Home > Documents > Corect Retorica

Corect Retorica

Date post: 09-Apr-2018
Category:
Author: mogos-raluca
View: 241 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)

of 22

Transcript
  • 8/7/2019 Corect Retorica

    1/22

    UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

    Facultatea de Drept

    Invatamant cu Frecventa Redusa

    CURS DE RETORICA. SINTEZE

    Lect. Dr. Robert Mihai Popescu

    OBIECTIVE GENERALE:

    1. Cultivarea spiritului metodic de abordare si analiza a continutului

    unei argumentari.

    2. Formarea capacitatii de discernamant in privinta disocierii ce trebuieoperata intre fondul unei probleme si artificiile folosite pentru

    prezentarea ei intr-o lumina cat mai favorabila.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    2/22

    CONTINUT:

    I Introducere (timp de studiu: 4 ore)

    I 1. Definitia si functiile retoricii

    I.2Concepte de baza in retorica clasica

    I.3Categoriile retoricii clasice

    I.4 Figurile retorice

    I.5Tipuri de figuri

    II Teoria argumentarii (timp de studiu: 3 ore)

    II.1 Argumentare si demonstratie

    II.2 Argumentare si explicatie

    II. 3 Argumentarea ca produs si activitate

    II.4 Tipuri de argumentare

    II.5 Indicatori verbali ai argumentarii

    II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ

    III. Tehnici de argumentare.

    III.1. Tehnici valide de argumentare(timp de studiu: 2,5 ore)

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    3/22

    III.2. Sofismele in practica argumentarii (timp de studiu: 2,5 ore)

    III.3. Procedee argumentative ambivalente (timp de studiu: 1,5

    ore)

    III.4. Sofismele si evaluarea argumentarilor (timp de studiu: 1

    ora)

    III.5. Alti factori de care depinde calitatea argumentarii (timp de

    studiu: 1 ora)

    IV. Elemente de gandire critica (timp de studiu: 1 ora)

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    4/22

    I Introducere

    Obiective:

    1. Plasarea retoricii in campul disciplinelor umaniste;2. Identificarea functiilor retoricii, a conceptelor centrale si a

    categoriilor acesteia, ca premisa generala pentru abordarea

    tematicii centrale a cursului: analiza discursurilor;

    3. Ponderea partii rationale si a partii emotionale a unui discurs.Figurile retorice ca elemente de baza ale stilului discursului.

    I 1. Definitia si functiile retoricii

    Prin retorica se poate intelege atat arta gandirii frumoase, cat si un

    ansamblu de tehnici ale discursului avand ca scop primordial persuasiunea,

    justificare si deliberarea.

    Functiile retoricii:

    Retorica numeste lucrurile se gasesc in lume fara nume;oamenii sunt cei care confera lucrurilor nume.

    Retorica descatuseaza frustrarile cand oamenii se simtprizonieri ai unei istorii care-i transcend, ei incearca sa-si

    furnizeze argumente cum ca actiunile lor au o importanta

    cruciala.

    Retorica distrage atentia pentru a-si atinge scopurilepersuasive, vorbitorul trebuie sa distraga atentia interlocutorului

    de la modurile alternative de a percepe situatiile.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    5/22

    Retorica deschide noi perspective, incurajand descoperirea unornoi moduri de a vedea lumea, de a gasi solutii noi la probleme

    vechi.

    Concepte de baza in retorica clasica

    a. discursul retorica nu priveste discursul in mod abstract, ci ca pe uneveniment, un act de comunicare cu o intentie specifica, o adresa

    specifica si o adecvare situationala si contextuala.

    b.

    Genurile retorice- genul judiciar;- genul legislativ (deliberativ);- genul epidictic (ceremonial).

    Categoriile retoricii clasice

    Prin categorii, intelegem atat - instrumentele folosite in analiza critica a

    discursului

    - modele in educatia retorica.

    In viziunea clasica a retoricii, textul trebuie pus in valoare de un ansamblu

    de elemente - lingvistice (gramaticale, semantice)

    - non-lingvistice (mimica, gestica, aspectul fizic/vestimentatia).

    Principalele categorii sunt:

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    6/22

    a. inventiunea descrie latura argumentativa a unui discurs.In cadrul acestei categorii, accentul cade pe ceea ce se

    spune, nu pe modul cum se spune

    b. dispozitiunease refera la modul in care se structureaza undiscurs. Organizarea standard este:

    i. exordiulpartea introductiva;ii. naratiunea ce cuprinde continutul

    propriu-zis al argumentarii;

    iii. confirmarea regruparea probelor sicombaterea argumentarilor

    concurente;

    iv. peroratiapartea finala a discursuluic. elocutiunea este strans inrudita cu notiunea de stil. In

    retorica, stilul nu este un simplu ambalaj. Nu este nici macar

    un act optional al discursului el este esential deoarece

    forma lingvistica in care ceva este comunicat este la fel de

    importanta ca si continutul sau.

    Figurile retorice

    Figura este o schimbare rationala de sens sau de limbaj in raport cu

    modul obisnuit si simplu de exprimare. Ea este o deviere de la uzul lingvistic

    normal, in scopul facilitarii exprimarii poetice sau oratorice.

    Tipuri de figuri

    1. Figuri de sunet

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    7/22

    a. propriu-zise (obtinute prin repetare)- vocalice

    - silabice

    - de cuvinte

    b. accidente fonetice

    2. Figuri de constructie

    a. permutarea

    b. chiasmul

    c. elipsa

    d. anafora

    e. anadiploza

    3. Figuri semantice (figuri de stil)

    a. de un cuvant/expresie

    - metonimia

    - metafora

    b. de mai multe cuvinte

    - personificarea

    - alegoria

    - litota

    - licenta

    - eufemismul

    - apostrofa

    - pleonasmul

    - ironia

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    8/22

    - hiperbola

    Teste de autoevaluare:

    1. Construiti un discurs folosind categoriile retoricii clasice2. Identificati figurile retorice din doua clipuri TV.3. Dati exemple de figuri retorice folosite in viata de zi cu zi

    II Teoria argumentarii

    Obiective:

    1. Identificarea deosebirilor si asemanarilor dintre logica formalasi teoria argumentarii;

    2. Intelegerea naturii practice, propedeutice a teorieiargumentarii;

    3. analizarea principalelor tipuri de argumentare ca premisapentru reevaluarea resurselor discursive ale studentului la

    drept

    Problematica teoriei argumentarii este inrudita cu cea a logicii, insa exista

    cateva deosebiri fundamentale:

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    9/22

    obiectul logicii il constituie relatiile formale intre propozitii,fara nici un fel de implicatii cu privire la continutul acestor

    propozitii

    teoria argumentarii este orientata practic, avand ca obiectivimbunatatirea competentelor argumentative.

    Argumentarea este o forma de rationament, care trebuie distinsa de

    explicatie si demonstratie.

    II.1 Argumentare si demonstratieComparatii:

    a. Rigurozitate demonstratiile sunt constranga-toare, concluziile decurgand cu necesitate din

    premise. Argumentarile nu sunt constrangatoare,

    legaturile dintre premise si concluzii fiind mai

    slabe

    b. Premisele in demonstratii, premisele nu suntcontroversabile, pe cand in cazul

    argumentarilor, de multe ori insesi premisele

    sunt aduse in discutie.

    c. Limbajul demonstratiile sunt adeseaformalizabile, pe cand argumentarile folosesc

    cel mai adesea limbajul natural.

    II.2 Argumentare si explicatie

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    10/22

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    11/22

    In functie de atitudinea fata de teza, avem:

    argumentari pro; argumentari contra.

    In functie de regulile impuse asupra structurii/continutului argumentarii,

    putem identifica:

    argumentari libere argumentari cu reguli prestabilite.

    II.5 Indicatori verbali ai argumentarii

    Textele argumentative se disting de cele neargumentative prin

    prezenta in interiorul lui a unor cuvinte/expresii cu functia de a marca

    legaturile logice dintre enunturi. Indicatorii verbali ai argumentarii sunt de

    doua feluri:

    unii dintre ei (deci, asadar, rezulta ca)sugereaza ca ceea ce urmeaza in texte

    reprezinta o concluzie, bazata pe ceea ce se

    spune anterior in text;

    altii (caci, pentru ca, deoarece, intrucat, datfiind ca) semnaleaza ca enunturile care urmeaza

    sunt folosite ca premise

    Exista, desigur, texte argumentative din care indicatorii verbali ai

    argmentarii lipsesc. In asemenea cazuri, kegaturile dintre premise si

    concluzii sunt deduse din context.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    12/22

    II.6 Identificarea tezei in textul argumentativ

    Uneori, acest lucru nu prezinta nici o dificultate, deoarece

    argumentatorul isi precizeaza clar structura argumentativa. Teza poate fi

    plasata oriunde in interiorul discursului, la inceput, la mijloc sau la sfarsit. In

    alte cazuri, identificarea tezei nu este catusi de putin o operatie mecanica, ci

    presupune interpretare, examinare atenta a mai multor ipoteze,

    II. 7 Segmentarea textului in unitati logice

    Pentru a intelege un text argumentativ este necesar ata sa intelegem

    fiecare enunt in parte, cat si sa sesizam legaturile logice intre enunturi.

    Trebuie spus insa ca unitatea de baza a textului argumentativ, enuntul, nu se

    suprapune intotdeauna peste categoria garmaticala a propozitiei. Uneori

    enuntul este echivalent cu o fraza garamaticala, alteori o propozitie

    gramaticala poate contine mai multe enunturi.

    Teste de autoevaluare

    1. Dati exemple concrete de argumentari, demonstratii si explicatii,indicand ce le deosebeste.

    2. Construiti o argumentare cu teza actionala;3. Segmentati un discurs al unui politician roman in unitati logice.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    13/22

    III. Tehnici de argumentare.

    Obiective:

    1. Dobandirea unor abilitati argumentative prin invatarea de tehnicide argumentare;

    2. Identificarea si evitarea erorilor de argumentare (sofismelor);

    III.1. Tehnici valide de argumentare

    Prin tehnici de argumentare intelegem acea diversitate de mijloace la

    care pot apela argumentatorii pentru a produce schimbarea dorita in

    credintele sau atitudinile auditoriului.

    Tehnici:

    a. raportarea unui caz particular la o propozitie generalapresupusa a fi admisa de auditoriu.

    b. Sprijinirea unei asertiuni generale pe exemple particularece i se subsumeaza.

    c. Tehnica invocarii de exemple paraleled. Tehnica eliminarii alternativelor la teza propusae. Argumente care pun in joc relatii cauzalef. Argumentul autoritatiig. Argumentul a fortiorih. Reducerea la absurd a opusului tezeii. Operarea de distinctii conceptuale in chip de

    contraargument

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    14/22

    j. Folosirea de cazuri paralele in chip de contraargument.

    III.2. Sofismele in practica argumentarii

    Sofismele reprezinta erori de argumentare, ce se disting de alte

    categorii de erori prin urmatoarele doua caracteristici:

    a. ele sunt erori logice, nu factuale (erori ce tin de modul in careeste sustinuta/accepata o credinta)

    b. chiar o eroare de ordin logic nu poate fi considerata sofismdecat daca ea are un potential de a insela pe cineva (de

    exemplu, erorile de rationament ale unui copil nu pot fi

    considerate sofisme)

    Tipuri de sofisme:

    1. sofisme cu caracter general ignoratio elenchi, reprezinta sofismul prin

    care un argumentator furnizeaza temeiuri

    pentru o alta teza decat cea indicata

    explicit;

    tactica omului de paie, sofismul prin careargumentatorul slabeste nejustificat teza pe

    care si-a propus sa o combata,

    radicalizand-o

    petitio principii (sofismul circularitatii)sofismul prin care temeiurile pur si simplu

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    15/22

    repeta ceea ce se afla enuntat in teza, in loc

    sa o justifice.

    tehnica otravirii fantanilor, reprezintadiscreditarea prin anticipare a tezei

    oponentului

    intrebarea cu presupozitie falsa, reprezintaasumarea in intrebare a unor temeiuri

    lipsite de orice fundament

    2.

    sofisme de ambiguitate sofismul accentului, reprezinta scoaterea

    din context a unei argumentari, izoland

    elemente ale acesteia, in loc sa fie judecata

    in intregime

    amfibolia, reprezinta folosirea unor cuvintecu sensuri diferite intr-o argumentare,

    astfel incat sensul unui cuvant se schimba

    de la premise la concluzii

    3. sofisme in legatura cu relatii cauzale post hoc, ergo propter hoc,consta in

    asumarea nejustificata ca o succesiune

    temporala este simultan una cauzala.

    argumentul pantei alunecoase, reprezintaanticiparea unor consecinte foarte

    indepartate in raport cu situatia actuala,

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    16/22

    pe baza unor inferente extrem de

    discutabile

    generalizarea pripita, reprezintasofismul prin care concluziile sunt oferite

    pe baza unor premise insuficiente.

    falsa analogie, reprezinta sofismul princare sunt invocate exemple fara legatura

    cu situatia prezenta.

    III.3. Procedee argumentative ambivalente

    Sunt moduri de argumentare care, in functie de cum, unde si in ce

    scop sunt folosite, pot fi sau nu sofistice.

    1. argumentul autoritatii (argumentum ad verecundiam) este admisibil atunci cand un vorbitor nu dispune de

    argumente suficiente pentru a convinge un auditoriu si

    recurge la o autoritate

    nu este admisibil intr-o dezbatere intre specialisti, undescopul este acela de a stabili adevarul. Sofismul autoritatii se

    intalneste:

    i. acolo unde e invocata o autoritateintr-un domeniu in sprijinul unor

    puncte de vedere dintr-un alt

    domeniu

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    17/22

    ii. acolo unde parerile celor maicompetenti in materie sunt

    neconcordante

    iii. atunci cand este ignorat progresulcunoasterii

    2. Argumentul ad hominem. consta in a introduce in argumentareaunei opinii consideratii privitoare la persoana de la care aceasta

    opinie emana. El este

    legitim in morala, acolo unde se asteapta o concordanta intrepreceptele sustinute de cineva si propria conduita.

    sofistic atunci cand se incearca sa se compromita pozitia unuorator prin invocarea unor defecte morale/fizice ale acestuia.

    Variantele sofismului sunt:

    i. ad hominem abuziv

    ii. ad hominem circumstantial

    iii. tu quoque (si tu)

    3. Argumentul ad populum (sofismul democratic)Consta in a invoca in sprijinul unei opinii faptul ca este larg

    impartasita in randul societatii. El este

    Legitim acolo unde experienta colectiva conteaza ca factorde legitimare a credintelor

    Sofistic in domenii specializate ca stiinta, arta.

    4. Argumentul ad ignorantiam. Consta in a pretinde ca o opinie esteadevarata pentru ca nu s-a putut dovedi falsa. Simetric, ca o opinie

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    18/22

    este falsa pentru ca nu s-a putut dovedi adevarata. Uneori,

    argumentul este plauzibil, in formulari precum: nu-mi cereti sa

    resping ceva daca nu aveti dovezi. In alte cazuri este sofistic, ca

    atunci cand opinii foarte slab intemeiate sunt legitimate strict pe

    motivul ca nu exista dovezi puternice impotriva lor (trecandu-se

    sub tacere faptul ca nu exista dovezi nici in favoarea).

    III.4. Sofismele si evaluarea argumentarilor

    O argumentare poate fi evaluata negativ chiar daca in decursul ei nu

    au fost descoperite sofisme; e posibil ca premisele folosite in ea ca puncte de

    plecare sa fie contestabile, legaturile logice prea slabe pentru a face

    acceptabila teza. Cu toate acestea, atentia la posibila prezenta a sofismelor

    este importanta in evaluarea critica a argumentarilor; pentru o argumentare,

    imputarea cum ca aceasta se sprijina pe un sofismeste mai grava decat ca

    verigile logice din cuprinsul ei sunt neconvingatoare.

    III.5. Alti factori de care depinde calitatea argumentarii

    1. acceptabilitatea punctelor de pornire premisele intr-oargumentare nu sunt, de regula, sustinute de alte asertiuni.

    Intr-un anume sens, ele sunt puncte de plecare absolute.

    Cerinta ca ele sa fie, fara exceptie, adevarate, este oarecum

    prea constrangatoare. Deoarece argumentele se desfasoara in

    perimetrul opiniilor, putem pretinde ca opiniile sa fie

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    19/22

    acceptabile. Desigur, acceptabilitatea este relativa la

    cunostintele si capacitatea de intelegere a auditoriului.

    2. acceptabilitatea legaturilor logice dintre premise si concluziispre deosebire de demonstratii, legaturile dintre enunturile

    unei argumentari nu vor fi nicodata constrangatoare. In cazul

    argumenteleor startificate, diversele verigi logice pot avea o

    forta inegala, insa forta logica a legaturii dintre capetele unui

    lant de inferente nu poate fi mai mare decat cea a verigii

    celei mai slabe.

    Teste de autoevaluare

    1. Incercati sa argumentati o teza apeland la doua tehnici de argumentarediferite;

    2. Credeti ca unele tehnici de argumentare sunt mai eficiente decataltele? De ce?

    3. Identificati sofismele dintr-un discurs argumentativ al unui politician.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    20/22

    VIII. Elemente de gandire critica

    Obiective

    1. Dobandirea abilitatilor de gandire critica reprezinta o mizaesentiala pentru orice intelectual. Pentru un specialist in drept,

    gandirea critica este o prima necesitate

    2. Gandirea critica nu poate fi predata/invatata prin intermediulunui curs. Ea poate fi dezvoltata insa prin exercitii si exemple

    concrete.

    Gandirea critica, inteleasa la modul general ca o disponibilitate a

    intelectului de functiona in mod autonom (in opozitie cu intelectul obedient),

    de a chestiona presupozitiile propriilor judecati, ca si ale altora, nu se

    dobandeste prin studiu si exercitii de tip scolar. Este ceva pe care fiecare din

    noi o posedaintr-o masura mai mica sau mai mare o abilitate care poate

    fi consolidata, ameliorata. Ar trebui insa spus ca atat timp cat lucrurile merg

    pe fagasul obisnuit, capacitatea de a gandi de sine statator nu este foarte

    solicitata. Problematizarea si necesitatea de a cumpani sunt generate de

    intalnirea cu situatii noi, nefamiliare.

    Caracteristici:

    recunoasterea chestiunilor in care exista diferente de opinie sidistingerea lor de cele care pot fi decise prin ratiuni

    demonstrative.

    in argumentele de tip dialogal, gandirea ritica cere ca punctelede diverenta sa fie clar identificate, avand in vedere ca e posibil

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    21/22

    ca participantii sa fie de acord in ceea ce priveste faptele, dar nu

    si modul de evaluare al acestora.

    In ipostaza de auditoriu, cel ce gandeste critic aredisponibilitatea ca in functie de calitatea argumentarii sa

    accepte o teza, sa o respinga sau sa nu se pronunte.

    Cel ce gandeste critic are un spirit deschis, disponibil de acritica nepartinitor toate opiniile, inclusiv cele proprii.

    A gandi critic nu inseamna a avea cele mai bune opinii, ci doarde a se raporta intr-un anume fel la opinii.

    Spritul critic este opus atat dogmatismului, cat si scepticismuluiradical.

    Gandirea critica este rezistenta la manipulare. Cel ce gandeste critic evita certurile de cuvinte.

    Teste de autoevaluare:

    1. Ganditi-va la o credinta profunda a dumneavoastra. Ati fi capabil sarenuntati la ea in lumina unor probe care o infirma. In ce conditii?

    2. Dati exemple de situatii in care v-ati exercitat abilitatile critice.3. Luati un text argumentativ si incercati sa formulati o

    contraargumentare.

  • 8/7/2019 Corect Retorica

    22/22

    Bibliografie recomandata:

    1. Aristotel,Retorica, Ed. Iri, Bucuresti, 1998

    2. Adam, Jean-Michel ; Bonhomme, Marc, Argumentarea publicitara.

    Retorica elogiului si a persuasiunii, , Ed Institutul European, Iasi, 2005

    3. Ricoeur, PaulMetafora vie, Ed. Univers, 1984

    4. Stoianovici, Dragan,Argumentare si gandire critica, Ed. Universitatii din

    Bucuresti, 2005.

    5. Toulmin, Stephen, The Uses of Argument, Cambridge University Press,

    Cambridge, 1958


Recommended