Ingrijirea-postoperatorie

Ingrijirea postoperatorie

Avasiloaei Veronica

Toader Cristina

Ingrijirea postoperatorie:- adaptare in functie de pacient si de interventie- usor diferita in urgenta fata de interventiile programate- influentata si de pregatirea preoperatorie- are ca scop prevenirea si combaterea complicatiilor- implica examen fizic repetat

Supraveghere periodica bolnav +plaga

Ingijirea postoperatorie generala

Supravegherea functiilor vitaleProfilaxia bolii trombo-embolice

Mobilizarea precoceCombaterea durerii

Combaterea varsaturilor si a parezei intestinaleTerapia cu antibiotice

Urmarirea temperaturiiIngrijirea plagii operate

EXAMINAREA CLINICĂ

Inspecţie

Simetrie/asimetrie Distensie: ocluzie intestinală / hemoragie int abd Cicatrici provenite de la intervenţii chirurgicale ant Mase abdominale palpabile

EXAMINAREA CLINICĂAuscultaţia

absenţa murmurului intestinal: ileus prin leziune sau hemoragie

zgomotele cu tonalitate înaltă pot semnifica ocluzie intestinală

anumite leziuni vasculare pot determina zgomote decelabile auscultatoric

murmur intestinal la nivelul toracelui semnifică ruptură de diafragm

EXAMINAREA CLINICĂ

Percuţia

Timpanism: ileus sau ocluzie intestinală

Matitatea: prezenţa de sânge sau lichid intraabdominal

Sensibilitatea la percuţie a unei zone se corelează cu sensibilitatea aceleiaşi zone la palpare

EXAMINAREA CLINICĂ

Palparea

examinare pentru durere, apărare musculară, mase palpabile, crepitaţii

se va palpa şi spatele (prin introducerea mâinii sub pacient, chiar dacă pentru moment acesta nu poate fi întors)

Complicatii postoperatorii imediate

Hemoragii postoperatorii Hemoragii din plaga operatorie Evisceratii postoperatorii Durerea postoperatorie Socul postoperator Hipotermia postoperatorie

Complicatii postoperatorii precoce si tardive

Hemoragii postoperatorii prin tulburari generale ale hemostazei

Boala tromboembolica postoperatorie: tromboza venoasa profunda, embolie pulmonara

Complicatii septice ale plagilor chirurgicale

Complicatii precoce si tardive in chirurgia abdominala

1. Hemoperitoneul postoperator

Defecte de hemostaza : disectie in tesut tumoral sau necrotic, conditii de septicitate, ciroza hepatica, hematoame retroperitoneale

Tratamente anticoagulante judicioase sau exagerate Hemoragii aparute la bolnavii care in timpul operatiei

au fost socati sau hipotensivi


Hemoperitoneul postoperator - continuare

Incidente: derapari de ligaturi sau agrafe hemostatice, suturi vasculare neetanse, leziuni tisulare , viscerale

Consecinte → anemie +/- soc hipovolemic, hipoproteinemie, hipotermie, suferinte tisulare

Semne clinice: paloare, alterarea pulsului, hipertensiune progresiva, intarziere progresiva si in reluarea respiratiei spontane corecte


2. Fistule digestive postoperatorii

Cauzate de deficiente de vascularizatie, septicitate, fire de sutura , anastomoze sub tensiune

Cu cat apar mai tarziu, cu atat sunt mai benigne Fistulele mici se inchid spontan in 10-12 zile (prin

evitarea alimentatiei orale si mentinerea sondei de aspiratie)


Fistule digestive postoperatorii – continuare

Fistulele mari se autoagraveaza si se autointretin prin septicitate data de refluxul gastric- de exemplu in fistulele eso-gastrice

Daca nu se inchid este nevoie de reinterventie pentru inchidere si plasare de tuburi de dren


3. ColeperitoneuApare prin: deraparea ligaturilor sau agrafelor de pe canalul cistic necroza de bont cistic desirarea suturii de etansare a tubului Kehr sau deraparea

accidentala a lui existenta cailor biliare aberante ramase libere existenta fistulelor biliare neidentificate sau incorect

drenate dupa rezectie hepatica perforatii litiazice ale veziculei biliare, coledocului


4.Ileusul

Cauze: vagotomii tronculare, iritatie peritoneala, focare de iritatie

Semne clinice: liniste auscultatorie, meteorism progresiv, semne de deshidratare, cresterea treptata a aspiratului gastric

Tratament: reechilibrarea hidro-electrolitica, aspiratia gastrica continua, identificarea sau excluderea cauzelor obiective si rezolvarea prompta a celor existente

5.Complicatii septice ale plagilor chirurgicale Supuratiile plagilor cu germeni aerobi

Supuratiile plagilor cu germeni anaerobi:- evolueaza cu celulita crepitanta neclostridiana, fasceita necrozanta, gangrena gazoasa

Supurariile plagilor cu germeni aerobi

• Plagile chirurgicale din sfera digestiva fac parte din categoria plagilor contaminate neinfectate, care au un timp septic, de contaminare

• Stafilococii, streptococii, E. coli, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella• Majoritatea incep din ziua a 3-a – a 5-a dupa operatie• Se scot cateva fire si se realizeza mici deschideri ale plagii care

vor drena puroi; se aseptizeaza cu solutie de betadina• Exemple: abcesul cald, furunculul, hidrosadenita, limfangita

acuta, celulita, flegmonul, septicemia

Ingrijirea postoperatorie a zonei operate

Supraveghere atenta si continua a plagii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragie sau supurativ → atentie la sange/puroi printre firele de sutura

Instalare tub de dren → atentie la aspect drenaj

Drenarea unui abces

O plaga operatorie care evolueaza normal, dupa 24 h poate fi lasata fara pansament

Ingrijirea postoperatorie a pacientilor care au suferit interventii

chirurgicale pe tractul gastrointestinal

Etajul supramezocolic Etajul inframezocolic

Interventii programate Interventii efectuate in urgenta

Ingrijirea postoperatorie in urgenta

Manevre de resuscitareAprecierea necesităţii intervenţiei chirurgicale de

urgenţă / transfer ATI

Etajul supramezocolic

Esofag Stomac Duoden Ficat Cai biliare Splina

Esofagul

Interventii in urgenta:- Perforatii- Leziuni caustice

Interventii programate:- Achalazie- BRGE- HH- Tumori- Diverticuli

Ingrijirea postoperatorie a afectiunilor esofagiene dupa interventii chirurgicale

urgente

Perforatia esofagiana

PO imediat se manifestă ca o peritonită înalta (continut digestiv si puroi pe tubul de dren)

Etiologie: manevre endoscopice, intubatia esofagului, intubatia traheala, prin corpi straini, spontan pe esofag patologic, iatrogen (fistulele esofagului

Ingrijirea postoperatorie a afectiunilor esofagiene dupa

interventii chirurgicale urgente

Durerea - agravată de deglutiţie Febra Disfagie Dispnee asociată sau nu cu cianoză (HPTX) Vărsături Emfizem subcutanat Apărare musculara epigastrică Răguşeala sau/şi stridorul laringian Semne de peritonită se întâlnesc în PE abd



Complicaţii: Mediastinită sau abces periesofagian HPTX sau PNTX uni- sau bilateral,uneori cu supapă Fistula eso-traheală, eso-bronşică, eso-pleurală,

eso-pericardică, eso-peritoneală sau eso-cutanată Bronhopneumonie Caşexie



Complicaţiile care apar imediat după perforaţia caustică Perforaţia esofagiană (care poate fi complicată cu

mediastinită, empiem pleural sau peritonită) Perforaţia gastrică Necroza totală esogastrică Hemoragia digestivă superioară Fistula eso-aortică



Complicaţiile care apar tardiv după perforaţia caustică: Abcesul cronic mediastinal Fistula esobronşică Hernia hiatală prin retracţia cicatricială a esofagului

şi esofagita de reflux Stenoza prepilorică Carcinomul coroziv al esofagului



Complicatiile herniilor hiatale Hemoragii oculte cu anemie secundară Ulcerul stomacului herniat în diafragmă, pleură,

plămân, cu apariţia unei fistule gastro-pulmonare sau gastro-pleurale

Volvulusul gastric

Ingrijirea postoperatorie a afectiunilor esofagiene dupa interventii

chirurgicale programate

AV, TA, FR, curba termica Tahicardie, tahipnee, paloare, senzaţie de sete = posibil

complicaţie intraperitoneală (prin derapare de ligaturi vasculare sau lezarea organelor parenchimatoase) → dozare hemoglobina, hematocrit; reinterventie

Examinare abdomen Examinare aspect secreţii care se scurg pe tubul de dren

Ingrijirea postoperatorie in rezectiile eso-gastrice pentru neoplasm de joncţiune cu eso-

jejuno-anastomoză, efectuate prin cale de abord mixtă abdominală şi toracică

bolnav in ATI (monitorizare functii vitale; menţinere volemie, reechilibrare hidro-electrolitica, antibioticoterapie)

tuburi de dren toracic şi abdominal racordate la un sistem de drenaj închis (sub apă); se suprimă după 3-4 zile

reluare alimentatie pe sonda naso-gastrica sau jejunala incepand cu ziua a 3-a PO (lichide, in care se dizolva oua, lapte, unt, cacao) minimum 7 zile

control radiologic

Stomacul

Interventii in urgenta:- Perforatii

Interventii programate:- Tumori

Duodenul

Interventii in urgenta:- Perforatii

Interventii programate:- Ulcer duodenal: mai rar

Ingrijire postoperatorie a ulcerului gastroduodenal (1)

Hidratare parentrala cel putin 3 zile PO Aspiratie gastrica

- protejare anastomoza- evidentiere complicatii hemoragice- evaluare pierderi pentru a fi compensate- aprecieri asupra functionarii gurii de anastomoza si reluarii peristalticii (↓ secretiei = anastomoza permeabila si reluarea peristalticii)


In gastroplegia dupa vagotomie mentinerea goala a cavitatii gastrice favorizeaza revenirea tonusului si reluarea miscarilor peristatice

Suprimarea sondei de aspiratie in ziua a 2-a Reluarea alimentatiei: ziua a 3-a, cu lichide (supe, ceai) Din ziua a 4-a: alimente semisolide (iaurt, branza de

vaci, ou fiert moale, carne fiarta). Supraveghere tub de dren (control permeabilitate,

cantitate, calitate secretii), suprimare dupa 3-4 zile

Necesitare sondei naso-gastrice

Permite decompresia stomacului Reduce riscul de aspiraţie Indepărtează toxinele din stomac Evidentiaza HDS Necesară introducerea înaintea unui lavaj peritoneal Contraindicată în fracturile nazale / mediofaciale şi la

pacienţii cu coagulopatii (se introduce pe cale orală) Mentinere timp indelungat (>3 saptamani) = leziuni

esofagiene


In cazul ulcerului hemoragic, dacă bolnavul nu recuperează hematologic înseamnă că mai există şi alte surse de sângerare, nedeseperite intraoperator sau o complicaţie a intervenţiei chirurgicale

Dacă bolnavul operat pentru ulcer perforat continuă să fie febril după 3-4 zile, iar tuburile de dren sunt permeabile dar uscate, este posibil ca bolnavul să aibă o peritonită cloazonată, mai ales dacă nu găsim o altă cauză a febrei

Ficatul

Interventii in urgenta- Traumatisme

Interventii programate- Tumori

Ingrijirea postoperatorie a ficatului operat

! De obicei exereze intinse Combatere hipoxie Combatere hipovolemie Menţinere echilibru electrolitic si acidobazic Monitorizare diureza si sustinere cu diuretice Aport caloric si azotat corespunzator Evitarea administrare sedative, opiacee, antibiotice

hepatotoxice


Supraveghere plaga si stare abdomen Permeabilitate tuburi de dren, aspect drenaj:

- drenaj biliar semnificativ care se menţine sau creşte în următoarele zile → fistulă biliară;- drenaj hemoragic abundent → hemostază deficitară sau hemoragie secundară prin derapare de ligatură;- drenaj cu suc digestiv → leziune intraoperatorie de organ cavitar (stomac, duoden, colon) nerecunoscută şi netratată intraoperator.


Dacă după 4-5 zile tuburile devin neproductive, bolnavul face febră si acuză dureri intense în hipocondrul drept însoţite de discrete semne de iritaţie peritoneală, este posibil să dezvolte un abces al lojei hepatice prin retenţie de secreţii biliohematice si infectarea lor ( facem ecografie + punctie sub ghidaj ecografic)

Traumatism abdominal închisLeziune de lob drept hepatic

Plagă împuşcată abdominalăOrificiu de intrare

Leziune de lob drept hepatic prin împuşcare

Cai biliare

Interventiile chirurgicale se recomanda în tratamentul unor infecţii locale (litiază, bacterii, paraziţi, tumori) sau ca adjuvante în tratarea afecţiunilor altor viscere (colecistectomia de decompresiune în pancreatita acută, drenaj biliar extern Kehr sau papilosfincterotomie în chistul hidatic care comunică cu căile biliare).

• Se realizeaza colecistectomia, coledocotomia, rezecţiile de cale biliară principală, papilosfincterotomia, anastomozele bilio-digestive

Ingrijirea postoperatorie a cailor biliare

Supraveghere cantitate şi aspect drenaj Supraveghere aspect plaga, starea generală bolnav

După colecistectomie pe tubul de dren se poate scurge sânge sau bilă

Dacă sângerarea este mică, este foarte probabil că hemoragia are loc în patul hepatic al colecistului şi sunt şanse mari să se oprească spontan


O sângerare mare presupune reintervenţie cu identificarea sursei (artera cistică sau o leziune hepatica)

Bilioragia (100-200 ml în 24 ore) care se opreste brusc după 2-3 zile = prezenţa unuia sau mai multor canalicule biliare în patul hepatic care dreneaza direct în colecist şi care nu au fost legate. Nu necesită nici un fel de tratament (se închid spontan)


In cazul in care cantitatea de bila exteriorizata pe tubul de dren se mentine sau creste după 3-4 zile post-operator trebuie să reintervenim, pt că sursa e:- fie canalul cistic, care nu a fost legat bine sau a derapat ligatura din cauza hiperpresiunii create de un obstacol distal- fie există o leziune de cale biliară principală sau canal hepatic drept, care trebuie tratată chirurgical


In stenozele benigne sau maligne ale căii biliare principale- se face rezecţia căii biliare cu anastomoză bilio-digestvă (duodenală sau jejunală)

! Intervenţia se poate complica cu o fistulă anastomotică, ce se poate exterioriza pe tubul de dren sau, în caz de drenaj ineficient, se constituie un abces subhepatic sau o peritonită difuză

Pancreasul

Interventii in urgenta- Pancreatita acuta- Traumatisme

Interventii programate- Pancreatita cronica- Neoplasm

Ingrijirea postoperatorie a pancreasului

Interventiile chirurgicale constau in exereze mai mult sau mai puţin întinse, derivaţii bilio-digestive, drenaje

In intervenţiile pentru afecţiuni cronice supraveghem atent evoluţia plăgii operatorii, drenajul şi starea abdomenului (pentru a surprinde la timp o complicaţie hemoragică sau supurativă de etiologie fistuloasă sau instalarea unei peritonite în caz de drenaj ineficient)

Ingrijirea postoperatorie a pancreasului

Dacă intervenţia chirurgicală s-a efectuat pentru o pancreatită acută necrotico-hemoragică, în scopul pancreatectomiilor, pancreatectomiilor parţiale sau evacuării şi drenajului unuia sau mai multor abcese, post-operator se va lăsa abdomenul deschis sau semideschis si se va efectua îngrijire locală (lavaje cu soluţii antiseptice sau ser fiziologic cald, toaletă pentru evacuarea ţesuturilor necrozate sau abceselor nou constituite)

Leziune de cap de pancreas prin împuşcare

Etajul inframezocolic

Intestin subtire Colon Rect

Interventii de urgenta

Ingrijirea postoperatorie a peritonitei etajului abdominal inferior

Spalatura peritoneala postoperatorie prin reinterventie sau prin laparostomie (40L/24h)

Tuburi de dren de irigatie (langa sursa peritonitei) si de evacuare

Tub de aspiratie nazo-gastric, tub lung de aspiratie intestinala sau enterostoma de golire pt prevenirea ileusului paralitic

Antibiotice, heparina Complicatii: septicemia, abcesul rezidual

Ingrijirea postoperatorie a apendicitei acute

In cazul apendicitei complicate cu peritonita – antibioterapia energica, reechilibrare hidroelectrolitica

Complicatii:- infectii: abcesul peretelui, abcese reziduale intraabdominale- hemoragii: hemoperitoneu sau hematom voluminos- ocluzii: - precoce: mecano-inflamatorii

- tardive: bride, aderente peritoneale- fistule digestive: cecale, ileale- peritonite locale/difuze

Interventii chirurgicale programate

Ingrijirea postoperatorie a ocluziei intestinale

• Reechilibrarea sustinuta a bolnavului• Antibiotice cu spectru larg, metronidazol• Medicatie pt stimularea reluarii tranzitului intestinal• Mentinere sonda de aspiratie gastrica pt

decomprimarea tubului digestiv si masurarea pierderilor lichidelor necesare unei bune reechilibrari postoperatorii

• Complicatii: o noua ocluzie, fistule anastomotice, peritonita

Ingrijirea postoperatorie a infarctului intestinal acut

Antibioterapie Anticoagulante (warfarina) Antiagregante Complicatii: peritonita, abcese reziduale

Ingrijirea postoperatorie a herniilor si eventratiilor

Nu necesita ingrijire postoperatorie specfica ! Hernii inghino-scrotale voluminoase: bolnavul trebuie

asezat in pozitie Fowler Combaterea durerii cu analgezice majore Supraveghere plaga operatorie, testicule, bursa

scrotala pentru a surprinde eventualele complicatii hemoragice sau ischemice la nivelul testiculului prin strangularea cordonului spermatic cu firele de sutura

Ingrijirea postoperatorie a cancerului de colon

Combatere durere Examinare zilnica pacient, plagi, secretii prin tubul de dren Reechilibrare hidro-electrolitica Asigurare aport caloric necesar Complicatii:

- risc mare de dehiscenta a suturilor cu peritonite grave- complicatii cardiace , respiratorii, renale- hemoragie in cavinatea peritoneala sau in lumenul intestinal → reinterventie- supuratia plagii operatorii, ce poate duce la evisceratii

Ingrijirea postoperatorie a diverticului Meckel, enterorafiei si

enteroteomiei segementare

Nu necesita ingrijiri speciale Drenaj peritoneal 4-5 zile Reluarea peristalticii intestinale prin stimulare

farmaceutica (alfa, beta blocante, parafina)

Ingrijirea postoperatorie a amputatiei de rect (1)

Supravegherea plăgii perineale şi a drenajului şi îngrijirea ei prin curăţire, irigaţii cu substanţe dezinfectante pentru prevenirea celulitei pelvine;

Supravegherea funcţională a anusului în caz de colostomie terminală după amputaţie abdomino-perineală;

Supravegherea viabilitatii ansei colonice exteriorizate în cazul rezecţiei abdomino-transanale;

Ingrijirea postoperatorie a amputatiei de rect (2)

Ingrijirea anusului iliac sau ansei exteriorizate prin curăţire, comprese sterile vaselinate

Montarea aparatului de protezare a anusului iliac odată cu deschiderea anusului (a doua sau a 3-a zi), iar tegumentul din jurul lui va fi protejat cu pastă şi pudre sicative

Ingrijirea postoperatorie a hemoroizilor

Complicatii: Durere severa postoperatorie (2-3 sapt) Hemoragie postoperatorie Incontinenta urinara Stenoza anala Fisura anala

Ingrijirea postoperatorie a prolapsului rectal

Complicatii: Infectia Hemoragia Lezarea intestinala Slabirea anastomozei Alterari ale functiei sexuale si vezicale Constipatia sau obstructia intestinala

Va multumimpentru atentie!

Date post:	31-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	romyfushtei
View:	132 times
Download:	10 times

Ingrijirea-postoperatorie

Documents