1

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 “Dezvoltarea resurselor umane in educaţie şi formare profesionala” Titlul proiectului: “ Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale” Contract nr. POSDRU/ 57/1.3/S/30768

FORMAREA CADRELOR DIDACTICE ÎN

DOMENIUL EVALUĂRII COMPETENŢELOR

PROFESIONALE

PROGRAM C

PROIECT COFINANŢAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL

OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013

Profesori coordonatori: Nume şi prenume:

Viorica Dorin Cibotariu Lucia

Gabriela Lichiardopol Liceul Tehnologic “Ioan N.Roman”,

Constanţa

Grupa:G3

Noiembrie, 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMANIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013 OIPOSDRU

Centrul Naţional de Dezvoltare a

Învăţământului Profesional şi Tehnic

2

CUPRINS

1. Studiu de caz____________pagina 3

2. Cerinţele standardului privind evaluarea ____________pagina 21

3. Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care

conţine teorie, laborator tehnologic/instruire practică ____________pagina 27

4. Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinare ____________pagina 39

3

1. STUDIU DE CAZ

4

Am ales pentru studiu un test de evaluare sumativă, aparţinând deci metodelor tradiţionale de evaluare, pentru competenţa specifică 32.14.1. Analizează fibre textile de la Modul II - Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie, clasa a XI-a. După prezentarea testului, am realizat analiza acestuia.

MATRICE DE SPECIFICAŢII

Calificarea Tehnician designer vestimentar Modul II-Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie Clasa aXI-a

Unitatea de învăţare: Fibre textile

Competenţa specifică:

Analizează fibre textile

Niveluri cognitive conţinut

a-şi aminti

a înţelege a aplica a analiza Total itemi %

Definirea şi clasificarea fibrelor textile

1-IA1 1-IC - - 2 10 %

Structura macromoleculară şi chimică a fibrelor textile

1-IIA2 1-IA3 -

- 2 10 %

Proprietăţi fizice, mecanice şi chimice ale fibrelor textile

- 3 IA2,IA4,IIA3

4 IIA1,IIB1, III Ba,III Bb

3 IIB2,IIC III Bc

10 50 %

Metode de comparare a fibrelor textile

1-IA5 1-IB2 2 IB3,IB4

2 IB1,III A

6 30 %

Total itemi 3 6 6 5 20 100 %

% 15% 30% 30% 25% 100 %

OBIECTIVELE TESTULUI: elevii trebuie să fie capabili :

să definească fibrele textile ;

să clasifice fibrele textile;

să descrie structura fibrelor textile;

să determine proprietăţile fibrelor textile;

să compare fibrele textile în funcţie de structură şi proprietăţi;

CONŢINUTURI: Definirea şi clasificarea fibrelor textile

Structura macromoleculară şi chimică a fibrelor textile

Proprietăţi fizice, mecanice şi chimice ale fibrelor textile

Metode de comparare a fibrelor textile

5

Calificarea:Tehnician designer vestimentar Modulul II-Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie Clasa: a XI-a Numele şi prenumele elevului:

TEST DE EVALUARE

Toate subiectele sunt obligatorii.Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute. SUBIECTUL I (30 puncte) I.A.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:. 10 puncte 1. Melana este o fibră:

a. artificială; b. minerală; c. sintetică; d. vegetală.

2.Proprietatea care determină alegerea procesului tehnologic de prelucrare a fibrelor este: a.culoarea; b.luciul; c.lungimea; d.neşifonabilitatea.

3 Zonele cristaline din structura macromoleculară a fibrei îi conferă acesteia :

a. elasticitate; b. flexibilitate; c. higroscopicitate;

d. rezistenţă 4.Fibra cea mai groasă este:

a.Nm 500; b.Nm 1000; c.Nm 2500; d.Nm 3000.

5.Aspectul la microscop al celulei de in este: a. circulară; b.curbată; c. cu solzi; d. fusiformă.

I.B.Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi încercuiţi litera A,dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F,dacă apreciaţi că enunţul este fals.Reformulaţi enunţurile considerate false,astfel încât ele să devină adevărate. 10 puncte

6

A.F. 1 Sub acţiunea flăcării,fibra de poliester se contractă,se topeşte şi formează o perlă tare la rece. A.F. 2. Firele obţinute din fibre lungi sunt mai rezistente decât cele obţinute din fibre scurte. A.F. 3. Pentru combaterea microorganismelor, fibrele textile se tratează cu substanţe antistatizante.

A.F. 4. Prevenirea efectului Pilling se poate realiza prin creşterea torsiunii firelor. I.C.În coloana A sunt indicate fibre textile,iar în coloana B,natura acestora.Scrieţi în spaţiul liber din faţa coloanei A, litera corespunzătoare naturii fibrelor cuprinse în coloana B. 10 puncte Coloana A Coloana B Fibre textile Natura fibrelor 1)acetat a) chimică din polimeri naturali 2) bumbac b) chimică din polimeri sintetici 3)in c) naturală animală 4) lână d) naturală minerală 5) poliamidă e) naturală vegetală din seminţe f) naturală vegetală din tulpini

SUBIECTUL II (30 puncte) II.A.Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineţi un enunţ corect: 8 puncte 1. Albirea este operaţia de tratare a materialelor textile cu substanţe ----------(1)---------- pentru îndepărtarea ---------(2)----------. 2.Componenta de bază din structura mătăsii naturale este ----------(3)---------- . 3. Împâslirea este proprietatea fibrelor de lână determinată de prezenţa--------(4)-------- la suprafaţă . II.B.Scrieţi informaţiile corecte în funcţie de cerinţe. 6 puncte 1. Enumeraţi trei articole tehnice obţinute din fibre de cânepă. 2.Scrieţi în dreptul fiecărei proprietăţi din tabel fibra textilă corespunzătoare:

Proprietate Fibra textilă

1.cea mai higroscopică fibră textilă naturală

2.cea mai lucioasă fibră textilă naturală

3.cea mai rezistentă fibră la acţiunea luminii

II.C. Luciul este o proprietate care poate fi modificată în funcţie de destinaţia fibrei textile. Explicaţi cum se poate modifica luciul următoarelor fibre textile:bumbac, in, mătase naturală şi poliester, precizând denumirea operaţiei corespunzătoare fiecărei fibre. 16 puncte SUBIECTUL III (30 puncte) III.A. Un magazin comercializează produse confecţionate, printre care se află:lenjerie de corp, paltoane şi corturi.Pe etichetele acestor produse sunt indicate materiile prime: lână, poliacrilonitril, bumbac. Asociaţi fiecărui produs materia primă corespunzătoare ;argumentaţi alegerea,precizând o proprietate a fibrei respective care o recomandă pentru produsul respectiv. 10 puncte III.B. 1.Se dau fibrele F1, F2 având caracteristicile: F1:L=6000m F2:L=15000m M=1,5g M=2,5g Fr=2cN Fr=1,5cN

7

a.Să se calculeze fineţea exprimată în Td,Ttex şi Nm. b.Să se calculeze tenacitatea. c.Să se ordoneze crescător fibrele,după rezistenţă. 20 puncte

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE SUBIECTUL I TOTAL :30p I.A. 10 p 1.c;2.c;3.d;4.a;5.d Pentru fiecare răspuns corect se acorda câte 2p;pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. I.B.10 p 1-A;2-A;3-F;4-A. Pentru fiecare răspuns corect se acorda câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. Se acordă 2p pentru modificarea corectă a enunţului fals,pentru oricare dintre următoarele variante: Pentru combaterea încărcării cu electricitate statică, fibrele textile se tratează cu substanţe antistatizante. Pentru combaterea microorganismelor, fibrele textile se tratează cu substanţe antiseptice. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. I.C.10 p 1-a;2-e;3-f;4-c;5-b. Pentru fiecare asociere corectă se acorda câte 2p, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p SUBIECTUL II TOTAL: 30 p II.A. 8 p (1)-oxidante (2)-pigmenţilor (3)-fibroina (4)-solzilor Pentru fiecare răspuns corect,se acordă câte 2p;pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia,0p. II.B1 3 p Exemple de articole tehnice din cânepă: sfori, frânghii, prelate, saci, pânze de vele, furtun de apă. Se consideră corecte oricare trei articole din enumerarea de mai sus.Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. II.B.2. 3p 1-lâna

8

2-mătase 3-poliacrilonitril Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.

II.C.16 p Luciul fibrelor enumerate poate fi modificat prin aplicarea unor tratamente chimice specifice fiecărui tip de fibră. Pentru răspuns corect se acordă 4p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. Aceste tratamente sunt: -pentru bumbac- mercerizare; -pentru in- cotonizare; -pentru mătase naturală- degomare; -pentru poliester- matisare. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. SUBIECTUL III TOTAL 30 p III.A.10 p

Produs Materie primă Proprietate materie primă

lenjerie de corp bumbac proprietăţi igienice foarte bune-izolare termică,permeabilitate la aer,permeabilitate la apă,hidrofilie,higroscopicitate.

palton lână capacitate de izolare termică

corturi poliacrilonitril rezistenţă foarte bună la lumină şi intemperii

Pentru fiecare corelaţie corectă se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. Pentru precizarea corectă a câte uneia dintre proprietăţile fibrelor de mai sus,se acordă punctajul astfel: -3p-pentru precizarea unei proprietăţi corecte la bumbac; -câte 2p,pentru câte o proprietate corectă la lână,respectiv la PNA. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. III.B. 20 p a.Nm=L(m)/M(g) Tden=9000/Nm Nm1=6000/1,5=4000 Tden1=9000/4000=2,25den Nm2=15000/2,5=6000 Tden2=9000/6000=1,5den b.Te=Fr(cN)/Tden (cN/den) Te1=2/2,25=0,88cN/den Te2=1,5/1,5=1cN/den c.Te1;Te2 Pentru fiecare formulă corectă şi înlocuire corectă se acordă câte 1 punct; pentru fiecare calcul şi unitate de măsură corectă se acordă câte 0,5 puncte. -formule:1x3p=3p

9

-înlocuiri:6x1p=6p -calcule: 6x0,5p=3p şi -unităţi de măsură 6x0,5p=3p. La punctul c) se acordă 5p pentru ordonare corectă.

10

ANALIZA TESTULUI 1.STABILIREA SCOPULUI PROBEI

Testul are drept scop evaluarea sumativă a competenţei “Analizează fibre textile” din

Modulul II –„Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie”, de la clasa

a XI-a, calificarea „Tehnician designer vestimentar”. Evaluarea va avea deci o funcţie de

certificare şi selecţie.Este o evaluare normativă, va compara elevii între ei.Momentul evaluării

este la sfârşitul unităţii de competenţă „Fibre textile”, iar grupul ţintă va fi reprezentat de elevii

clasei a XI a, calificarea “Tehnician designer vestimentar.”Beneficiarii direcţi vor fi elevii şi

profesorul, iar cei indirecţi-părinţii şi agenti economici.

2.PRECIZAREA OBIECTIVELOR/COMPETENŢELOR VIZATE CA EVALUARE Competenţa specifică:

Analizează fibre textile Obiectivele testului: elevii trebuie să fie capabili :

să definească fibrele textile ;

să clasifice fibrele textile;

să descrie structura fibrelor textile;

să determine proprietăţile fibrelor textile;

să compare fibrele textile în funcţie de structură şi proprietăţi;

Informatiile care se doresc se referă la cunoştinţe privind clasificarea, structura şi

proprietăţile fibrelor textile, precum şi la abilităţi de determinare şi comparare a proprietăţilor fibrelor textile. 3.CALITĂŢILE INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

Validitatea este calitatea probei de a măsura efectiv ceea ce proiectantul testului doreşte ca acesta să măsoare. O validitate scăzută diminuează credibilitatea datelor obţinute prin aplicarea probei.Se exprimă în următoarele forme pe care le-am analizat în testul propus: - validitate de construct – testul are la bază definiţii explicite, pertinente şi relevante ale aspectelor pe care îşi propune să le măsoare;itemii sunt formulaţi clar şi concis; pentru evaluarea competenţei specifice menţionate formularea itemilor utilizează noţiunile care se doresc a fi evaluate; din acest punct de vedere consider că testul propus este valid; - validitate de conţinut – testul acoperă uniform şi consistent conţinuturile avute în vedere;dacă analizăm matricea de specificaţii, am putea concluziona că nu toate conţinuturile sunt evaluate la toate nivelurile taxonomice.Totuşi partea din conţinuturi care este evaluată este reprezentativă şi esenţială, deci consider că testul este valid şi din acest punct de vedere ; - validitatea de administrare - se referă la climatul în care se desfăşoară proba,climat care trebuie să fie asigurat pentru toţi elevii, respectiv la calitatea instructajului înainte de începerea probei, la instrumentele puse la dispoziţie pentru efectuarea probei şi atitudinea examinatorului în timpul probei. Din acest punct de vedere testul este unul anunţat elevilor şi planificat la începutul anului şcolar.Toate condiţiile de desfăşurare a probei au fost îndeplinite.

Fidelitatea este calitatea de a oferi rezultate similare în condiţiile administrării identice, la populaţii similare sub aspect statistic.Astfel există o serie de factori care influenţează fidelitatea unui test: - lungimea testului – cu cât este mai lung, cu atât mai mari vor fi şansele să diferenţieze mai bine între nivelurile apropiate de performanţă; testul propus se încadrează în dimensiuni corespunzătoare pentru a fi considerat fidel; - împrăştirea scorurilor – se referă la diferenţele dintre cel mai mare şi cel mai mic scor obţinut;această diferenţă este de şase puncte; - dificultatea testului – un test prea uşor sau prea dificil pentru grupul de subiecţi testaţi va fi caracterizat de o redusă împrăştiere a scorurilor, ceea ce influenţeză negativ fidelitatea;

11

rezultatele pentru testul propus au avut o distribuţie conform clopotului lui Gauss, din tabelul frecvenţei notelor, reprezentat mai jos, iar împrăştierea lor s-a făcut pe o arie largă; şi din acest punct de vedere testul poate fi considerat fidel; - obiectivitatea testului – exprimă o caracteristică legată de diferenţele ce pot apărea în cazul cotării aceluiaşi test de persoane diferite;baremul de corectare şi de notare oferă informaţii precise astfel încât să nu existe diferenţe între cotări realizate de persoane diferite. Funcţionalitatea – calitatea testului de a fi administrat şi interpretat cu uşurinţă;testul poate fi administrat uşor, timpul necesar pentru administrare este de 50 minute, iar baremul de corectare şi notare oferă informaţiile necesare pentru a putea fi uşor cotat. Calitatea proiectării instrumentelor de evaluare trebuie să reflecte: - eficacitatea sistemului ( gradul de realizare a obiectivelor educaţionale) – pusă în evidenţă prin măsurarea performanţelor/rezultatelor şcolare; -eficienţa sistemului (modul de utilizare a resurselor în vederea obţinerii rezultatelor educaţionale) – exprimată prin corelarea performanţelor cu resursele/condiţiile în care acestea au fost dobândite. Astfel pentru a analiza eficacitatea am prezentat rezultatele obţinute de elevi la test. Acesta s-a finalizat cu rezultatele pe elevi şi pe itemi conform tabelelor şi graficului de mai jos.Testul este format din 18 itemi obiectivi, semiobiectivi, respectiv tip rezolvare de probleme, cu grad diferit de dificultate.

REZULTATE TESTE Nr.crt. Nume şi prenume elev Nota

1. BACIU I. IULIA 7

2. BALLARIN G. FLAVIA 4

3. BORTAŞ LAURA -

4. CĂLIGĂ S. AMALIA -

5. CEAPĂ D. FLORINA 4

6. CHIRIŢĂ G. ADRIANA 5

7. CONDULIMAZI C. SORIN 4

8. COŞALI V. SEMA 6

9. DAMIAN G. ANDREEA 9

10. GHENCEA C. ANA MARIA 6

11. GRIGORAŞ E. C. ANDREEA 7

12. LĂMUREANU D.SILVIA MIHAELA

8

13. LĂUDATU CRISTINA 6

14. MANEA DANIEL 5

15. MILEA P. IULIANA -

16. OPREA V. ELENA 9

17. PÂNTESCU I. BOGDAN 10

18. PĂUN N. ELENA 8

19. PAVEL P. BIANCA 4

20. PETRIŞOR G. ROXANA 7

21. STOICA C. ANAMARIA 8

22. URSU V. MIHAELA 6

23. STĂNILĂ SILVIU -

CLASA MODUL NR ELEVI

ÎNSCRIŞI

NR ELEVI

CARE AU

SUSŢINUT

TESTUL

NR TOTAL NOTE

SUB

5

5-

6,99

7-

8,99

9-

10

XI A M II 23 19 4 6 6 3

12

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nr. elevi

0 0 0 4 2 4 3 3 2 1

Figura nr. 1.Frecvenţa notelor obţinute de elevi

Media clasei:6,47 Se observă că predomină notele sub 7. Analiza Swot a testului

PUNCTE TARI: -test structurat corespunzător; -testare unitară la nivel de unitate şcolară.

PUNCTE SLABE: -rezultate slabe (multe note sub 7); -slaba motivare şi implicare a elevilor.

OPORTUNITĂŢI: -rezultatele testelor constituie un punct de plecare pentru activitatea didactică,sunt un sistem de referinţă pentru strategiile ce vor fi adoptate.

AMENINŢĂRI: -testele constituie un motiv de stres pentru elevi; -programe şcolare prea încărcate; -slaba încadrare pe piaţa muncii a proaspeţilor absolvenţi

După aplicarea şi corectarea testului, am centralizat rezultatele elevilor într-un tabel care conţine punctajul obţinut de fiecare elev pe fiecare item. Itemii au fost grupaţi în tabel pe niveluri cognitive, aşa cum rezultă din matricea de specificaţii. Am convertit punctajele din tabel în plus-uri şi minus-uri, într-un alt tabel .Am notat cu (+) itemii la care elevul a răspuns corect sau la care a obţinut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv şi cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns corect (Tabel nr.1 şi 2)

Realizarea itemilor:

Nr. itemi IA IB I C IIA II B II C III A III B

Nivel taxonomic A înţelege A-şi aminti

A aplica

A înţelege

A aplica

A analiza

A analiza

A analiza

A aplica

Nr. elevi care l-au realizat

în totalitate

19 19 15 13 13 13 4 3

Parţial - - - - - 2 - -

Deloc - - 4 6 6 4 15 16

0

2

4

6

8

10

Nota

Nr. elevi

13

14

Modul II -Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielarie-clasa aXIa;Calificarea Tehnician designer vestimentar Rezultate test -unitate de învâţare Analizează fibre textile Tabel nr.1-Punctajele obținute de elevi pe itemi şi niveluri taxonomice

Nivel

taxonomic

A-si

aminti

A intelege A-si

aminti

A

analiza

A

intelege

A aplica A

intelege

A aplica A analiza A

aplica

Oficiu Total

Elev

Item

IA1

2P

IA2

2P

IA3

2P

IA4

2P

IA5

2P

IB1

2P

IB2

2P

IB3

4P

IB4

2P

IC

10P

IIA

8P

IIB1

3P

IIB2

3P

IIC

16P

IIIA

10P

IIIB

20P

E1 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 70

E2 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 40

E3 -

E4 -

E5 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 40

E6 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 10 50

E7 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 40

E8 2 2 2 2 2 2 2 4 2 8 3 3 16 10 60

E9 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 20 10 90

E10 2 2 2 2 2 2 2 4 2 8 3 3 16 10 60

E11 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 70

E12 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 10 80

E13 2 2 2 2 2 2 2 4 2 8 3 3 16 10 60

E14 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 10 50

E15 -

E16 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 20 10 90

E17 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 20 10 100

E18 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 10 80

E19 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 10 40

E20 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 70

E21 2 2 2 2 2 2 2 4 2 10 8 3 3 16 10 10 80

E22 2 2 2 2 2 2 2 4 2 8 3 3 16 10 60

E23 -

15

Modul II-Materii prime,produse textile si materiale auxiliare din textile-pielarie-clasa aXIa;Calificarea Tehnician designer vestimentar Rezultate test -unitate de invatare Analizează fibre textile Tabel nr.2-Tabel de evaluare/elev

Nivel

taxonomic

a-si

aminti

A intelege a-si

aminti

A

analiza

A

intelege

A aplica A

intelege

A aplica A analiza A

aplica Total

(+)

Total

(-) Elev

Item

IA1

2P

IA2

2P

IA3

2P

IA4

2P

IA5

2P

IB1

2P

IB2

2P

IB3

4P

IB4

2P

IC

10P

IIA

8P

IIB1

3P

IIB2

3P

IIC

16P

IIIA

10P

IIIB

20P

E1 + + + + + + + + + + + + + + - - 14 2

E2 + + + + + + + + + + - - - - - - 10 6

E3 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

E4 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

E5 + + + + + + + + + + - - - - - - 10 6

E6 + + + + + + + + + + - - - + - - 11 5

E7 + + + + + + + + + + - - - - - - 10 6

E8 + + + + + + + + + - + + + + - - 13 3

E9 + + + + + + + + + + + + + + - + 15 1

E10 + + + + + + + + + - + + + + - - 13 3

E11 + + + + + + + + + + + + + + - - 14 2

E12 + + + + + + + + + + + + + + + - 15 1

E13 + + + + + + + + + - + + + + - - 13 3

E14 + + + + + + + + + + - - - + - - 11 5

E15 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

E16 + + + + + + + + + + + + + + - + 15 1

E17 + + + + + + + + + + + + + + + + 16 -

E18 + + + + + + + + + + + + + + + - 15 1

E19 + + + + + + + + + + - - - - - - 9 6

E20 + + + + + + + + + + + + + + - - 14 2

E21 + + + + + + + + + + + + + + + - 15 1

E22 + + + + + + + + + - + + + + - - 13 3

E23 - - - - - - - - - - - - - - - - - - Total(+) 19 19 19 19 19 19 19 19 19 15 13 13 13 15 4 3 Total(-) - - - - - - - - - 4 6 6 6 4 15 16

16

17

Din analiza rezultatelor se observă slaba atingere a nivelurilor de analiză şi aplicare din cadrul itemilor de tip rezolvare de probleme, deci slaba aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea de probleme. Este necesar să se lucreze exerciţii practice şi studii de caz care să le dezvolte elevilor capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea de probleme, respectiv creativitatea. Consider aşadar că nu trebuie revizuit conţinutul itemilor, ci trebuie lucrat suplimentar cu elevii care nu au atins aceste niveluri.De asemenea, elevii trebuie să fie sprijiniţi pentru ca să li se dezvolte trăsături de personalitate ca încrederea în forţele proprii, independenţa în gândire, trăsături care să le permită abordarea cu încredere a tuturor tipurilor de subiecte.

4. Categorii de beneficiari ai evaluării Cel mai semnificativ aspect al evaluării se referă la informaţiile furnizate care se vor repercuta asupra predării şi învăţării. Astfel deontologia evaluării oferă un set de valori care se aplică următorilor beneficiari: - evaluatori – asocierea rezultatelor învăţării cu indicatori cantitativi sau calitativi; astfel evaluarea ne arată cât de bine comunicăm cu elevii, cât de eficiente sunt metodele şi materialele didactice pe care le utilizăm, care sunt atitudinile şi interesele elevilor; - evaluaţi (în cazul nostru elevii, dar oferă informaţii şi pentru părinţii elevilor) – se referă la poziţia ocupată într-o ierarhie, recunoaşterea efortului investit pentru pregătire, feed-back asupra nivelului atins în realizarea obiectivelor, reglarea efortului etc.;absenţa evaluării îl dezorientează şi îl demobilizează pe elev;în acelaşi timp evaluarea va avea implicaţii şi asupra relaţiilor interpersonale, realizează o anumită identitate socială; - procesul evaluării – informaţii despre obiectivitatea evaluării; - societate - informaţii despre modul cum au fost valorificate investiţiile făcute în educaţie, despre calitatea pregătirii elevilor aflaţi în diferite trepte ale sistemului de învăţământ, informaţiile putând fi utilizate pentru integrarea absolvenţilor pe piaţa locurilor de muncă. 5.Criteriul normativ versus criterial în notare Criteriul normativ se referă la realizarea de comparaţii între elevi privind performanţele şi nu indică ceea ce un elev poate să facă. În tabelul nr. 1 am centralizat pe verticală rezultatele obţinute de elevi, concretizate în punctaje, respectiv în note şcolare, din care se poate face ierarhizarea acestora. Evaluarea criterială ne furnizează informaţii despre ceea ce poate face un elev. Pentru analiza coeficientului de realizare a fiecărui tip de item se pot calcula următorii indici: • Indicele de dificultate: reprezintă proporţia celor care au răspuns corect din numărul total de elevi; are valori cuprinse între 0 şi 1; acest indice este calculat pentru fiecare item al testului în tabelul următor.

IA1

IA2

IA3

IA4

IA5

IB1

IB2

IB3

IB4

IC IIA IIB1 IIB2

IIC IIIA

IIIBa

IIIBb

IIIBc

1 1 1 1 1 1 1 1 1

0,7 0,6 0,6 0,6 0,7 0,2 0,1 0,1 0,1

Astfel itemii IA şi IB sunt foarte uşori, în timp ce itemii III B a,b,c sunt consideraţi foarte dificili. • Indicele de discriminare: exprimă corelaţia dintre rezultatele la un item şi un criteriu intern sau extern (de exemplu testul din care face parte itemul respectiv); are valori cuprinse între -1 şi 1.

Din analiza tabelului de evaluare nr.2 rezultă că există itemi care sunt rezolvaţi corect de foarte puţini elevi, corespunzători obiectivelor 3 şi 4, respectiv:

să determine proprietăţile fibrelor textile;

să compare fibrele textile în funcţie de structură şi proprietăţi.

18

Tot din tabel rezultă că pentru aceste obiective există şi itemi care au fost rezolvaţi de către toţi elevii, deci putem spune că obiectivele au fost atinse de către toţi elevii, dar de către unii, într-un procent mai mic. Pentru aceşti elevi este necesar să stabilim cauzele care au condus la obţinerea acestor rezultate slabe, cauze care pot ţine de factori individuali, cum ar fi capacitatea scăzută de memorare, dificultăţi de învăţare, capacitate de comunicare scrisă şi orală scăzută, precum şi cauze care ţin de mediul din care provin elevii, mediu care încurajează absenteismul, în care elevii se confruntă cu lipsuri materiale, cu părinţi dezinteresaţi de situaţia şcolară a elevilor. După stabilirea cauzelor trebuie realizat un plan de măsuri de remediere pentru elevii care au obţinut rezultate slabe: -pregătire suplimentară; -sarcini de lucru centrate pe elev;sarcini de lucru cu grad de dificultate diferit, pe baza nivelului de cunoştinţe sau abilităţi comune, dar şi a nivelului de achiziţii anterioare; -studiu individual; -teme pentru acasă cu grade diferite de dificultate; -creşterea atractivităţii orelor de curs prin folosirea mijloacelor audio-video; -accentuarea caracterului practic şi aplicativ al orelor de laborator tehnologic şi instruire practică în şcoală în scopul adaptării rapide la cerinţele pieţei muncii; -vizite de studiu la agenţii economici; -utilizarea fişelor de autoevaluare, a miniproiectelor şi a portofoliului, ca metode alternative de

evaluare;

-diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat prin: gradarea sarcinilor, fixarea de sarcini diferite în

funcţie de rezultatele evaluării, prezentarea temelor în mai multe moduri.

De asemenea, este recomandat să le precizăm elevilor tipul de comportament social pe

care aşteptăm să şi-l formeze, cum ar fi: salutul, punctualitatea, sprijinul reciproc în rezolvarea

sarcinilor etc. Ei trebuie să ştie care este nivelul pe care l-au atins în aceste competenţe şi ce

trebuie să facă în continuare pentru a şi le însuşi.

6.Cerinţele standardului privind evaluarea Pentru unitatea de competenţă Materii prime şi materiale pentru industria textilă şi de pielărie şi competenţa specifică Analizează fibre textile am selectat cerinţele standardului în privinţa evaluării şi am realizat corelarea acestor cerinţe cu instrumente de evaluare relevante. CLASA a XI-a Domeniul: Industrie textilă şi pielărie Calificarea: Tehnician designer vestimentar Modul II - Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie Unităţi de competenţă tehnice specializate : 32.14.Materii prime şi materiale pentru industria textilă şi de pielărie

Competenţa 32.14. 1. Analizează fibre textile

Referinţă la

standard Referinţă la proba de evaluare

UC C Probele/ Itemii se referă la:

Tipuri de probe/ itemi

Conţinut

32.14 32.14.1. Clasificarea fibrelor textile după diferite criterii.

probă orală naturale, obţinute pe cale chimică

Clasificarea fibrelor textile după diferite criterii.

probă scrisă / itemi de tip pereche,alegere

naturale, obţinute pe cale chimică

19

multiplă

Precizarea structurii fibrelor textile

probă orală fibra – macromoleculară ( zone cristaline, amorfe) , chimică (polimerul de bază) ;

Precizarea structurii fibrelor textile

probă scrisă/ itemi de completare, alegere multiplă

fibra – macromoleculară ( zone cristaline, amorfe) , chimică (polimerul de bază) ;

Determinarea proprietăţilor fibrelor textile utilizând metode specifice

probă orală Proprietăţi: fizice (masa specifică, culoare, luciu, lungime, fineţe, higroscopicitate), mecanice ( rezistenţa la rupere, alungirea la rupere, comportarea la frecare), chimice Metode: organoleptice, probe de ardere, microscopic, analize chimice

Determinarea proprietăţilor fibrelor textile utilizând metode specifice

probă practică Proprietăţi: fizice (masa specifică, culoare, luciu, lungime, fineţe, higroscopicitate), mecanice ( rezistenţa la rupere, alungirea la rupere, comportarea la frecare), chimice Metode: organoleptice, probe de ardere, microscopic, analize chimice

Compararea fibrelor textile

probă practică Comparare după : structură morfologică, proprietăţi, domeniul de utilizare

Compararea fibrelor textile

probă orală Comparare după : structură morfologică, proprietăţi, domeniul de utilizare

Din punct de vedere al cerinţelor standardului privind evaluarea, se poate observa că pentru determinarea proprietăţilor fibrelor textile, respectiv pentru compararea fibrelor textile, se propun probe orale şi practice, în timp ce testul propune itemi de diferite tipuri în proba scrisă. Concluzii Acţiunea de evaluare trebuie să conţină, pe lîngă verificarea si aprecierea rezultatelor, şi evaluarea procesului, a strategiei care a condus la aceste rezultate; informatiile obţinute în urma evaluării vor fi utilizate în cazul testului prezentat: - pe tot parcursul derulării modulului; - în analiza rezultatelor învăţării în cadrul catedrei tehnice; - în elaborarea probelor ulterioare de evaluare; - în realizarea planurilor remediale. De asemenea, în evaluare trebuie să se ţină seama şi de factori cum sunt:competenţele relaţionale, comunicarea profesor-elev, disponibilităţi de integrare socială, atitudine etc.Rezultatele evaluării trebuie să se centreze şi asupra rezultatelor pozitive, pe lângă sancţionarea celor negative.

20

Probele bazate pe memorie trebuie să fie înlocuite de cele bazate pe rezolvare de probleme, pe capacitatea de a opera cu cunoştinţele respective, de a realiza transferuri şi aplicaţii. O eficienţă crescută a evaluării se obţine prin folosirea unei diversităţi de instrumente de evaluare curentă şi periodică. Acestea trebuie să aibă criterii precise de apreciere a performanţelor elevilor şi să fie relevante pentru comportamentele dezirabile cuprinse în obiectivele didactice. Evaluarea trebuie să conducă la perfecţionarea activităţii didactice şi la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare.

21

2.Cerinţele standardului privind evaluarea

22

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie Clasa a X-a Modul I- Tehnologii generale din textile-pielărie Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul: 44.13.Caracterizarea materiilor prime, a produselor textile şi a materialelor auxiliare din textile-pielărie. 44.12.Prelucrarea materiilor prime Competenţe specifice: CS1- Descrie produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie CS2- Descrie procesul tehnologic de finisare a produselor textile CS3- Descrie procesul tehnologic de transformare a ţesăturilor şi tricoturilor în produse finite CS4- Descrie procesul tehnologic de obţinere a pieilor finite CS5- Descrie procesul tehnologic de transformare a pielii şi înlocuitorilor din piele în produse finite

Referinţă la standard

Referinţă la proba de evaluare

UC C Probele/ Itemii se referă la:

Tipuri de probe/ itemi

Conţinut

44.13. CS1

Clasificarea produselor textile după diferite criterii.

probă orală Produse textile: fire, ţesături, tricoturi Criterii de selectare : - fire : după natura materiei prime, tehnologia de filare, după structură, după modul de prezentare, după lungimea fibrelor din care sunt realizate, după destinaţie, după aspect -ţesături : după natura materiei prime,după destinaţie, după structură/ mod de legare, după aspect, tricoturi : după natura materiei prime,după destinaţie, după structură, după forma obţinută pe maşinile de tricotat

Aplicarea metodelor de calcul şi operarea cu transformări în calcule pentru determinarea proprietăţilor produselor textile

probă scrisă/itemi tip alegere multiplă şi tip rezolvare de probleme

Fineţe-indici de fineţe:Ttex,Tden, Nm. Rezistenţă, tenacitate, lungime de rupere Alungire la rupere- absolută şi relativă, grad de elasticitate

Estimarea şi verificarea rezultatelor obţinute prin calcule în ceea ce priveşte proprietăţile produselor textile.

probă practică Interpretarea valorilor: prin comparare cu probele etalon / martor, norme interne, standarde

Identificarea compoziţiei fibroase a firelor

probă practică Identificare după: -aspectul la microscop -organoleptic -proba de ardere:comportarea în timpul arderii, miros, reziduu.

23

Determinarea proprietăţilor produselor textile utilizând diferite metode

probă practică Determinări proprietăţi : - fire: fineţe, torsiune, rezistenţă şi alungire la tracţiune; - ţesături şi tricoturi: - fizice : lăţime/lungime, masă specifică, grosime, desime; - mecanice : rezistenţă şi alungire la rupere, rezistenţă la uzură prin frecare, (elasticitate, extensibilitate, deşirabilitate – specifice tricoturilor) - igienico- funcţionale :permeabilitate la aer şi apă,capacitate de izolare termică,hidrofilia, higroscopicitatea - de aspect : stabilitate dimensională, capacitate de revenire din şifonare, drapajul, flexibilitatea, transparenţa

Clasificarea materialelor auxiliare

probă orală Materiale auxiliare : - pentru confecţii textile – captuseli, intarituri, urniture - pentru confecţii din piele şi inlocuitori- textile, metalice, chimice, din lemn

Clasificarea materialelor auxiliare

probă scrisă/ itemi de tip pereche

Materiale auxiliare : - pentru confecţii textile – captuseli, intarituri, furnituri - pentru confecţii din piele şi inlocuitori- textile, metalice, chimice, din lemn

Selectarea materiilor prime necesare unui produs

probă practică Materii prime de bază: ţesături , tricoturi Materii prime auxiliare: căptuşeli, întărituri, aţă, nasturi, accesorii

Clasificarea pieilor şi a înlocuitorilor după diferite criterii

probă orală Criterii de clasificare: provenienţă, flexibilitate, finisaj, utilizare

Clasificarea pieilor şi a înlocuitorilor după diferite criterii

probă scrisă/ itemi cu alegere duală

Criterii de clasificare : provenienţă, flexibilitate, finisaj, utilizare

44.12. CS2 Ordonarea operaţiilor din procesele de finisare în funcţie de materia primă

probă orală Operaţii: pregătire partizi, detaşare, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, degomare, vopsire, imprimare, apretare chimică, scămoşare, fixare, tundere, presare. Materia primă: fibre celulozice, proteice, chimice

Ordonarea operaţiilor din procesele de finisare în funcţie de materia primă

probă scrisă/itemi de ordonare şi itemi de completare

Operaţii: pregătire partizi, detaşare, descleiere, curăţire alcalină, mercerizare, degomare, vopsire, imprimare, apretare chimică, scămoşare, fixare, tundere, presare. Materia primă: fibre celulozice, proteice, chimice

24

Precizarea substanţelor folosite pentru efectuarea diferitelor operaţii de finisare folosind terminologia de specialitate

probă orală Tipuri de coloranţi:acizi, direcţi, de cadă, de sulf, formaţi direct pe materialul textil, de dispersie, reactivi, pigmenţi.

Selectarea substanţelor folosite la finisarea produselor textile în funcţie de scopul operaţiei şi compoziţie

probă practică Tipuri de coloranţi:acizi, direcţi, de cadă, de sulf, formaţi direct pe materialul textil, de dispersie, reactivi, pigmenţi.

CS3 Clasificarea îmbrăcămintei după diferite criterii.

probă orală Criterii de clasificare: tipul materiei prime de bază, compoziţia fibroasă a materiei prime, sezon, vârsta şi sexul purtătorului, grupa de conformaţie, punctul de sprijin pe corp, complexitate, destinaţie.

Clasificarea îmbrăcămintei după diferite criterii.

probă practică Criterii de clasificare: tipul materiei prime de bază, compoziţia fibroasă a materiei prime, sezon, vârsta şi sexul purtătorului, grupa de conformaţie, punctul de sprijin pe corp, complexitate, destinaţie.

Enumerarea etapelor şi operaţiilor procesului de producţie din confecţii

probă orală Etape: recepţia materiei prime, pregătirea pentru croire, croire, confecţionare, finisare, înmagazinare

Enumerarea etapelor şi operaţiilor procesului de producţie din confecţii

probă practică Etape: recepţia materiei prime, pregătirea pentru croire, croire, confecţionare, finisare, înmagazinare

Definirea operaţiilor procesului de producţie din confecţii

probă orală Recepţia: cantitativă, calitativă Pregătirea pentru croire: control, şablonare, calculul loturilor, şpănuire. Croire: secţionare, decupare Confecţionare: prelucrare repere, asamblare repere. Finisare

Definirea operaţiilor procesului de producţie din confecţii

probă scrisă/item de tip răspuns scurt

Recepţia: cantitativă, calitativă Pregătirea pentru croire: control, şablonare, calculul loturilor, şpănuire. Croire: secţionare, decupare Confecţionare: prelucrare repere, asamblare repere. Finisare

Ordonarea etapelor procesului de producţie din confecţii

probă scrisă/ item de ordonare

Etape: recepţia materiei prime, pregătirea pentru croire, croire, confecţionare, finisare, înmagazinare

Explicarea condiţiilor tehnice de realizare a operaţiilor de pregătire pentru confecţionare.

probă orală Condiţii tehnice de şablonare pe material: uni, cu sens, cu carouri, cu dungi Condiţii tehnice de secţionare Condiţii tehnice de decupare

25

Explicarea condiţiilor tehnice de realizare a operaţiilor de pregătire pentru confecţionare.

probă scrisă/item de tip răspuns scurt

Condiţii tehnice de şablonare pe material: uni, cu sens, cu carouri, cu dungi Condiţii tehnice de secţionare Condiţii tehnice de decupare

Corelarea operaţiilor cu utilajele specifice – în cadrul procesului de producţie

probă practică Selectarea utilajelor în funcţie de : tipul produsului, materia primă, condiţii specificate în documentaţia tehnică Produse de îmbrăcăminte: - din ţesătură - din tricot

Identificarea diferitelor tipuri de repere ale produselor vestimentare.

probă orală Identificarea pe: - produs confecţionat -schiţă -fotografie Tipuri de produse : - cu sprijin pe linia umărului -cu sprijin pe linia taliei

Identificarea diferitelor tipuri de repere ale produselor vestimentare.

probă practică Identificarea pe: - produs confecţionat -schiţă -fotografie Tipuri de produse : - cu sprijin pe linia umărului -cu sprijin pe linia taliei

Precizarea structurii procesului tehnologic de confecţionare.

probă orală Etape: prelucrarea detaliilor, asamblarea detaliilor, finisarea produsului.

Precizarea structurii procesului tehnologic de confecţionare.

probă practică Etape: prelucrarea detaliilor, asamblarea detaliilor, finisarea produsului.

Alegerea parametrilor tratamentului umidotermic în funcţie de caracteristicile materialelor

probă practică Parametri :temperatură, umiditate, timp, presiune Caracteristicile materialelor: compoziţie fibroasă

CS4 Precizarea scopului operaţiilor tehnologice de obţinere a pielii finite

probă orală Etape: conservarea pieilor crude, pregătirea pieilor pentru tăbăcire, tăbăcirea, finisarea Piei: conservate, tabacite, finisate

Precizarea scopului operaţiilor tehnologice de obţinere a pielii finite

probă scrisă/itemi de tip completare

Etape: conservarea pieilor crude, pregătirea pieilor pentru tăbăcire, tăbăcirea, finisarea Piei: conservate, tabacite, finisate

CS5 Identificarea pieselor componente ale articolelor de încălţăminte şi articolelor de marochinărie.

probă orală Piese: piesele ansamblului superior şi inferior al încălţămintei, piesele articolelor de marochinărie

Identificarea pieselor componente ale articolelor de încălţăminte şi articolelor de marochinărie.

probă scrisă/ itemi de tip întrebare structurată

Piese: piesele ansamblului superior şi inferior al încălţămintei, piesele articolelor de marochinărie

26

Precizarea scopului operaţiilor tehnologice pentru confecţionarea articolelor de încălţăminte şi articolelor de marochinărie.

probă scrisă/ itemi de tip întrebare structurată

Etape: tăierea pieselor, prelucrarea pieselor, îmbinarea pieselor, formarea spaţială, finisarea produsului, înmagazinarea

27

3.Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care conţine

teorie, laborator tehnologic/instruire practică

28

INSTRUMENT DE EVALUARE SUMATIVĂ Domeniul: Industrie textilă şi pielărie Clasa a X-a Modul I - Tehnologii generale din textile-pielărie Instrumentul de evaluare propune un test şi o probă practică pentru evaluarea sumativă a modulului.

1.Competenţe specifice: CS1- Descrie produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie CS2- Descrie procesul tehnologic de finisare a produselor textile CS3- Descrie procesul tehnologic de transformare a ţesăturilor şi tricoturilor în produse finite CS4- Descrie procesul tehnologic de obţinere a pieilor finite CS5- Descrie procesul tehnologic de transformare a pielii şi înlocuitorilor din piele în produse finite 2.Obiectivele evaluării: Cunoştinţe -să determine proprietăţile firelor textile; -să compare firele din punct de vedere al valorii fineţilor; -să ordoneze operaţiile de pregătire a materialelor celulozice conform procesului tehnologic; -să clasifice produsele de îmbrăcăminte în funcţie de diverse criterii; -să selecteze materialele de bază şi auxiliare pentru confecţionarea unui produs; -să definească operaţiile procesului de producţie din confecţii; -să enumere condiţiile care trebuie îndeplinite la şablonare, secţionare, decupare; -să reprezinte schematic structura procesului tehnologic de confecţionare a unui produs de îmbrăcăminte; -să precizeze scopul operaţiilor tehnologice de prelucrare a pielii; -să diferenţieze sortimente de piei care apar în procesul de prelucrare, în funcţie de aspect; -să enumere piesele componente ale încălţămintei; -să enumere operaţiile procesului tehnologic de confecţionare a produselor din piele şi înlocuitori. Deprinderi -să identifice compoziţia fibroasă a fibrelor, utilizând diferite probe; - să identifice produse textile; -să determine proprietăţile produselor textile, respectând cerinţele impuse de diferite probe; -să selecteze tipul de substanţă utilizată pentru colorarea materialului, corespuzător tipului de fibră; - să identifice produse de îmbrăcăminte, reperele principale, respectiv secundare ale acestora; - să selecteze utilajele în funcţie de cusăturile realizate, având în vedere tipul materialului de bază şi forma cusăturilor; - să explice semnificaţia simbolurilor care se referă la instrucţiunile de întreţinere a produsului, având la dispoziţie produsul cu eticheta de întreţinere.

29

Atitudini -să proiecteze sarcinile; -să respecte etapele procesului tehnologic; -să respecte NTSM; -să execute corect operaţiile de identificare a produselor textile, a produselor de îmbracăminte, respectiv a reperelor acestora, respectând cerinţele impuse de diferite tipuri de probe. 3. Matricea de specificaţii

Niveluri cognitive Conţinuturi

a-şi aminti

a înţelege a aplica a analiza Total itemi %

Produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie

1-I A 2 1- I C

1-III 1-I A 1

- 4 36,3

Procesul tehnologic de finisare a produselor textile

1-I D 1-II A 1 2 18,2

Procesul tehnologic de transformare a ţesăturilor şi tricoturilor în produse finite

1-II B 1 1-II B 2 2 18,2

Procesul tehnologic de obţinere a pieilor finite

1-I B 1 1-II A 2

2 18,2

Procesul tehnologic de transformare a pielii şi înlocuitorilor în produse finite

1-II C 1 9,1

Total itemi

3 4 3 1 11 100 %

% 27,2 36,3 27,2 9,3

4.Conţinuturi Produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie Procesul tehnologic de finisare a produselor textile Procesul tehnologic de transformare a ţesăturilor şi tricoturilor în produse finite Procesul tehnologic de obţinere a pieilor finite Procesul tehnologic de transformare a pielii şi înlocuitorilor în produse finite

30

5. Test de evaluare sumativă Domeniul: Industrie textilă şi pielărie

Modul I - Tehnologii generale din textile-pielărie Clasa a X-a

Numele şi prenumele elevului:

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Toate subiectele sunt obligatorii.Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute. SUBIECTUL I ( 30 puncte) I.A.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 4 puncte 1. Firul cel mai subţire este:

a. 5,5 tex; b. 50 den; c. 54 dtex; d. Nm 180.

2.Valoarea torsiunii pentru care firul are rezistenţă maximă se numeşte torsiune: a.absolută; b.critică; c.maximă; d.relativă.

I.B.Citiţi cu atenţie enunţul de mai jos şi încercuiţi litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.În cazul în care enunţul este fals, reformulaţi acest enunţ, astfel încât el să devină adevărat. 4 puncte A.F. 1.Pielea conservată este pielea care a suferit o serie de transformări fizico-chimice şi mecanice, uşor umflată, de culoare alb-gălbuie, cu aspect gelatinos. I.C.În coloana A sunt indicate materiale auxiliare, iar în coloana B, exemple de denumiri comerciale ale acestora.Scrieţi în spaţiul liber din faţa coloanei A, litera corespunzătoare denumirii comerciale cuprinse în coloana B. 16 puncte

Coloana A Materiale auxiliare

Coloana B Exemple de denumiri comerciale

1. Căptuşeli a. Canafas

2. Furnituri b. Dantelă

3. Garnituri c. Fermoar

4. Întărituri d. Piele

e. Serj

31

I.D.Se dau următoarele operaţii de pregătire a materialelor celulozice: curăţare alcalină, spălare, pregătire partizi, detaşare locală a petelor, pârlire, descleiere. Aşezaţi aceste operaţii în ordinea logică a fluxului tehnologic. 6 puncte SUBIECTUL II (30 puncte) II.A.Completaţi spaţiile libere astfel încât să obţineţi un enunţ corect: 8 puncte 1. Albirea este operaţia de tratare a materialelor textile cu substanţe ----------(1)---------- pentru îndepărtarea ---------(2)----------. 2.Scopul operaţiei de ungere este de a obţine ---------(3)----------rezistenţei la rupere şi de a ---------(4)---------- indicele de absorbţie a apei . II.B.Scrieţi informaţiile corecte în funcţie de cerinţe. 5 puncte 1.Definiţi secţionarea. 2.Enumeraţi cel puţin trei condiţii care trebuie respectate la o şablonare corectă.

II.C. În figura de mai jos este reprezentat un articol din piele şi înlocuitori.

Figura nr.1.Articol din piele şi înlocuitori. 1. Identificaţi produsul. 2.Notaţi elementele componente ale acestuia, corespunzător cifrelor de pe desen. 3.Enumeraţi etapele procesului tehnologic de confecţionare a produselor din piele. 4. Identificaţi în figură tipurile de cusături . 17 puncte SUBIECTUL III (30 puncte) Un fir textil are următoarele caracteristici : fineţea 50den, forţa de rupere P= 8N, lungimea iniţială 320 mm şi lungimea finală 480mm. Să se calculeze :

a.lungimea de rupere; b.tenacitatea; c.alungirea absolută; d.alungirea relativă. 30 puncte

32

5. Barem de corectare şi notare SUBIECTUL I TOTAL 30puncte I.A. 4p 1.c;2.b Pentru fiecare răspuns corect se acorda câte 2p;pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. I.B.4 p 1-F Pentru răspuns corect se acorda 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. Se acordă 2p pentru modificarea corectă a enunţului fals, pentru oricare dintre următoarele variante: Pielea gelatină este pielea care a suferit o serie de transformări fizico-chimice şi mecanice, uşor umflată, de culoare alb-gălbuie, cu aspect gelatinos. Pielea conservată este pielea care a fost supusă unor metode de stopare a atacului microorganismelor, în vederea păstrării ei în condiţii optime, fără a suferi degradări. Pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. I.C.16 p 1-e;2-c;3-b;4-a. Pentru fiecare asociere corectă se acorda câte 4p, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p I.D.6 p pregătire partizi, detaşare locală a petelor, pârlire, descleiere, spălare , curăţare alcalină. Pentru răspuns corect se acorda 6p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. SUBIECTUL II TOTAL 30 puncte II.A. 8 p (1)-oxidante (2)-pigmenţilor (3)-creşterea (4)-micşora Pentru fiecare răspuns corect,se acordă câte 2p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. II.B1 2 p Secţionarea este operaţia de divizare a şpanului în porţiuni mai mici, pentru a putea fi transportat la maşina de croit şi a se evita alunecarea foilor de material în timpul decupării. Pentru răspuns corect se acordă 2p; pentru răspuns incomplet sau parţial corect, se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. II.B.2. 3p -şabloanele se aşează astfel încât firul indicat pe şablon să corespundă cu direcţia firului de urzeală; -se vor respecta toate indicţiile înscrise pe şablon; -se vor respecta sensul flauşului, al desenului, poziţia carourilor pentru toate reperele componente.

33

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p.Se vor puncta oricare alte condiţii respectate la aşezarea şabloanelor pe material.

II.C.17 p 1. Pantof pentru bărbaţi. Pentru răspuns corect se acordă 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. 2.Elementele componente:1-căputa, 2-carâmb, 3-limba, 4-căptuşeala, 5-talpa, 6-tocul, 7-branţul. Pentru fiecare element identificat corect, se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. 3.Etapele procesului tehnologic de confecţionare a produselor din piele: pregătirea materialelor, tăierea pieselor, prelucrarea pieselor, îmbinarea pieselor, finisarea produsului, înmagazinarea. Pentru fiecare etapă corectă, se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. 4. Tipurile de cusături : de îmbinare, de întărire, ornamentale. Pentru fiecare tip de cusătură , se acordă câte 1p; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. SUBIECTULIII TOTAL 30 puncte

a.Lr=P(cN)/Tt

Td=9Tt→ Tt= Td/9=50/9=5,5tex Lr=800/5,5=145,45km. b.Te=P(cN)/ Td=800/50=16cN/den. c.Δl=lf-li=480-320=160mm

d.ε=(Δl/li)x100(%)=(160/320)x100=50%

Pentru fiecare formulă corectă,înlocuire corectă,calcul corect,respectiv unitate de măsură scrisă corect se acordă punctaj, după cum urmează: -formule:6x2p=12p -înlocuiri:5x1p=5p -calcule:5x2p=10p -unităţi de măsură:3x1p=3p 6. Conversia punctaj test - notă În ceea ce priveşte nota atribuită testului, am ales acordarea unui punctaj total de 100 puncte, iar pentru conversia în notă am folosit formula: Nota=nr. total puncte obţinute x10 / număr total puncte Acest tip de notare analitică are avantajul că realizează o apreciere obiectivă, asigurând rigurozitatea notării.

34

7. Proba practică- studiu de caz

Domeniul: Industrie textilă şi pielărie Modul I - Tehnologii generale din textile-pielărie Clasa a X-a

Numele elevului Nota acordată

Toate subiectele sunt obligatorii.Punctajul se acordă conform baremului ataşat probei practice.

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.

Activitatea se va desfăşura în atelierul de confecţii.

Resurse: produse de îmbrăcăminte, mostre din materialul de bază din care au fost realizate produsele, sursă de flacără, pensetă, lupă textilă.

Răspundeţi cerinţelor următoare, alegându-vă materialele, instrumentele şi aparatura necesară şi completând tabelul de mai jos. Aveţi la dispoziţie câte un produs, câte o mostră din materialul de bază din care a fost realizat produsul şi 50 minute. 1.Identificaţi natura firului din care este realizată mostra de material, utilizând proba de ardere şi având la dispoziţie sursa de flacără şi pensetă în 5 minute.

2.a) Precizaţi tipul materialului de bază din care este realizat produsul, având în vedere criteriile de clasificare ale produselor textile, având la dispoziţie mostre de material, lupă textilă şi pensetă,în 5 minute. Argumentaţi răspunsul. b) Determinaţi desimea mostrei de material, având la dispoziţie lupă textilă şi pensetă.Veţi efectua câte trei determinări, apoi veţi calcula valoarea medie a acestora. Pentru valoarea medie sunt admise toleranţe de + 2o / 5cm. Aveţi la dispoziţie 15 minute. c) Enumeraţi materialele auxiliare utilizate pentru confecţionarea produsului dat, în 3 minute.

3. Alegeţi tipul de substanţă utilizată pentru colorarea materialului, corespuzător tipului de fibră identificată la subiectul 1. Aveţi la dispoziţie mai mulţi coloranţi şi 5 minute. 4.Identificaţi produsul de îmbrăcăminte şi precizaţi categoria de produse din care face parte din punct de vedere al punctului de sprijin pe corp, în 2 minute. 5. Identificaţi detaliile principale, respectiv secundare ale produsului de îmbrăcăminte,având la dispoziţie produsul, cel puţin 2 repere, în 3 minute. 6.a)Reprezentaţi schematic structura procesului tehnologic de confecţionare a produsului identificat, precizând cele 3 etape de lucru şi definirea acestora, în 5 minute;

35

b) Precizaţi utilajul cu care s-au realizat cusăturile de la tivuri, având în vedere tipul materialului de bază şi forma cusăturii, în 2 minute; c) Identificaţi simbolul care se referă la temperatura de călcare a produsului şi explicaţi simbolul, având la dispoziţie produsul cu eticheta de întreţinere, în 5 minute.

Item Răspuns

1.Natura firului după comportarea la ardere

Miros Comportarea în timpul arderii

Reziduu Fibră

2.a)Identificare material de bază

2.b)Determinare desimi

Do1(nr. o / 5 cm) Do2(nr. o / 5 cm) Do3(nr. o / 5 cm) Do(nr. o / 5 cm)

Dv1(nr. o / 5 cm) Dv2(nr. o / 5 cm) Dv3(nr. o / 5 cm) Dv(nr. o / 5 cm)

2.c)Materiale auxiliare

3.Substanţă pentru colorare

4.Identificare produs şi categorie din punct de vedere al punctului de sprijin

Produs Categorie

5. Identificare detalii principale, secundare

Detalii principale Detalii secundare

6.a)Structura procesului tehnologic

Etape:

Definiţie etapa 1:

Definiţie etapa 2:

Definiţie etapa 3:

6.b)Utilaj pentru cusăturile de la tivuri

6.c)Temperatura de călcare

36

8. Formularea criteriilor de evaluarwe şi a descriptorilor de performanţă

Criteriul Descriptori de performanță Minim Optim Maxim

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

Alege cel puţin un instrument sau aparat

Alege cel puţin două instrumente sau aparate

Alege penseta, sursa de flacără, lupa textilă

Identificarea firului, respectarea etapelor de lucru

Respectă etapele şi identifică două din trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii

Respectă etapele şi identifică toate trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii

Respectă etapele şi identifică toate trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii, identifică fibra

Identificarea materialului - - Identifică tipul de produs textil-tricot

Determinarea desimii, respectarea etapelor de lucru

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 6 o/cm

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 4 o/cm

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 2 o/cm

Identificarea materialelor auxiliare

Identifică un material auxiliar

Identifică două materiale auxiliare

Identifică trei materiale auxiliare

Alegerea colorantului în funcţie de natura fibrei

- - Alege colorantul reactiv

Identificarea produsului de îmbrăcăminte

- - tricou

Identificarea detaliilor Identifică două din patru

Identifică trei din patru Identifică patru detalii, încadrându-le în categoriile corespunzătoare

Reprezentarea schemei procesului tehnologic de confecţionare a produsului

Enumeră cele trei etape

Enumeră cele trei etape şi defineşte o etapă

Enumeră şi defineşte cele trei etape

Identificarea utilajelor în funcţie de cusăturile realizate

- - Uberdec

Identificarea simbolurilor de pe eticheta de întreţinere

- - Temperatură medie de călcare

Încadrare în timp Termină cel puţin cinci din zece sarcini de lucru

Termină cel puţin şapte din zece sarcini de lucru

Termină toate sarcinile de lucru

9. Schema de notare

Nr.crt

Criterii de realizare şi ponderea acestora

Indicatorii de realizare şi punctajul maxim

Punctaj acordat

1. Primirea şi planificarea sarcinii de lucru

25 % Ţinuta -echipament 5 p

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate

10 p

37

sarcinilor de lucru

Sunt respectate regulile de protecţie a mediului, respectiv de sănătate şi securitate a muncii

10 p

2 Realizarea sarcinii de lucru 60 % Identificarea firului, respectarea etapelor de lucru

8 p

Identificarea materialului

2 p

Determinarea desimii, respectarea etapelor de lucru

15 p

Identificarea materialelor auxiliare

2 p

Alegerea colorantului în funcţie de natura fibrei

2 p

Identificarea produsului de îmbrăcăminte

2 p

Identificarea reperelor 5 p

Reprezentarea schemei procesului tehnologic de confecţionare a produsului

10 p

Identificarea utilajelor în funcţie de cusăturile realizate

2 p

Identificarea simbolurilor de pe eticheta de întreţinere

2 p

Oficiu 10 p

3 Proiectarea şi promovarea sarcinii realizate

15 % Terminologia de specialitate e folosită corect

7 p

Încadrare în timp 8 p

10.Fişa de observare a modului de realizare a probei

Nr.crt Criterii de realizare

Indicatorii de realizare Punctaj maxim

Punctaj acordat

Elev 1

Elev 2

...

1. Realizarea sarcinii de lucru

Identificarea firului, respectarea etapelor de lucru

8 p

Identificarea materialului 2 p

Determinarea desimii, respectarea etapelor de lucru

15 p

38

Identificarea materialelor auxiliare

2 p

Alegerea colorantului în funcţie de natura fibrei

2 p

Identificarea produsului de îmbrăcăminte

2 p

Identificarea reperelor 5 p

Reprezentarea schemei procesului tehnologic de confecţionare a produsului

10 p

Identificarea utilajelor în funcţie de cusăturile realizate

2 p

Identificarea simbolurilor de pe eticheta de întreţinere

2 p

11.Fişa de observare a comportamentului/ atitudinii

Nr.crt

Criterii de realizare

Indicatorii de realizare şi ponderea acestora

Punctaj obţinut

Punctaj acordat

Elev 1 Elev 2

...

1. Primirea şi planificarea sarcinii de lucru

Ţinuta -echipament 5 p

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

10 p

Sunt respectate regulile de protecţie a mediului, respectiv de sănătate şi securitate a muncii

10 p

2. Proiectarea şi promovarea sarcinii realizate

Terminologia de specialitate e folosită corect

7p

Încadrare în timp 8 p

12. Conversia punctaj test - notă În ceea ce priveşte nota atribuită probei practice, am ales acordarea unui punctaj total de 100 puncte, la fel ca în testul precedent, iar pentru conversia în notă am folosit formula: Nota=nr. total puncte obţinute x10 / număr total puncte Acest tip de notare analitică are avantajul că realizează o apreciere obiectivă, asigurând rigurozitatea notării.

39

4.Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinare

40

Am ales pentru elaborarea probei de evaluare transdisciplinare o probă de laborator pentru evaluarea sumativă a unităţii de competenţă „Fire textile” de la Modulul II -„ Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie”. Modulul se studiază în clasa a XI-a , la calificarea „Tehnician designer vestimentar.” Unităţile de competenţă pentru abilităţile cheie precizate în Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei - „Comunicare” , ,,Procesarea datelor numerice”, ,,Gândire critică şi rezolvarea de probleme” , ,,Managementul relaţiilor interpersonale” se formează şi se aprofundează la fiecare modul. În clasa a XI – a se formează abilităţile cheie corespunzătoare unităţilor de competenţă:

“Procesarea datelor numerice”;

“Managementul relaţiilor interpersonale”. Pentru unitatea de competenţă tehnică specializată 32.14.”Materii prime şi materiale pentru industria textilă şi de pielărie”, având competenţele specifice: 32.14. 1. Analizează fibre textile; 32.14. 2. Analizează produse textile; 32.14. 3. Caracterizează materiile prime din pielărie; 32.14.4. Caracterizează materiale auxiliare, am ales pentru evaluare competenţa ,,Analizează produse textile”. Aceasta va fi evaluată în cazul probei de laborator împreună cu abilităţile cheie ,,Procesarea datelor numerice” şi ,,Managementul relaţiilor interpersonale” . Aceste abilităţi cheie corespund profilului de formare al absolventului de învăţământ liceal, filiera tehnologică, la care se vor atinge astfel: - utilizarea de modalităţi de comunicare, într-o varietate de situaţii;

- utilizarea conceptelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale; - integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială . Modulul pentru care am elaborat proba practică are legături cu mai multe discipline cuprinse în planul de învăţământ, după cum este reprezentată transdisciplinaritatea în figura de mai jos.Din acest motiv, modulul a fost selectat în variantele anterioare de susţinere a examenului de bacalaureat drept una dintre probele de susţinere a examenului. 1.Conţinuturi evaluate: 1.Identificarea naturii firului. 2.Structura chimică a fibrelor. 3.Determinarea fineţii firelor. 4.Proprietăţi chimice ale fibrelor. Comportarea la agenţi oxidanţi.

41

2.Transdisciplinaritate

3. Proba practică Domeniul: Industrie textilă şi pielărie Clasa a XI-a Calificarea:Tehnician designer vestimentar Modul II - „ Materii prime, produse textile şi materiale auxiliare din textile-pielărie” Tema: Fire textile Obiectivele evaluării:

să identifice natura firelor utilizând diferite metode;

să precizeze stuctura chimică a fibrelor în funcţie de natura acestora;

să determine fineţea firelor prin metodele cunoscute;

să albească fire textile utilizând substanţe oxidante corespunzătoare.

Grupa-Numele elevilor Nota acordată

Toate subiectele sunt obligatorii.Punctajul se acordă conform baremului ataşat probei practice.

Timpul efectiv de lucru este de 50 minute.

MATEMATICĂ

calcule

Subiectul 3

CHIMIE:

agenţi de albire,

coloranţi,

polimeri

Subiectele 1, 4

FIZICĂ:

multipli,

submultipli

Subiectul 3

BIOLOGIE:

mod de obţinere

al fibrei:de la

plante, animale

Subiectul 2

Modul II

42

Activitatea se va desfăşura în cabinetul de specialitate.

Resurse: fire şi fibre textile, pensete, surse de flacără, rigle, balanţe analitice, agenţi de albire, pahare, microscoape.

Răspundeţi cerinţelor următoare, alegându-vă materialele, instrumentele şi aparatura necesară, completând tabelul de mai jos. Aveţi la dispoziţie fire, fibre textile din care sunt realizate firele şi 50 minute. Veţi lucra în grupe de câte 4 elevi, în care vă veţi repartiza sarcinile. La expirarea timpului, veţi alege un raportor al grupei care va prezenta rezultatele, precum şi contribuţia fiecărui membru la rezolvarea sarcinilor de lucru. 1.a).Identificaţi natura firului utilizând metodele cunoscute de identificare: -cu ajutorul microscopului; -organoleptic; - prin proba de ardere. b). Reprezentaţi aspectul la microscop al fibrei identificate, în secţiune longitudinală şi transversală.

2.a). Precizaţi polimerul care stă la baza fibrei identificate la punctul precedent. b).Precizaţi modul de obţinere al fibrei identificate. 3.a).Determinaţi fineţea firului, exprimată în Nm, având la dispoziţie riglă pentru măsurarea lungimii şi balanţă analitică pentru cântărire.Veţi efectua câte trei determinări, apoi veţi calcula valoarea medie a acestora. Pentru valoarea medie sunt admise toleranţe de + 5%. b).Folosind relaţiile de transformare dintre indicii de exprimare a fineţii, exprimaţi fineţea medie obţinută în Nm la subpunctul precedent în: tex, den şi dtex.

4.a).În funcţie de natura firului, identificată la punctul 1, alegeţi agentul de oxidare utilizat pentru albirea firului. Aveţi la dispoziţie mai mulţi agenţi oxidanţi. b).Realizaţi albirea firului, respectând parametrii de lucru specifici agentului de oxidare.

Item Răspuns

1.a).Natura firului după comportarea la ardere

Miros Comportarea în timpul arderii

Reziduu Fibră

1.b).Reprezentare aspect la microscop a fibrei din care este realizat firul

Secţiune longitudinală Secţiune transversală

2.a)Polimer de bază Denumire polimer Formulă generală

43

2.b).modul de obţinere al fibrei-operaţii

3.a)Fineţea exprimată în Nm

Nm1 Nm2 Nm3 Nm

3.b)Fineţea exprimată în:

Ttex

Tden

Tdtex

4.a).Agent de oxidare

4.b).Parametri de lucru:

-temperatura:

-concentraţie soluţie:

4. Formularea criteriilor de evaluare şi a descriptorilor de performanţă Criteriul Descriptori de performanță

Minim Optim Maxim

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

Alege cel puţin trei instrumente sau aparate

Alege cel puţin cinci instrumente sau aparate

Alege pensete, surse de flacără, rigle, balanţe analitice, agenţi de albire, pahare, microscoape

Identificarea naturii firului, după comportarea în timpul arderii, respectarea etapelor de lucru

Respectă etapele şi identifică două din trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii

Respectă etapele şi identifică toate trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii

Respectă etapele şi identifică toate trei aspecte ale modului de comportare în timpul arderii, identifică fibra

Reprezentare la microscop secţiune transversală secţiune longitudinală secţiune longitudinală ţi transversală

Polimer de bază Denumire polimer Formulă generală Denumire polimer şi formulă generală

Modul de obţinere al fibrei-operaţii Cel puţin jumătate din operaţiile de obţinere

Cel puţin trei sferturi din operaţiile de obţinere

Toate operaţiile de obţinere

Determinarea fineţii exprimate în Nm, respectarea etapelor de lucru

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 10 %

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 7%

Respectă etapele şi diferenţa dintre valoarea măsurată şi cea corectă este de + 5%

Fineţea exprimată în Ttex Scriere corectă a formulei

Scriere corectă a formulei, înlocuire

Scriere corectă a formulei,înlocuire, calcul corect

Fineţea exprimată în Tden Scriere corectă a formulei

Scriere corectă a formulei, înlocuire

Scriere corectă a formulei, înlocuire, calcul corect

Fineţea exprimată în Tdtex Scriere corectă a formulei

Scriere corectă a formulei,înlocuire

Scriere corectă a formulei, înlocuire, calcul corect

Alegerea agentului de oxidare în funcţie de natura fibrei

- - Alege agentul de oxidare corespunzător

Parametrii de lucru temperatura concentraţia temperatura şi concentraţia

44

5. Schema de notare Nr.crt

Criterii de realizare şi ponderea acestora

Indicatorii de realizare şi punctajul maxim

Punctaj acordat

1. Primirea şi planificarea sarcinii de lucru

25 % Ţinuta -echipament 5 p

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

10 p

Sunt respectate regulile de protecţie a mediului, respectiv de sănătate şi securitate a muncii

10 p

2 Realizarea sarcinii de lucru 60 % Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

7 p

Identificarea naturii firului, după comportarea în timpul arderii, respectarea etapelor de lucru

10 p

Reprezentare la microscop

8 p

Polimer de bază 3 p

Modul de obţinere al fibrei-operaţii

2 p

Determinarea fineţii exprimate în Nm, respectarea etapelor de lucru

10 p

Fineţea exprimată în Ttex

2 p

Fineţea exprimată în Tden

2 p

Fineţea exprimată în Tdtex

2 p

Alegerea agentului de oxidare în funcţie de natura fibrei

2 p

Parametrii de lucru 2 p

Oficiu 10 p

3 Proiectarea şi promovarea sarcinii realizate

15 % Terminologia de specialitate e folosită corect

7 p

Lucrul în echipă 4 p

Încadrare în timp 4 p

45

6.Fişa de observare a modului de realizare a probei

Nr.crt Criterii de realizare

Indicatorii de realizare Punctaj maxim

Punctaj acordat

Elev 1

Elev 2

...

1. Realizarea sarcinii de lucru

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

7 p

Identificarea naturii firului, după comportarea în timpul arderii, respectarea etapelor de lucru

10 p

Reprezentare la microscop 8 p

Polimer de bază 3 p

Modul de obţinere al fibrei-operaţii 2 p

Determinarea fineţii exprimate în Nm, respectarea etapelor de lucru

10 p

Fineţea exprimată în Ttex 2 p

Fineţea exprimată în Tden 2 p

Fineţea exprimată în Tdtex 2 p

Alegerea agentului de oxidare în funcţie de natura fibrei

2 p

Parametrii de lucru 2 p

7.Fişa de observare a comportamentului/ atitudinii

Nr.crt

Criterii de realizare

Indicatorii de realizare şi ponderea acestora

Punctaj obţinut

Punctaj acordat

Elev 1 Elev 2

...

1. Primirea şi planificarea sarcinii de lucru

Ţinuta -echipament 5 p

Alegerea aparaturii şi a instrumentelor necesare, adaptate sarcinilor de lucru

10 p

Sunt respectate regulile de protecţie a mediului, respectiv de sănătate şi securitate a muncii

10 p

2. Proiectarea şi promovarea sarcinii realizate

Terminologia de specialitate e folosită corect

7p

Lucrul în echipă 4 p

Încadrare în timp 4 p

8. Conversia punctaj test - notă În ceea ce priveşte nota atribuită probei practice, am ales acordarea unui punctaj total de 100 puncte, iar pentru conversia în notă am folosit formula: Nota=nr. total puncte obţinute x10 / număr total puncte

46

O altă variantă de rezolvare pentru proba de evaluare transdisciplinară a avut ca punct

de plecare un text pe care l-am elaborat pentru o activitate din curriculumul transdisciplinar

opţional „Învăţare pentru societatea cunoaşterii” destinat elevilor de clasa a XI-a. Acest

curriculum a fost propus în cadrul proiectului „ Proces educaţional optimizat în viziunea

competenţelor societăţii cunoaşterii.”

Activitatea face parte din tema care se referă la “Potenţialul uman creator, descoperiri şi

invenţii care au revoluţionat lumea”. Astfel această primă activitate – “Cronologia invenţiilor şi

descoperirilor ştiinţifice; invenţii care prin aplicabilitatea lor ne influenţează viaţa în mod

constructiv” poate fi abordata prin prisma mai multor discipline.Ea dezvoltă capacităţile creative

ale elevilor şi transformă actul de învăţare într-o activitate eficientă şi plăcută.Elevii au ocazia să

îmbine informaţiile din mai multe domenii în cadrul unor teme transdisciplinare care le dezvoltă

gândirea analitică şi creativitatea.

1. Text pentru transdisciplinaritate

Cronologia invenţiilor şi descoperirilor ştiinţifice

Motto:

“Dacă am o mie de idei şi doar una se dovedeşte a fi bună, sunt mulţumit” (Alfred Nobel)

O invenţie este o rezolvare sau o realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoaşterii care

prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut până atunci. Ea se poate referi la realizarea

unui obiect fizic (dispozitiv, material, substanţă) sau a unui procedeu de producţie. Este

rezultatul unei convergenţe a tehnologiilor actuale într-un mod nou şi unic şi se poate realiza în

urma satisfacerii unei anumite necesitaţi umane sau ca o împlinire a dorinţei unui inventator de

a face ceva mai rapid sau mai eficient.

O scurtă selecţie cronologică a invenţiilor este prezentată în continuare:

- 1524 – ceasornicul, Peter Henlein (Germania) ;

- 1551 – turbina cu aburi ;

- 1565 – creionul, Conrad Gesner (Elveţia) ;

- 1570 – telescopul, Leonard Digges (Anglia), Taqi al-Din (Egipt) ;

- 1589 – maşina de tricotat, William Lee (Anglia) ;

- 1609 – microscopul, Hans Lippershey, Hans Janssen, Zacharias Janssen (Olanda) ;

- 1631 – şublerul, Pierre Vernier (Franţa) ;

- 1643 – barometrul, Torricelli (Italia) ;

- 1700 – pianul, Bartolomeo Cristofori (Italia) ;

47

- 1714 – termometrul cu mercur, Daniel Fahrenheit (Germania) ;

- 1752 – paratrăznetul, Benjamin Franklin (SUA) ;

1775 – submarinul, Davin Bushnell (SUA) ;

- 1776 – motorul cu aburi, James Watt (Scoţia) ;

- 1784 – lentila bifocală, Benjamin Franklin (SUA) ;

- 1816 – stetoscopul, Rene Laennec (Franţa) ;

- 1818 – bicicleta, Karl Drais (Germania) ;

- 1821 – motorul electric, Michael Faraday (Anglia) ;

- 1829 – locomotiva cu aburi, George Stephenson (Anglia) ;

- 1834 – alfabetul Braille, Louis Braille (Franţa) ;

- 1862 – pasteurizarea, Louis Pasteur, Claude Bernard (Franţa) ;

- 1873 – pantalonii blue-jeans, Levi Strauss (SUA) ;

- 1891 – fermoarul, Whitcomb L. Judson (SUA);

- 1910 – motorul cu reacţie, Henri Coandă (România) ;

- 1946 – cuptorul cu microunde, Percy Spencer (SUA) ;

- 1972 – tomografia computerizată, Godfrey Newbold Hounsfield (Marea Britanie) ;

- 1980 – compact discul (CD), Philips Electronic (Olanda) ąi Sony Corporation (Japonia)

şi lista rămâne deschisă...

O descoperire ştiinţifică reprezintă descrierea, observarea sau demonstrarea

experimentală a unor fenomene şi procese din natură care încă nu au fost observate. De

exemplu, o nouă descoperire ştiintifică este izolarea unui compus chimic nou în stare naturală,

descoperirea şi descrierea unei specii vegetale sau animale etc.

Exemple de descoperiri ştiinţifice:

-1895 – Wilhelm Conrad Röntgen-RAZELE X-radiologia;

-penicilina-Alexander Fleming - 1928;

-acidul acetilsalicilic – Felix Hoffmann 1949 ;

-praful de puşcă a fost descoperit de călugării taoişti în secolul al IX-lea, atunci când încearcau

să sintetizeze „elixirul vieţii” ;

- sticla securizată a fost descoperită de un cercetător care a dărâmat un pahar Berzelius

murdar de pe un raft; când a observat că recipientul, deşi spart, nu s-a împrăştiat în zeci de

cioburi pe podea, şi-a a dat seama că plasticul pe care îl conţinuse cândva a căptuşit paharul

pe interior şi l-a împiedicat să se împrăştie când a fost spart;

48

-în 1938, Roy Plunkett, chimist la DuPont, a combinat tetrafluoretilena (TFE) cu acid clorhidric în

speranţa că va realiza un agent frigorific mai bun;de fapt el a obţinut teflon, iar în 1954, inginerul

francez Marc Grégoire crează prima tigaie căptuşită cu acest material;

-în 1964, Stephanie Kwolek crea o nouă fibră uşoară, dar rezistente din care să se poată

confecţiona pneuri; când Kwolek a creat fibre din acest material a constat că ele erau foarte

rezistente, un material de cinci ori mai rezistent ca oţelul care a fost utilizat ulterior pentru

vestele antiglonţ;

- radioactivitatea este opera fizicianului Henri Becquerel, în timp ce lucra cu Pierre şi Marie

Curie; în 1896 el a încercat să vadă dacă mineralele naturale fluorescente pot produce raze X

dacă sunt lăsate mai mult timp în lumina soarelui; a realizat că acele pietre aveau ceva special-

radioactivitatea;

- angajat la o companie americană din industria aerospaţială şi a apărării, inginerul Percy

Spencer a descoperit că radarul i-a topit ciocolata din buzunar; când a realizat că este posibil ca

microundele să fie vinovate pentru fenomen, Spencer a repetat experimentul cu porumb de

floricele şi ulterior cu un ou care i-a explodat în mâini; astfel a apărut în 1945 cuptorul cu

microunde.

Imagini din timpul lucrului la proiect

49

2. Transdisciplinaritate

3. Instrument de evaluare- proiect

Clasa a XI-a Calificarea profesională: Tehnician designer vestimentar Curriculum opţional: „Învăţare pentru societatea cunoaşterii” din cadrul proiectului POSDRU „ Proces educaţional optimizat în viziunea competenţelor societăţii cunoaşterii” Tema: “Cronologia invenţiilor şi descoperirilor ştiinţifice; invenţii care prin aplicabilitatea lor ne influenţează viaţa în mod constructiv” Competenţe specifice: 3.2.utilizarea TIC pentru stimularea creativităţii şi inovaţiei; 4.1.folosirea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate în organizarea şi în prelucrarea datelor de tip calitativ,structural şi contextual; 6.1.gestionarea eficientă a propriei învăţări prin realizarea de proiecte individuale şi de grup; 7.1.realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite şi aplicarea acestora în dezvoltarea personală; 7.2.comunicarea asertivă şi cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi/sau practice,în cadrul unor grupuri diferite; 7.3.valorificarea oportunităţilor de învăţare şi aplicarea practică a rezultatelor învăţării. Toate aceste competenţe corespund profilului de formare al absolventului de învăţământ liceal, filiera tehnologică. Cerinţe adresate elevilor pe baza cărora aceştia vor realiza proiectul:

Realizați un proiect de grup în care să prezentaţi invenţii şi descoperiri pentru o anumită perioadă istorică pentru unul dintre următoarele domenii:

MEDICINĂ

medicamente

TEHNICĂ:

generator de

curent

CHIMIE:

teflon

FIZICĂ:

barometru,

ISTORIE:

cronologie

POTENŢIALUL

CREATOR UMAN

50

fizică

chimie

medicină

tehnică Pentru elaborarea proiectului aveţi la dispoziţie o perioadă de o săptămână pentru documentare şi elaborare a lucrării. În acest scop vă veţi repartiza sarcinile în cadrul grupei şi veţi prezenta contribuţia fiecărui membru la elaborarea lucrării.În proiect veţi urmări: - diferenţierea dintre invenţii şi descoperiri; - relaţia invenţiei sau descoperirii cu unul dintre elementele următoare:

corpul uman (exemple:investigaţii medicale, medicină, aparatură medicală);

resurse (descoperirea focului, a unor combustibili, electricitatea, forţa vântului);

supravieţuirea (descoperiri din sfera medicală);

hazardul (descoperirea unor viruşi); - prezentarea celor mai importante invenţii sau descoperiri din domeniul ales. Proiectul va fi realizat sub formă scrisă, cât şi sub formă de prezentare PPT şi poster. Pentru aceasta aveţi nevoie de următoarele resurse: -tehnologice hardware: calculatoare pentru investigaţii şi prezentări, conexiune la Internet pentru documentare, sistem de proiecţie pentru prezentarea propunerilor; - tehnologice software: aplicaţii multimedia pentru prezentări; -tipărite-enciclopedii; -resurse internet: digitale, enciclopedii, pagini Web, vizionare de filme etc Obiective ale evaluării: a.să definească invenţiile, respectiv descoperirile; b.să exemplifice invenţii importante din ştiinţă şi tehnică; c.să aplice cunoştinţele în realizarea unor postere; d.să argumenteze importanţa invenţiilor şi descoperirilor în istoria omenirii, exemplificând din experienţa personală; e.să elaboreze produse de sinteză utilizând concepte transdisciplinare din domeniul invenţiilor şi descoperirilor.

Formularea criteriilor de evaluare și a descriptorilor de performanță

Criteriul Descriptori de performanță

Minim Optim Maxim

1. Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul, obiectivele, metodologia abordată

Proiectul are validitate formală în raport cu tema abordată

Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul şi obiectivele abordate

Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul, obiectivele, metodologia abordată

2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire în raport cu tema aleasă

Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire parţială în raport cu tema aleasă

Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire corespunzătoare în raport cu tema aleasă

Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire foarte bună în raport cu tema aleasă

3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform planificării.

Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute concomitent

Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într un mod consistent şi concomitent

Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într un mod consistent şi concomitent, conform planificării

4.Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse este

Opţiunea elevului pentru utilizarea

Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor

Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor

51

bine justificată şi argumentată în contexul proiectului

anumitor resurse este justificată formal în contexul proiectului

resurse este argumentată în contexul proiectului

resurse este bine justificată şi argumentată în contexul proiectului

5.Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează capacitate de analiză şi sinteză

Redactarea părţii scrise a proiectului relative simplistă

Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează capacitate de sinteză insuficient de clar conturată

Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează capacitate de analiză şi sinteză

6.Colaborarea în cadrul grupului de lucru.

Satisfăcătoare Bună Foarte bună

7.Relevanţa concluziilor Concluzii satisfăcătoare

Concluzii corecte, dar incomplete

Concluzii corecte şi originale care acoperă tema aleasă

8. Modul de prezentare Prezentare satisfăcătoare a lucrării

Prezentare bună a lucrării

Prezentare în condiţii optime a lucrării

9. Realizarea proiectului a necesitat realizarea unui număr semnificativ de obiective

Cel puţin trei obiective

Patru obiective Cinci obiective

Schema de notare

Nr. crt.

Criteriu Punctaj maxim Punctaj acordat

1. 1. Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul, obiectivele, metodologia abordată

10

2. 2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire satisfăcătoare în raport cu tema aleasă

10

3. 3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform planificării.

10

4. 4.Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificată şi argumentată în contexul proiectului

10

5. 5.Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează capacitate de analiză şi sinteză

10

6. 6.Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună logică şi argumentare a ideilor.

10

7. 7.Relevanţa concluziilor 10

8. 8. Modul de prezentare 10

9. 9. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui număr semnificativ de competenţe specifice

10

10. Punctaj din oficiu 10 10

100 puncte