoriului.
2. acceptabilitatea legaturilor logice dintre premise si concluziispre deosebire de demonstratii, legaturile dintre enunturile
unei argumentari nu vor fi nicodata constrangatoare. In cazul
argumenteleor startificate, diversele verigi logice pot avea o
forta inegala, insa forta logica a legaturii dintre capetele unui
lant de inferente nu poate fi mai mare decat cea a verigii
celei mai slabe.
Teste de autoevaluare
1. Incercati sa argumentati o teza apeland la doua tehnici de argumentarediferite;
2. Credeti ca unele tehnici de argumentare sunt mai eficiente decataltele? De ce?
3. Identificati sofismele dintr-un discurs argumentativ al unui politician.
8/7/2019 Corect Retorica
20/22
VIII. Elemente de gandire critica
Obiective
1. Dobandirea abilitatilor de gandire critica reprezinta o mizaesentiala pentru orice intelectual. Pentru un specialist in drept,
gandirea critica este o prima necesitate
2. Gandirea critica nu poate fi predata/invatata prin intermediulunui curs. Ea poate fi dezvoltata insa prin exercitii si exemple
concrete.
Gandirea critica, inteleasa la modul general ca o disponibilitate a
intelectului de functiona in mod autonom (in opozitie cu intelectul obedient),
de a chestiona presupozitiile propriilor judecati, ca si ale altora, nu se
dobandeste prin studiu si exercitii de tip scolar. Este ceva pe care fiecare din
noi o posedaintr-o masura mai mica sau mai mare o abilitate care poate
fi consolidata, ameliorata. Ar trebui insa spus ca atat timp cat lucrurile merg
pe fagasul obisnuit, capacitatea de a gandi de sine statator nu este foarte
solicitata. Problematizarea si necesitatea de a cumpani sunt generate de
intalnirea cu situatii noi, nefamiliare.
Caracteristici:
recunoasterea chestiunilor in care exista diferente de opinie sidistingerea lor de cele care pot fi decise prin ratiuni
demonstrative.
in argumentele de tip dialogal, gandirea ritica cere ca punctelede diverenta sa fie clar identificate, avand in vedere ca e posibil
8/7/2019 Corect Retorica
21/22
ca participantii sa fie de acord in ceea ce priveste faptele, dar nu
si modul de evaluare al acestora.
In ipostaza de auditoriu, cel ce gandeste critic aredisponibilitatea ca in functie de calitatea argumentarii sa
accepte o teza, sa o respinga sau sa nu se pronunte.
Cel ce gandeste critic are un spirit deschis, disponibil de acritica nepartinitor toate opiniile, inclusiv cele proprii.
A gandi critic nu inseamna a avea cele mai bune opinii, ci doarde a se raporta intr-un anume fel la opinii.
Spritul critic este opus atat dogmatismului, cat si scepticismuluiradical.
Gandirea critica este rezistenta la manipulare. Cel ce gandeste critic evita certurile de cuvinte.
Teste de autoevaluare:
1. Ganditi-va la o credinta profunda a dumneavoastra. Ati fi capabil sarenuntati la ea in lumina unor probe care o infirma. In ce conditii?
2. Dati exemple de situatii in care v-ati exercitat abilitatile critice.3. Luati un text argumentativ si incercati sa formulati o
contraargumentare.
8/7/2019 Corect Retorica
22/22
Bibliografie recomandata:
1. Aristotel,Retorica, Ed. Iri, Bucuresti, 1998
2. Adam, Jean-Michel ; Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitara.
Retorica elogiului si a persuasiunii, , Ed Institutul European, Iasi, 2005
3. Ricoeur, PaulMetafora vie, Ed. Univers, 1984
4. Stoianovici, Dragan,Argumentare si gandire critica, Ed. Universitatii din
Bucuresti, 2005.
5. Toulmin, Stephen, The Uses of Argument, Cambridge University Press,
Cambridge, 1958