Fiziologia Respiratiei I

8/18/2019 Fiziologia Respiratiei I

1/47

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

Dr. Ioana Ste


2/47


3/47

NOTIUNI INTRODUCTIVE. COMPORTAMENTUL ELASTO-MAPARATULUI TORACO-PULMONAR.

Aceste forte de sens contrar isi au punctul de aplicare la nivlimitante care separa plaminii de peretii toracici, adica la nvirtuale pleurale. Efectul exercitarii acestor forte este aparitia launei presiuni infraatmosferice, presiunea pleurala, care la adultmedie de -5cm H2O cind toracele se gaseste intr-o pozitie inteinspir si expir (la finele expirului linistit de repaos) si care poate

H2O in inspirul maxim. Intre foitele pleurale, parietala si viscacoperite de un strat epitelial scuamos – mezoteliu) exista o pelicde lichid (15-20mL) care contribuie la mentinerea contactuluperetii cutiei toracice si care asigura alunecarea libera a plamtoracice, precum si transmiterea sincrona si completa a variatiilocutiei toracice – plaminilor. In lichidul pleural exista macrofag

celule mezoteliale.


4/47

In timpul procesului de crestere si dezvoltare a toracelui, care

comparativ cu cel al plaminilor, acestia sint obligati sa se destinda si mocupa in intregime cavitatea toracica (cavitatea pleurala, care seformatiuni fiind un spatiu virtual). Astfel este amplificata si mai mult tens

plaminilor, adica forta cu care acestia se opun la deformare si care s

tractiune asupra suprafetei interne a cutiei toracice. Aceasta tractiunplamini asupra toracelui ii modifica acestuia forma si pune in tensiune elastice ale cutiei toracice. De aceea, cind plaminul este colabat (patrunderea aerului in cavitatea pleurala) si dispare tractiunea exerc

asupra toracelui, acesta din urma se dilata, revenind la pozitia de reptoracele este golit de plamini si asupra lui nu se exercita nici o forta de c

distensie, volumul toracic creste, aceasta fiind pozitia sa de repaos elastide repaos elastic toracic.

Cind plaminii sint scosi din torace si asupra lor nu se exercita nici o p

presiunii atmosferice, ei se colabeaza si volumul lor coboara sub nivelul vaceasta fiind pozitia de repaos elastic a plaminilor, adica volumul d

pulmonar.


5/47


6/47

In sistemul mecanic toraco-pulmonar, presiunea atmosferica si traactioneaza asupra toracelui si plaminilor, deopotriva pe toata suprafa

asupra tuturor organelor din torace si mediastin si prin intermediul diafrorganelor abdominale. Aceste forte de sens contrar solidarizeaza plam

forma si volumul pulmonar depinzind de variatiile ritmice ale volumutimpul miscarilor ventilatorii.


7/47

NOTIUNI DE ORGANIZARE STRUCTURALA A PLAMI

In alcatuirea plaminului intra 2 componente struturale si functionale:

si tesutul pulmonar.

Arborele bronsic continua traheea si este alcatuit din bronhii si bronhio

Bronhiile, ca si traheea sint conducte independente de tesutul p

alcatuite din tunicile mucoasa, musculara si fibro-cartilaginoasa.

Bronhiolele sint conducte aeriene incluse organic in tesutul pulmocontinua. Au diametrul mai mic de 1 mm, nu poseda glande sero-muco

fibro-cartilaginoasa, dar contin fibre elastice in peretii lor, fibre care se co

formatiunilor respiratorii cu care bronhiolele se solidarizeaza. Au unputernic, constrictia bronhiolelor terminale putind exclude total din vealveolar adiacent. Ele isi pot mari diametrul de la 0,3 mm la 0,5 mm.inconjurate de tesutul conjunctiv pulmonar si sint destinse pasiv cind

pulmonar. Cele mai mici bronhii cu cartilaj se ramifica in bronhiole maibronhiola terminala reprezinta de obicei a treia generatie. Cele mai

cartilaj se pot divide direct in bronhiole terminale.


8/47


9/47

De la bronhiola terminala porneste acinul, cu volumul de 150 mm3, nacini din plamini la adult fiind intre 25000 si 65000. Acinul a fost considerat

functionala a plaminului, pentru ca, pe de o parte, tot tesutul pulm

cuprinde este tributar unei singure bronhiole terminale si este deseori unitatile vecine printr-o membrana subtire, iar pe de alta parte, poate fi t

ventilatie, prin constrictia bronhiolei terminale. Acest mecanism consnormal un mecanism de rezerva (atelectazii de rezerva), prin care un a

acini sint rezervati pentru solicitari functionale mai puternice.

In interiorul acinului, bronhiola terminala da nastere la 2-3 genera

respiratorii sau alveolare care nu mai sint simple conducte de transpparticipa la schimburile gazoase (hematoza), caci in peretii lor aparalocuri exista chiar epiteliu alveolar alaturi de epiteliul cubic. Supra

alveolare devin din ce in ce mai mari, ajungind sa predomine in bronhiolordinul III.


10/47


11/47


12/47


13/47

Tesutul pulmonar propriuzis incepe cu canalele (ductele) alveolare: ultimbronhiole respiratorii da nastere la 1-2 generatii de canale alveolare cu diamebronhiolei respiratorii si cel al bronhiolei terminale: 200-600µ. Canalele alveolaexclusiv cu epiteliu alveolar. Ele se deschid in atrii, spatii sferice, din care

alveolari, al caror diametru este mult mai mare decit al canalelor alveolare

sacilor alveolari sint alcatuiti din alveole pulmonare. Alveola este o struccomplexa, cu pereti aplatizati si curburi variabile, in functie de volumul deVolumul de repaos al alveolei este volumul minim pulmonar, care estecapacitatea pulmonara totala. Sub aceasta valoare, alveola se plicatureaza sisa necesita depasirea tensiunii superficiale de la interfata aer/lichid. Numarul mpulmonare (400 de milioane) face ca suprafata epiteliului alveolar sa atinga 100vine in contact cu aerul condus aici prin intermediul ramificatiilor arborelui trahe

mai sus si cu singele din capilarele pulmonare, a caror retea imbraca alveoleleventilate si colateral, fie prin porii Kohn, fie prin comunicarile bronhiolo-alveolamici deschideri (diametrul de 9µ), rotunde sau ovale, prezente in septurile incare se poate realiza o comunicare intre alveole adiacente care apartin unor udiferite, mai ales in situatia in care bronhiola uneia dintre ele este obstruabronhiolo-alveolare sint canale fine, delimitate de epiteliu alveolar, care fac coo bronhiola si alveole situate distal de ea sau dintre o bronhiola si alveole adi

Rolul lor este acelasi ca al porilor Kohn.


14/47

Unitatea respiratorie terminala (lobulul respirator-denumirea veche) estbronhiola respiratorie si structurile ce deriva din ea: canalele (ductele) alveolarese deschid in ele. In ambii plamini la adult exista aprox. 150.000 de unitati respDefinitia functionala a acesteia se refera la difuzia extrem de rapida a gazelor incit presiunile partiale ale acestora sint uniforme la nivelul intregii unitati.

Un acin contine in medie 10-12 unitati respiratorii terminale.

Tipurile de celule din structura cailor aeriene sint extrem de complexe, existtipuri celulare diferite la nivel pulmonar, dintre care cel putin 12 sint celule epsuprafata cailor aeriene. Celulele epiteliale glandulare se gasesc la nivebronhiilor, ele secretind in lumenul bronsic apa, electroliti si mucine. Secretia lor eneurotransmitatori, (colinergici, adrenergici si peptidergici) si de mediato(histamina, factorul activator plachetar, eicosanoizi). Celulele Goblet care secrnumeric spre periferia arborelui traheobronsic si sint absente la nivelul bronhastfel fiind impiedicata obstructia cailor aeriene mici de prezenta dopurilor dcelulele epiteliale se gasesc limfocite T citotoxice, limfocite B ce secreta

arborelui traheobronsic existind tesut limfoid necapsulat (BALT-tesut limfoid asMici fragmente de tesut limfoid exista si de-a lungul vaselor pulmonare. Acest tenastere la om, precum si la animalele de laborator crescute in mediu steril (geCelulele epiteliale din caile aeriene si cele glandulare exprima Toll-like recrecunoasterea unor modele moleculare asociate patogenilor. Activarea ainduce declansarea unor cascade de semnalizare ce au drept efect secrrecrutarea leucocitelor, secretia de peptide cu rol antimicrobian, remangiogeneza. Alte tipuri celulare din caile aeriene sint mastocite, celule mcelule Clara, celule bazale.


15/47


16/47


17/47

ROLUL TENSIUNII SUPERFICIALE IN EXPANSIUNEA PLA

Tensiunea superficiala alveolara este forta care ia nastere la nivelul interfeteacopera in pelicula fina suprafata interna a alveolelor pulmonare. Aceamicsoreze suprafata alveolelor pulmonare, ea opunindu-se expansiunii plam

superficiala ia nastere la nivelul oricarei interfete lichid – gaz, ea datorindu-se fodintre moleculele din stratul superficial al lichidului, mai puternice fata de fodintre moleculele de lichid si cele de gaz. La 37ºC, la o interfata simpla aesuperficiala este de 70 dyne/cm. Asupra tuturor alveolelor se exercita din interioralveolara, PA, iar din exterior aceeasi presiune pleurala, PP, diferenta dintrepresiunea transpulmonara PT: PA – PP = PT. Aceasta reprezinta forta motriceasupra spatiilor alveolare, marindu-le sau micsorindu-le volumul. Presiunea traegala cu presiunea de recul elastic pulmonar.

Presiunea transpulmonara in fiecare moment al ciclului ventilator este ace

alveolele, indiferent de marimea lor. Legea Laplace pune in relatie presiunsuperficiala (T) si raza (r) in cazul unei sfere, astfel:

P = 2T/r sau T = P x r/2

Altfel spus, presiunea din interiorul unei sfere ce contine gaz este direct tensiunea superficiala si invers proportionala cu raza sferei. Tensiunea superftinzind sa scada volumul gazului compresibil din interiorul sferei, adica sa screscind insa presiunea din interiorul acesteia. Pentru sferele de mici dimensiunpresiune mai mare pentru a le mentine deschise.


18/47


19/47

Asadar, in cazul alveolelor pulmonare, ar trebui ca la o anumita va

transpulmonare, alveolele mici sa se goleasca in cele mari si sa se colacele mari ar trebui sa isi creasca astfel volumul, ceea ce ar duce

instabilitate alveolara, adica la o mare neuniformitate a distributiei amentinerea stabilitatii volumului alveolar intervin, pe de o parte fibrelelastice din tesutul pulmonar, considerate a realiza un adeva

interdependenta mecanica alveolara: cind o alveola tinde sa se colaproprietati elastice din alveolele vecine adiacente sint puse in tensiun

colabarea acestora; stabilitatea alveolara este asigurata si de dublaperetelui plan alveolar: fiecare perete apartine simultan unui cuplu decare sint astfel solidarizate in orice modificare de volum (crestere

atelectazia nu afecteaza alveole individuale, ci unitati respiratorii termiparte, stabilitatea alveolara este asigurata de surfactantul alveolar

tensiunea superficiala de la nivelul suprafetei alveolare.


20/47

S f t t l l l t t l d f f li id i t i i t t


21/47

Surfactantul alveolar este un amestec complex de fosfolipide si proteine, sintetcelulele alveolare (pneumocite) de tip II si de celulele epiteliale cuboidaleprezente in bronhiolele respiratorii, secreta unele dintre componentele surfacComponenta lipidica reprezinta 90% din structura sa si este principala proprietatile tensioactive ale surfactantului. Aproape jumatate din componereprezentata de dipalmitoil-phosphatidil-colina (DPPC) (dipalmitoil-lecitina); al do

ca importanta din punct de vedere cantitativ este reprezentat de moleculelecolina; un alt component lipidic este phosphatidil-glycerolul. Componenta prrestul de 10% din structura surfactantului alveolar. Proteinele plasmatice (in princIgA secretor reprezinta aprox.jumatate din acestea; restul este reprezentat desurfactant proteins SP-A, SP-B, SP-C si SP-D. SP – A si SP-D sint hidrosolubilemecanismele locale ale imunitatii innascute, avind rol de opsonine pentru virusurinitiind fagocitoza realizata de macrofagele alveolare. Celelalte 2, SP-B si SP-Absenta ereditara a SP-B duce la detresa respiratorie fatala a nou-nascutului, in

nu este posibil transplantul pulmonar. In celulele de tip II, surfactantul este in depozitat sub forma corpilor lamelari, cu diametrul de 1µ, fiind alcatuiti din stratulipide si proteine. In fiecare ora, celulele de tip II din plaminul normal secreta spatiile alveolare aprox.10% din materialul prezent in corpii lamelari. Odata secde lichid de la suprafata alveolelor, surfactantul alveolar sufera modificari structforma unei retele denumite mielina tubulara, bogata in apoproteineComponentele surfactantului sint indepartate prin doua mecanisme: macro

degradeaza o parte din el, iar celulele de tip II preiau restul si il recicleaza sau dist


22/47

Sinteza si secretia de surfactant cresc in ultimul trimestru de sarcina, fiio serie de factori: glucocorticoizii, care se administreaza prenatal gravi

nastere prematura pentru scaderea riscului de detresa respiratorie a ncare cresc eficacitatea tratamentului cu surfactant exogen, administraprematurilor (produs sintetic realizat prin amestecul de fosfolipide si exsau administrarea de surfactant ce contine SP B si SP C de origine bovinfosfolipide). Epidermal growth factor (EGF) si AMPc au rol stimulator, in timfactori au rol inhibitor pentru sinteza si secretia de surfactant: TNF-α (tumoα, TGF-β (transforming growth factor-β) si insulina. Proteinele pla

activitatea surfactantului alveolar: unele albumine si globuline plasmaticproteina C reactiva au efect inhibitor reversibil. Se pare ca efectul inhibitunui proces de competitie pentru interfata aer-lichid: concentratii mari asurfactantului blocheaza efectul inhibitor al albuminelor plasmatice, chiamari ale acestora.


23/47

Prezenta surfactantului la suprafata alveolelor pulmonare scasuperficiala de la valoarea de 70 dyne/cm, (tensiunea superficiala adyne/cm. Cind volumul alveolei scade, in expir, moleculele de surfactanpe unitatea de suprafata a peliculei de lichid alveolar si se dispun in paduce la scaderea fortei de atractie dintre moleculele de lichid, detensiunii superficiale, cu evitarea colabarii in expir a alveolelor mici

alveolei creste, in timpul inspirului, diminua densitatea moleculelor dsuprafata peliculei de lichid, astfel forta de coeziune dintre moleculelemai mare si tensiunea superficiala va fi mai mare, impiedicind astfel suprinspir a alveolelor mari. Prin urmare, in inspir, efectul surfactantului tensiunii superficiale este mai mic fata de expir. Aceste diferente dintre icurbelor volum/presiune definesc histereza. Pentru destinderea alveolelonecesara o presiune mai mare fata de cea necesara pentru a le me

Surfactantul este important in bolile obstructive ale cailor aeriene miscazind presiunea necesara pentru mentinerea lor deschisa. Dcomponentele sale (SP-A, SP-D) sint implicate in mecanismele de aparplaminului: SP-A poate recunoaste si fixa virusuri, bacterii si fungi, poapoptotice, favorizind fagocitarea acestora de catre macrofage; SP-DCa-dependenta, considerata un element important al imunitatii innascpulmonare. Stimuleaza activitatea macrofagelor, poate recunoaste viintervine in indepartarea celulelor apoptotice.


24/47

Prezenta surfactantului este importanta si pentru mentinerea uscapulmonare. In absenta sa, cresterea tensiunii superficiale produce colab

favorizeaza transferul de lichid din capilarele pulmonare si interstitiu in impiedicind realizarea hematozei.

Studiul fiziologiei respiratiei parcurge urmatoarele capitole: ventilaperfuzia pulmonara, distributia ventilatiei si a perfuziei pulmonare, distr

ventilatie/perfuzie pulmonara, difuziunea gazelor respiratorii prin memcapilara, transportul gazelor respiratorii in singe si reglarea ventilatie

pulmonare.In clinica, evaluarea functiei respiratorii a plaminului se face

investigheaza ventilatia pulmonara, perfuzia pulmonara, schimbul ga

repaos si efort si reglarea ventilatiei.


25/47

Ventilatia pulmonara. In inspiratia de repaos sint activi diafragmul si muexterni, iar in inspiratia maximala si/sau fortata actioneaza muschii insp

micul dintat posterior si superior, pectoralii, marele dintat, scalenumastoidianul, trapezul si grupul dorsalilor. Expiratia spontana de repaospasiv, datorat reculului elastic al tesutului pulmonar. In expirul maxim

intervine contractia muschilor abdominali, a patratului lombelor si a interc

Aprecierea in clinica a ventilatiei pulmonare parcurge urmatoarele etgeometriei pompei pulmonare, adica a dimensiunilor statice ale

determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare; explorarea cinema

adica a performantelor pompei pulmonare, prin masurarea debitelor dciclului ventilator, explorarea mecanicii pulmonare, adica a distensibili

prin determinarea compliantei pulmonare si a rezistentei la flux in cexplorarea modului de distributie a aerului ventilat.


26/47

VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE

Volumul respirator curent (Tidal Volume – TV) este volumul de aer (gaz) care pacu fiecare inspir si care este eliminat la exterior cu fiecare expir, la adultul sanfiind de aprox.500mL de aer. Creste in timpul efortului muscular de intensitate useama volumului inspirator de rezerva (VIR) si in timpul efortului intens – pe

expirator de rezerva (VER).

Volumul inspirator de rezerva (VIR) este volumul maxim de aer (gaz)care poatede la sfirsitul unui inspir de repaos. Altfel spus, este volumul de aer care patrutrecerea de la pozitia inspiratorie de repaos – la pozitia inspiratorie maxima. La repaos, VIR reprezinta aprox.60% din capacitatea vitala, iar in timpul efofavoarea volumului curent.

Volumul expirator de rezerva (VER) este volumul maxim de aer care poate fi exp

sfirsitul unui expir de repaos, altfel spus este volumul de aer expulzat din plamin cpozitia expiratorie de repaos la pozitia expiratorie maxima. La adultul sanatreprezinta aprox.25% din capacitatea vitala. In efortul muscular intens, dimvolumului curent.

Volumul rezidual (VR) este volumul de aer care ramine in plamini la sfirsitul undeci atunci cind plaminii se gasesc in pozitia expiratorie maxima. La adultul sanaprox.1500mL de aer,adica aprox.25% din capacitatea pulmonara totala.


27/47

Relaţia dintre ventilaţia pulmonară şi cea alveolară.


28/47


29/47

Capacitatea pulmonara totala (CPT) insumeaza toate cele 4 volume pulmonarevolumul de aer continut de plamini la sfirsitul unui inspir maxim, deci cind pulmonar se gaseste in pozitie inspiratorie maxima.

Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer expirat din plamini in cursul care urmeaza unui inspir maxim, deci atunci cind aparatul toraco-pulmonar tr

inspiratorie maxima la cea expiratorie maxima. Ea poate fi masurata si prin urmeaza unui expir maxim, adica la trecerea aparatului toraco-pulmonar din pmaxima in cea inspiratorie maxima, intrucit CV reprezinta suma a 3 din cele 4 vofundamentale: VER, volumul curent si VIR. CV reprezinta aprox.75% din CPT.

Capacitatea reziduala functionala (CRF) insumeaza volumul rezidual si volumrezerva. Ea reprezinta volumul de aer continut in plamini la finele unui expir plaminii se afla in pozitie expiratorie de repaos. CRF reprezinta aprox.50% din CP

importanta functionala, fiind volumul de aer in care patrunde, se amesteca si inhalat din mediul exterior, inainte de a intra in schimb gazos cu singele din circuCRF joaca un rol important, deoarece prezenta constanta a unui volum de aespatiile alveolare reduce foarte mult variatiile provocate de inhalarea de aer concentratiilor si presiunilor partiale ale O2 si CO2 in aerul alveolar, impiedicind sca continutului de O2 al singelui si cresterea marcata a continutului in CO2 a acepauza dintre inspir si expir.


30/47


31/47


32/47

Pozitia expiratorie de repaos este determinata de echilibrul dintre forterecul elastic antagoniste ale plaminilor si toracelui, care se exercitpleurala. Este destul de constanta la acelasi individ, este aleasa ca poz

in determinarile volumetrice. Pozitiile fixe, maxima expiratorie si maxima fi modificate in conditii patologice: cea maxima expiratorie este ma

creste volumul rezidual (obstructia cailor aerifere), iar pozitia maxima incoborita in procesele restrictive.

Capacitatea inspiratorie (CI) insumeaza volumul curent si VIR si este

volumul de aer care patrunde in plamini in cursul unui inspir maxim csfirsitul unui expir de repaos sau ca volumul de aer care intra in plamacestora din pozitia expiratorie de repaos (adica de la nivelul C

inspiratorie maxima (CPT). CI reprezinta 50% din CPT, celelalte 50% fiindde CRF.

Asadar, CPT este suma celor 4 volume pulmonare fundamentale: VR ++ VIR. Ea mai poate fi descrisa drept suma dintre volumul rezidual si capa

CPT = VR + CV sau ca suma dintre capacitatea reziduala functionala inspiratorie: CPT = CRF + CI.

In departamentul de explorari functionale pulmonare, statica p


33/47

In departamentul de explorari functionale pulmonare, statica pevaluata prin metoda spirometriei. Aceasta nu poate determindeterminarea CRF, se recurge la metoda dilutiilor, care utilizeaza respimultipla in atmosfera cu He (gaz ce difuzeaza foarte greu prin memcapilara); in metoda respiratiei multiple in circuit inchis, subiectul este spirometru cu volum cunoscut, care contine o concentratie cunosc

respira pina cind concentratia He din plamini este egala cu cea din sexpirat este absorbit pe calce sodata si pentru mentinerea constanta gaz in spirometru se adauga oxigen. CRF se calculeaza din ecuatia:

CRF = Vsp x C1-C2/C2

unde C1 si C2 sint concentratiile He inainte si dupa echilibrare si Vsspirometrului;

o alta metoda este pletismografia corporeala, care utilizeaza letemperatura constanta si la numar constant de molecule de gaz, presiunea unui gaz si volumul sau este constant. Aceste metode pot fi fdeterminarea VR, prin scaderea din CRF a VER.

Valorile obtinute de la subiect sint comparate cu valorile de referinajutorul unor formule de predictie obtinute prin calcul statistic de la subiecti sanatosi, care tin cont de virsta, inaltime, greutate si sex. Valo

corecteaza BTPS (body temperature – pressure – saturated water vapo– –

Capacitatea itala scade in di erse afecti ni; scaderile sint consider


34/47

Capacitatea vitala scade in diverse afectiuni; scaderile sint considercind depasesc 20% din valoarea teoretica (prezisa) a pacientului. disfunctii ventilatorii de tip restrictiv, care limiteaza capacitateaamplitudinea ventilatiei in conditii de efort si care survin in numeroase cin care este limitata expansiunea toracica (tulburari neuro-muscintoxicatiilor cu barbiturice sau morfina, traumatisme si interventii chirurg

poliomielita, pareza frenicului, miastenia gravis; tulburari ale mecancifoscolioza, fracturi costale, osificarea cartilajelor condro-cosintraabdominale care limiteaza excursiile diafragmului – ascita, sintraabdominale); in situatii in care este limitata expansiunea plampleurale – revarsate, pneumotorax, simfize; procese cardio-pcardiomegalie, pericardite cu mult lichid; hernia diafragmatica; parenchim functional prin leziuni distructive – TBC, neoplasme, pneu

pulmonare; cresterea reculului elastic pulmonar – pneumopatii interstitiasanguina pulmonara).

Capacitatea vitala scade si in in conditiile disfunctiei ventilatorii deastm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar, atunci cind obstructiaeste difuza si severa. Modificarea importanta in sindromul obstructiv estastfel a CRF; in formele severe de emfizem pulmonar, creste si CPT, dmarcate a VR.

C it t it l i t i i i l f t t ( i t l i


35/47

Capacitatea vitala expiratorie si mai ales cea fortata (pacientul expirdin plamini, de la CPT la VR) pot fi semnificativ mai mici decit capinspiratorie la pacientii cu sindrom obstructiv, astfel putindu-se susupraestima raportului VEMS x 100/CV, ceea ce duce la mascareadiscrete. Explicatia acestei diferente consta in fenomenul de comprecailor aeriene in timpul expirului fortat.

Explorarea staticii pulmonare are valoare limitata in clinica, intricit valoreflecta intotdeauna patologia pulmonara.

Explorarea cinematicii pulmonare, adica masurarea debitelor ventilamult mai precise pentru estimarea gradului de afectare a ventilatiei pulm

In timpul determinarii spirometrice a CV prin manevra expirului fortat, volumul expirator maxim pe secunda, VEMS, care este volumul de aer

prima secunda dupa un inspir maxim. VEMS se coreleaza cu CVF coVEMS x 100/CV.

Raportul reprezinta Indicele de reactivitate bronsica (Indicele Tiffneprocentul din CVF care este expirat in prima secunda a expirului (mValoarea sa normala variaza intre 70% si 85%. Indicele scade in disfunobstructive si ramine aproape normal in disfunctiile ventilatorii restrictiveatit CVF cit si VEMS.


36/47

VEMS – în condiţii normale, în disfuncţii obstructive şi

restrictive


37/47

VEMS nu este un debit ventilator real, ci o suma de debite expiratodeoarece in fiecare moment al expirului volumul de aer din plamini se urmare, si forta de recul elastic toraco-pulmonar difera in fiecare m

estimarea debitelor de moment in timpul ciclului ventilator se recurge buclei flux/volum, prin metoda pneumotachografica. Pneumotachog

principiul omonim conform caruia se masoara diferenta de presiuntrecerea aerului printr-un tub de catre o obstructie partiala, produsochiuri fine. Obstacolul impune curgerea in regim laminar a fluxului de

putea evalua corect diferenta de presiune de oparte si de altaPresiunea la iesirea din sita va fi mai mica decit cea de la intrarea in ap

de presiune fiind direct proportionala cu debitul de aer care parcurge tde presiune este masurata cu un electromanometru diferential si conve

de debit, care este integrata in functie de timp, pentru a obtine vventilat. Pneumotachograful este prevazut cu un integrator de voluposibila masurarea simultana a debitelor instantanee si a volumelor

debitelor instantanee) deplasate in timpul manevrelor maximale si fortexpir. Datele obtinute se corecteaza BTPS si se compara cu valorile pre

ale subiectului conform ecuatiilor de regresie.


38/47

Interpretarea buclei flux-volum:

Parametri înregistraţi pe bucla flux-volum:

PEF-peak expiratory flow, debitul expirator instantaneu maximal sau de vârf,expir maxim forţat după un inspir complet, exprimat în L/s sau L/minut. Valo

corelează cu cea a VEMS-ului.

Corespunzător PEF, dar pe curba inspiratorie-PIF- peak inspiratory flow- di t t i î L/ L/ i li t i t i i i l


39/47

instantaneu maxim, în L/s sau L/min, realizat printr-un inspir maximal, expir complet până la VR.

FEF25% - forced expiratory flow 25%, debitul expirator instantaneu forţaCVF a fost expirat. Indică starea bronşiilor mari - medii. Corespunde cureprezintă debitul expirator maximal instantaneu când mai rămane de

CVF.FEF50% - forced expiratory flow 50%, debitul expirator instantaneu forţaCVF a fost expirată. Indică starea bronşiilor medii spre mici. Corespundcare reprezintă debitul expirator maximal instantaneu când mai răm50% din CVF.

FEF 75% - forced expiratory flow 75%, debitul expirator instantaneu forţaCVF a fost expirată. Indică starea bronşiilor mici. Corespunde cu reprezintă debitul expirator maximal instantaneu când mai rămane de CVF. Este debitul care sufera modificări încă din stadiile precoce obstructive.

FEF 25-75% - valoarea medie a debitelor expiratorii instantanee între 25%Este un parametru mult mai sensibil decat VEMS-ul în depistarea oaeriene mici, care se modifică precoce într -o disfuncţie ventilatonedepinzând de efortul muscular.


40/47

Corespunzator FEF-urilor şi MEF-urilor sunt FIF (forced inspiratory flow) şinspiratory flow) 25%, 50%, 75%, - debite inspiratorii maximale instantanee

analog FEF 25-75% este FIF 25-75%.

PIF (peak inspiratory flow) reprezinta debitul inspirator instantaneu maxim

mai mare decat PEF.

VEMS (volumul expirator maxim în prima secundă) sau FEV1 ( forced expthe first second) - volumul de aer expulzat în prima secundă a unui exp

inspir maximal.

Se pot determina şi FEV0.5 (volumul de aer în primele 0.5 secunde aleFEV3 ( în primele 3 secunde).

Capacitatea vitala expiratorie forţată- volumul maximal de aer care ptimpul unui expir complet şi forţat de la poziţia de inspir maxim.

Capacitatea vitală inspiratorie forţată - volumul de aer care poate fi int

printr-un efort inspirator maximal si fortat, după un expir complet.


41/47


42/47

Explicatia formei particulare a buclei flux-volum in timpul expirului meste propusa de teoria punctului de presiune egala (PPE). In timpul c

expirator, creste presiunea pleurala, care de la valori initial subatmosf

depaseasca presiunea barometrica. Cresterea presiunii pleurale detepresiunii alveolare (egala cu suma dintre presiunea pleurala si presiuneapulmonar), care cind depaseste valoarea presiunii barometrice, da nas

aer catre exterior. La volume pulmonare mari, apropiate de CPT, cind ipeste 75% din CV (volumul care poate fi expulzat), fluxul de aer expirat efortul muscular depus. Fluxul maxim este atins cind presiunea pleurala

maxima posibila. La volume pulmonare mai mici de 75% din CV, fluxuindependent de efortul muscular, deoarece creste progresiv rezistent

aeriene, prin ingustarea calibrului acestora, datorita compresiei dinamsupuse.


43/47

Peretii cailor aeriene sint supusi in timpul ventilatiei presiunii ce se exe

asupra lor (presiune intrabronsica, generata de aerul care trece prin conalta parte, presiunii din exterior, adica presiunea pleurala. Diferenta d

reprezinta presiunea transmurala, care este pozitiva cind presiunea intsuperioara celei pleurale consecinta fiind cresterea calibrului cailor aericind presiunea pleurala este mai mare decit cea intrabronsica, prin

calibrul cailor aeriene. Presiunea intrabronsica scade de-a lungul arbtimpul expirului, datorita frecarii moleculelor de gaz de peretii cailor ae

turbulente, ceea ce constituie o pierdere de presiune dinamica. La incmaximal si fortat, forta de recul elastic pulmonar este maxima, ea scazin

aerul iese din plamini si volumul pulmonar scade.


44/47

Spre capatul alveolar al arborelui bronsic presiunea transmurala este pozitpresiunea pleurala cu marimea reculului elastic pulmonar) in timp ce spre


45/47

presiunea pleurala cu marimea reculului elastic pulmonar), in timp ce sprepresiunea transmurala este negativa si caile aeriene tind spre colaps, datoritapleurale din exterior,pierderii de presiune dinamica si scaderii reculului eUndeva, pe parcursul cailor aeriene, in timpul expirului, presiunea transmuraimparte caile aeriene in 2 segmente: unul periferic, inspre alveole, al carui casegment central, comprimabil. La volume pulmonare mari, apropiate de CPTinitial in trahee. Pe parcursul expirului lent, el coboara spre bronhiile segmen

cartilaj, sint necomprimabile. In expirul fortat, cresterea rapida a presiunii pleurapida a reculului elastic pulmonar ca urmare a scaderii volumului pulmonadeplasarea PPE catre conductele aeriene periferice cu calibru mic, deci cosegmentul colababil se alungeste considerabil si creste rezistenta opusa la treaer.

O alta explicatie a fenomenului de compresie dinamica a cailor aeriene in timoferita de efectul Bernoulli: in timpul expirului fortat, la trecerea aerului prin concolababile, tendinta de colabare a acestora este cu atit mai mare cu cit vitea aerului este mai mare, deoarece scade presiunea pe care aerul o exercitacailor aeriene si astfel presiunea transmurala devine negativa.

Valoarea deosebita a determinarilor debitelor expiratorii maxime instantanee de 75% CV , independente de efortul muscular, consta in posibilitatea diagnoal ingustarii calibrului cailor aeriene mici, (deci cresterea rezistentei la fluxprecum si diagnosticul scaderii fortei de recul elastic pulmonar.

Evaluarea in clinica a proprietatilor mecanice pulmonare se realizeaza pcompliantei pulmonare si a rezistentei la flux in a cailor aeriene.


46/47

a.(stânga) Disfuncţie ventilatorie restrictivă; b.(dreapta) Aspectul buclei flux-volu

disfuncţie obstructivă severă (linie continuă) cu aspect de „coadă de câine (dog-tail

„picior de câine (dog-leg)” în porţiunea expiratorie, comparativ cu bucla flux-volum

(linie punctată).


47/47

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	diana-georgiana-dumitru
View:	235 times
Download:	0 times

Fiziologia Respiratiei I

Documents