recuperarea postoperatorie posttraumatica a ligamentului incrucisat anterior ( LIA )

8/9/2019 recuperarea postoperatorie posttraumatica a ligamentului incrucisat anterior ( LIA )

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-postoperatorie-posttraumatica-a-ligamentului-incrucisat-anterior 1/55

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA OVȘ

FACULTATEA DE EDUCA IE FIZICĂ I SPORTURI MONTANEȚ Ș

LUCRARE DE LICEN ĂȚ

Coordonator tiin ific: Lect Uni! Dr Nec"ita F#orentinaș ț

A$%o#!ent: &"i ' R'(!an Mi"aiț

Bra o! )*+,ș



UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA OVȘ

FACULTATEA DE EDUCA IE FIZICĂ I SPORTURI MONTANEȚ Ș

ROLUL MI-LOACELOR .INETOTERAPIEI /N RECUPERAREALEZIUNILOR LI&AMENTULUI

/NCRUCI AT ANTERIOR Ș

Coordonator tiin ific: Lect Uni! Dr Nec"ita F#orentinaș ț

A$%o#!ent: &"i ' R'(!an Mi"aiț

Bra o! )*+,ș

2



CUPRINS

Introd0cere11111111111111111111111111111 2a3 , Act0a#itatea te4ei11111111111111111111111 2a3 ,

Moti!0# a#e3erii te4ei111111111111111111111 2a3 5

Sco20# 6i %arcini#e cercet'ri1111111111111111111 2a3 7

o Sarcini#e cercet'rii11111111111111111111 2a3 7

o O$iecti!e#e cercet'rii1111111111111111111 2a3 7

I2ote(a cercet'rii11111111111111111111111 2a3 7

Ca2ito#0# I11111111111111111111111111111 2a3 8

+ F0nda4entarea teoretic'11111111111111111111 2a3 81.1 Anatomia i biomecanica genunchiului......................................................... pag. 8ș

1.2 Articula ia genunchiului................................................................................. pag. 9ț

1.2.1 Suprafe ele articulare……………………………………….……… pag. 10ț

1.2.2 Meniscurile intraarticulare………………………………….……… pag. 10

1.2.3 Mijloacele de unire n articula ia genunchiului………….………… pag. 11ț

1.3 Articula ia tibio!fibular"……………............................................................ pag. 12ț

1.# Mu chii regiunii anterioare a coapsei……………………………...………. pag. 13ș

1.$ Mu chii regiunii mediale a coapsei………………………………..………. pag. 1$ș

1.% Mu chii regiunii posterioare a coapsei………………………….…………. pag. 1%ș

1.& 'iomecanica articula iei genunchiului…………………………………….. pag. 1&ț

1.&.1 'iomecanica articula iei femuro!tibiale…………………………… pag. 1&ț

1.&.2 (ota ia intern"!e)tern"…………………………………………….. pag. 19ț

1.&.3 'iomecanica meniscurilor…………………………...…………….. pag. 20

) -oc0# de $a%c"et111111111111111111111111 2a3 )*2.1 *eneralit" i.................................................................................................... pag. 20ț

2.2 (isc de apari ie a traumatismelor n baschet ................................................ pag. 20ț

9 Le(i0ni a #i3a4ent0#0i ncr0ci at anterior1111111111111 2a3 ))ș

3.1 Anatomie i fi+iologie…............................................................................... pag. 22ș

3.2 (olul ligamentului ncruci at anterior........................................................... pag. 22ș

3.3 ,au+e............................................................................................................. pag. 233.# Simptome…………………........................................................................... pag. 2#3.$ -iagnostic…………...................................................................................... pag. 2#

; .inetotera2ia 4i<#oc de rec02erare 2o%ttra04atic #a %2orti!i11111 2a3 ),

#.1 biecti/e........................................................................................................ pag. 2%#.2 Mijloace utili+ate n afec iunile posttraumatice la sporti/i .......................... pag. 2%ț

, .inetotera2ia n #e(i0ni#e LIA #a %2orti!0# $a%c"et$a#i%t1111111 2a3 )=

3



Ca2ito#0# II……………………………………………………………………………. pag. 31

+ Data> #oc0# 6i %0$iec?ii cercet'rii11111111111111111 2a3 9+) A2arate> 4ateria#e 6i in%ta#a?ii111111111111111111 2a3 9+9 P#an0# cercet'rii111111111111111111111111 2a3 9+

; Metode 6i te"nici de cercetare111111111111111111 2a3 9), Proced0ra de de%f'60rare a cercet'rii111111111111111 2a3 9)

,+ Bi#an 0# 40%c0#ar i artic0#ar a# 3en0nc"i0#0i1111111111 2a3 9)ț ș,) Anc"eta acti!it' i#or fi(ice11111111111111111 2a3 9;ț,9 Pro3ra40# de @inetotera2ie111111111111111111 2a3 9,

Ca2ito#0# III1111111111111111111111111111 2a3 ,*

+ Inter2retarea date#or111111111111111111111 2a3 ,*) Ta$e#e i 3rafice11111111111111111111111 2a3 ,+ș

Conc#0(ii11111111111111111111111111111 2a3 ,,

Bi$#io3rafie1111111111111111111111111111 2a3 ,5

INTRODUCERE

4



Act0a#itatea te4ei

Articula ia genunchiului este cea mai mare articula ie a corpului omenesc. -atorit" po+i ieiț ț ț

sale anatomice i a rolului s"u n biomecanica static" i dinamic" genunchiul are rolul de a asiguraș ș

att statica omului printr!o mare stabilitate n momentul de sprijin ct i direc ia de orientare aș ț

piciorului n ca+ul deni/el"rilor de teren.

otodat" aceast" articula ie este cea mai predispus" la traumatismele directe i indirecte nț ș

special la sporti/ii de performan " astfel c"ț le+iunile ligamentare ale genunchiului repre+int" peste

#0 din totalul le+iunilor traumatice sporti/e la ni/elul acestei articula4ii.

Li3a4ente#e sunt structuri ce intr" n alc"tuirea aparatului articular al genunchiului a/nd

locali+are n capsula articular" a acestuia sub forma unor ben+i de fibre paralele ce asigur" un ni/el

crescut de re+isten4" ajutnd la opunerea mi5c"rilor cu amplitudine e)cesi/" sau anormale.

6e+iunile ligamentare se produc n urma unor suprasolicit"ri prin for4e e)cesi/e ce determin"

rupturi ale fibrelor.

7n urma unei le+iuni a ligamentului ncruci at anterior apar sechele ce afectea+" stabilitateaș

i mobilitatea persoanelor n cau+".ș

Se disting 3 grade de le+iuni ligamentare

a #e(i0ni de 3rad0# I care se produc prin ntindere f"r" rupturi 5i f"r" o instabilitate consecuti/"

semnificati/":

b #e(i0ni#e de 3rad0# II n care ntlnim rupturi par4iale ale arhitecturii ligamentare 5i o anumit"

instabilitate:

c #e(i0ni#e de 3rad0# III care constau n rupturi complete ale structurii ligamentare care

determin" un grad mai mare de instabilitate articular".

7n statistic" le+iunile ligamentare ale genunchiului au fost constatate n %.$ din totalul

traumatismelor la sporti/ii de performan4". -intre disciplinele sporti/e le+iunile ligamentare ale

genunchiului au fost mai frec/ente n fotbal ;9.% baschet ;1$ rugb< ;10.2 handbal ;$.9

/olei ;#.% hochei ;1.%.

6e+iunile de ligament ncruci at anterior produc foarte mult disconfort n /ia a unui sporti/ș ț

de performan ". -atorit" acestui traumatism sporti/ul este ncetinit sau chiar oprit din acti/itateț

ntmpinnd foarte multe dificult" i la ni/elul membrului afectat. Acesta /a fi incapabil s"! i duc"ț ș

pn" la sfr it un antrenament suferind modific"ri serioase n men inerea stabilit" ii membrului ctș ț ț

i a mobilit" ii acestuia.ș ț

=um"rul acestor traumatisme cre te de la an la an n rndul sporti/ilor de performan " iș ț ș

acest lucru se datorea+" ni/elului crescut de suprasolicitare la care se supun ace tia.ș

5



-in punctul meu de /edere le+iunile de ligament ncruci at anterior au fost 5i /or fiș

ntotdeauna o problema ce afectea+" numeroase aspecte ale /ie4ii n special starea fi+ic" a

sporti/ilor.

,omplica iile acestor traumatisme sunt cunoscute i repre+int" un pericol real pentru stareaț ș

fi+ic" dar i psihic" n unele ca+uri ale sporti/ilor. Acestea duc ntotdeauna la inter/en ieș ț

chirurgical" i necesit" o perioad" foarte lung" de recuperare.ș

(olul >inetoterapeutului este de a!i concepe un program de recuperare ba+at pe e)erci iiț

fi+ice atent planificate i permanent adaptate posibilit" ilor i condi iei fi+ice a pacientului.ș ț ș ț

?ersoanele aflate in aceast" cau+" trebuie s" n eleag" riscurile la care s!au supus i s"! iț ș ș

ndrepte aten ia spre corectarea i ameliorarea traumatismului c"p"tat.ț ș

@mportan a >inetoterapiei n astfel de ca+uri esteț foarte mare deoarece ajut" la pre/enirea

accident"rilor i contribuie la cre terea ni/elului de performan " dar i la mbun"t" irea proceselor ș ș ț ș ț

de recuperare i la o re/enire ct mai rapid" la acti/itatea sporti/".ș

,u ajutorul programului >inetic sporti/ii reu esc s"! i reia acti/itatea dup" o anumit"ș ș

perioad" p"strndu!le acela i ni/el de stabilitate ce!l a/eau nainte de accident.ș

Moti!0# a#e3erii te4ei

,au+a ce duce la le+iunea de ligament anterior este repre+entat" de suprasolicitarea

sporti/ilor din +iua de ast"+i. -in p"cate acestui traumatism nu i se atribuie o aten ie necesar"ț

pre/enindu!l n situa ia n care pare a de/enii o problem" des ntlnit" n rndul sporti/ilor deț

performan " ducnd la multiple afec iuni fi+ice i psihice.ț ț ș

6e+iunile de ligament ncruci at anterior se ntlnesc destul de frec/ent n articula iaș ț

genunchiului fiind i cea care sus ine greutatea corporal" . Aceste le+iuni se ntlnesc foarte des laș ț

sporti/ii de performan " cum ar fi baschetbali tii.ț ș

iind o le+iune foarte des ntlnit" n sport mi!a atras aten ia i am considerat ca esteț ș

necesar" conceperea unui program foarte bine structurat i eficient pentru recuperarea acesteia.ș

,onsider c" terapia prin e)erci4ii fi+ice 5i mi care este o metod" foarte bun" care poateș

diminua tratarea le+iunilor ligamentare considerat" o problem" critic" pentru sporti/i.(ecuperarea prin >inetoterapie de+/olt" musculatura 5i mbun"t" e5te toate func4iileț

generale ale organismului fiind recomandat" pentru o de+/oltare armonioas" a corpului i o bun"ș

func ionare a articula iilor.ț ț

Sco20# i %arcini#e cercet'riiș

Scopul acestei lucr"ri const" n conceperea unui program >inetoterapeutic care s"

urm"reasc" recuperarea eficient" rapid" i s" aduc" acti/itatea fi+ic" a sporti/ului la un ni/el catșmai apropiat al condi iei fi+ice dinaintea accident"rii.ț

6



,on tienti+area sporti/ilor pri/ind tratarea acestor le+iuni din timp duce la o durat" lung"ș

de acti/itate fi+ic" i la cre terea ni/elului de performan " a acestora.ș ș ț

Sarcini#e cercet'rii:

,unoa terea cau+elor ce duc la le+iunile ligamentelor anterioare la sporti/i:ș

,unoa terea mijloacelor >inetoterapiei de ac ionare n combaterea acestor traumatisme:ș ț

,unoa terea complica iilor n urma acestor le+iuni:ș ț

Acumularea cuno tin elor teoretice pri/ind rolul >inetoterapiei n cadrul trat"rii le+iunilor ș ț

ligamentelor anterioare: (estaurarea optim" de s"n"tate i de func ionalitate la poten ialul ma)im al sporti/ului:ș ț ț

Adaptarea specific" la solicit"rile impuse de sportul practicat 5i de particularit"4ile

sporti/ului traumati+at.

O$iecti!e#e cercet'rii:

,ombaterea inflama iilor i a dureri:ț ș

(ec"p"tarea mobilit" ii articulare:ț

(ec"p"tarea stabilit" ii membrului afectat:ț

(efacerea fle)ibilit" ii esuturilor moi:ț ț

(ec"p"tarea for ei i re+isten ei musculare.ț ș ț

I2ote(a cercet'rii

@pote+a a pornit de la premisa c" prin conceperea unui program de >inetoterapie bine

structurat asociat cu diferite e)erci ii eficiente i aplicarea acestora sporti/ilor ce au suferit o le+iuneț ș

de ligament anterior pot aduce mbun"t" iri pri/ind acti/itatea fi+ic" att din punct de /edere alț

stabilit" ii i mobilit" ii articulare ct i refacerea n totalitate a sporti/ului relundu! i acti/itateaț ș ț ș ș

competi ional".ț

CAPITOLUL I

+ FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

++ ANATOMIA I BIOMECANICA &ENUNCIULUIȘ

&en0nc"i0# este cea mai mare 5i cea mai des le+at" articula4ie a corpului. Bste format"

din cap"tul inferior al femurului patel" sau rotul" i cap"tul superior al tibiei unite strns ntre eleș

de # ben+i ligamentare ;ligamentul ncruci5at anterior si posterior: ligamentul colateral medial si

lateral ce asigur" stabilitatea genunchiului.

emurul os unic al coapsei pre+int" pe partea inferioar" dou" proeminen4e repre+entate de

condilii femurali care se sprijin" pe partea superioar" a tibiei. Meniscurile joac" rol de perni4eamorti+oare ntre femur si tibie. Acestea sus4in apro)imati/ #0 din sarcinile mecanice e)ercitate

7



asupra genunchiului. 7mpreun" cu ligamenteleasigur" stabilitatea articular" f"r" a mpiedica

mobilitatea genunchiului.

6igamentele ncruci5ate situate in mijlocul genunchiului men4in contactul dintre femur 5i

tibie. ?eroneul sau fibula os lung 5i fin situat n partea e)tern" a gambei joac" un rol minor. ?latoul

tibial este partea superioar" a tibiei pe care se sprijin" femurul. ,ea mai /oluminoas" dintre oaselegambeitibia este situat" n partea intern" a acesteia.

,artilajul articular acoper" e)tremit"4ile osoase ale tuturor articula4iilor mobile. Bl repre+int"

o suprafa4" de frecare 5i de transmitere a presiunilor. ,apsula articular" mbrac" 5i delimitea+"

articula4iile mobile. Ba contribuie la men4inerea n contact a structurilor articula4iei 5i la asigurarea

stabilit"4ii acesteia.

Sino/iala este membrana care acoper" interiorul capsulei articulare. Aceasta are func ia de aț

ajuta la alunecarea suprafe4elor articulare unele pe celelalte datorit" unui lichid pe care l

secret"lichidul sino/ial. (otula este osul situat n profun+imea tendonului mu chiului c/adriceps.ș

Aceasta transmite for4ele e)ercitate de tendon tibiei pentru a permite mi5carea de ntindere

a genunchiului. 6igamentul patelar face leg"tura ntre partea inferioar" a rotulei cu partea

superioar" a tibiei.

endonul mu chiului c/adriceps se afl" in partea frontal" a genunchiului n +ona superioar"ș

a rotulei. Bl inter/ine atunci cnd se reali+ea+" mi carea de ntindere a gambei .ș Acest tendon este

indispensabilel fiind folosit de mu chiului cel mai puternic din organism. 6igamentele e)terne 5iș

interne asigur" stabilitatea articula iei. 6e re/ine rolul de a limita mi5c"rile spre partea e)terioar" 5iț

spre partea interioar" a articula iei. Cț 1D

+) ARTICULA IA &ENUNCIULUIȚ

Articula4ia genunchiului ; fig.1 este format" din articula4iile femuro!tibiala 5i femuro!

patelar". Acestea au o singur" capsul" articular" 5i func4ional se comport" ca o singur" articula4ie.

iind cea mai mare articula ie din corpul umanț

acesteia i se acord" o aten4ie deosebit" datorit"

lipsei protej"rii acesteiafiind mai pu inț

acoperit" de p"r i moi:ț

1 ?apilian EAnatomia aparatului locomotor /ol @pag 131!1338



solicitat" n static" 5i locomo4iefapt ce determin" u+ura mai accentuat" a elementelor sale: implica iilor majore pe care aceasta o are n patologie: Cț 2D

ig. 1

Aceast" articula ie are n componen "ț ț

+)+ S02rafe?e#e artic0#are:

Bpifi+a inferioar" a femurului de ine urm"toarele particularit"4iț

aeste repre+entat" de cei doi condili femurali 5i trohleea femural" ;pro)imal ! a)ele antero!

posterioare ale celor doi condili sunt di/ergente posterior astfel nct epifi+a inferioar" a femurului

este mai /oluminoas" posterior dect anterior. ,urbura fe4ei articulare a condililor pri/it" din

profil descre5te progresi/ spre posterior descriind o linie n spiral". Acest fapt la care se adaug"

diferen4a dimensiunilor antero!posterioare dintre fe4ele articulare ale condililor femurali 5i cele ale

tibieiofer" particularit"4i fle)iei 5i e)tensiei. ,ondilul medial fiind mai proeminent inferior dect

cel lateralface ca femurul s" fie a5e+at pe fe4ele articulare ale tibiei apro)imati/ ori+ontal descriind

cu aceasta un unghi obtu+ deschis lateral de 1&0!1&& grade ;genu /algum fi+iologic. Suprafa4a

articular" a condililor femurali se continu" anterior cu fa4a patelar". Aceast" fa4" poate fi limitat" de

fa4a articular" a condililor printr!o creast" trans/ersal" numit" linia condilotrohlear".

2httpFFGGG.simptome.orgFGp!contentFuploadsF2013F03F(emediu!entorsa!de!genunchi!diagnostic!

si!tratament.jpg

9

http://www.simptome.org/wp-content/uploads/2013/03/Remediu-entorsa-de-genunchi-diagnostic-si-tratament.jpg






bepifi+a superioar" a tibiei ! particip" la aceast" articula4ie prin fe ele superioare aleț

condililor tibiali. Aceste dou" fe4e articulare ale condilior tibiali sunt u5or conca/e 5i o/alare a/nd

a)ul mare sagital. 7ntre cele dou" suprafe4e articulare e)ist" o proeminen4" osoas" numit" eminen4"

intercondilian"aceasta este format" la rndul ei din tuberculul intercondilar medial 5i tuberculul

intercondilar lateral.

cfa4a posterioar" a patelei ! este di/i+at" de o creast" n dou" suprafe4e articulare una

lateral"alta medial" acoperite de cartilaj hialin. C3D

+)) Meni%c0ri#e intraartic0#are:

-eoarece suprafe4ele articulare sunt incongruente apar dou" meniscuri intraarticulare un

menisc e)tern de forma literei H H 5i un menisc intern de forma litereiH , H.

Meniscurile intraarticulare sunt alc"tuite din fibrocartilaj 5i se g"sesc la periferia suprafe4elor articulare ale condililor tibiali. 7n sec4iune /ertical" meniscurile au form" triunghiular" pre+entnd

o fa4" superioar" conca/" o fa4" inferioar" plan" 5i o ba+" prin care ader" la capsula articular"

iecare menisc se inser" prin cte dou" e)tremit"4i una anterioar" 5i alta posterioar" n +ona

intercondilian" corespun+"toare. ,ele dou" e)tremit" i anterioare ale meniscurilor se unesc prinț

ligamentul trans/ers al genunchiului.

Meniscul lateral spre deosebire de cel medial este mai ngust dar mai gros la periferie.-atorit" acestei conforma4ii meniscurile pot fi mobile n articula4iedeplasndu!se odat" cu condilii

femurali pe suprafe4ele articulare ale condililor tibiali. Aderen4a lor la capsul" mparte ca/itatea

articular" ntr!un etaj suprameniscal 5i unul inframeniscal.

Iona e)tern" a meniscului este /ascular" 5i deci se poate cicatri+a n timp ce +ona intern"

este a/asculat" 5i nu se poate cicatri+a. C#D

+)9 Mi<#oace#e de 0nire n artic0#a?ia 3en0nc"i0#0i

,apsula articular" ce are form" de man5on 5i se insera pe marginea suprafe4elor articulare 5i

pe marginea e)tern" a meniscurilor ea pre+int" anterior un orificiu pentru rotul".

raiectul inser4iei pe femur este sinuos plecnd superior de pe fa4a trohlear" cobornd pe

condilii femurali 5i apoi inferior de epicondili pe care i las" e)tracapsular 5i ajunge astfel posterior

n fosa intercondilian". 6a ni/elul acestei fose capsula se ntrerupe 5i fibrele ei fu+ionea+" cu

ligamentele ncruci5ate.

3 udor Sbenghe198&:p.3%14 ?apilian E2003 pag 131!133

10



@nser4ia tibial" se face la 2!# mm de cartilajul articularncepnd de la aria intercondilian"

anterioar" 5i terminndu!se la cea posterioar" f"r" s" cuprind" articula4ia tibiofibular" superioar".

,apsula articular" este format" din fibre longitudinale situate la e)terior 5i din fibre

trans/ersale 5i oblice situate profund: anterior este mai sub4ire aici fiind nt"rit" de tendonul

rotulian posterior este mai groas" n special n dreptul condililor.

tendonul rotulian este trape+oidal situat anterior ntin+ndu!se ntre /rful rotulei ;ba+a

mare5i tubero+itatea tibial" anterioara ;ba+a mic". Bste turtit n plan frontal 5i /ine n

raport anterior cu fascia femural" iar posterior cu corpul adipos infrapatelar. Bste separat

de tibie prin bursa pretibial". ligamentul popliteu arcuat ! este format din fibre oblice fiind situat sub ligamentul popliteu

oblic: nt"re5te capsula din dreptul condilului femural lateral pn" n dreptul fosei

intercondiliene posterioare a tibiei. ligamentul popliteu oblic ! se desprinde din tendonul mu5chiului semimembranos 5i se

ndreapt" spre condilul femural lateral ;se mai nume5te tendon recurent al mu5chiului

semimembranos. ligamentul colateral fibular ! este format din fibre ntinse ntre capul fibulei 5i epicondilul

lateral posterior este separat de mu5chiul biceps femural printr!o burs". =u ader" la

capsul". ligamentul colateral tibial ! este mai turtit 5i se insera pe capsul" are fibre /erticale dispuse

de la epicondilul femural la tibie fibre oblice descendente de la epicondilul medial lameniscul medial 5i fibre oblice ascendente de la condilul medial al tibiei la meniscul

medial. ligamentele ncruci5ate. 6igamentele ncruci5ate sunt antero!e)tern 5i postero!intern. Ble se

ntind ntre condilii femurali 5i ariile intercondiliene ale tibiei. -e5i se g"sesc profund n

centrul articula4iei 5i au fost considerate intra articulare dispo+i4ia sino/ialei care le acoper"

numai anterior 5i lateral l"sndu!le astfel e)trasino/ial infirm" acest lucru.

6igamentul ncruci5at antero!e)tern se inser" n aria intercondilian" anterioar" are un traiectoblic ascendent 5i lateral inserndu!se pe fa a medial" a condilului femural lateral.ț

6igamentul ncruci5at postero!intern se insera pe aria intercondilian" posterioar" napoia

inser4iei coarnelor posterioare ale celor dou" meniscuri. Bl are un traiect ascendent ncruci5nd

ligamentul anterior pentru a se insera pe fa4a lateral" a condilului femural medial.

Sino/iala articula4iei genunchiului este groas" 5i foarte bine /asculari+at". Ba este mp"r4it" de

inser4iile meniscale n dou" +one 5i anume +ona suprameniscal" 5i +ona submeniscal".

11



Sino/iala pleac" anterior de la limita cartilajului articular al trohleei 5i condililor femurali

ascende sub tendonul mu5chiului c/adriceps alc"tuind bursa suprapatelar apoi descende

terminndu!se la limita cartilajului articular de pe patel". 7n continuare tra/ersea+" peste corpul

adipos infrapatelar 5i se inser" anterior de ligamentul ncruci5at anterior. 6ateral se insera pe

marginea cartilajului articular de la ni/elul condililor femurali 5i tibiali. @nferior fa " de ligamenteleț

colaterale tibial 5i fibular se formea+" funduri de sac subligamentare. @n continuare se reflect" pe

capsul" pe care o c"ptu5e5te. ?osterior sino/iala c"ptu5e5te capsula 5i se insera apoi la limita dintre

cartilajul articular 5i condili pn" la inser4ia ligamentului ncruci5at posterior. 6igamentele

ncruci5ate sunt situate e)trasino/ial. C$D

+9 ARTICULAIA TIBIO FIBULARĂ

Suprafe4ele articulare componente

fa4a articular" a capului fibulei fa4a articular" fibular" a condiluiui lateral al tibiei

Mijloace de unire

capsula articular" J este mai groas" anterior si se insera la periferia suprafe4elor articulare. ligamentul anterior situat pe capului fibulei ligamentul posterior situat pe capului fibulei sino/iala nu pre+int" particularit"4i. C%D

+; MU CII RE&IUNII ANTERIOARE A COAPSEIȘ

M0 c"i0# ten%or a# fa%ciei #ata fi3)ș

riginea este pe creasta iliac" la e)tremitatea anterioar" 5i pe spina

iliac" antero!superioar".

Ace tia reali+ea+" inser ia prin intermediul fibrelor musculare cuș ț

direc4ie descendent" ce con/erg ntr!un corp continuat cu tractul iliotibial ce

se inser" pe condilul lateral al tibiei.

@ner/a4ia este dat" de ner/ul fesier superior.

ig. 2

5 ?apilian E2003 pag 133!13&6 ?apilian E2003pag 1#0!1#1

12



httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$8%Kpo+eFimage021.jpg

Ac4iune

fi)ea+" articula4ia genunchiului n e)tensie: este fle)or al gambei cnd mi5carea a fost ini4iat" de al4i mu5chi: este abductor 5i fle)or al coapsei cu punct fi) pe pel/is: comprim" capul femural n acetabul: are rol n men4inerea echilibrului n static" si mers. C&D

M0 c"i0# croitorș

Bste cel mai lung mu5chi din organism. riginea este pe spina iliac" antero!superioar".@nser4ia

este pe tibie fa4a sa medial" pro)imal la ni/elul Hlabei de g"scaH loc ce ser/e5te drept inser4ie 5i

mu5chilor gracilis 5i semitendinos. @ner/a4ia este reali+at" de ramuri din ner/ul femural.

Ac4iune

fle)or al coapsei: fle)or al gambei pe coaps": slab" ac4iune de abduc4ie rota4ie lateral" a coapsei 5i

rota4ie medial" a gambei: nclin" si rotea+" pel/isul ac4iune ce are loc cnd ia punct

fi) pe tibie. C 8D

M0 c"i0# c!adrice2% fe40ra#ș

Bste cel mai mare 5i cel mai puternic mu5chi din

organism. Bl este alc"tuit din # fascicule musculare care au

superior origini distincte iar interior se unesc la ba+a rotulei ntr!

un tendon unic

ig. 3 ig. #

httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage002.jpg

,ele # fascicule sunt

mu5chiul /ast medial ;fig.# mu5chiul /ast lateral ;fig.#

7 ?apilian E2003pag 230!2318 ?apilian E2003 pag 23#!23$

13

http://www.esanatos.com/files/anatomie/membrul-inferior/15581_poze/image002.jpg




mu5chiul /ast intermediar ;fig.# !!mu5chiul drept femural ;fig.3

Mu5chiul drept femural are originea prin tendonul direct pe spina iliac" antero! inferioar"

iar prin tendonul reflectat superior de acetabul.

Mu5chiul /ast lateral are originea pe linia de trifurca4ie lateral" a liniei aspre pe trohanterulmare fa4a anterioar" si pe femur fa4a sa lateral".

Mu5chiul /ast medial are originea pe linia medial" de trifurca4ie a liniei aspre 5i pe fa4a

inferioar" a colului femural.

Mu5chiul /ast intermediar are originea pe femur fa4a anterioar" si pe linia aspra lateral.

endonul unic al mu5chiului c/adriceps se prinde pe ba+a 5i marginile rotulei

5i se continu" inferior cu tendonul rotulian care se insera pe tubero+itatea tibial" anterioar".

@ner/a4ia este dat" de ramuri din ner/ul femural.

Ac4iune

e)tensia gambei pe coaps": fle)or al coapsei pe trunchi 5i u5or abductor ac4iuni reali+ate de mu5chiul drept

femural: stabili+ea+" genunchiul n e)tensie. C9D

M0 c"i0# artic0#ar a# 3en0nc"i0#0iș

riginea este pe fa4a anterioar" a femurului sub /astul intermediar. @nser4ia se face n fundul

prelungirii subc/adricipitale a sino/ialei genunchiului. @ner/a4ia este dat" de ner/ul femural.

Ac4iune! mpiedic" prinderea fundului de sac sino/ial ntre fe4ele articulare ale genunchiului.

+, MUCII RE&IUNII MEDIALE AI COAPSEI

M0 c"i0# 2ectine0 fi3 ,ș

Ac4iune

fle)ia coapsei: adduc4ie 5i rota4ie lateral" a coapsei: fle)ie anterioar" a pel/isului ac4iune ce are loc cnd mu5chiul

ia punct fi) pe femur.

9 ?apilian E2003 pag 23$!23%14



M0 c"i0# add0ctor %c0rt fi3 ,ș

Ac4iune

adductor fle)or 5i rotator lateral al coapsei

Fig. 5

httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage00#.jpg

M0 c"i0# 3raci#i% n04it %i 40 c"i0# dre2t internș ș

fi3 5

Ac4iune

adductor al coapsei: continu" fle)ia gambei cnd ac4iunea a fost ini4iat" de

mu chii posteriori ai coapsei:ș pe gamba flectat" este rotator medial

M0 c"i0# add0ctor #0n3 fi3 5ș

Ac4iune

adduc4ia 5i fle)ia coapsei: rota4ia lateral" a coapsei

Fig. 6

httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage00#.jpg

M0 c"i0# add0ctor 4are fi3 5ș

Ac4iune

adductor 5i e)tensor al coapsei: rotator medial al coapsei ac4iune ce este reali+at" de fasciculul inferior

15







rotator lateral al coapsei actiune ce este reali+ata de fasciculele superior 5i mijlociu. C10D

+5 MU CII RE&IUNII POSTERIOARE A COAPSEIȘ

Ace5ti mu5chi se ntind ntre pel/is 5i oasele gambei 5i au rol n sta4iunea bipeda si deplasare.

M0 c"i0# $ice2% $ra"ia#ș

Ac4iune

fle)or al gambei pe coaps" rotator lateral al gambei cnd gamba este flectat"! e)tensor al coapsei ac4iune reali+at" de

capul lung.

M0 c"i0# %e4itendino% fi3 7ș

Ac iuneț

e)tensor al coapsei: fle)or al gambei: rotator medial al gambei flectate.

Fig. 7

httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage01%.jpg

M0 c"i0# %e4i4e4$rano% fi3 7ș

Ac4iunea este identic" cu cea a mu5chiului semitendinos C11D

+7 BIOMECANICA ARTICULAIEI &ENUNCIULUI

+7+ Bio4ecanica artic0#a iei fe40roGti$ia#eț10 ?apilian E2003 /ol @pag 238!2#111 ?apilian EAnatomia aparatului locomotor /ol @pag 2#1!2#2

16





?rincipala mi care n aceast" articula4ie este cea de fle)ie!e)tensie la care se adaug" mi5c"riș

secundare de rota4ie ;intern" 5i e)tern": poate aparea 5i o foarte redus" mi5care de nclinare

lateral".

le)ia L e)tensia este mi5carea principal". le)ia se reali+e+" prin care fa4a posterioar" a

gambei se apropie de fa4a posterioar" a coapsei. B)tensia este mi5carea n sens in/ers n care celedou" suprafe4e se ndep"rtea+" una de cealalt".

Aceste dou" mi5c"ri se pot e)ecuta prin trei modalit"4i

deplasarea femurului fa4" de tibie deplasarea tibiei fa4" de femur deplasarea concomitent" a celor dou" oase. C12D

Atunci cnd membrul inferior efectuea+" mi carea n lan4 cinematic deschis articula4iaș

femuro!tibial" joac" rol de prghie de gradul @@@ iar n lan4 cinematic nchis articula4ia joac" rol de

prghie de gradul @ .

Mi5carea de fle)ie!e)tensie nu se face n jurul unui a) fi) datorit" formei /olute a condililor

femurali.

-eplasarea segmentelor este diferit" n func ie de modul de ac4iune a membrului inferior nț

lan4 cinematic deschis femurul r"mne fi) tibia alunec" pe el: n lan4 cinematic nchis tibia r"mne

fi)" femurul alunecnd pe tibie.

Modul de reali+are a fle)iei ncepe cu o rostogolire 5i se termin" cu o rota4ie pe loc. 6imita

fle)iei este dat" de ntlnirea fe4elor posterioare ale segmentelor ;coaps" 5i gamb".

?rincipalii fle)ori ai genunchiului ;n lan4 cinematic deschis sunt bicepsul femural 5isemimembranosul la ace tia se adaug" semitendinosul gemenii ;din tricepsul sural plantarul micș

croitorul dar i popliteul. Al"turi de fle)ie se asocia+" i rota ia intern".Cș ș ț 13D

Mi5carea de e)tensie ncepe cu rota4ia e)tremit"4ii femurului 5i se termin" cu rostogolirea pe

platoul tibial. -atorit" bicepsului femural e)tensia asocia+" 5i o rota4ie e)tern" a gambei .

12 ,ioroiu:200% pag %&!&013 'aciu ,Aparatul locomotorBd Medicala 'ucuresti 1981 pag #00!#02

17



B)tensia este limitat" de ligamentul posterior ;insloG ligamentul ncruci5at anterior 5i

posterior att de ligamentele colaterale ct 5i de mu5chii ischiogambieri. 7n e)tensie complet" se

ob4ine po+i4ia de Nn+"/orreO n care for4a muscular" nu mai este necesar" .

?rincipalii e)tensori sunt c/adricepsul 5i tensorul fasciei lata: la ac4iune se asocia+" tendonul

c/adricepsului 5i rotula care fac parte din aparatul comple) de e)tensie al genunchiului . B)tensoriidatorit" faptului c" ac ionea+" mpotri/a gra/ita ieifor4a lor de ac4iune total" este mai mare ca cea aț ț

fle)orilor.

Meniscurile n timpul fle)iei genunchiului alunec" pe platoul tibial dinainte napoi.

Meniscul intern se deplasea+" mai pu4in dect meniscul e)tern.

6igamentele colaterale sunt puse n tensiune n mi5carea de e)tensie a genunchiului. 7n

mi5carea de fle)ie ligamentul colateral e)tern se supune procesului de rela)are n timp ce

ligamentul colateral intern r"mne n tensiune. Aceste dou" ligamente limitea+" mi5carea de /arus

;ligamentul colateral e)tern 5i /algus ;ligamentul colateral intern ale genunchiului.

6igamentul ncruci5at antero!e)tern este pus n tensiune n fle)ie. 6igamentul ncruci5at

postero!intern este pus n tensiune atat in fle)ie cat si n e)tensie. 6igamentele ncruci5ate

limitea+" mi5carea tibiei fat" de femur n plan sagital. C1#D

+7) Rota ia intern'GeHtern'ț

B)ist" dou" tipuri de rota4ie a tibiei la ni/elul articula4iei genunchiului

!rota4ia intern" cnd /rful piciorului pri/e5te n"untru !rota4ia e)tern" cnd /rful piciorului pri/e5te n afar".

Aceasta se datorea+" n"l4imii diferite a condililor femurali 5i a ligamentelor ncruci5ate: rota4ia

normal" ma)im" acti/" este de 1$!20 grade iar cea pasi/" de 3$!#0 grade 5i se reali+ea+" n jurul

unui a) /ertical care trece prin centrul spinelor tibiale.

(ota4ia e)tern" este reali+at" de bicepsul femural iar cea intern" de mu chiul semimembranosș

mu chiul popliteu mu chiul semitendinos mu chiul drept intern 5i mu chiul croitor.ș ș ș ș

Musculatura ce particip" la rota ia intern" este mult mai bine repre+entat" dect cea e)tern"ț

deoarece rota4ia intern" este o mi5care obi5nuit" asociat" fle)iei pe cnd rota4ia e)tern" este

e)cep4ional".

14 'aciu , 1981 pag #02!#0#18



7nclinarea lateral" ! este limitat" de ligamentele colaterale: acestea sunt tensionate la ma)im n

e)tensie 5i complet rela)ate n semifle)ie . ,nd genunchiul este semiflcectat tibia poate e)ecuta

fa4" de femur mi5c"ri de nclinare e)tern" ;/algus sau intern" ;/arus.

Aceste mi5c"ri dispar cnd genunchiul este n e)tensie fiind mpiedicate de ligamentele

colaterale. Aceste mi5c"ri se fac ntr!un plan frontal 5i n jurul unui a) antero!posterior care trece prin mijlocul epifi+ei pro)imale a tibiei.

-eplasarea nainte!napoi a platoului tibial pe condilii femurali este limitat" de ligamentele

ncruci5ate.

+79 Bio4ecanica 4eni%c0ri#or

Meniscurile sunt sus in tibia: ele se deplasea+" n fle)ie dinainte!napoi pe tibie 5i se apropieț

ntre ele posterior iar n e)tensie mi5carea este in/ers" prin modificarea formei .

unc4iile biomecanice ale meniscurilor ;dup" 'ouillet!*ra/er sunt

reali+ea+" completarea spa4iului liber ntre suprafe4ele articulare: ajut" la centrarea sprijinul femurului pe tibie: reparti+ea+" uniform a lichidul sino/ial pe suprafa4a cartilajelor prin participarea la

lubrifierea suprafe4elor articulare: asigur" amorti+area ocului ntre e)tremit"4ile osoase:ș

scad frecarea ! pre+en4a meniscurilor mparte articula4ia femuro!tibial" n dou" articula4ii

distincte n care frecarea in dubl" de/ine simpl". C1$D

) -OCUL DE BASCET

)+ &enera#it' iț

'aschetul a fost introdus prima oar" n lume n 1891 de c"tre Pames =aismith> care a

folosit o minge de fotbal iș dou" co uriș

'aschetul este un sport de echip" . Meciul are loc ntre dou" echipe de cte $ juc"tori

fiecare pe durata a # repri+e 10 minute fiecare. Pocul are ca scop marcarea a ct mai multe puncte

n co ul echipei ad/ersare. Bchipa care marchea+" mai multe puncte c tig" meciul.ș ș

)) Ri%c de a2ari?ie a# tra04ati%4e#or n <oc0# de $a%c"et15 'aciu , 1981 pag #0#!#08

19



Ast"+i> baschetul a de/enit un sport de mare /ite+"> care nu prea mai seam"n" cu jocul

original (itmul rapid i /olumul de efort depus n timpul jocului duce laș nenum"rate

accident"ri. Se estimea+" c" mai mult de 1% milioane de le+iuni se produc n fiecare an pe terenul

de baschet.

7n baschet un sporti/ e)ecut" schimb"ri rapide de direc ie ateri+"ri din s"ritur" opririț

bru te i plec"ri rapide de pe loc care pot supune ligamentele genunchiului unei presiuni uria eș ș ș .

afec iuneț a ligamentului ncruci at anterior ș este un prejudiciu mult mai gra/. ?oate ap"rea la

o schimbare brusc" de direc ie sau la ateri+area dup" o s"ritur". ,el mai frec/ent acesteț

le+iuni necesit" inter/en ie chirurgical"ț de corec ie. ehnicile actualeț folosite n special

>inetoterapia pentru a repara ligamentul permit juc"torului s" se ntoarc" pentru a juca n se+onul

urm"tor.

Puc"torii de baschet sunt e)pu i accident"rilor se/ere. Qn juc"tor accidentat membru al uneiș

echipe profesioniste nu numai c" este inut departe de teren de competi ii de antrenamente ceeaț ț

ce l scoate complet din form" dar de/ine o po/ar" i pentru antrenorul echipei care nu l poateș

folosi n meciuri. -ac" este un juc"tor!cheie impactul asupra echipei este i mai mare.ș

6e+area ligamentului ncruci at anterior este deosebit de dureroas" i necesit" un timpș ș

ndelungat de recuperare pentru a restabili func ionalitatea normal" a genunchiuluiț .

(ecuperarea func ionalit" ii n ntregime dup" un asemenea traumatism este ajutat" iț ț ș

ob inut" prin folosirea >inetoterapiei ca mijloc de recuperare al sporti/ului n cau+".ț ?entru a

e/ita astfel de e/enimente nepl"cute fiecare juc"tor ar trebui s" ia n considerare cte/a reguli de

pre/en ie a acestor accident"ri se/ere a c"ror consecin e pot cnt"ri greu n economia uneiț ț

competi ii.ț

+ Antrena4ent0# (i#nic orma fi+ic" este primul element care pre/ine accident"rile.

Antrenamentele +ilnice de for " mobilitate i re+isten " /or duce la nt"rirea punctelor sensibile. 7nț ș ț

plus mu chii i articula iile se /or mula dup" ne/oile sporti/ului ca re+ultat al antrenamentuluiș ș ț

+ilnic.

) O2ti4i(area 4i c'ri#orș Qn pas gre it o mi care for at" poate duce la o accidentare se/er". -eș ș ț

aceea este foarte important ca n timpul antrenamentelor s" fie e)ersate mi c"rile caracteristiceș

jocului personali+ate pentru fiecare juc"tor. Astfel att corpul ct i mintea /or memora i /orș ș

coordona fiecare pas.

9 N0 te e20i(a Antrenamentele intense te ajut" s"! i cre ti performan ele dar nu te antrena pn" laț ș ț

epui+are. 6as"!i corpului timp s" se refac". Altfel i /a pierde din re+isten " iar apari ia uneiș ț ț

accident"ri este doar o chestiune de timp.

20



; Li4itea('G i 4i c'ri#e 2reten ioa%eț ș ț . 'aschetul are i partea sa de spectacol dar pentru aș

impresiona audien a sporti/ul se e)pune unui risc sporit de accidentare. =u te a/nta la mi c"riț ș

preten ioase pe care nu le st"pne ti foarte bine.ț ș

, Odi"na i ec"i2a4entș 6as" organismului timp de refacere. sesiune intens" de antrenament te

las" f"r" energie a a c" ar trebui s"! i refaci for ele. -e asemenea echipamentul este important. Cș ț ț1%D

9 LEZIUNI A LI&AMENTULUI /NCRUCI AT ANTERIOR LIAȘ

9+ Anato4ie 6i fi(io#o3ie

6igamentul ncruci5at anterior este o banda de esut conjuncti/ de leg"tur" care une5teț

po4iunea posterioar" a femurului cu partea anterioar" a tibieiapropiat de lungimea degetului mic. 7n

profun+imea articula4iei genunchiului n momentul n care tibia este rotat" spre interior ; n sens

opus direc4iei acelor ceasornicului pentru genunchiul drept 5i n sensul acelor ceasornicului pentrugenunchiul stng ligamentul ncruci5at anterior alunec" peste o alt" f5ie de 4esut de leg"tur"

numit" ligament ncruci5at posterioracestea se aseam"n" unei cruci de unde pro/ine 5i denumirea

de ligamente ncruci5ate.

6igamentul ncruci5at anterior este situat n mijlocul articula4iei genunchiului ; face parte

din Rpi/otul centralO. Situat ntr!o ca/itate dintre condilii femurali are o direc4ie oblic" a fibrelor n

sus n afar" 5i spre posterior. 6igamentul ncruci5at posterior este situat chiar napoia lui. Aceste

dou" ligamente sunt Rncruci5ateO unul n raport fa4" de celalalt.

9) Ro#0# #i3a4ent0#0i ncr0ci6at anterior

,a orice alt ligament 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior stabili+ea+" articula4ia

genunchiului. Articula ia genunchiului pre+int" mai multe ligamente 5i fiecare dintre ele are oț

ac4iune specific". (olul 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior este dublu

acesta se opune transla4iei anterioare a tibiei fa4" de femur dinspre posterior spre anterior 5i

mpiedic" astfel o mi5care de RsertarO anterior al tibiei fa4" de femur. se opune rota4iei interne ale tibiei fa4" de femur datorit" orient"rii fibrelor 5i a direc4iei

ligamentului ncruci5at anterior.

1%

httpFFGGG.sportneGs.roFcum!e/iti!accidentarile!urate!din!baschet!se!produc!1!%00!000!de!le+iuni!pe!1#8199.html

21



(uptura 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior nu are consecin4e asupra mi5c"rilor de fle)ie!

e)tensie ale genunchiului. otu i articula ia genunchiului nu este protejat" n mi5c"rile de rota4ie 5iș ț

de torsiuneeste ca+ul n care corpul sporti/ului se rote te cu piciorul blocat pe sol.ș

B/olu4ia unei rupturi de 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior. 7n majoritatea ca+urilor cele

dou" capete rupte ale 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior se retract" dep"rtndu!se unul de altul nacest mod se mpiedic" cicatri+area spontan" a acestuia. -in aceast" cau+" ligamentele ncruci5ate

nu au niciodat" tendin4a de reconstituire spre deosebire de alte ligamente ale genunchiului cum ar

fi spre e)emplu ligamentele colaterale.

oarte rar ruptura 6@A ;ligamentul ncruci5at anterior este incomplet": cele dou" fragmente

nu se separ" total fiind nc" unite ceea ce permite uneori o cicatri+are par4iala 5i o recuperare

acceptabil" a stabilit"4ii genunchiului. -iagnosticarea unei rupturi par4iale ale 6@A este dificil"

ba+at" pe teste clinice doar e/entual n urma unei artroscopii 5i f"r" sur/enirea unei instabilit"4iodat" reluat sportul. C1&D

99 Ca0(e

6e+iunile ligamentului apar atunci cnd articula4ia genunchiului reali+ea+" fle)ia sau rota iaț

;5ansele de accidentare fiind mai mari cnd aceste mi5c"ri se combin" dar i n urma unui contactș

dur piciorul fiind fi)at pe sol 5i o for4" brusc" lo/e5te din e)terior genunchiul ntins sau u5or flectat

;lo/itur" din partea unei persoane sau a unui obiect .

Acest ligament este le+at frec/ent la cei care practic" un sport ce presupune schimbarea

rapid" a direc4ie de mi care oprirea 5i alergarea repetat" sau ateri+"ri din s"ritur" precum fotbalș

rugb< baschet handbal schi gimnastic" arte mar4iale. -e asemenea ratarea unei trepte la coborrea

sc"rilor sau p"5itul ntr!o groap" poate genera de asemenea le+area ligamentului ncruci5at anterior.

(e+isten4a ligamentului ncruci5at anterior de/ine mai mic" odat" cu mb"trnirea lucru

/alabil pentru orice alt" parte a corpului.

,au+ele pot fi repre+entate de

for4e e)terne contactul cu ad/ersarul lo/ituri n anumite +one 5i n anumite po+i4ii anumite mi5c"ri n care apare nc"rcarea genunchiului n po+i4ie nefi+iologic" u+ura prelungit" care /ulnerabili+ea+" re+isten4a mecanic" a ligamentului suprasolicitare

etc.

17 httpFFortopediaonline.roFcontentF/ieGF32F##F22

http://ortopediaonline.ro/content/view/32/44/




9; Si42to4e

Au+ul sau perceperea unui trosnet la ni/elul genunchiului in timpul accidentari

-urere locali+ata in e)teriorul i n spatele articula iei genunchiuluiș ț

umefierea ; umflarea genunchiului n primele ore dup" accidentare: acesta poate fi un

semn de sngerare n interiorul articula iei. umefierea care apare brusc este un semn deț

le+iune important" a structurilor articula iei genunchiuluiț

6imitarea mi c"rilor genunchiului din cau+a durerii a tumefac ieiș ț

Sen+a ie de genunchi instabilț

-up" accidentare durerea limitea+" acti/itatea n desf" urare dar permite reluareaș

mersului. Simptomul principal al unei le+iuni cronice a ligamentului ncruci at anterior l constituieș

instabilitatea genunchiului asociat" uneori cu durere i tumefac ie. Aceast" situa ie apare atunciș ț ț

cnd o le+iune acut" nu e tratat" corespun+"tor.

Simptome dureroase similare rupturii ligamentului ncruci at anterior pot fi generate i deș ș

afectarea altor structuri ale genunchiului precum cartilajul articular meniscurile ; &0 dintre

persoanele care au o le+iune a ligamentului ncruci at anterior pre+int" i o afectare meniscal"ș ș

ligamentele colaterale medial sau lateral sau chiar o fractur" a oaselor care alc"tuiesc articula iaț

genunchiului. C18D

9, Dia3no%tic

-iagnosticul rupturii 6@A ;ligamentul ncruci at anterior este e/ocat odat" cu accidentulș

sporti/. -e obicei acest diagnostic poate afirmat doar pe ba+a testelor clinice. B)amenele

complementare ;radiografiile e/entual (M= confirm"dac" este necesar acest diagnostic i ajut"ș

la efectuarea unui bilan al genunchiului n special un bilan al meniscurilor. Artroscopia nu esteț ț

necesar"aceasta este inutil" diagnosticului. iind doar o metod" de operare.

(uptura 6@A ;ligamentul ncruci at anterior este cel mai adesea consecin a unei torsiuniș ț

/iolente ale genunchiului sur/enit" adesea n timpul unui accident sporti/. Sporti/ul resimte astfel o

durere /iolen a la ni/elul genunchiului i un +gomot ;cracment datorat ruperii ligamentului. -eț ș

asemenea poate fi nso it de o sen+a ie de instabilitate la ncercarea de a relua acti/it" ileț ț ț

sporti/eapoi m"rirea /olumului articula iei genunchiului poate sur/eni la cte ore dup" producere.ț

18 httpFFfrr.roF2009F12F21Fsfatul!mediculuile+iunile!ligamentului!incrucisat!anterior!liaF

23



Aceste semne sunt suficiente pentru a e/oca o ruptur" a 6@A ;ligamentul ncruci at anteriordar ș

necesit" apoi o e)aminare clinic" riguroas" pentru a confirma.

B)amenul clinic. ,onfirm" diagnosticul prin e/iden ierea unui semn clinic esen ial sertarulț ț

anterior al tibiei fa " de femuratunci cnd genunchiul este situat n u oar" fle)ie. B)amenul trebuieț ș

s" fie completat de /erificarea a st"rii altor ligamente ale genunchiului i n mod particular aș

integrit" ii ligamentelor colaterale a c"ror ruptur" poate fi asociat".ț

Acest e)amen clinic permite frec/ent s" se afirme diagnosticul. Qneori poate fi dificil a

pune un diagnostic mai ales dac" genunchiul este m"rit ca /olum i contractura muscular" refle)"ș

mpiedic" e)aminarea. Astfel e)amene complementare se impun a fi reali+ate.

B)amene paraclinice. (adiografiile standard de genunchi completea+" ntotdeauna bilan ulț

unui genunchi traumati+at. (adiografiile indispensabile pentru a elimina o le+iune osoas" ;fractur".

(adiografiile Rn stres mecanicO tind s" reproduc" sertarul anterior pe filmul radiologic

comparat cu genunchiul s"n"tos confirm" astfel ruptura 6@A;ligamentul ncruci at anterior.ș

Sertarul radiologic diferen ial este m"surat pentru /edea ct de mare este gradul la)it" iiț ț

B)amenul (M= ;re+onan " magnetic" nuclear" este un e)amen mai recent ap"rut careț

informea+" asupra le+iunilor articulare. oarte util acest e)amen nu este ns" ntotdeauna folosit

pentru diagnosticarea rupturii 6@A ;ligamentul ncruci at anterior. Cș19D

; .INETOTERAPIA CA MI-LOC DE RECUPERARE

POSTTRAUMATIC LA SPORTIVI

Scopul recuper"rii afec iunilor postraumatice la sporti/i este bine definit fiind repre+entatț

de /indecarea integral" anatomofunc ional" a structurilor afectate de traumatism cu reintegrareaț

ct mai rapid" a subiectului n acti/itatea de antrenament i la sporti/i apare deci necesitateaș

/indec"rii.

7n ca+ul accidentelor sur/enite f"r" apari ia esutului cicatricial fibros care s" modificeț ț

propriet" ile func ionale ale structurilor afectate i necesitatea scurt"rii perioadei de repaus i deț ț ș ș

recuperare pe de!o parte pentru a e/ita diminuarea capacit" ii de efort pe de alt" parte pentru aț

permite re/enirea ct mai rapid" a sporti/ului n competi ie.ț

19 httpFFortopediaonline.roFcontentF/ieGF32F##F24





(ecuperarea la sporti/i a traumatismelor are multiple particularit"4i fa4" de recuperarea

le+iunilor similare la nesporti/i care impun adapt"ri substan4iale ale managementului recuper"rii 5i

metodologiei utili+ate.

;+ O$iecti!e

?rogramele de recuperare a afec iunilor posttraumatice ale sporti/ilor ar putea fiț

sistemati+ate astfel

limitarea procesului inflamator i combaterea dureriiș

diminuarea pe ct posibil a efectelor induse de suspendarea acti/it" ilor >ineticeț

recuperarea mobilit" ii articulareț

recuperarea elasticit" ii musculareț

recuperarea for ei musculareț

cre terea re+isten ei musculareș ț

rec tigarea coordon"rii musculaturii caracteristice pentru acti/itatea motric" specific"ș

sportului practicat ameliorarea capacit" ii de efortț

reintegrarea n acti/itatea sporti/" ! antrenament ct i competi ional" ! odat" cu stabilireaș ț

unui program de nc"l+ire refacere inclusi/ a celui de ntre inere Cț 20D

;) Mi<#oace#e 0ti#i(ate n afec i0ni#e 2o%ttra04atice #a %2orti!iț

Sunt o multitudine de mijloacele utili+ate n recuperarea afec iunilor posttraumatice aț

sporti/ului ele apar in att educa iei fi+ice sportului dar i >inetologiei medicale. 7n func ie deț ț ș ț

obiecti/ul urm"rit indica iile mijloacelor pot fi sistemati+ate astfel ;M.,ordunț

+Contro#0# 2roce%0#0i inf#a4ator i co4$aterea d0reriș i este un obiecti/ importantnecesit"

abordare imediat" n ca+ul accidentelor traumatice i se reali+ea+" utili+nd cu prec"dereș

urm"toarele mijloace

a ,rioterapia ce /i+ea+" reducerea procesului inflamator a durerii i oprirea e)tinderii le+iunilor ș

prin trans/a+area lichidelor.

Modalit" ile de ac ionare sunt multipleț ț

20 'ratu M. 200#25



refrigerare instant"! >elen punga de ghea "ț

masaj cu ghea "ț

imersie n ap" cu ghea "ț

' (epausul i posturile sunt mijloace importante utili+ate n fa+a inflamatorie. Se impuneș

posturarea antidecli/" cu desc"rcarea segmentului afectat de regul" n po+i ii antalgice. ?ot fiț

folosite diferite dispo+iti/e cum sunt atelele scripe i etc.ț

, Medicamenta ia antiinflamatoare este foarte util" n fa+a ini ial" dar numai la indica iaț ț ț

medicului. ,ele mai utili+ate sunt antiinflamatoarele nesteroidiene. olosirea corticosteroi+ilor

datorit" efectelor secundare locale i generale;fa/ori+ea+" osteoporo+a se impune doar n situa iiș ț

limit" i cu supra/egherea strict".ș

- Blectrostimularea face u+ de curen i cu joas" sau medie frec/en " pulsatil" ea contribuind laț ț

combaterea edemelor atunci cnd e aplicat" precoce.

B Blectroterapia antialgic" i antiinflamatorie se aplic" n toate etapele recuper"rii ea asigurndș

cre terea pragului de sensibilitate i permi nd astfel utili+area precoce a e)erci iilor. Se utili+ea+"ș ș ț ț

gal/ani+area simpl" i curen ii diadinamici. Cș ț21D

)Red0cerea #a 4ini4 a efecte#or ind0%e de %0%2endarea acti!it' ii @ineticeț se reali+ea+" prin

urm"toarele mijloace

antrenamentul mental ajut" n men inerea imaginilor ideomotorii legate de gesturile motriceț

specifice sportului practicat e)erci ii fi+ice ce angrenea+" n mi care segmentul controlateral ca urmare a e)isten eiț ș ț

refle)elor de simetrie cu efecte benefice pentru segmentul afectat. e)erci ii fi+ice ce angrene+e mi carea gtului .ț ș

contrac iile i+ometrice contribuie la men inerea tonusului muscular i a celorlalte calit" i aleț ț ș ț

mu chiului solicitat.ș

9Rec02erarea 4o$i#it' ii artic0#areț se reali+ea+" n func ie de cau+ele deficitului de mobilitate.ț

6imitarea mobilit" ii poate fi datorat" durerii contracturii musculare hipotoniei musculareț

blocajului articular.

Se /or utili+a

mobili+"rile pasi/e

21 ,ordun.M pag 291 199926



mobili+"rile acti/e mobili+"rile pasi/o!acti/e mobili+"rile acti/o!pasi/e mobili+"rile acti/e libere sub form" de e)erci ii dinamiceț

mobili+"rile acti/e cu re+isten a de tip e)centric e)ecutate n mod simetric sau asimetricț

din po+i ii fundamentale sau din cele deri/ateț

antrenamentul pliometric e)ecutat ntr!o fa+" a/ansat" acesta asigur" reintegrarea nacti/itatea sporti/"

;Rec02erea for ei 40%c0#areț se ncepe nc" din perioada de lucru pentru mobilitate prin e)erci iiț

de natur" static". ?rogramul de lucru pentru for " muscular" se ncepe cnd mobilitatea esteț

recuperat" in propor ie de &$.ț

Metodele utili+ate pentru de+/oltarea for ei musculare suntț

metoda halterofilului unde cre terea efortului se poate face prinș

cre terea continu" a intensit" ii de la o serie la alta sau de la o edin " la altaș ț ș ț

se reali+ea+" o m"rire i o mic orare treptat" a efortuluiș ș

cre terea n /alș

cre terea n treapt"ș

metoda poGer!training utili+ea+" trei grupe de e)erci iiț

a cu greut" iț

b cu mingi medicinalec e)erci ii acrobaticeț

B)erci iile de re+isten a progresi/" se ncep n +ona le+at" apelnd la musculatura careț ț

facilitea+" mi carea apoi se lucrea+" analitic structura afectat" treptat m"rindu!se bra ul prghiei iș ț ș

implicit solicitarea segmentului. @mportant" este utili+area de suprasarcin" i atingerea oboseliiș

musculare eficiente sunt mi c"rile cu re+isten " de tip concentric.ș ț

,Cre terea re(i%ten ei 40%c0#areș ț se reali+ea+" prin utili+area de e)erci ii cu sarcini mici dar ț

frec/ent repetate solicitndu!se astfel efectuarea de mi c"ri ce fac parte din arsenalul motric alș

sportului practicat.

Se utili+ea+" ca i metode de cre tere a re+isten ei musculareș ș ț

metoda cre terii duratei ac iuniiș ț

metoda cre terii tempoului de lucruș

metoda altern"rii efortului metoda antrenamentului cu inter/ale metoda antrenamentului n circuit

,ea mai utili+at" este cea care combin" solicit"rile astfel

set ini ial sarcini moderate repet"ri frec/enteț

27



set intermediar cu sarcini mici i repet"ri rapide pn" la oboseal"ș

set final contrac ie i+ometric" Cț 22D

5Rec ti3area coordon'rii 40%c0#are %2ecificeș se ncepe numai dup" recuperarea mobilit" iiț

articulare dar i a for ei musculare a re+isten ei mu chiului dar i a elasticit" ii esutului moale. Seș ț ț ș ș ț ț

/or lucra e)erci ii specifice legate de acti/itatea motric" specific".ț

7A4e#iorarea ca2acit' ii de efort a %2orti!0#0i tț raumati+at trebuie ini iat" ct mai de/remeț

e/itndu!se la ma)im repausul general. solu ie pentru lucru poate fi lucrul la cicloergometruț

antrenament n piscine ergometre folosite pentru membrele superioare etc a/nd ca obiecti/

cre terea capacit" ii aerobe a sporti/ului. Aceste programe de refacere a capacit" ii de efort necesit"ș ț ț

a fi adaptate ne/oilor i posibilit" ilor sporti/ului.ș ț

, .INETOTERAPIA /N LEZIUNILE LIA LA SPORTIVUL

BASCETBALIST

(ecuperarea traumatismelor la sporti/ul baschetbalist pre+int" particularit"4i fa4" de

recuperarea le+iunilor similare la un pacient ce nu face sport ce impun adapt"ri substan4iale n

managerierea recuper"rii 5i metodologia utili+at"

iind o acti/itate de echip" la recuperare particip" medici ;ortopedmedic sporti/ medic

recuperatorcadre tehnice ;>inetoterapeut fi+ioterapeut maseur 5i psihologi antrenori

proprietarii echipelor 5i familiile sporti/ilor.

?rocesul de recuperaretrebuie coordonat de medicul specialist n medicin" fi+ic" 5i

recuperare medical" care are cuno5tin4e de anatomie func4ional" 5i biomecanic" de patologie

fi+iologic" 5i patologie n urma traumatismelor 5i este capabil s" aplice principiile fi+iologice 5i

metodologia de aplicare a >ineto!fi+ioterapiei. 7n condi4iile traumatologiei sporti/emedicul

recuperator al"turi de medicul sporti/ trebuie s" fie bine informa i n ceea ce pri/e5te solicit"rileț

fi+iologice 5i musculo!scheletice n baschet particularit"4ile organismului sporti/ului 5i

antrenamentului.

-e aceea n reali+area programului de recuperare trebuie s" 4inem cont de tipul de efort fi+ic

specificnatura contactului dintre juc"tori de tehnic" dar i de /olumul i intensitatea e)istente ntr!ș ș

un se+on competi4ional.

Bste cunoscut c" jocul de baschet durea+" dou" repri+e a cte # sferturi de cte 10

minutentre acestea e)istnd pau+e de $ respecti/ 10 minute. 7n acest inter/al de timpintensitatea

efortului /aria+" efort ma)imal efort subma)imal i momente de pau+".ș

22 'alint 6. 2008!2009 :pag 3&!##28



'aschetul este un joc sporti/ caracteri+at printr!o comple)itate de mi c"ri e)ecutate nș

condi ii schimb"toare de for4" 5i /ite+" determinate de colaborarea dintre coechipieri i luptaț ș

direct" cu ad/ersarii. Pocul modern presupune biotipuri somatice diferite ce ac4ionea+" ntr!un

timp alert n care se mbin" din punct de /edere motric /ite+a cu for4a i re+isten a cu ndemnarea.ș ț

C23D

CAPITOLUL II

I DATA> LOCUL I SUBIECII CERCETĂRII

II APARATE> INSTALAII I MATERIALE

III PLANUL CERCETĂRII

IV METODE I TENICI DE CERCETARE

23 'ratu M. inetoterapia n afec iunile postraumatice a sporti/ilorBditura 'ren'ucure ti 200#ț ș

29



V PROCEDURA DE DESFĂURARE A CERCETĂRII

I DATA> LOCUL I SUBIEC II CERCETĂRIIȘ Ț

7n cadrul studiului a fost e/aluat un singur subiect cu /rsta de 2% de .ani ce a suferit un

traumatism n urma unei accident"ri n baschet. Acesta a fost diagnosticat cu le+iune a ligamentului

ncruci at anterior aflat n e/iden4a Spitalului loreasca ,linica 'iomedica din 'ucure ti.ș ș

?acientul a practicat baschet de performan " pe o perioad" de 1% ani dar a fost ne/oit sa! i ntrerup"ț ș

acti/itatea sporti/" o perioad" de timp datorit" accident"rii.

II APARATE> INSTALAII I MATERIALE *oniometru: B arf" elastic":ș

itball: ?rosop:

,rje: Minge medicinal": 'iciclet": ,rosstrainer: 'and".

III PLANUL CERCETĂRII

,ercet"ri bibliografice:

Blaborarea programului >inetoterapeutic:

Aplicarea programului:

Anali+a 5i interpretarea datelor ob4inute:

Blaborarea conclu+iilor 5i recomand"rilor.

IV METODE I TENICI DE CERCETAREȘ

a. Metoda $i$#io3rafic' utili+at" pentru acumularea informa4iilor de specialitate

$ Metoda i%toric'

c Metoda cercet'rii o2era?iona#e

ormularea problemei

30



B/aluarea

Stabilirea mijloacelor tehnicilor 5i metodelor de tratament

Stabilirea unor obiecti/e

(ee/alu"rile

Ad"ugarea unor noi metode

d. Metoda ca(0#0i prin aplicarea tehnicilor obser/a4iei pe toat" perioada desf"5ur"rii studiului

e. Metoda %tati%tic' ntrebuin4at" pentru a conclu+iona datele e/alu"rii

V Proced0ra de de%f'60rare a cercet'rii

,ercetarea a fost f"cut" pe o perioad" de 8 luni de +ile. ncepnd cu data de 2# octombrie

2013.pn" la data de 2# mai 201#. ,u o +i nainte de nceperea programului am m"surat cu ajutorul

goniometrului gradul de mobilitate cu ajutorul for ei proprii for a muscular" a genunchiului afectatț ț

5i i!am testat gradul de echilibru cu ajutorul unui test.

BILAN UL ARTICULAR I MUSCULAR AL &ENUNCIULUIȚ Ș

Au fost primele metode folosite pentru cercetare reali+ate cu ajutorul goniometrului i a for eiș ț

proprii fiindu!mi necesare pentru m"surarea gradului de mobilitate i al for ei musculare aleș ț

pacientului nainte de nceperea programului de recuperare.

Scopul acestor metode a fost acela de a elabora diagnosticul complet func ional i de a alc"tuiț ș

un program de recuperare prin care s" se stabileasc" eficacitatea acestuia.

I BILAN UL MUSCULAR Ț

Cotarea $i#an 0#0i 40%c0#arț

For a ,ț L este for aț normală n care mu chiul poate e)ecuta mi carea pe toat" amplitudineaș ș

contra unei for e e)terne iar testarea este irele/ant" dac" apare durerea.ț

For a ;ț L este considerat" bună n care mu chiul are capacitatea de a deplasa antigra/ita ionalș ț

complet segmentul contra unei re+isten e medii.ț

31



For a 9ț L este considerat" acceptabilă n care se mobili+ea+" segmentul contra gra/ita iei f"r"ț

contrare+isten " i indic" minima capacitate func ional" pentru ntre inere.ț ș ț ț

For a )ț L este considerat" mediocră n care mu chiul mobili+ea+" segmentul prin eliminareaș

gra/ita iei.ț

For a +ț L este considerat" schi atăț atunci cnd apare tremur"tura apare incapabilitatea de a

mobili+a segmentul i nu pot fi e/alua i dect mu chii superficiali care se pot palpa.ș ț ș

For a *ț L este considerat" zero dac" mu chiul nu reali+ea+" contrac ie Cș ț 2#D

M'%0rarea $i#an 0#0i 40%c0#arț

F#eHia se reali+ea+" cu ajutorul mu chilor ischiogambieri semitendinos semimembranos iș ș

biceps femural.

?entru nceput am stabili+at coapsa. ?acientul a fost pus n po+i ia * ;decubit heterolateral cuț

membrul inferior testat sus inut de >inetoteraput .ț

?entru f1 s!a palpat tendonul bicepsului pe marginea lateral" a spa iului popliteu iț ș

semitendinosul pe marginea lateral" a spa iului popliteu ?entru f2 pacientul a fost pus s"! i flecte+eț ș

gamba.

?entru a testa f3 f# i f$ pacientul a fost pus n po+i ia A* ; decubit /entral cu oldurile iș ț ș ș

genunchii e)tin i . Astfel pentru f3 pacientul a fost pus s" ridice gamba iar pentru f# i f$ amș ș

aplicat re+isten " pe fa a posterioar" n treimea distal" a gambeiț ț

?entru nt"rirea for ei bicepsului am efectuat rot"ri laterale ale piciorului iar pentru nt"rireaț

celorlal i doi mu chi rot"ri mediale ale gle+nei.ț ș

EHten%ia este reali+at" de mu chii c/adriceps drept femural /ast intermediar /ast medial iș ș

/ast lateral.

,a i la fle)ie pentru nceput am stabili+at coapsa membrului afectat.ș

?acientul a fost pus n po+i ia * ; decubit heterolateral cu membrul inferior testat sus inut iț ț ș

gamba flectat" la 90T ?entru f1 am palpat partea anterioar" a coapsei cu e)cep ia /astuluiț

intermediar i pentru f2 pacientul este pus s" e)tind" complet gamba.ș

24 ,ioroiu *. inetoterapie de la teorie la practic" pag. 8$32



Qrmea+" po+i ia A* ; e+nd cu gamba atrnat" la marginea patului sub coaps" o pern" mic"ț ș

prin care se testea+" f3 f# i f$. ?rin urmare pentru f3 pacientul a fost pus s" e)tind" gamba pn" laș

ori+ontal" iar pentru f# i f$ am aplicat re+isten " pe fa a anterioar" a gambei n treimea inferioar".ș ț ț

C2$D

II BILAN UL ARTICULAR Ț

Articula ia genunchiului a fost m"surat" cu ajutorul unui instrument special de m"surare numitț

goniometru. Acest instrument este o rigl" 5i este compus dintr!un raportor ;0!180T 5i dou" bra4e

unul fi) 5i cel"lalt mobil. ,ele dou" bra4e se ntlnesc ntr!un punct care repre+int" a)ul

goniometrului..

a ?entru m"surarea fle)iei i e)tensiei s!au efectuat mi c"ri n plan sagital si a) frontal.ș ș

?acientul a fost a e+at pentru m"surarea celor dou" mi c"ri n po+i ie de decubit /entral.ș ș ț

Aceast" e/aluare s!a reali+at po+i ionnd bra ele goniometrului astfelț ț $ra 0# fiHț po+i ionat peț

partea lateral" a liniei mediane a coapsei ntre marele trohanter i condilul lateralș aH0#

3onio4etr0#0i n dreptul a)ului biomecanic al articula iei mai precis pe proiec ia cutanat" a a)eiț ț

mi c"rii la 1$ cm deasupra interliniei articula iei iarș ț $ra 0# 4o$i#ț pe linia median" a fe ei lateraleț

a gambei spre maleola e)tern". Amplitudinea mi c"rii unui pacient s"n"tos este de 120U! 130U. Cș 2%D

ANCETA ACTIVITĂ ILOR FIZICEȚ

Te%tarea ec"i#i$r0#0i

+ Te%t0# 0ni2oda#:

?o+i ia ini ial" este de stnd intr!un picior cu bra ele ncruci ate pe piept. ?acientul a fost pusț ț ț ș

s" ncerce s" men in" aceast" po+i ie cu genunchiul u or flectat impul de e/aluare a acestui testț ț ș

este ntre 30 si 1$0 de secunde.

7n urma e)amin"rii i a testului dat pacientul a pre+entat durere la ni/elul genunchiului deș

diferite intensit" i. Astfel am apreciat durerea pe o scal" de la 0 la $ astfel ț

0 ! absent":

25 ,ioroiu *. inetoterapie de la teorie la practic" pag. 10826 ,ioroiu *. inetoterapie de la teorie la practic" pag. 81

33



1 ! de intensitate mic"u or de perceput:ș

2 ! de intensitate mica:

3 ! de intensitate medie.

#! de intensitate mare

$! de intensitate foarte mare

PRO&RAMUL DE .INETOTERAPIE

Acest program a durat timp de 8 luni prin stabilirea unor obiecti/e

a ,re terea mobilit" ii pacientului:ș ț

b ,re terea for ei musculare membrului afectat:ș ț

c (ec"p"tarea stabilit" ii membrului afectat:ț

d ?re/enirea complica iilor:ț

e 7mbun"t" irea acti/it" ii sporti/e.ț ț

?rogramul de recuperare ba+at pe diferite tipuri de e)erci ii a fost mp"r it n % fa+e fiec"reiaț ț

fiindu!i ad"ugate n timp e)erci ii cu dificultate crescnd". iecare etap" s!a desf" urat pe parcursulț ș

a 8 luni.

AIA 0 ; 0!& I@6B ?S?B(A(

1. Mobili+area rotulei 1 minut susFjos i internFe)tern cte 3 seriiș

2. le)ie dorsal"Ffle)ie plantar" a piciorului 3 serii a cte 10 repet"ri

3. ,ontrac ia i+ometric" a c/adricepsului 10 sec. contrac ieF$ sec. rela)are 3 serii a cte 10ț ț

repet"ri

#. (ota ii interneFe)terne ale oldului 3 serii a cte 10 repet"riț ș

34





2. ,ontrac ii i+ometrice c/adriceps progresi/ cu suport sub genunchi liber cu re+isten "ț ț

ma)imal" pe gle+n" 10 sec. men inere $ sec. rela)are 3 serii a cte 10 repet"ri:ț

3. le)ie dorsal"Fplantar" gle+n" 3 serii a cte 1$ repet"ri cu men inere 2 sec. la cap"tulț

mi c"rii:ș

#. le)ieFe)tensie pasi/" a genunchiului cu ajutorul unei e arfe elastice 3 serii a cte 10ș

repet"ri cu men inere $ sec. n fle)ie:ț

$. le)ieFe)tensie pasi/" genunchi pe minge 3 serii a cte 10 repet"ri cu men inere $ sec. laț

cap"tul cursei:

%. le)ieFe)tensie pasi/" genunchi acti/ asistat" de cel"lalt picior 3 serii a cte 10 repet"ri:

&. le)ie pasi/" genunchi L alunec"ri pe podea cu prosopul 3 serii a cte 10 repet"ri cu

men inere $ sec. la cap"tul cursei:ț

8. Stnd pe scaun ridic"ri pe /rfuri i pe c"lcie 3 serii a cte 10 repet"ri:ș

36



9. 'alans"ri fa "Fspate i stngaFdreapta men inut de o crj" 3 serii a cte 10 repet"ri:ț ș ț

10. ?ropriocep ie L stnd ntr!un picior i balansarea celuilalt fa "Fspate i lateral cu nc"rcareț ș ț ș

complet" 3 serii a cte 10 repet"ri:

11. Stretching ischiogambieri 1$ sec. men inere cu & sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

12. Stretching c/adriceps 1$ sec. men inere cu & sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

13. B)tensie pasi/" genunchi 3 serii a cte $!10 minute:

1#. (eeducarea mersului cu o crj" sau dou" crje

AIA @@ ; 2F3 L #F$ SV?VMW=@ ?S?B(A(

1. Mobili+area rotulei susFjos i internFe)tern 3 serii a cte 3 minute:ș

37




ma)im" pe gle+n" 10 sec. men inereF$ sec. rela)are 3 serii a cte 10 repet"ri:ț

3. le)ie dorsal"Fplantar" la ni/elul gle+nei 3 serii a cte 1$ repet"ri cu men inere 2 sec. laț

cap"tul mi c"rii:ș

#. le)ieFe)tensie pasi/" a genunchiului cu ajutorul unei e arfe elastice 3 serii a cte 10ș

repet"ri cu men inere $ sec. n fle)ie:ț

9. le)ieFe)tensie genunchi prin rularea unui cilindru 3 serii a cte 10 repet"ri:

$. Scrierea alfabetului n aer cu degetul mare de la picior 3 serii:

%. ?ropriocep ie L luarea po+i iei de pod lent cu men inere $ sec. 3 serii a cte 10 repet"riț ț ț

; cnd X100T :

38



&. B)tensia genunchiului din decubit /entral 10 sec. men inereF$ sec. rela)are 3 serii a cte 10ț

repet"ri:

8. ?ropriocep ie L e+nd pe minge sprijin pe piciorul afectat men inere 30!%0 sec. 3 serii aț ș ț

cte 2 repet"ri:

9. 'alans"ri fa "Fspate i stngaFdreapta 3 serii a cte 10 repet"ri:ț ș

10. (idic"ri pe /rfuri i c"lcie din sprijin bipodal men inere 2 sec. 3 serii a cte 10 repet"ri:ș ț

11. ?ropriocep ie L rularea mingii cu piciorul afectat ; sprijin pe piciorul s"n"tos n fa " iț ț ș

oblic la #$T alternati/ 3 serii a cte 10 repet"ri:

12. ?ropriocep ie L stnd pe piciorul afectat men inere 10 sec. 3 serii a cte 10 repet"ri:ț ț

13. ?ropriocep ie L stnd pe piciorul afectat i balansarea celuilalt fa "Fspate i lateral timp de 3ț ș ț ș

serii a cte 30!%0 sec. men inere cu nc"rcare complet":ț

39



1#. Stretching ischiogambieri 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

1$. Stretching gamb" 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

1%. Stretching c/adriceps 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

1&. B)tensie pasi/" genunchi $!10 minute cte 3 serii:

18. (eeducarea mersului cu o crj" sau f"r"19. Mini L bicicleta $!10 minute

AIA @@@ ; #F$ L %F& SV?VMW=@ ?S?B(A(

1. Mobili+area rotulei susFjos i internFe)tern 3 serii a cte 3 minute:ș


ma)im" pe gle+n" 10 sec. men inereF$ sec. rela)are 3 serii a cte 10 repet"ri:ț

3. Abduc ii old 10 sec. men inereF$ sec. rela)are . 3 serii a cte 10 repet"riț ș ț

40



#. Adduc ii old 10 sec. men inereF$ sec. rela)are . 3 serii a cte 10 repet"ri:ț ș ț

$. Scrierea alfabetului cu degetul mare de la picior 3 serii f"r" ajutor:

%. B)tensie genunchi din decubit /entral 10 sec. men inereF$ sec. rela)are . 3 serii a cte 10ț

repet"ri:

&. ?ropriocep ie ! L luarea po+i iei de pod lent cu men inere $ sec. 3 serii a cte 10 repet"riț ț ț

8. ?ropriocep ie L e+nd pe minge sprijin pe piciorul afectat men inere %0 sec. 3 serii a cteț ș ț

2 repet"ri:

9. ?ropriocep ie L rularea mingii mpins pe dou" picioare re/enire pe cel afectat lent $ sec.ț

ducF$ sec. ntors 3 serii a cte 10 repet"ri:

41



10. ?ropriocep ie L podul cu sprijin pe ambele picioare pe minge ; mingea fi)at" la perete cuț

men inere $ sec. 3 serii a cte 10 repet"ri:ț

11. (idic"ri pe /rfuri ; bipodal cu sprijin pe minge men inere 2 sec. 3 serii a cte 10 repet"ri:ț

12. Semi genufle)iuni cu spatele sprijinit pe minge la perete $ sec. coborreF$ sec. re/enire 3

serii a cte 10 repet"ri:

13. B)tensie genunchi n lan nchis men inere $ sec. 3 serii a cte 10 repet"ri:ț ț

1#. ?ropriocep ie L stnd ntr!un picior i balansarea celuilalt fa "Fspate i lateral pacientul fiindț ș ț ș

n sprijin pe pl"cu " cuFf"r" elastic la gle+ne 3 serii a cte 10 repet"riț

42



1$. ?ropriocep ie L deplasarea lateral" pe semicerc cu banda elastic" la bru 3 serii a cte 10ț

repet"ri:

1%. (eeducarea mersului L fa " spate pe linie cu spatele pe /rfuri pe c"lcie:ț

1&. Stretching ischiogambieri 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

18. Stretching adductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

19. Stretching abductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

20. Stretching c/adriceps 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"ri:ț

21. B)tensie pasi/" genunchi 3 serii a cte 10 minute:

22. 'icicleta 3 serii a cte 10 minute 1GF>g $0(?M:

43



23. ,rosstrainer 3 serii a cte $ minute 1GF>g $0(?M

AIA @E ; %F& L 8F9 SA?VMW=@ ?S?B(A( 1. 'icicleta 1$ minute:2. Stretching ischiogambieri 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

3. Stretching adductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

#. Stretching abductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

$. Stretching c/adriceps 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

%. Mobili+area rotulei susFjos i internFe)tern 2 serii a cte 3 minuteș

&. ,ontrac ii i+ometrice c/adriceps 10 sec. men inereF$ sec. rela)are 2 serii a cte 10 repet"riț ț

cu re+isten " ma)imal" pe gle+n":ț

8. le)ia oldului cu genunchiul e)tins cu banda elastic" lent $ sec. coborreF$ sec. re/enireș

2 serii a cte 10 repet"ri:9. ripla fle)ie cu banda elastic" lent 2 serii a cte 10 repet"ri:

10. Adduc ia oldului cu banda elastic" 2 serii a cte 10 repet"ri:ț ș

11. Abduc ia oldului cu genunchiul e)tins 2 serii a cte 10 repet"ri:ț ș

12. Abduc ia oldului cu genunchiul flectat la 90U 2 serii a cte 10 repet"ri:ț ș

44



13. B)tensii ale genunchiului i oldului din decubit /entral bilateral 10 sec. men inereF$ sec.ș ș ț

rela)are 2 serii a cte 10 repet"ri:1#. (idic"ri pe /rfuri pe step 2 serii a cte 10 repet"ri:

1$. Semi genufle)iuni cu sprijin pe minge la perete i o minge mic" ntre genunchi 30 secundeș

L 1 minut men inere 2 serii:ț

1%. ,ontrac ii i+ometrice ischiogambieri 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 2 serii a cte $ț ț

repet"ri:1&. ,rosstrainer 10 minute:

18. Mers pe band" cu spatele nclina ie 10 L 1$ sec. 10 minute:ț

AIA E ; %F& L 8F9 SV?VMW=@ ?S?B(A( 1. 'icicleta:2. Stretching ischiogambieri 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

3. Stretching adductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

#. Stretching abductori 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

$. Stretching c/adriceps 1$ sec. men inereF& sec. rela)are 3 serii a cte $ repet"riț

%. Mobili+area rotulei susFjos i internFe)tern 2 serii a cte 3 minuteș

&. -eplasare lateral" cu banda elastic" la gle+n" 2 serii a cte 30 de pa i:ș

45



8. Mersul crabului 2 serii a cte 30 de pa i:ș

9. ?odul cu umerii pe minge 2 serii a cte 30 sec. L 1 minut:

10. ?odul cu picioarele sprijinite pe minge i rulea+" lent mingea 2 serii a cte 10 repet"ri:ș

11. (idic"ri pe /rfuri ; bipodal cu sprijin pe minge men inere 2 sec. 2 serii a cte 10 repet"ri:ț

12. Semi genufle)iuni cu sprijin pe minge coborre lent" pe piciorul afectat re/enire pe ambele

picioare 2 serii a cte 10 repet"ri:

13. Stnd pe piciorul afectat i balansarea celuilalt fa "Fspate i lateral sprijin pe pl"cu " cuș ț ș ț

elastic la gle+ne 2 serii a cte 10 repet"ri:

46



1#. Men inerea po+i iei de semi genufle)iune cu ambele picioare pe pl"cu e 2 serii a cte 30ț ț ț

sec. L 1 minut:

1$. Step lateral semi genufle)iuni lent 2 serii a cte 10 repet"ri:

1%. ,rosstrainer 10 minute:

1&. Mers pe band" cu spatele nclina ie 10U L 1$U 10 minute.ț

47



CAPITOLUL III

+ INTERPRETAREA DATELOR

Studiul a fost f"cut pe un singur subiect un tn"r n /rst" de 2% ani gen masculin ce a

practicat baschet de performan " timp de 1% ani. ?e parcursul carierei sale acesta a suferit unț

accident n timpul unui meci de baschet ce i!a pro/ocat un traumatism la ni/elul genunchiului.

?acientul a fost e)aminat de un medic specialist ce i!a pus diagnosticul de le+iune a

ligamentului anterior.

6a e)amenul clinic pe care i l!am f"cut pacientului am notat toate re+ultatele i dateleș

ob inute n urma m"sur"torilor i testului f"cut.ț ș

?e tot parcursul e)amin"rii sarcinile date pacientului au fost e)ecutate cu dificultate

deoarece acesta a pre+entat durere la ni/elul membrului afectat de/enind o problem" serioas" ce a

ncetinit pentru o perioad" de timp recuperarea sporti/ului.

48



?acientul a pre+entat o durere destul de mare la e)amenul clinic ct i pe parcursul primelorș

# s"pt"mni de recuperare.

,u r"bdare i cu mult" munc" am reu it s" m"sor bilan ul muscular i articular alș ș ț ș

pacientului ajutat de goniometru i for a de re+isten " proprie. 7n timpul m"sur"torilor am obser/atș ț ț

c" pacientul a/ea o mobilitate foarte sc"+ut" i musculatura coapsei i a gambei flasc".ș ș

?e parcursul testului ce a /i+at e/aluarea echilibrului am anali+at pacientul i am cules dateș

despre re+ultatele ob inute de acesta. 'inen eles i aici au fost mici probleme la nceput datorit"ț ț ș

durerii dar pe parcursul recuper"rii s!au ob inut mbun"t" iri foarte mari.ț ț

iind un sporti/ de performan " am stabilit un stil de /ia " acti/ i destul de intens dup" 2ț ț ș

luni de la nceperea recuper"ri adaptat preferin elor pacientului cu cre terea treptat" a durateiț ș

gradului i frec/en ei e)erci iilor fi+ice.ș ț ț

Am lucrat att la mobilitate la stabilitate ct i la ni/elul musculaturii pentru re/enirea ctș

mai rapid" la acti/itatea sporti/" ct i rec"p"tarea i mbun"t" irea calit" ilor motrice dobndite de!ș ș ț ț

a lungul carierei sale .

7n urma programului de recuperare am cules date pri/ind m"surarea bilan ului articularț

bilan ului muscular aprecierea durerii pacientului pre+ent" n urma traumatismului i testareaț ș

echilibrului pacientului pe care le!am repre+entat n urm"toarele tabele i graficeș

) TABELE I &RAFICEȘ

Ta$e# +

abel pri/ind m"surarea bilan ului articular pe parcursul programului de recuperareț

Mi c"riș estare ini ial"ț -up" luna a #!a estare final"le)ie #2T %$T 130T

B)tensie !20 !11 0

&rafic +

(epre+entarea grafic" m"sur"torilor bilan ului articular pe parcursul programului de recuperare ; T ț

49



Ta$e# )

abel pri/ind m"surarea bilan ului muscular pe parcursul programului de recuperareț

Mi c"riș estare ini ial"ț -up" luna a #!a estare final"le)ie 3 # $

B)tensie 2 3 $

&rafic )

(epre+entarea grafic" a m"sur"torilor bilan ului muscular pe parcursul programului de recuperareț

50



Ta$e# 9

abel pri/ind m"surarea echilibrului pe parcursul programului de recuperare

estare ini ial"ț -up" luna a #!a estare final"1$ sec. &3 sec. 1%8 sec.

&rafic 9

51



(epre+entarea grafic" a re+ultatelor ob inute la testul de echilibru pe parcursul programului deț

recuperare ; secunde

Ta$e# ;

abel pri/ind sc"derea durerii pacientului pe parcursul recuper"rii

estare ini ial"ț -up" luna a #! a estare final"# 2 0

&rafic ;

(epre+entarea grafic" a sc"derii durerii pacientului pe parcursul recuper"rii

52



CONCLUZII

?ornind de la scopul i obiecti/ele pe care le!am impus la nceputul programului deș

recuperare am ajuns la urm"toarele conclu+ii

6e+iunea ligamentului ncruci at anterior repre+int" o traum" fi+ic" dar i psihic" pentruș ș

sporti/ii de performan " deoarece inter/ine impoten a func ional" iar starea psihic" aț ț ț

sporti/ului este deteriorat" acesta fiind un factor negati/ ce poate s" ncetineasc" procesul

de recuperare . otodat" inter/ine incertitudinea sporti/ului cu pri/ire la re/enirea ct mai

rapid" n competi ie :ț

?sihicul pacientului are un rol foarte important n recuperare cu ct acesta i dore te s"ș ș

re/in" mai repede n competi ie >inetoterapeutui i /a fi mai u or s" lucre+e cu el deoareceț ș

acesta /a fi mai recepti/ la cerin ele sau sfaturile acestuia totodat" e)ecutnd e)erci iile ctț ț

mai corect posibil din punct de /edere func ional :ț

53



Se confirm" faptul c" inter/en ia prompt" a unui >inetoterapeut n astfel de le+iuni conformț

fa+elor specifice recuper"rii in le+iunile ligamentului ncruci at anterior prin mijloaceș

propice urm"rind obiecti/ele recuper"rii poate reduce perioada de inacti/itate sporti/"

a/nd certitudinea c" sporti/ul nu /a recidi/a chiar dac" acesta nu /a mai putea ajunge

niciodat" la forma de dinaintea accidentarii :

dat" cu reluarea antrenamentelor din timpul recuper"rii sporti/ul trebuie se antrene+e n

s"li cu suprafe e din lemn sa nu aib" la dispo+i ie metode moderne de antrenament ; Saliț ț

moderne cu suprafe e de cauciuc astfel e/itnd riscul unei recidi/e .ț

Att e)perien a proprie n baschetul de performan " ct si literatura de specialitate studiat"ț ț

m!au f"cut s" acord o deosebit" importan " rolului >inetoterapeutului n reintegrarea ct mai rapid"ț

a sporti/ilor n circuit antrenament i competi ie la cel mai nalt ni/el .ș ț

7n urma op inerii re+ultatelor po+iti/e la e/alu"rile finale putem spune c" programul deț

recuperare a fost corect din punct de /edere >inetoterapeutic deoarece aplicat unui pacient n

perioada postoperatorie acesta a adus mbun"t" iri n procesul de refacere.ț

BIBLIO&RAFIE

Pe %02ort c#a%ic:

1. BACIU> C. Aparatul locomotor Bditura Medical" 'ucure ti 1981:ș

2. BALINT> L. Metodologia Educa iei Fizice i Sportuluiț ș Bditura Qni/ersit" ii ransil/anieiț

2008!2009 :3. BRATU> M. Kinetoterapia în afec iunile posttraumatice ale sportivilor ț Bditura 'ren

'ucure ti 200#:ș

#. CIOROIU> &. Esen ial în anatomie i biomecanicăț ș Bditura Qni/ersit" ii Oransil/aniaOț

'ra o/ 200%:ș

$. CIOROIU> &. Kinetoterapie – de la Teorie la ractică! Editura "niversită ii Transilvaniaț

'ra o/ 2012:ș

%. CORDUN> M. Kinetologie Medicală! Bditura A)a 'ucure ti 1999:ș

&. PAPILIAN> V. Anatomia aparatului locomotor vol. # editura '@, A66:8. SBEN&E>T. Kinetologie profilactică! terapeutică i de recuperare!ș Bditura Medical"

'ucure ti 198&.ș

54



Pe %02ort e#ectronic:

1. httpFFGGG.simptome.orgFGp!contentFuploadsF2013F03F(emediu!entorsa!de!genunchi!

diagnostic!si!tratament.jpg2. httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$8%Kpo+eFimage021.jpg3. httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage002.jpg

#. httpFFGGG.esanatos.comFfilesFanatomieFmembrul!inferiorF1$$81Kpo+eFimage01%.jpg

$. httpFFGGG.sportneGs.roFcum!e/iti!accidentarile!urate!din!baschet!se!produc!1!%00!000!de!le+iuni!pe!1#8199.html

%. httpFFortopediaonline.roFcontentF/ieGF32F##F&. httpFFfrr.roF2009F12F21Fsfatul!mediculuile+iunile!ligamentului!incrucisat!anterior!lia







http://frr.ro/2009/12/21/sfatul-mediculuileziunile-ligamentului-incrucisat-anterior-lia







http://frr.ro/2009/12/21/sfatul-mediculuileziunile-ligamentului-incrucisat-anterior-lia

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	ghita-razvan-mihai
View:	239 times
Download:	1 times

recuperarea postoperatorie posttraumatica a ligamentului incrucisat anterior ( LIA )

Documents