Home >Documents >Fiziologia Respiratiei PowerPoint Presentation

Fiziologia Respiratiei PowerPoint Presentation

Date post:12-Jan-2016
Category:
View:49 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Description:
fiziologia respiratiei
Transcript:
  • FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

  • APARATUL RESPIRATOReste constituit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, intre aerul atmosferic si organism.Componente: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile principale, caile pulmonare si plamanii.- In interiorul tesutului pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare, interlobulare, bronhiolele terminale, bronhiolele respiratorii, care se continua cu ductele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci -alveolele pulmonare, inconjurate de o retea densa de capilare.

  • CAILE RESPIRATORIISistem de conducte aeriene, cu particularitati morfo functionale care asigura:deplasarea aerului in dublu sens, cu posibilitatea reglarii debitului, a rezistentei la flux si a volumului spatiului mort;incalzirea si umectarea aerului inspiratcaptarea si indepartarea particulelor inhalate prin prezenta stratului de mucus si a epiteliului ciliat

  • Cile respiratorii superioare: - cavitate nazal - faringe - laringe Cile respiratorii inferioare: - trahee - bronhii - plmni

  • CAILE RESPIRATORII INFERIOARE

  • CAILE RESPIRATORIIParticularitatile morfofunctionale :la nivelul cailor aeriene superioare - scheletul cartilaginos,tesutul musculo-elastic, plexul vascular submucos si epiteliul ciliat.la nivelul cailor aeriene inferioare - absenta cartilajelor in teritoriul bronsiolar, si - prezenta surfactantului pulmonar

  • CAILE RESPIRATORII SUPERIOAREFunctii :

    conducere a fluxului de aer Prin nari patrund zilnic ~ 10.000 15.000 L de aer ce intampina o rezistenta la flux inalta, ~50% din rezistenta totala la flux a sistemului respirator, cu o crestere semnificativa in infectii virale sau in timpul efortului. Cand rezistenta la flux este prea mare se trece la respiratia pe cale orala.- incalzire si umidifiere, pregatind aerul pana la ajungerea in trahee- filtrarea aerului de particule mai mari de 10 m care vor fi captate in stratul de mucus si indepartate prin miscarile stratului ciliar. - Intre structurile majore ale laringelui, epiglota si cartilajele aritenoide previn aspirarea lichidelor si a hranei in caile respiratorii inferioare.

  • CAILE RESPIRATORII INFERIOAREFunctii:Traheea si bronhiile extralobulare prin inele cartilaginoase in peretii lor mentin deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie,. Bronhiolele terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare bronhiile si bronhiolele nerespiratorii servesc deplasarii aerului spre alveole si nu participa la schimburile respiratorii formand asa numitul spatiu mort anatomic (150 ml). Bronhiolele respiratorii, ductele alveolare si alveolele participa la schimburile respiratorii formand unitatea fiziologica de baza a plamanilor, unitatea respiratorie

  • alveolele pulmonare , poligonale si cu diametrul de aprox. 250 m, sunt inconjurate de o retea densa de capilare. Un adult are aproximativ 5x 108 alveole

    Schimburile gazoase au loc la nivelul membranei respiratorii , - alcatuita din celulele epiteliale alveolare de tip I, celulele endoteliale capilare si cele doua membrane bazale. groasa de numai 1-2 m

  • Peretele alveolar este format din:

    1) celule alveolare (pneumocite) tip I (reprezinta 95% din suprafata alveolara, la nivelul careia au loc schimburile gazoase) 2) celule alveolare (pneumocite)tip II (2-4% din suprafata alveolara, cuboidale, prezente de obicei in colturile alveolei, secretoare de surfactant.Pneumocitele de tip I se pot diferentia in pneumocie de tip II ca raspuns la o distructie majora refacandu-se arhitectura normala alveolara.3) macrofage (celule cu praf), au rol in procesele de aparare.

  • Surfactantul pulmonar Produs de celulele epiteliale alveolare de tip II, incepand cu saptamana 32 de viata intrauterina ca un complex lipoproteic tensioactiv care tapeteaza intreaga suprafata interna a alveolei.Compozitie: 85% - 90% lipide, predominat fosfolipide, si 10% - 15% proteine. Principalele fosfolipide sunt fosfatidilcolina, dipalmitoil fosphatidilcolina (DPPC), principalul component tensioactiv si fosphatidilglicerolul (PG) implicat in raspandirea surfactantului pe toata suprafata alveolei.Secretia surfactantului se face prin exocitoza.Indepartarea surfactantului se face prin repreluare da catre pneumocitele tip II, absorbtie in limfatice si preluare de catre macrofagele alveolare.

  • Surfactantul pulmonar Roluri: Reduce tensiunea superficiala a lichidelor - opunandu-se in inspir supradistensiei alveolelor si in expir colabarii acestora, - mentinand forma acestora. Creste complianta pulmonara Dizolva si neutralizeaza poluanti gazosi Mentine alveola uscata

  • VASCULARIZATIA PLAMANULUIPlamanii au vascularizatie dubla - nutritiva, asigurata de vasele bronsice apartinand circulatiei sistemice cu regim de presiune inalta menite a hrani parenchimul pulmonar ,primesc 1-2% din debitul cardiac.functionala realizata de circulatia pulmonara sau mica circulatie, cu regim de presiune joasa.ce aduce sange bogat in CO2 de la ventricolul drept si dupa oxigenare la nivelul membranei respiratorii il conduce la atriul stang pentru a fi distribuit apoi in restul organismului.

  • VASCULARIZATIA PLAMANULUISistemul vascular pulmonar se caracterizeaza prin:- presiune joasa, 20-25 mmHg in artera pulmonara in timpul sistolei respectiv 8-10 mmHg in diastola,complianta mare,rezistenta mica opusa la curgerea sangelui,viteza de circulatie mica, de la 2-0.2 cm/sec si de 20 de ori mai redusa in capilare efectul vasoconstrictor al hipoxiei si al acidozei.

  • INERVATIA PLAMANULUIEste asigurata prin componenta periferica a sistemului nervos autonom sau vegetativ care se afla sub controlul sistemului nervos central. Stimularea sistemului nervos parasimpatic determina pe calea nervului vag : - constrictia cailor aeriene (fiind responsabil pentru mentinerea tonusului musculaturii netede in plamanul aflat in repaus, - vasodilatatie, - stimularea secretiei glandulare intensificand secretia de glicoproteine care vor conduce la cresterea vascozitatii mucusuluiRaspunsul la stimularea sistemului nervos parasimpatic este specific si local. Inervatia parasimpatica este mai bine reprezentata la nivelul conductelor aeriene mari, diminuind pe masura ce diametrul lor se micsoreaza

  • INERVATIA PLAMANULUIOriginea inervatiei parasimpatice pulmonare se afla la nivelul bulbului rahidian (nervul cranian X).Fibrele preganglionare din nuceii vagali coboara pana la ganglionul adiacent cailor aeriene si vaselor sanguine de la nivel pulmonar. Fibrele postganglionare vor inerva celulele musculare netede, vasele sanguine, celulele epiteliale bronsice inclusiv celulele Goblet si glandele submucoase.Ambele fibre, pre si post ganglionare, contin neuroni motori excitatori si inhibitori . Acetilcolina si substanta P sunt neurotransmitatori ai neuronilor motori excitatori. Dinorfina si peptidul intestinal vasoactiv sunt neurotransmitatori ai neuronilor motori inhibitori.

  • INERVATIA PLAMANULUIStimularea sistemului nervos simpatic duce la un tip de raspuns mai general. Fibrele simpatice inerveaza glandele mucoase , intensificandu-le secretia de tip apos, vasele de sange dar nu si musculatura neteda.Neurotransmitatorii includ norepinefrina si dopaminaatat la nivelul epiteliului cat si in celulele musculare netede, in completarea sistemelor simpatic si parasimpatic, sunt prezente terminatii nervoase eferente

  • RESPIRATIACuprinde urmatoarele etape: - ventilaia respiraia extern - difuziunea alveolo-capilar - transportul gazelor prin snge - respiraia intern tisular

  • VENTILATIA PULMONARA realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a doua miscari de sens opus, definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.

  • PLEURADublu strat: foita parietal cptueste pereii cutiei toracicefoita visceral acoper plmnul; ptrunde i n scizuri

    ntre cele dou foie se delimiteaz cavitatea pleural cu o lam fin de lichid pleural (1-15ml); presiunea intrapleural (vidul pleural): -4mm Hg 8 mmHgRol funcional: aderena plmnilor de pereii cutiei toracice (foie i vidul pleural) urmnd cu fidelitate micrile respiratorii ale acestuia;

  • Relaia volum-presiune pulmonar

    acest aspect este consecina prezenei surfactantului la interfaa aer-lichid de la nivelul alveolelor ca i fenomenului de recrutare ( deschidere de noi alveole n cursul inflaiei pulmonare)eliminarea surfactantului modific mult bucla de histerezModificrile volumului pulmonar antreneaz variaii ale presiunii aerului din alveole urmate de ptrunderea sau ieirea acestuia. nregistrarea grafic realizeaz o bucl presiune-volum deoarece traseele n cursul inspirului i expirului nu se suprapun realiznd o diferen ce constituie histereza pulmonar.

  • INSPIRATIAIn timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice urmata de o crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior, longitudinal si transversal datorita contractiei muschilor respiratori.Cresterea diametrelor anteroposterior

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended