Home >Documents >Fiziologia Si Fiziopatologia Respiratiei-filaret

Fiziologia Si Fiziopatologia Respiratiei-filaret

Date post:30-Nov-2015
Category:
View:86 times
Download:7 times
Share this document with a friend
Transcript:

Fiziologia si fiziopatologia respiratiei

Respiratia este o functie de nutritie a organismului, menita sa duca O2 din atm in tesuturi pentru arderi.

Este alcatuita dintr-o succesiune de procese de:

transport (ventilatia, transportul gazelor in sange) si de difuziune (alveolo-capilara, tisulara a gazelor guvernate de diferentele de presiuni partiale).

Vom studia ventilatia si difuziunea.

Nu trebuie uitat insa ca blocarea oricarei verigi va duce la insuficienta respiratorie (ex: blocarea hemoglobinei cu CO sau blocarea enzimelor mitocondriale).

Ventilatia

Echilibru elastic dinamic intre plamani si cutia toracica

Intre plamani si torace exista o tendinta elastica divergenta, plamanii au echilibru elastic la un volum mai mic, cutia toracica separat la un volum mai mare. Aderenta plamanilor de torace prin adeziunea data de lichidul pleural restabileste volumul final al sistemului toraco-pulmonar la un volum intermediar de echilibru dinamic intre cele doua tendinte divergente. Pozitia in care fortele elastice se compenseaza reciproc = pozitia expiratorie de repaus.

Ventilatia de repaus: alternanta de inspir activ + expir pasiv.

Inspirul porneste din pozitia expiratorie de repaus: impuls centru inspirator bulbar contractia muschilor inspiratori prin aderenta pleurala plamanii sunt destinsi scade presiunea in alveole sub cea atmosferica gradient presional creeaza un flux de aer din atmosfera spre alveole. Final: pozitia inspiratorie de repaus.

Expir: impulsul bulbar inceteaza fortele elastice fac sistemul toraco-pulmonar sa revina spre pozitia de echilibru elastic presiune pe plamani presiune alveolara mai mare decat cea atmosferica flux de aer din alveoale spre exterior. Final: pozitia expiratorie de repaus.

Plamanii: resort tridimensional

Plamanii: resort tridimensional.

1. Alveola are tendinta permanenta de colabare, datorita celor 2 forte:

a. structura elastica a peretelui alveolar

b. forta de tensiune superficiala la interfata intre aerul alveolar si pelicula de lichid ce captuseste alveola (atenuata de prezenta surfactantului, dar constituind totusi o forta de 2 ori mai mare decat forta elastica a fibrelor de elastina)

a + b = reculul elastic.

Se aplica in acelasi mod la ansamblul alveoalelor, plamanul fiind un resort tridimensional.

2. Bronhiolele membranoase fac parte integranta din parenchimul pulmonar, inconjurate de teritorii alveolare, de care sunt atasate. Tractiunea exercitata de alveoale tine deschise bronhiolele fata de variatiile de presiune inspir-expir.

Volume si capacitati pulmonareCapacitatea pulmonara totala: volumul aflat in torace la sfarsitul unui inspir maximal (pozitia inspiratorie maxima)

Volum rezidual: volumul aflat in torace la sfarsitul unui expir maximal (pozitia expiratorie maxima) = volumul de aer neventilabil.

Inspirul maximal pornind de la poz expiratorie maximala la poz inspiratorie maximala mobilizeaza un volum de aer egal cu capacitatea vitala = volumul de aer ventilabil.

In pozitia expiratorie de repaus in plamani se afla capacitatea reziduala functionala (CRF) = volum rezidual + volum expirator de rezerva. Semnificatia functionala a CRF: 1. volumul la care fortele elastice divergente toraco-pulmonare sunt in echilibru dinamic, 2. perna chimica ce mentine constanta compozitia aerului alveoalr, propice hematozei ccontinue. CRF = volumul mare de aer alveolar peste care se adauga la fiecare inspir de repaus volumul mic de aer proaspat volumul curent.

Volume si capacitati pulmonare Pozitia expiratorie de repaus: pozitia de echilibru elastic a sistemului toraco-pulmonar

CRF perna chimica pentru a asigura compozitia constanta a aerului alveolar

Volume si capacitati pulmonareSpirometriaSpirometria = metoda de masurare a volumelor si debitelor pulmonare.

Spirometrul clasic: un cilindru suspendat cu gura in jos, in interiorul altuia ce contine apa. Se izoleaza astfel un volum de aer ce comunica printr-un furtun cu pacientul. Variatiile de volum sunt inregistrate pe un cilindru cu hartie, inaltimea graficului fiind proportionala cu volumul de aer masurat.

Prin spirometrie se masoare capacitatea vitala (CV) si VEMS. Nu se poate masura volumul rezidual.

Volume si capacitati pulmonareMasurarea VR

Pentru masurarea volumului rezidual sunt necesare tehnici speciale.

1. Metoda dilutiei heliului. Pacientul respira repetat, in circuit inchis, dintr-un spirometru ce contine un amestec gazos de oxigen si heliu intr-o concentratie initiala C1 cunoscuta. Volumul initial (al spirometrului) este V1. Pacientul respira repetat pana cand concentratia heliului nu mai scade, echilibrandu-se intre spirometru si plamani, la o concentratie finala C2, masurata. Volumul final, V2 = V1 + CRF.

Din ecuatia C1/V1 = C2/V2 se calculeaza CRF. Se masoara VER prin spirometrie, VR = CRF-VER.

2. Prin body-pletismografie (pacientul intra intr-o cabina etansa, unde se masoara variatiile de presiune ale aerului din cabina generate de respiratie, si care intra intr-o formula de calcul complexa, alaturi de capacitatea vitala si presiunea de ocluzie la nivelul gurii).

Spirograma normala

Printr-o spirograma simpla se pot masura 2 parametri: CV si VEMS, si se poate calcula un al treilea: indicele de permeabilitate bronsica (IPB).

CV se masoara printr-un inspir lent maximal ce urmeaza unui expir maximal.

VEMS = volumul expirator maxim in prima secunda a unui expir fortat si maximal ce urmeaza unui inspir maximal.

Expir fortat = expir realizat cu toata forta; expir maximal = expir pana la pozitia expiratorie maximala.

VEMS depinde foarte mult de forta musculara, da informatii mai ales despre conductele aerifere mari.

IPB = VEMS x 100 / CV, normal: 75-80%. Valorile normale (prezise) ale parametrilor functionali:

Nu sunt universale

Depind de :

varsta

Sex

Inaltime

(greutate)

Se calculeaza prin formule

Se pot gasi in tabele

Disfunctia ventilatorie restrictivaDisfunctia ventilatorie restrictiva: CV scazuta (fata de valorile prezise), VEMS scazut, IPB normal: scaderea VEMS este proportionala cu a CV.

Sdr. restrictiv adevarat: simultan scade si VR si CPT.

Situatii in care poate aparea DVR:

Pneumopatii interstitiale difuze (recul elastic pulmonar crescut, restabilirea echilibrului elastic dinamic la volum pulmonar mai mic)

Pneumonii, atelectazii masive

Rezectii chirurgicale

Fibroze localizate: post-tuberculoasa, peri-bronsiectatica, dar pe arii pulmonare intinse

Cifoscolioze, paralizii diafragmatice, boli neuro-musculare

pleurezie.

Disfunctia ventilatorie obstructiva

DVO: CV normala, VEMS scazut, IPB scazut.

Ingustarea conductelor aerifere face ca aerul sa poata intra complet in cursul unui inspir lent maximal, dar sa iasa cu dificultate in cursul unui expir fortat. Expirul este prelungit (peste 6 secunde), in prima secunda volumul expirat e mai mic.

Situatii in care apare DVO:

Astmul bronsic

BPOC

Disfunctia ventilatorie mixta

DVM = CV scazuta, VEMS scazut, IPB scazut: VEMS scade nu numai proportional cu CV, ci mai mult decat ea.

Desi termenul mixta sugereaza o asociere de restrictie cu obstructie, de fapt DVM este de cele mai multe ori o DVO severa. Reducerea CV se face prin cresterea VR, cu trecerea aerului din domeniul ventilabil in cel neventilabil.

VR creste prin blocarea aerului in periferie datorita calibrului extrem de redus al bronhiolelor si fenomenului de obstructie dinamica.

DVM este frecvent intalnita in BPOC si astm sever.

DVM se mai poate intalni la asocierea reala de restrictie cu obstructie, ex: sechele de TB + sdr obstructiv la un fumator, distorsionari bronsice la un pacient cu fibroza pulmonara etc.

Curba flux-volum

Curba flux-volum se masoara cu aparate computerizate (pneumotachograf), capabile de a inregistra fluxul de aer instantaneu ce trece prin piesa bucala. Ele sunt adesea dotate cu ecrane care arata inregistrarea curbei in timp real.

Partea pozitiva a curbei: panta expiratorie, cea mai importanta. Fluxuri instantanee ce se masoara:

1. PEF (peak expiratory flow), debitul maxim de varf. Se inregistreaza la inceputul expirului, cand calibrul bronhiilor este maxim. Depinde mult de forta musculara; nu este la fel de reproductibil ca VEMS. Foarte util pentru monitorizarea la domiciliu a pacientilor obstructivi, cu aparate simple de masura (peak-flow metre).

2. MEF50 si MEF25 (maxim expiratory flow la 50, respectiv 25% din capacitatea vitala). Fluxuri masurate la sfarsitul expirului, la volume pulmonare mici, cand conductele aerifere sunt din ce in ce mai inguste. Nu depind de forta musculara, ci de calibrul conductelor aerifere periferice (bronhiole). Parametri modificati precoce in BPOC (inaintea VEMS). Definesc sindromul obstructiv distal.

Partea negativa a curbei: panta inspiratorie, simetrica (inspirul e totdeauna mai simplu decat expirul). Fluxurile inspiratorii scad sever in obstructia cailor aeriene superioare (laringe, trahee: tumori, corpi straini etc).

Curba flux-volum:disfunctia ventilatorie obstructiva

DVO pe curba flux-volum:

PEF scazut (usor)

MEF50 si MEF25 scazute mult, conferind curbei o forma accentuat concava, tipica pentru obstructie.

Testele farmacologice1. testul de provocare

Indicatiile testului de provocare: pacient cu anamneza sugestiva de astm bronsic dar cu probe functionale normale, pentru a pune in evidenta HRB (hiperreactivitatea bronsica) caracteristica astmaticilor.

Precautii: laborator dotat cu oxigen

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended