UNIVERSITATEA GEORGE BARIIU

PAGE

CUPRINS

Introducere.............................................. CAPITOLUL I

MODALITAI DE STINGERE A CREANTELOR FISCALE

1.1 Plata voluntara................................ 1.2 Compensarea.................................................. 1.3 Restituirea de sume........................... 1.4 Executarea silita.......................... 1.5 Inlesniri la plata obligatiilor fiscale...........

1.6 Deschiderea procedurii de reorganizare judiciara si faliment........CAPITOLUL II

FALIMENTUL

2.1 Notiunea si caracterul reorganizarii judiciare si a falimentului...... 2.2 Conditiile de aplicare a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. CAPITOLUL III STUDIUL DE CAZ

3.1 Trecerea S.C.Agromec S.A.in faliment...................................BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Apariia posibilitilor de liber organizare a activitilor economice dup Revoluia din decembrie 1989, prin cadrul creat de sistemul legislativ adoptat, (Legea nr. 15/1990 i Legea nr. 31/1990) care red din nou drepturile cetenilor de a-i satisface cu avantaje maxime i sacrificii minime nevoile private, determin i modificarea satisfacerii nevoilor publice n condiii optime, cu efortul ntregii colectiviti, n baza aceluiai sistem legislativ.

Condiiile proprii n care a trebuit s se realizeze schimbarea sistemului economic, respectiv trecerea de la economia centralizata la o economie de piaa, au fost mult ngreunate de faptul c, peste 2/3 din avuia naionala i fondurile fixe din economie aparineau nainte de 1989, proprietii de stat. Aceasta a fost consolidat i ntrit de msurile luate de regimul de dictatur comunist naionalizarea principalelor mijloace de producie, etatizarea bncilor, numeroase exproprieri etc. - prin care bunuri de o foarte mare valoare au devenit proprietate de stat.

Dup trecerea a 14 ani de la Revoluie, timp n care s-a acionat de ctre toate guvernele post decembriste pentru aplicarea i mbuntirea Legii nr. 59/1991, privind privatizarea societilor comerciale cu capital de stat, urmrindu-se diminuarea ct mai rapid a imensului monopol de stat, mai ales n industrie i servicii, contribuind astfel la o mai bun administrare a bunurilor respective, se apreciaz conform rapoartelor furnizate de mass-media, realizarea acestui deziderat n raport de peste 61%.

n aceste condiii apariia, existena i dezvoltarea societilor comerciale cu capital privat, autohton sau strin, n paralel cu funcionarea n cadrul aceluiai sistem economic i a societilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, pune probleme n faa legislativului statului democratic, de drept, n sensul de a trata unitar i difereniat tot odat (pentru realizarea echilibrului n plan economic i social), toi ageni economici indiferent de forma de organizare sau de apartenen a capitalului

Pentru realizarea nevoilor sale statul a introdus un sistem de colectare a creanelor, sistem care funcioneaz nc de la apariia i dezvoltarea comunitilor umane, apariia proprietii private i scindarea n clase sociale i a relaiilor marfa-bani, aprnd totodat i primele elemente de finane; impozitele, drile, tributurile, birurile, cheltuielile statului, datoria publica, etc.

n toate ornduirile social-economice finanele s-au manifestat ca relaii sociale de natura economica. Finanele au avut un anumit coninut de clas determinat de condiiile economice, politice i sociale precum i o anumit sfer de cuprindere.

Sarcinile finanelor, sunt aduse la ndeplinire, n mare msur, prin intermediul bugetului consolidat, ca principal plan financiar al statului, buget care se realizeaz n urma activitii de colectare a creanelor bugetare.

Activitatea de colectare const n exercitarea funciei administrative care conduce la stingerea creanelor bugetare i a creanelor debitorului, reprezentnd sume de rambursat sau de restituit de la buget i este reglementat de Ordonana Guvernului nr. 92/ 29.12.2003 privind Codul de procedur fiscal i de actele normative emise n aplicarea acesteia.

n cadrul activitii de colectare a creanelor bugetare, activitatea de executare ocup un loc primordial, fiind principalul mijloc de reducere a arieratelor i de asigurare a resurselor bugetare

Scurt istoric al falimentului in Romania

Codul comercial roman de la 1887, consacra in intregime Cartea a III-a, cu subtitlul. Despre faliment", acestei institutii; continutul juridic si caracterele conceptului de faliment in acea epoca, au oglindit in primul rand o anumita conceptie sociala, respectiv o valoare morala a societatii si anume onoarea si probitatea comerciantului. O declaratie de faliment, o denuntare a acestuia, atragea in mod inevitabil oprobriul public pe de o parte, precum si reticenta, suspiciunea sau delimitarea confratilor de breasla. Aplicarea procedurilor prevazute de lege comerciantului declarat falit, avea ca unic scop lichidarea averii acestuia si indestularea tuturor creditorilor: singura optiune a debitorului era intre a (plati) stinge creanta din proprie initiativa sau a fi executat silit pe cale judecatoreasca. Modificarile succesive ale Codului comercial au definit si statuat in perioada interbelica, conceptul de moratoriu1, si procedurile specifice acestuia, care poate fi considerat colacul de salvare" al comerciantului debitor de buna credinta. Mai mult, fixarea unui termen al moratoriului de maximum 6 luni, inlauntrul caruia debitorul trebuia sa-si plateasca datoriile modurile de lichidatiune prin buna intelegere", constituie (deschiderea) inceputul de drum catre actuala conceptie juridica in domeniu. Legea contemporana - Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata - abordeaza problema dintr-un cu totul alt punct de vedere si cu o optica diferita a legiuitorului. Dupa cum sugereaza chiar titulatura legii, aceasta prevede doua ipostaze diferite ale debitorului aflat in incetare de plati; una in care are optiunea reorganizarii judiciare si a redresarii situatiei sale financiare din mers", iar cea de-a doua, sub conditia insolvabilitatii2 sau derivata din esuarea reorganizarii judiciare - cea a falimentului. Despre aceasta din urma procedura ne propunem sa tratam in continutul prezentei lucrari, incercand a

atinge aspectele esentiale si pe cele de nuanta, izvorate din vointa legiuitorului.___________________________1 Codul comercial, Cartea a III-a, Titlul IV-Despre incetarea si suspendarea falimentului, Cap.II-Despre moratoriu. Articolul 834 prevede posiblitatea suspendarii sentintei de faliment in favoarea debitorului declarat falit cu conditia prezentarii de garantii. juridica a conceptului, am putea defini insolvabilitatea ca fiind raportul matematic negativ dintre activul si pasivul patrimonial al comerciantului, sau, altfel spus, este situatia de fapt in care averea comerciantului, fondul sau de comert, nu mai acopera datoriile acumulat.

CAPITOLUL I MODALITAI DE STINGERE A CREANTELOR FISCALE

1.1 Plata voluntara

Plile ctre organele fiscale se efectueaz prin intermediul bncilor, trezoreriilor i al altor instituii autorizate sa deruleze operaiuni de plat.

Plata obligaiilor fiscale se efectueaz de ctre debitori, distinct, pe fiecare impozit, tax sau alte obligaii fiscale, inclusiv dobnzi i penaliti de ntrziere.

n cazul stingerii prin plat a obligaiilor fiscale, momentul plii este:

- n cazul plilor n numerar, data nscris n documentul de plat eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal;

- n cazul plilor efectuate prin mandat potal sau prin decontare bancar, data la care bncile debiteaz contul pltitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin tampila i semntura autorizat a acestora, cu excepia situaiei prevzute.

Pentru obligaiile bugetare stinse prin anulare de timbre fiscale mobile,data plii este data nregistrrii la organul competent a documentului sau a actului prin care s-au anulat acestea.

1) Plata obligaiilor fiscale se efectueaz n urmtoarea ordine:

a) obligaii fiscale cu termene de plata n anul curent;

b) obligaii fiscale datorate i neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, n ordinea vechimii, pn la stingerea integral a acestora;

c) dobnzi, penaliti de ntrziere aferente obligaiilor fiscale prevzute la lit. b);

d) obligaii fiscale cu termene de plat viitoare, la solicitarea debitorului.

In categoria obligaiilor fiscale cu termene de plata n anul curent se cuprind:

- sumele datorate n contul ratelor din graficele de plat a obligaiilor fiscale pentru care s-au aprobat ealonri i/sau amnri la plat, precum i dobnzile datorate pe perioada ealonrii i calculate conform legii.

- penalitile datorate i calculate conform legii precum i amenzile stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare i/sau procese verbale de constatare a contraveniei ntocmite conform legii.

- creanele fiscale cu termene scadente n perioada 1 ianuarie 31 decembrie a anului curent, att cele datorate de debitori cit i cele stabilite de organele de specialitate prin documente de impunere potrivit legii.

- dobnzile i penalitile de ntrziere pentru care se stabilesc termene de plat n anul curent de organele competente, aferente obligaiilor fiscale neachitate, cu termene scadente n anul curent.

- diferene de creane fiscale, precum i dobnzile i penalitile de ntrziere aferente acestora, calculate i stabilite de organele competente prin acte de inspecie fiscala conform legii,indiferent de perioada la care se refer.

In categoria obligaiilor fiscale datorate i neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligaii fiscale datorate i neachitate la scadent ori la termenele de plat stabilite conform legii din anii precedeni inclusiv penalitile i amenzile neachitate n termen i pentru care nu s au acordat nlesniri la plat, conform legii.

Dobnzile i penalitile de ntrziere aferente obligaiilor fiscale datorate i neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt dobnzile i penalitile de ntrziere aferente acestor obligaii calculate pn la data de 31 decembrie a anului precedent precum i dobnzile de ntrziere calculate pn la dat stingerii acestor obligaii.

2) n situaia n care debitorul nu efectueaz plata obligaiilor fiscale, conform prevederilor alin. (1), creditorul fiscal va proceda la stingerea obligaiilor fiscale pe care le administreaz, n conformitate cu ordinea de plat reglementat de prezentul cod, i va ntiina despre aceasta debitorul n termen de 10 zile de la data efecturii stingerii.

1.2 Compensarea

1) Prin compensare se sting creanele administrate de Ministerul Finanelor Publice cu creanele debitorului reprezentnd sume de rambursat sau de restituit de la buget, pan la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pari dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor, dac legea nu prevede altfel.

2) Creanele fiscale administrate de unitile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanele debitorului reprezentnd sume de restituit de la bugetele locale, pn la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pari dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.

3) Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau nainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dup caz, n ordinea prevzut

n legislaia fiscala.

4) Compensarea creanelor debitorului se va efectua cu obligaii datorate aceluiai buget, urmnd ca din diferena rmas s fie compensate obligaiile datorate altor bugete, n urmtoarea ordine:

a) bugetul de stat;

b) fondul de risc pentru garanii de stat, pentru mprumuturi externe;

c) bugetul asigurrilor sociale de stat;

d) bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate;

e) bugetul asigurrilor pentru omaj.

5) Organul competent va ntiina n scris debitorul despre msura compensrii luate potrivit alin. (3), n termen de 7 zile de la data efecturii operaiunii.

Competente n efectuarea compensrii sunt organele fiscale, unde debitorul i are domiciliul fiscal

Cererea de compensare trebuie s cuprind elementele de identificare a debitorului, suma i natura creanelor fiscale din care urmeaz s se fac compensarea, elementele necesare din care s rezulte c aceasta nu este datorat bugetului de stat, fondului de risc pentru garanii de stat pentru mprumuturi externe, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, bugetului asigurrilor pentru omaj, dup caz, precum i suma i natura obligaiilor fiscale pentru care se solicita stingerea prin compensare.

Cererea de compensare va fi soluionat de organele fiscale competente numai dac este depus n termenul legal de prescripie a dreptului de a cere compensarea.

Cererea va fi nsoit de copii ale documentelor din care rezult ca suma a fost pltit la bugete dup caz, pentru sumele pltite fr existena unui titlu de crean, precum i de copii legalizate de pe hotrri definitive i irevocabile sau decizii ale organelor jurisdicionale sau administrative, dup caz pentru sumele stabilite prin acestea.

Dup primirea cererii de compensare organele fiscale competente vor efectua verificarea cererii de compensare, a documentelor anexate la aceasta i a datelor existente n evidentele proprii. n condiiile n care organul competent considera c mai are nevoie de anumite documente, va solicita n scris prezentarea acestora.

Persoanele nsrcinate cu efectuarea compensrii, dup primirea documentaiei complete naintate de debitor va verifica realitatea datelor din evidenele fiscale, va face copii de pe fia pltitorului din evidena analitic pe pltitor pentru veniturile care fac obiectul operaiunii de compensare, pentru persoanele juridice i de pe conturile fiscale personale pentru fiecare categorie de venit, pentru persoane fizice, i va ntocmi o nota de compensare, n trei exemplare, care va fi semnat de eful compartimentului de colectare, i aprobat de conductorul organului fiscal.

Notele de compensare aprobate se transmit pe baza de borderou unitii teritoriale a Trezoreriei Statului, n vederea operrii compensrii n conturile bugetare corespunztoare.

Unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului vor efectua compensarea i vor nscrie pe cele trei exemplare ale notei de compensare data la care s-a efectuat operaiunea de compensare, i vor reine un exemplar al acesteia, un alt exemplar va fi restituit organului competent i cel de-al treilea exemplar va fi comunicat contribuabilului.

Organele competente vor nregistra fiecare operaiune de compensare n evidena pe pltitor i vor ntocmi un dosar complet al acestei operaiuni care va cuprinde:

a} cererea debitorului;

b} documentaia care a stat la baza acesteia;

c} pentru persoanele juridice, copia fiei pltitorului din evidena analitic pe pltitori pentru veniturile care fac obiectul operaiunii de compensare;.

d} pentru persoanele fizice, copii ale conturilor fiscale personale pentru fiecare categorie de venit;

e} nota de compensare confirmat de unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului

Compensarea intervine, atunci cnd debitorul solicita restituirea unor sume pltite n plus,restituirea sumelor reprezentnd accize sau restituirea sumelor reprezentnd T.V.A. de rambursat i aceasta are obligaii restante la bugetul de stat sau la celelalte bugete dup caz

Organul competent va ntiina n scris debitorul despre compensare n termen de 7 zile de la data acestei operaiuni n conturile corespunztoare de venituri ale bugetului de stat sau a celorlalte bugete dup caz.

1.3 Restituirea

1) Se restituie, la cerere, debitorului urmtoarele sume:

a) cele pltite fr existena unui titlu de crean;

b) cele pltite n plus fa de obligaia fiscal;

c) cele pltite ca urmare a unei erori de calcul;

d) cele pltite ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale;

e) cele de rambursat de la bugetul de stat;

f) cele stabilite prin hotrri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;

g) cele rmase dup efectuarea distribuirii prevzute la art. 160;

h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reinerile prin poprire, precum i cauiunea depusa n conformitate cu prevederile legale, dup caz, n temeiul hotrrii judectoreti prin care se dispune desfiinarea executrii silite.

2) In cazul restituirii sumelor n valut confiscate, aceasta se realizeaz conform legii, n lei la cursul de referin al pieei valutare , comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data rmnerii definitive i irevocabile a hotrrii judectoreti prin care se dispune restituirea.

3) Dac debitorul nregistreaz obligaii fiscale restante, sumele prevzute la alin. (1) i (2) se vor restitui numai dup efectuarea compensrii potrivit prezentului cod.

4) n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mica dect obligaiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena sumei de rambursat sau de restituit.

5} n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare dect suma reprezentnd obligaii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena obligaiilor fiscale restante, diferena rezultata restituindu-se debitorului.

Restituirea sumelor pltite n plus la bugetul de stat se efectueaz la cererea debitorului persoan juridica sau persoana fizica dup caz, n termen de 45 de zile de la nregistrare la organele fiscale competente ale Ageniei Naionale de Administrare fiscal.

Restituirea sumelor de la bugetul de stat sau de la celelalte bugete dup caz se face numai n cazul n care:

a}debitorul nu are obligaii neachitate la bugetul de stat, la termenele legale de plata;

b}dup efectuarea procedurii de compensare mai rmn sume achitate n plus i debitorul nu solicit compensarea acestora cu obligaii la bugetul de stat care au termene de plat viitoare;

c}plata s-a fcut eronat de ctre debitor la alt organ fiscal

Restituirea taxei pe valoarea adugata i a accizelor se face n conformitate cu prevederile legale specifice n materie.

1.4 Executarea silita

A) Titlul executoriu

Executarea silita a creanelor bugetare se efectueaz numai n temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonane de organul de executare competent n a crui raza teritoriala i are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridica, ori unde acesta este luat n evidenta fiscala.

Actul emis, n cuprinsul cruia s-a nscris creana bugetara, denumit titlu executoriu, va conine: antetul organului emitent; numele i prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de nregistrare si/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum i orice alte date de identificare; cuantumul i natura sumelor datorate i neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data ntocmirii titlului, stampila i semntura organului de executare.

Pentru debitorii obligai n mod solidar la plata creanelor bugetare se va ntocmi un singur titlu executoriu.

Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creane bugetare, se transmit n termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silita, potrivit legii..

In cazul n care titlurile executorii emise de alte organe nu cuprind unul dintre urmtoarele elemente: numele i prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de nregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semntura organului care l-a emis i dovada comunicrii acestora, organul de executare va restitui de ndat titlurile executorii organelor emitente.

In cazul n care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de ctre un alt organ, organul de executare ii va confirma primirea, n termen de 30 de zile.

Titlu executoriuNr.Valoare

Trim I22518789

Trim II34221352

Trim III20012589

Trim IV38367542

B) Somaia In cazul n care debitorul nu i pltete de bunvoie obligaiile bugetare datorate, organele de executare silita, pentru stingerea acestora, vor proceda la aciuni de executare silita, potrivit prezentei ordonane.

Executarea silita a creanelor bugetare nu se perimeaz.

Executarea silita se desfoar pn la stingerea creanelor bugetare nscrise n titlul executoriu, inclusiv a dobnzilor, penalitilor de ntrziere i altor penaliti ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum i a cheltuielilor de executare.

In cazul n care prin titlul executoriu sunt prevzute, dup caz, dobnzi, penaliti de ntrziere, penaliti sau alte sume, fr s fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de ctre organul de executare i consemnate ntr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.

Executarea silita ncepe prin comunicarea unei somaii n care i se notifica debitorului ca are obligaia sa efectueze plata sumelor datorate n termen de 15 zile sau sa fac dovada stingerii obligaiei bugetare, n caz contrar aplicndu-se modalitile de executare silita prevzute de prezenta ordonana. Somaia este nsoita de o copie certificata de pe titlul executoriu.

Somaia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii; numrul dosarului de executare; suma pentru care se ncepe executarea silita; termenul n care cel somat urmeaz sa plteasc obligaia prevzuta n titlul executoriu, precum i indicarea consecinelor nerespectrii acesteia; semntura i stampila organului de executare.

Somaia este obligatorie i se comunica debitorului dup cum urmeaz:

a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dup caz, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire;

b) prin executorii bugetari, potrivit dispoziiilor Codului de procedura civila privind comunicarea citaiilor i a altor acte de procedura, care se aplica n mod corespunztor;

c) prin prezentarea celui somat i primirea somaiei de ctre acesta sub semntura, ca urmare a ntiinrii prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului i confirmarea primirii acestuia.

In cazul n care debitorii refuza primirea somaiei sau se constata lipsa oricrei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaiei se face prin publicarea unui anun n cotidiene locale ori centrale sau n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, n care se menioneaz ca a fost emisa somaia pe numele debitorului i ca acesta este invitat sa plteasc n termen de 15 zile suma datorata. Dup publicarea anunului toate actele ntocmite n cadrul procedurii de executare silita sunt opozabile debitorului.

Dovada comunicrii somaiei se va nscrie de ndat n evidentele organului de executare i va fi pstrat la dosarul de executare.

Executarea silita se poate ntinde asupra tuturor veniturilor i bunurilor proprietate a debitorului, urmribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaz numai n msura necesara pentru realizarea creanelor bugetare i a cheltuielilor de executare.

Bunurile supuse unui regim special de circulaie pot fi urmrite numai cu respectarea condiiilor prevzute de lege.

Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobndete un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobndete un drept de ipoteca.

Dreptul de ipoteca confer creditorului bugetar n raport cu ali creditori aceleai drepturi ca i dreptul de ipoteca, n sensul prevederilor dreptului comun. Din momentul n care se ndeplinete condiia de publicitate prin nscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garanii Reale Mobiliare ori n cazul n care bunul se ia n posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garania reala a celorlali creditori urmritori asupra bunului mobil sau sumei n cauza.

Procedura de executare silita se efectueaz din oficiu si, o data nceput, se poate suspenda, ntrerupe sau poate nceta numai n cazurile i sub forma prevzute de prezenta ordonana.

SomaiiNr.Valoare

Trim I18917256

Trim II20019352

Trim III12224365

Trim IV28942325

Executarea silita se poate ntinde asupra tuturor veniturilor i bunurilor proprietate a debitorului, urmribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaz numai n msura necesara pentru realizarea creanelor bugetare i a cheltuielilor de executare.

Bunurile supuse unui regim special de circulaie pot fi urmrite numai cu respectarea condiiilor prevzute de lege.

Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobndete un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobndete un drept de ipoteca.

Dreptul de ipoteca confer creditorului bugetar n raport cu ali creditori aceleai drepturi ca i dreptul de ipoteca, n sensul prevederilor dreptului comun.

Din momentul n care se ndeplinete condiia de publicitate prin nscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garanii Reale Mobiliare ori n cazul n care bunul se ia n posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garania reala a celorlali creditori urmritori asupra bunului mobil sau sumei n cauza.

Procedura de executare silita se efectueaz din oficiu si, o data nceput, se poate suspenda, ntrerupe sau poate nceta numai n cazurile i sub forma prevzute de prezenta ordonana.

C) Executarea silita prin poprire

Sunt supuse executrii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmribile reprezentnd venituri i disponibilitatea bneti n lei i n valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de ctre tere persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului si/sau le vor deine terii n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente.

In cazul sumelor urmribile reprezentnd venituri i disponibilitatea n valuta, bncile sunt autorizate sa efectueze convertirea n lei a sumelor n valuta, fr consimmntul titularului de cont, la cursul de schimb afiat de acestea pentru ziua respectiva.

Sumele ce reprezint venituri bneti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum i ajutoarele sau indemnizaiile cu destinaie speciala sunt supuse urmririi numai n condiiile prevzute de Codul de procedura civila.

Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se nfiineaz de ctre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, terului poprit, mpreun cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodat va fi ntiinat i debitorul despre nfiinarea popririi.

Poprirea nu este supusa validrii. Poprirea nfiinata anterior, ca msura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, fcuta terului poprit, i ntiinarea despre aceasta a debitorului.

Terul poprit este obligat ca, n termen de 5 zile de la primirea comunicrii ce i s-a fcut, sa ntiineze organul de executare daca datoreaz vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.

Poprirea se considera nfiinat la data la care terul poprit, prin ntiinarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaz sume de bani debitorului, sau la data expirrii termenului .

Dup nfiinarea popririi terul poprit este obligat sa fac de ndat reinerile prevzute de lege i sa vireze sumele reinute n contul indicat de organul de executare, comunicnd totodat n scris despre existenta altor creditori.

In cazul n care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai muli creditori, terul poprit ii va anuna n scris despre aceasta pe creditori i va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferina .

Pentru stingerea creanelor bugetare debitorii deintori de conturi bancare pot fi urmrii prin decontare bancara, aplicndu-se n mod corespunztor. In acest caz, o data cu comunicarea somaiei i a titlului executoriu, fcuta debitorului , o copie certificata de pe acest titlu va fi introdusa la banca unde se afla deschis contul debitorului.

Despre aceasta msura va fi ntiinat i debitorul.

In msura n care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizrii bncii pe sumele existente, precum i cele viitoare provenite din ncasrile zilnice n conturile n lei i n valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizrii, respectiv de la data i ora primirii adresei de nfiinare a popririi asupra disponibilitilor bneti, bncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, i nu vor accepta alte pli din conturile acestora pn la achitarea integrala a obligaiilor bugetare, cu excepia sumelor necesare plii drepturilor salariale.

Daca debitorul face plata n termenul prevzut n somaie, organul de executare va ntiina de ndat n scris bncile pentru sistarea totala sau pariala a indisponibilizrii conturilor i reinerilor.

In situaia n care titlurile executorii nu pot fi onorate n aceeai zi, bncile vor urmri executarea acestora din ncasrile zilnice realizate n contul debitorului.

Bncile supuse regimului de supraveghere speciala sau de administrare speciala i care efectueaz plile dispuse n limita ncasrilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentnd obligaiile bugetare cuprinse n ordinele de plata emise de debitori si/sau creane bugetare cuprinse n dispoziiile de ncasare emise de organele de executare.

Daca terul poprit ntiineaz organul de executare ca nu datoreaz vreo suma de bani debitorului urmrit sau nu respecta dispoziiile prevzute de lege, precum i n cazul n care invoca alte neregularitatea n legtur cu drepturile i obligaiile prilor privind nfiinarea popririi, instana judectoreasc n a crei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul terului poprit, la cererea organului de executare ori a altei pri interesate, pe baza probelor administrate, va pronuna meninerea sau desfiinarea popririi.

Judecarea contestaiei se face de urgenta i cu precdere.

Pe baza hotrrii de meninere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate ncepe executarea silita a terului poprit

Popriri efectuateNr.Valoare

Trim I15214593

Trim II29834562

Trim III18414562

Trim IV34277631

D) Executarea silita a bunurilor mobile

Executarea silita a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea i valorificarea acestora, n temeiul unui titlu executoriu, chiar daca acestea se afla la un ter.

Terul nu se poate opune sechestrrii unui bun al debitorului invocnd un drept de gaj ori un privilegiu pe care l are asupra bunurilor.

Sunt supuse executrii silite orice bunuri mobile ale debitorului cu excepiile prevzute de lege.

Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca msura asiguratorie nu este necesara o noua sechestru.

Executorul bugetar, la nceperea executrii silite, este obligat sa verifice daca bunurile se gsesc la locul aplicrii sechestrului i daca nu au fost substituite sau degradate, precum i sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, n cazul n care cele gsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanei.

Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfurrii activitii de comer nu sunt exceptate de la executare silita.

Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care ncheie un proces-verbal de sechestru.

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei i a orei cnd s-a fcut sechestrul;

b) numele i prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numrul legitimaiei i al delegaiei;

c) numrul dosarului de executare, data i numrul de nregistrare a somaiei, precum i titlul executoriu n baza cruia se face executarea silita;

d) temeiul legal n baza cruia se face executarea silita;

e) sumele datorate pentru a cror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentnd dobnzi, penaliti i penaliti de ntrziere, menionndu-se i cota acestora, precum i actul normativ n baza cruia a fost stabilita obligaia de plata;

f) numele, prenumele i domiciliul debitorului persoana fizica ori, n lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuiete mpreun cu debitorul sau denumirea i sediul debitorului, numele, prenumele i domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum i alte elemente de identificare a acestor persoane.

g) descrierea bunurilor mobile sechestrate i indicarea valorii estimative a fiecruia, dup aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea i individualizarea acestora, menionndu-se starea de uzura i eventualele semne particulare ale fiecrui bun, precum i daca s-au luat masuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dup caz;

h) meniunea ca evaluarea se va face naintea nceperii procedurii de valorificare, n cazul n care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunotine de specialitate;

i) meniunea fcuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dup caz, constituit n favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;

j) numele, prenumele i adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile, precum i locul de depozitare a acestora, dup caz;

k) eventualele obiecii fcute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;

l) meniunea ca, n cazul n care n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu pltete obligaiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

m) semntura executorului bugetar care a aplicat sechestrul i a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va meniona aceasta mprejurare.

Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semntura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cnd este cazul, custodelui, acesta din urma semnnd cu meniunea de primire a bunurilor n pstrare.

De la data ntocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaz executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri dect cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdicii atrage rspunderea, potrivit legii, a celui n culpa..

In cazul n care bunurile sechestrate constau n sume de bani n lei sau n valuta, titluri de valoare, obiecte din metale preioase, pietre preioase, obiecte de arta, colecii de valoare, acestea se ridica i se depun, cel trziu a doua zi lucrtoare, la unitile specializate.

Cel care primete bunurile n custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

In cazul n care custodele este o alta persoana dect debitorul sau creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o remuneraie innd seama de activitatea depusa.

In cazurile n care nu au fost luate masuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creanei bugetare i la nceperea executrii silite se constata ca exista pericolul evident de nstrinare, substituire sau sustragere de la urmrire a bunurilor urmribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicata o data cu comunicarea somaiei.

In vederea valorificrii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gsesc la locul menionat n procesul-verbal de sechestru, precum i daca nu au fost substituite sau degradate.

Cnd bunurile sechestrate gsite cu ocazia verificrii nu sunt suficiente pentru realizarea creanei bugetare, organul de executare va face investigaiile necesare pentru identificarea i urmrirea altor bunuri ale debitorului.

Daca se constata ca bunurile nu se gsesc la locul menionat n procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar ncheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gsite cu prilejul investigaiilor fcute conform alin. (2) se va ncheia procesul-verbal de sechestru.

Daca se sechestreaz i bunuri gajate pentru garantarea creanelor altor creditori, organul de executare le va trimite i acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru.

Executorul bugetar care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta n procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe procesele verbale de sechestru respective. Prin acelai proces-verbal va declara sechestrate, cnd este necesar, i alte bunuri pe care le va identifica.

Bunurile nscrise n procesele-verbale de sechestru ncheiate anterior se considera sechestrate i n cadrul noii executri silite.

In cazul n care executorul bugetar constata ca n legtur cu bunurile sechestrate s-au svrit fapte care pot constitui infraciuni, va consemna aceasta n procesul-verbal de sechestru i va sesiza de ndat organele de urmrire penala competente.

Sechestre bunuri mobileNr.Valoare

Trim I 56 25678

Trim II132 44500

Trim III 42 12354

Trim IV256 80123

F) Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executrii silite bunurile imobile proprietate a debitorului.

Executarea silita imobiliara se ntinde de plin drept i asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmrite dect o data cu imobilul.

In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executrii silite spaiul minim locuit de debitor i familia sa, stabilit n conformitate cu normele legale n vigoare.

2) Dispoziiile alin. (1) nu sunt aplicabile n cazurile n care executarea silita se face pentru stingerea creanelor bugetare rezultate din svrirea de infraciuni, precum i n cazul stabilirii rspunderii asociailor si/sau administratorilor societilor comerciale debitoare.

Executorul bugetar care aplica sechestrul ncheie un proces-verbal de sechestru, care constituie ipoteca legala.

Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de ndat Biroului de carte funciara efectuarea inscripiei ipotecare, anexnd un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Biroul de carte funciara va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale i sarcini care greveaz imobilul urmrit, precum i titularii acestora, care vor fi ntiinai de ctre organul de executare i chemai la termenele fixate pentru vnzarea bunului imobil i distribuirea preului.

Creditorii debitorului, alii dect titularii drepturilor, sunt obligai ca, n termen de 30 de zile de la nscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil n evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice n scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.

La ntocmirea procesului-verbal de sechestru i n tot cursul executrii silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, daca aceasta msura este necesara pentru administrarea imobilului urmrit, a chiriilor, a arendei i a altor venituri obinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru aprarea n litigii privind imobilul respectiv.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica.

Administratorul-sechestru va consemna veniturile ncasate potrivit alin. (1) la unitile abilitate i va depune recipisa la organul de executare.

Cnd administrator-sechestru este numita o alta persoana dect creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o remuneraie innd seama de activitatea depusa.

Dup primirea procesului-verbal de sechestru prevzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, n termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a obligaiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, sa se fac din veniturile bunului imobil urmrit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.

De la data aprobrii cererii debitorului executarea silita nceput asupra bunului imobil se suspenda.

Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita imobiliara nainte de expirarea termenului de 6 luni.

Daca debitorul persoana juridica cruia i s-a aprobat suspendarea se sustrage ulterior de la executare silita sau i provoac insolvabilitatea.

Executarea silita a bunurilor imobileNr.Valoare

Trim I 76 85000

Trim II 54 42000

Trim III 40 35000

Trim IV 88102000

1.5 nlesniri la plata obligaiilor bugetare

La cererea temeinic justificata a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligaiile bugetare restante pe care le administreaz, urmtoarele nlesniri la plata:

a) ealonri la plata impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor obligaii bugetare;

b) amnri la plata impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor obligaii bugetare;

c) ealonri la plata dobnzilor si/sau a penalitilor de orice fel;

d) amnri si/sau scutiri ori amnri si/sau reduceri de dobnzi si/sau penaliti de ntrziere;

e) scutiri sau reduceri de impozite i taxe, n condiiile legii.

2) Procedura de acordare a nlesnirilor la plata se stabilete prin legi speciale.

Pentru acordarea nlesnirilor la plata creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garanii.

Pentru obligaiile bugetare datorate i neachitate dup data de 1 ianuarie 2003 garania este de 100% din totalul creanei pentru care s-a acordat nlesnirea i poate fi sub forma de scrisoare de garanie bancara, gaj ori ipoteca, precum i orice alta forma de garanie prevzuta de lege.

1.6 Deschiderea procedurii de reorganizare judiciara i a falimentului

1)Organul de executare este obligat ca pentru creanele fiscale datorate de comerciani, societi comerciale, cooperative de consum ori cooperative meteugreti sau persoane fizice sa ceara instanelor judectoreti competente nceperea procedurii reorganizrii judiciare sau a falimentului, n condiiile Legii,

2)Cererile organelor fiscale privind nceperea procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului se vor nainta instanelor judectoreti i sunt scutite de consemnarea vreunei cauiuni.

Organele de executare vor solicita nceperea procedurii reorganizrii si/sau a falimentului prevzut de Legea nr. 64/1995, numai dup ce au parcurs modalitile de executare silita i numai dac au rmas creane restante fata de bugetul de stat.

Masurile ntreprinse de organele de executare nu se suspenda ca urmare a declanrii procedurii reorganizrii judiciare sau a falimentului .In cazul n care s-a nceput procedura de executare silita asupra bunurilor debitorului i ulterior, asupra aceluiai debitor s-a declanat procedura de reorganizare judiciara i a falimentului conform Legii masurile ntreprinse de organele de executare nu se suspenda. Organele de executare pe baza ncuviinrii judectorului-sindic, vor putea lua n posesie bunurile pentru care s-a nceput executarea silita

In cazul n care judectorul-sindic a dispus administratorului sau lichidatorului, dup caz, predarea bunurilor organelor de executare, acestea vor fi valorificate, iar eliberarea i distribuirea sumelor realizate prin executare silita se va face de organul de executare.

CAPITOLUL II FALIMENTUL

2.1 Notiunea si caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. 1. Scopul procedurii reglementate de legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. Scopul Legii nr. 64/l995 este acela de a institui o procedura judiciara unica - procedura reorganizarii judiciare si a falimentului - prin care sa se asigure plata pasivului debitorului aflat in incetare de plati3. Modalitatile de realizare ale acestui scop sunt cele doua proceduri prevazute de lege, respectiv procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului. a) Procedura reorganizarii judiciare porneste de la premisa redresarii din mers a situatiei de incapacitate de plata a debitorului, fie prin masuri economico-financiare si organizatorice menite sa asigure plata datoriilor, fie prin lichidarea unor active din patrimoniu pana la concurenta debitelor datorate creditorilor. Ambele variante de disponibilizare a lichiditatilor debitorului se executa pe baza unui plan care este, dupa caz, un plan de reorganizare a activitatii debitorului sau un plan de lichidare a unor bunuri din patrimoniul acestuia. b) Procedura falimentului reprezinta un ansamblu de reguli si masuri care reglementeaza executarea silita a patrimoniului debitorului, in vederea obtinerii de lichiditati pentru acoperirea pasivului patrimonial. Operatiunea este indeplinita de lichidatorul desemnat si are ca finalitate lichidarea intregului patrimoniu al debitorului si pe cale de consecinta, dizolvarea acestuia, daca este societate comerciala.Spre deosebire de procedura reorganizarii judiciare, in cazul aplicarii procedurii falimentului, de la data declansarii ei, activitatea debitorului inceteaza ireversibil, iar prerogativele de administrare, conservare si valorificare a bunurilor patrimoniale revin persoanelor stabilite prin lege: judecator sindic, lichidator, comitetul creditorilor, etc.

Legiuitorul nu a stabilit o ordine de aplicare a celor doua proceduri si nici criterii precise de optiune in favoarea uneia sau celeilalte; astfel, determinarea optiunii devine functie de starea patrimoniului debitorului, de sansele redresarii si de interesele creditorilor si ramane la latitudinea organelor chemate sa aplice legea4. Aceasta idee este general acceptata de doctrina actuala in materie. In ce ne priveste, ne raliem acestei opinii, cu propunerea de analiza a urmatorului aspect: Un criteriu cert, imediat si eficient il constituie tocmai conditia solvabilitatii sau, dupa caz, a insolvabilitatii debitorului. Astfel, debitorului solvabil, care prezinta un plan realist si viabil, i se poate aplica procedura reorganizari judiciare, dupa cum celui insolvabil i se va aplica procedura falimentului. Acest criteriu are la baza un calcul matematic pragmatic, neindoielnic sau chiar o expertiza financiar-contabila, el fiind aplicabil in majoritatea cazurilor. Exceptiile de la regula acestui criteriu, ar fi debitorii solvabili, dar al caror activ este doar cu 20-30% mai mare decat pasivul, sau chiar mai putin. Acestia, desi din punct de vedere economico-financiar prezinta un diagnostic de activitate sanatoasa, sunt susceptibili de neindeplinirea planului de reorganizare a activitatii si pot inregistra votul negativ al adunarii creditorilor. In aceasta situatie, consideram ca se naste o adversitate de interese intre debitorul care isi doreste reorganizarea activitatii, bazandu-se pe potentialul sau economic sanatos si real, pe de o parte, si dorinta creditorilor de a-si recupera creantele rapid, pe de alta parte. O respingere a planului de reorganizare a activitatii si adoptarea unuia de lichidare a unor bunuri din patrimoniu, ar putea prejudicia serios activitatea si interesele debitorului.____________________________3 A se vedea in acest sens I. Turcu-Procedura falimentului, intre traditie si inovatie-Revista de drept comercial nr. 2/19954 St. D. Carpenaru-Dreptul comercial roman, Editura All Beck-2000, pagina 538 . Intr-un asemenea impas, legea tace, iar pe buna dreptate consideram ca factorul de decizie ar trebui sa fie judecatorul-sindic sau instanta de judecata, avand la baza optiunii criteriul prezentat. 2. Caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. Caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se desprind din analiza anterioara a acestei notiuni si isi structureaza continutul astfel: a) Caracterul judiciar: este stabilit de chiar dispozitiile Legii 64/1995, care instituie aceasta procedura judiciara speciala, aplicabila,comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale5...". Alaturi de aceasta, legea stabileste si organele competente sa execute diferitele etape ale procedurii (instanta judecatoreasca, judecatorul-sindic,

adunarea creditorilor, administratorul si lichidatorul) precum si atributiile specifice fiecaruia. Caracterul judiciar al procedurii este garantia legala" a realizarii intereselor creditorilor si protejarii drepturilor debitorului. b) Caracterul profesional: este conferit de acelasi articol 1 din Legea nr. 64/1995, republicata, care dispune aplicarea prevederilor acestei legi asupra comerciantilor - persoane fizice sau juridice, societatilor agricole si a grupurilor de interes economic. Aceasta delimitare stricta a subiectilor procedurii, continua gandirea doctrinara traditionala a legiuitorului roman, care a diferentiat tratamentul legal aplicabil obligatiilor comerciale de cel privitor la obligatiile civile. c) Caracterul de remediu sau de executare silita: deriva din aplicarea procedurii reorganizarii judiciare sau, dupa caz, a procedurii falimentului. Astfel, in primul caz, comerciantul continua sa-si desfasoare activitatea comerciala, avand sarcina redresarii situatiei sale financiare precum si cea a imbunatatirii calitatii operatiunilor comerciale in raport cu tertii. In al doilea caz, prin aplicarea procedurii falimentului, comerciantul inceteaza de a mai exercita fapte si acte de comert, finalitatea procedurii fiind lichidarea averii debitorului, pe calea executarii silite si satisfacerea tuturor creditorilor cu creante valabil inregistrate. d) Caracterul colectiv: transpare din vointa legiuitorului de a satisface pe toti creditorii unui debitor aflat in incetare de plati si asupra caruia s-a hotarat deschiderea uneia din procedurile prevazute de lege, sub conditia ca creantele lor sa indeplineasca conditiile legale de inregistrare6. e) Caracterul general si unitar: reiese din faptul ca procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, in realizarea scopului sau, vizeaza, pe de o parte, intreg patrimoniul debitorului, fondul sau de comert, iar pe de alta parte, procedura este susceptibila de aplicare oricarui comerciant aflat in incetare de plati, o singura data, sub autoritatea instantei de judecata si cu participarea tuturor partilor interesate. 2.2 Conditiile de aplicare ale procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. Din analiza continutului articolului 1 din Legea nr. 64/1995, republicata, se deduc doua conditi impuse de legiuitor, ce trebuie intrunite cumulativ, in vederea declansarii procedurii pe care o reglementeaza legea, si anume:_____________________________5 Cu privire la domeniul de aplicare al legii, a se vedea St. D. Carpenaru -Procedura reorganizarii si lichidarii judiciare-Editura Atlas Lex, Bucuresti 1996.6 A se vedea dispozitiile articolului 36 din Legea nr. 64/1995 privitoare la conditiile ce se impun unei creante valabile, coroborat cu articolul 40 din aceeasi lege, precum si I. Schiau-Regimul juridic al insolventei

comerciale-Editura All Beck, Bucuresti 2001, pag. 260-261 - debitorul sa fie comerciant 7, societate agricola sau grup de interes economic cu aceasta 7calitate la data introducerii cererii de aplicare a procedurii; - debitorul sa se afle in incetare de plati, in sensul stabilit de lege, respectiv sa se afle in imposibilitatea de a-si onora datoriile comerciale. Considerand ca atat conditiile privitoare la statutul de comerciant, societate agricola, grup de interes economic, cat mai ales cea referitoare la incapacitatea de-a face fata datoriilor sale exigibile, cu sumele de bani disponibile necesita o analiza mai amanuntita, vom detalia aceste doua coordonate, in cele ce urmeaza.8 1. Calitatea de comerciant a debitorului. In ceea ce il priveste pe debitor persoana aflata in insolventa, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si afalimentului, in forma sa initial adoptata, a instituit 3 categorii de comercianti asupra carora se aplica prevederile legii, si anume: persoanele fizice care actioneaza individual sau in asociatii familiale, societatile comerciale, cooperativele de consum si cooperativele mestesugaresti denumite organizatii cooperatiste precum si asociatiile teritoriale ale cooperativelor de consum si mestesugaresti. Precizarea care se impune este legata de modalitatile legale diferite, prin care aceste categorii dobandesc aceeasi calitate de comerciant in fata legii. a) Astfel, o persoana fizica, dobandeste statutul de comerciant prin exercitarea nemijlocita de fapte si acte de comert, in sensul prevazut de articolul 7 Cod comercial, cu titlu de ocupatie, de profesiune. Formalitatile administrative de obtinere a autorizatiei si de inregistrare la registrul comertului nu confera persoanei fizice calitatea de comerciant si nici nu o probeaza, ci doar o constata. Incetarea calitatii de comerciant opereaza pe aceleasi criterii ca si dobandirea ei, respectiv prin incetarea savarsirii de fapte de comert cu caracter profesional si in nume propriu.

Incetarea acestei activitati trebuie insa sa fie efectiva si definitiva, sa aiba un caracter irevocabil de renuntare la profesiune sau ocupatie, sau sa survina in urma decesului persoanei. Probatoriul acestei situatii consta tot dintr-o stare de fapt, din care sa rezulte incetarea efectiva si irevocabila a savarsirii faptelor de comert. Putem conchide ca procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este aplicabila persoanelor fizice comercianti, daca ei au aceasta calitate dobandita in conditiile mai sus aratate, la data depunerii cererii introductive. Daca aceasta calitate a incetat anterior acestei date, si probele administrate confirma aceasta, debitorul nu mai intruneste conditiile prevazute de articolului 1 si prin urmare procedura legii nu este aplicabila. In ceea ce priveste situatia juridica a persoanelor fizice ce desfasoara activitati economice indiferent de domeniu, meserie sau ocupatie, facem mentiunea ca din ratiuni administrative si fiscale, ei sunt autorizati sa-si exercite activitatea si sunt inregistrati ca platitori contribuabili in baza Decretului - Lege nr. 54/1990, Legii nr. 507/2002 si in prezent conform Legii nr. 300/2004 sau, dupa caz, poseda certificate de producator individual, eliberate de primarie cu avizul Directiei Teritoriale pentru Agricultura. In aceste conditii, din moment ce aceasta categorie de persoane creeaza in activitatea lor o plusvaloare pe care legiuitorul a inteles sa o impoziteze ca pe o activitate comerciala, ne exprimam opinia ca aceste persoane pot intra in categoria comerciantilor, tocmai datorita scopului urmarit in activitatea lor: profitul. Un alt argument l-ar putea constitui chiar natura activitatii lor si anume aceea de prestari de servicii sau productie si comercializare de bunuri si produse de orice fel.

____________________________7 A se vedea dispozitiile articol 7 si articol 3 din Cod comercial, ale Legii nr. 31/1990 si ale Legii nr. 300/2004.8 Pentru detalii, a se vedea St. D. Carpenaru-conditiile aplicarii procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare-Revista de drept comercial nr. 5/1995.

b) Cea de-a doua categorie de comercianti prevazuta de Legea nr. 64/1995, o constituie societatile comerciale. Trebuie mentionat de la bun inceput faptul ca, intr-o economie moderna, libera, activa si intr-o permanenta evolutie, ponderea in activitatea comerciala este detinuta indiscutabil de societatile comerciale, cu un procent de peste 85%, dupa cum rezulta din anuarul editat de centrul national pentru statistica pe anul 2003. Din acest motiv, intalnim in prevederile legii, o serie de masuri si dispozitii care vizeaza si presupun in persoana debitorului o societate comerciala. Avand ca punct de plecare tot articolul 7 Codul Comercial, societatile comerciale au calitate de comerciant: legiuitorul nu a precizat insa si conditiile legale ce trebuiesc indeplinite pentru a dobandi aceasta calitate. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, clarifica aceasta problematica: astfel, o societate comerciala se constituie cu scopul de a desfasura o activitate economica, numita obiect de activitate, precum si de a realiza un profit din aceasta. Ca atare, statutul de comerciant al societatii este conferit de chiar comercialitatea obiectului de activitate si a obtinerii de plusvaloare. Conform prevederilor Legii nr. 31/1990, societatile comerciale, se nasc in urma indeplinirii formalitatilor de constituire. In aceste conditii, proba calitatii de comerciant o constituie certificatul de inmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Comertului9. Incetarea calitatii de comerciant a societatii opereaza in temeiul dispozitiilor Legii nr. 31/1990, Titlul VI - Cap. I - Dizolvarea societatilor si Titlul VII - Lichidarea societatilor comerciale. Trebuie facuta precizarea ca, societatea dizolvata nu isi pierde pe cale de consecinta personalitatea juridica, pentru ca aceasta face trebuinta in operatiunile si actele necesare lichidarii. Societatea inceteaza sa existe efectiv doar din momentul incheierii lichidarii ei, prin urmare si calitatea de comerciant va inceta tot din acest moment10. Datorita acestui aspect, deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului impotriva unei societati aflata in lichidare este oricand posibila; de altfel, articolul 260 alin. (4) din Legea nr. 3l/1990, republicata, prevede aceasta posibilitate in mod expres11. Este evident faptul ca, unei societati aflate intr-o astfel de situatie, ii va fi aplicata procedura falimentului, in vederea stingerii debitelor sale catre creditori si nicidecum cea a reorganizarii judiciare, care ar fi improprie si anacronica. Actuala doctrina a dreptului comercial a acceptat in general ideea conform careia, procedura reorganizarii judiciare si a falimentului declansata impotriva unei societati comerciale, ramane fara efecte asupra asociatilor acesteia. Argumentul juridic este oferit de insasi personalitatea juridica si calitatea de comerciant a societatii: asociatii intreprind acte si fapte de comert in numele societatii, pe socoteala acesteia si prevalandu-se de statutul comercial al ei, si nu in nume propriu. Exceptia in aceasta problema o constituie acei asociati care, la data constituirii societatii, dobandisera deja calitatea de comerciant si au participat la incheierea actului constitutiv in aceasta calitate; avem exemplul clasic in care, o societate comerciala devine asociata sau actionara la o societate nou constituita. Regula se aplica si comerciantilor persoane fizice, care nu au renuntat la acest statut anterior, sau care au participat la constituirea unei societati in aceasta calitate. c) O situatie juridica aparte o au organizatiile cooperatiste, care, nu sunt nici societati comerciale nici persoane fizice autorizate conform legii, dar care desfasoara activitate comerciala in nume propriu, datorita personalitatii juridice dobandite prin constituire in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.____________________________ 9 A se vedea St. D. Carpenaru, Dreptul comercial roman, Editura All Beck, Bucuresti 2000, pagina 54510 Legea nr. 31/1990, republicata, la art. 233 alin. (1) si alin. (4) prevede ca dizolvarea are ca efect deschiderea procedurii lichidarii cu pastrarea personalitatii juridice pana la inchiderea acesteia din urma. Actul final este cel al radierii din Registrul Comertului.11 Textul articolului 260 alin. (4) din Legea 31/1990, republicata, prevede :Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.

Articolul 82 lit. (d) din aceasta lege, stabileste si dispune ca, persoanelor juridice constituite in temeiul ei, se pot dizolva prin procedura speciala reglementata Legea nr. 64/1995, republicata, daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale acesteia din urma. constituite in temeiul ei, se pot dizolva prin procedura speciala reglementata Legea nr. 64/1995, republicata, daca sunt indeplinite si celelalte conditii ale acesteia din urma. Pentru a incheia domeniul persoanelor juridice comercianti, facem mentiune despre situatia exclusiva pe care o detin regiile autonome. : acestea, datorita regimului juridic al proprietatii publice, pe care o exploateaza si administreaza, nu intra sub incidenta rigorilor Legii nr. 64/1995, republicata, ci, asa dupa cum dispune articolul 149 din aceasta lege, legiuitorul isi rezerva adoptarea unei reglementari speciale ulterioare. Prin Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, procedura a fost extinsa si asupra societatilor agricole si a grupurilor de interes economic. Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, la art. 5, defineste societatea agricola ca fiind o societate de tip privat, cu capital variabil si un numar nelimitat si variabil de asociati, avind ca obiect exploatarea agricola a pamintului, uneltelor, animalelor si altor mijloace aduse in societate, precum si realizarea de investitii de interes agricol. Exploatarea agricola poate consta in organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare, utilizarea de masini si instalatii, aprovizionarea, prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole si alte asemenea activitati. Este important de retinut, in acest context, faptul ca societatea agricola nu are caracter comercial. In ceea ce priveste grupul de interes economic, acesta este definit la art. 118 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, ca o asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituita pe o perioada determinata, in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective. Grupul de interes economic este persoana juridica cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant, activitatea acestuia trebuind sa se raporteze la activitatea economica a membrilor sai si sa aiba doar un caracter accesoriu fata de aceasta.

2. Incetarea platii datoriilor comerciale. Pentru a analiza a doua conditie ceruta de lege, ce trebuie indeplinita de comerciant, pentru a fi susceptibil de aplicarea procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995, republicata, vom porni de la prevederea generala, de principiu, a articolului 32, in temeiul careia debitorul trebuie sa nu mai poata face fata datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile, coroborata cu cele ale articolului 36, care indreptateste, orice creditor, care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile sa introduca la tribunal o cerere impotriva unui debitor care, timp de cel putin 30 de zile, a incetat platile. Starea de fapt a incetarii platilor, in sensul interpretarii textelor de mai sus, comporta doua aspecte distincte: incapacitatea debitorului de a onora datoriile exigibile pe de o parte si inexistenta disponibilitatilor lichide, pe de alta parte. Relatia de cauzalitate intre cele doua elemente este urmatoarea: lipsa lichiditatilor determina neexecutarea la scadenta a unei datorii exigibile, complex de imprejurari care, daca se intinde pe o durata mai mare de 30 de zile, se materializeaza din punct de vedere legal, in incapacitate de plata sau incetare de plati. Acest cerc vicios, pe care se roteste patrimoniul debitorului, intre lipsa activelor circulante si nevoia de a onora datorii scadente, poarta in doctrina numele de insolventa comerciala: ea defineste stadiul de sincopa al patrimoniului, de incapacitate a acestuia de a genera lichiditati si a incheia un ciclu comercial prin plata datoriilor scadente contractate. Insolventa comerciala sau incetarea de plati a debitorului nu se asimileaza cu insolvabilitatea acestuia datorita urmatorului considerent: pe cand insolventa este o stare pe care am definit-o anterior, precara, dar posibil efemera a patrimoniului, cu sanse real - pozitive de redresare, insolvabilitatea reprezinta un stadiu de dezechilibru cronic al acestuia, concretizat in valori ale pasivului ce depasesc pe cele ale activului. Din punct de vedere matematic aceasta ar insemna un patrimoniu negativ; economic vorbind, aceasta s-ar numi pierdere, iar juridic, constatarea falimentului. Nu poate indeplini conditiile de insolventa comerciala, un simplu refuz de plata al debitorului, care, cu buna-credinta invoca unele exceptii pe care le socoteste intemeiate12: facem aceasta observatie cu scopul de a releva protectia intereselor debitorului pe care legiuitorul le-a avut in vedere si pentru a sublinia faptul ca procedura reglementata de Legea 64/1995, republicata, nu constituie o cale de drept comun, de recuperare a creantelor creditorilor prin intermediul executarii silite asupra bunurilor debitorului.13 Pentru a obtine exclusiv plata pretului, creditorul are la indemana calea actiunii in instanta impotriva debitorului - litigiu comercial - obtinerea unui titlu si investirea lui cu formula executorie in vederea executarii silite. Practica judiciara actuala se confrunta frecvent cu aceasta uriasa confuzie, careia daca i s-ar da curs prin aplicarea procedurii, ar produce cel putin doua efecte dezastruoase:14 - creditorul, nu numai ca risca sa-i fie respinsa cererea introductiva, dar trecandu-se la deschiderea procedurii si adoptarea unui plan de reorganizare judiciara, ce include achitarea esalonata a pasivului pe durata de 1-3 ani, acesta nu mai beneficiaza de celeritatea scontata pentru recuperarea creantelor si nici de dobanda comerciala legala, pana la stingerea datoriei. - in cazul in care se declanseaza procedura impotriva debitorului si se opteaza pentru aplicarea procedurii falimentului, iar in termenul legal de 30 de zile, creantele valabil inregistrate, nu sunt acoperite de activul patrimonial, creditorul care a introdus cererea initiala, tendentios si cu rea credinta, se vede pus in fala faptului implinit de a nu isi putea recupera decat o parte nesemnificativa a creantei sale. Calea executorii silite dupa dispozitiile Codului de procedura civila, i-ar fi oferit varianta individualitatii de recuperare a acestei creante15. 3. Conditii referitoare la datoriile care fac obiectul incetarii de plati. Revenind la dispozitiile articolului 36 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, observam ca nu orice datorie comerciala a debitorului face obiectul insolventei comerciale, ci numai acelea care sunt certe, lichide si exigibile si carora debitorul nu le mai poate face fata cu lichiditatile disponibile. Vom examina asadar aceste componente ale conditiei de incetare a platilor. a) Comercialitatea creantei Luand in considerare caracterul exclusiv profesional al procedurii Legii nr. 64/1995, republicata, precum si dispozitiile articolului 1 din lege, care stabileste domeniul de aplicare al acesteia asupra comerciantilor, societatilor agricole si a grupurilor de interes economic si obligatiile acestora izvorate din acte si fapte de comert, putem afirma ca obiectul incetarii

____________________________12 A se vedea spre conformitate dispozitiile articolului 29, alineatul (2) din Legea nr. 64/1995.13 A se vedea St.D..Carpenaru Procedura reorganizarii si lichidarii judiciare Editura Atlas Lex, Bucuresti 1996.14 Aceste aspecte relatate, constituie obiectele Dosarelor nr. 1585/2003 si nr. 143/2004 ale Tribunalului Covasna.15 Vorbim despre executarea silita asupra debitorului in conditiile existentei unui titlu definitiv in prealabil.platilor, in mod obligatoriu, trebuie sa il constituie o obligatie comerciala de plata: per a contrario, ar insemna ca orice alta obligatie civila a debitorului catre un tert,16 neindeplinita la termen, sa constituie motiv al unei cereri de deschidere a procedurii legii, ceea ce ar fi absurd si impotriva spiritului care l-a animat pe legiuitor. b) Certitudinea, lichiditatea si exigibilitatea creantei O creanta se apreciaza ca certa, in momentul in care creditorul face proba directa a existentei acesteia in sarcina debitorului, printr-un contract, o factura acceptata sau orice alt mijloc de proba permis de lege17; certitudinea creantei este conditionata insa de inexistenta unui litigiu legat de aceasta. In ceea ce priveste lichiditatea creantei, ne rezumam a prezenta opinia generala conform careia, o datorie al carei cuantum este precis determinat in bani, sau alta unitate de masura este lichida; o creanta care are ca obiect plata unei sume de bani, va fi neindoielnic si intotdeauna lichida. Exigibilitatea creantei este data de momentul in care aceasta ajunge la scadenta cand, trebuie indeplinita prin executarea obligatiei si stingerea datoriei. Creantele afectate de termen, devin exigibile doar din momentul implinirii acesteia, nu de la data incheierii raportului juridic: in aceasta situatie, termenul de minimum 30 de zile instituit de articolul 36 alin. (1), curge de la data la care creanta devine exigibila. c) Proba incetarii platilor Creditorul care depune o cerere introductiva, impotriva debitorului, pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, are pe seama sa si sarcina probei; astfel, el trebuie sa demonstreze ca detine o creanta ce indeplineste conditiile legii si faptul ca debitorul se afla in incapacitate de plata. Jurisprudenta in materie a relevat ca, pentru a dovedi starea de incetare de plati, creditorul trebuie sa prezinte acte sau alte inscrisuri, din care sa rezulte implinirea scadentei si

a termenului prevazut de lege, de 30 de zile (contracte, facturi, avize de expeditie) precum si

incapacitatea de plata a debitorului (extrase de cont bancar, corespondenta, telegrame sau alte inscrisuri transmise prin caile de comunicatie) datorata lipsei de lichiditati. In mod legal, judecatorul sindic trebuie sa analizeze temeinic probatoriul si sa se pronunte prin sentinta in ceea ce priveste admiterea sau respingerea cererii creditorului.18 Independent de aceasta, debitorul este in drept sa conteste incetarea de plati, in termen de 5 zile de la comunicarea cererii creditorului sau, avand obtiunea de a ataca sau nu aceasta cerere.19 In situatia in care debitorul insusi depune cerere introductiva20, cerand deschiderea procedurii asupra sa, are obligatia legala de a depune odata cu cererea actele prevazute de art. 33, lit. a) g), sub sanctiunea respingerii cererii sale ca nemotivata si neintemeiata21. Creditorii, la randul lor, in urma notificarii judecatorului sindic, au posibilitatea de a formula opozitie de la emiterea notificarii, in termen de 25 de zile, si de a prezenta motivele pentru care se opun, administrand si probele adecvate. Toate opozitiile creditorilor vor fi

____________________________16 Exemplificam cu plata salariilor, plata chiriilor pentru spatii comerciale, servicii edilitare, etc.17 Articolul 46 Cod Comercial, se refera la actele si registrele comerciale ce pot fi acceptate ca mijloc de proba.

18 Atat cererea introductiva a debitorului cat si contestatia acestuia privind starea de incetare de plati, se solutioneaza printr-o incheiere a judecatorului sindic - articolul 38, alin. (1). Respingerea cererii creditorului, precum si deschiderea procedurii se pronunta prin sentinta - articolul 38, alin. (5) si (7).19 Contestatia debitorului este optionala deoarece textul articolului 38 alineatul (3) spune : Daca in termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi in stare de insolventa......20 A se vedea dispozitiile articolului 32 alin. (1) si alin. (2).21 In acest caz, declaratia debitorului ca se afla in incetare de plati, este considerata proba

CAPITOLUL III STUDIUL DE CAZ

3.1 Trecerea S.C.Agromec S.A. in faliment

Datorita faptului ca S.C.Agromec S.A. figureaza in evidentele Administratiei financiare cu datorii la bugetul general consolidat in suma totala de 500 500 000 lei Ron,dupa ce au fost parcurse toate procedurile de executare silita in conformitate cu prevederile O.G.92/2003 s-a trecut la declansarea procedurii de faliment in conformitate cu prevederile Legii 64/1995,republicata si ulterior modificata prin O.G.39/2002. Dupa depunerea cererii de deschidere a falimentului socetatii de catre creditoarea Directia Generala a Finantelor Publice jud.Covasna, prin incheierea de sedinta din data de 11.06.2004 a Tribunalului Covasna s-a dispus intrarea in faliment a societatii S.C.Agromec S.A. si desemneaza ca lichidator pe S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L. cu sediul in Miercurea Ciuc, str.Petofi Sandor nr.38, judetul Harghita care prin adresa nr.725/17.06.2004 notifica Directia Generala a Finantelor Publice jud.Covasna ca, in baza art.58 din OG.38/2002, sa inregistreze cererea de admitere a creantelor asupra averii debitorului.

Prin adresa nr 9369/01.06.2004 Directia Generala a Finantelor Publice jud.Covasna se inscrie in Tabelul creditorilor cu o creanta in suma de 500.500.000 lei.

Dupa preluarea in administrare a patrimoniului societatii lichidatorul a trecut la evaluarea acestuia si valorificarea lui prin licitatie publica, realizandu-se astfel lichiditatile necesare stingerii tuturur creantelor fiscale In urma realizarii procedurii de lichidare lichidatorul prezinta raportul privind activitatea desfasurata pe intreaga perioada finalizand cu planul de distribuire a creantelor creditorilor, dupa care prin incheierea de sedinta din data de 18.11.2005 judecatorul sindic hotaraste,aprobarea raportului final intocmit de S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L. inchide procedura falimentului debitoarei. S.C.Agromec S.A. si dispune radierea acesteia de la Oficiul Registrului Comertului .MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

JUDETUL COVASNA Nr 6791 din 16.aprilie 2004

Catre,

TRIBUNALUL COVASNA Directia Generala a Finantelor Publice jud.Covasna, cu sediul in municipiul Sfantu Gheorghe, str.Bem Iozef, nr.9, reprezentata prin director executiv Balint Bela, avand codul fiscal nr.4404648, cont bancar 237201384404648,in numele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din cadrul Ministerului Finantelor Publice, in temeiul prevederilor art.19 alin.2 pct.40 din H.G.1574/2003, cu rugamintea ca procedura de citare sa fie indeplinita cu aceasta la sediul din str. Apolodor,nr.17.sector 5,Bucuresti, formuleaza prezenta

C E R E R Ede deschidere a procedurii reorganizarii judiciare

si a falimentului

impotriva paratei SC "AGROMEC" SA, cu sediul in localitatea Zabala, judetul Covasna, avand codul fiscal 3003003, si numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului J/14/300/2003, reprezentata legal prin Damian Forin, in calitate de administrator, pentru a fi obligata la plata sumei de 787.190.100 lei, reprezentand: impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezinta resurse financiare publice, potrivit legii.

Prezenta cerere este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in conformitate cu prevederile art.189 din Codul de Procedura Fiscala.

MOTIVELE ACTIUNII: In fapt, SC "AGROMEC SA. figureaza la data de 24.03.2004 cu debite la bugetul de stat consolidat in suma de 787.190.100 lei, conform adresei Administratiei Finantelor Publice oras Covasna nr.7274 din 13.04.2004.

Desi au fost parcurse modalitatile de executare silita, prevazute de O.G. nr.92/20003 privind Codul de Procedura Fiscala, conform anexelor, creanta bugetara datorata de debitor nu a fost incasata, astfel societatea fiind in incapacitate de plata.

Avand in vedere ca suma solicitata este in cuantum de peste 3.000 Euro in echivalent lei la data introducerii actiunii si ca parata nu a onorat platile datorate bugetului de stat, cumuland un numar de peste 30 zile intarziere, rugam ca in conformitate cu prevederile art.36, 38, 46, 75, si 111 din Legea nr.64/1995R, sa dispuneti deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.

Precizam ca Directia Generala a Finantelor Publice jud.Covasna are creanta garantata prin inscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a sumelor datorate de SC "AGROMEC" SA..

Dovada actiunii intelegem sa o facem cu acte, astfel:

1.) Somatiile nr.6635/25.01.2004 si titlurile executorii nr:374,389,391,393,394 din data de 25.01.2004

2}. Adresa de infiintare popriri cont bancare nr. 12.983/10.02.2004; 18.938/ 19.02.2004; 500/20.02.2004;

3.) Proces -Verbal de sechestru asigurator pentru bunuri mobile nr. 18.096/12.02.2004;

4.)Informatii generale despre inscriere in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

5.)Fisa sintetica a societatii editata la data de 25.01.2004.

Depunem prezenta cerere in 5(cinci) exemplare, pentru comunicare.catre debitor,Camera de Comert si Industrie si un exemplar pentru instanta.

DIRECTOR EXECUTIV,

CONSILIER JURIDIC,

NISTOR TIBERIU BIRO ZOLTAN

Dosar nr.563/S/2004

ROMANIA

TRIBUNALUL COVASNA

INCHEIERE

Sedinta publica din 11 06.2004

JUDECATOR SINDIC : DERMISEK MIROSLAVA

GREFIER : GHEORGHE MELORA DIANA

Pe rol fiind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului prevazuta de Legea nr.64/1995, republicata si ulterior modificata, deschisa fata de debitoarei S.C. AGROMEC S.A., cu sediul in Zabala, judetul Covasna.

La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi se prezinta pentru creditoarea Directiei Generala a Finantelor Publice Covasna consilier juridic Briciu Loredana, lipsa fiind debitoarea S.C. AGROMEC S.A. si administratorul acesteia, Damian Florin.

Procedura de citare indeplinita.

S-a facut referatul cauzei, dupa care :

Se constata ca s-a depus la dosar de catre Societatea profesionala de reorganizare si lichidare judiciara Info-Dip S.R.L. o oferta pentru numirea in cauza in calitate de administrator judiciar/ lichidator judiciar. De asemenea, s-au depus la dosar de catre debitoarea S.C. AGROMEC S.A. un set de documente contabile si o declaratie prin care se arata ca are intentia de a vinde bunurile mobile si imobile ale societatii, in vederea achitarii datoriilor.

Reprezentanta creditoarei Directia Generala a Finantelor Publice Covasna solicita ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, trecerea la procedura falimentului si numirea unui lichidator judiciar, sens in care propune pe S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L. Miercurea Ciuc.

JUDECATORUL SINDIC

Fata de cererea formulata de creditoarea Directie Generala a Finantelor Publice Covasna pentru ridicarea dreptului de administrare al debitoarei si intrarea in faliment, cu numirea unui lichidator, de fapt ca reprezentantul debitoarei nu si-a declarat intentia de reorganizare, ci si-a manifestat intentia de vanzare a bunurilor mobile si imobile ale societatii si nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare in conditiile prevazute de lege,

DISPUNE

In baza art.77 alin.(1) si (2) din Legea nr.64/2995, republicata si ulterior modificata, admite cererea formulata de creditoarea urmaritoare Directia Generala a Finantelor Publice Covasna si in consecinta :

- decide intrarea in faliment a S.C. AGROMEC S.A., cu sediul in Zabala, judetul Covasna, inmatriculata la ORC sub nr.J 14/448/1996, cod fiscal nr.R 9484664 si pronunta dizolvarea acesteia;

- ridica dreptul de administrare al debitoarei;

Desemneaza ca lichidator S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L. cu sediul in Miercurea ciuc, str.Petofi sandor nr.38, judetul Harghita.

Lichidatorul judiciar va face dovada asigurarii de raspundere profesionala si va indeplinii atributiile prevazute in art.23 din lege si anume :

- examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, raport ce va fi supus judecatorului - sindic in termen de 60 de zile.

- conducerea activitatii debitoarei;

- aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;

- examinarea creantelor si atunci cand este cazul formularea de obiectiuni la acestea;

- urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultatele din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta inaintea deschiderii procedurii;

- primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea in contul averii debitorului;

- deschiderea contului special;

- termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii va fi de 60 de zile;

- lichidatorul va intocmi si preda in termen de maxim 10 zile de la intrarea in faliment lista cu numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in falimnet, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;

- lichidatorul va notifica intrarea in faliment in conditiile prevazute de art.77^1.

Potrivit art.77^1 alin.1 se stabilesc urmatoarele termene :

- 45 zile de la data intrarii in faliment pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor;

- 30 zile de la expirarea termenului de 45 de zile de mai sus pentru verificarea creantelor, intocmirea, afisarea si comunicarea tabelului preliminar al acestora;

- 10 zile pentru depunerea contestatiilor inainte de data stabilita pentru definitivarea tabelului suplimnetar;

- 30 zile pentru definitivarea tabelului suplimentar al creantelor, calculat de la expirarea termenului de 30 zile mai sus stabilit;

- lichidatorul va notifica ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, cat mai curand posibil, oficiilor postale, statiilor de cale ferata, locurilor de inmagazinare, antreprizelor, depozitelor portuale si va cere sa ii fie predata corespondenta comerciala a debitorului si orice comunicari trimise acestuia;

- se vor da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acesta fara orginul judecatorului- sindic sau al lichidatorului.

Dupa intrarea in faliment, actele si corespondenta debitorului vor purta mentiunea in faliment in limbile romane, engleza si franceza.

Fixeaza termen la data de 9 iulie 2004, orele 1000.

Prezenta se va comunica debitoarei, administratorului acesteia, creditoarei, Oficiul Registrului Comertului si lichidatorului.

Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata azi 11 iunie 2004 in sedinta publica.

JUDECATORUL SINDIC

GREFIER

DERMISEK MIROSLAVA

GHEORGHE MELORA DIANAS.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L. Miercurea Ciuc

Societate profesionala de reorganizare si lichidari - membra U.N.P.R.L.

Str.Petofi Sandor nr.38, cod.530210, jud.Hargita, Tel/fax:0266-372570,021-2117706

CUI.R12163656,Nr.ORC.J19/264/1999, Capital social varsat 800.000.000 lei

Cod.IBAN: RO71RZBR0000060003161509,RAIFFEISEN BANK Miercurea Ciuc

Nr. 725 din data de 17.06.2004.

Lichidator judiciar al

S.C. AGROMEC S.A. Zabala

DOSAR : 563/S/2004 Tribunalul Covasna

CATRE,

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE - COVASNA

NOTIFICARE

Subscrisa S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L., societate profesionala de lichidari si reorganizari, cu sediul in Miercurea Ciuc, str.Petofi Sandor nr.38, in calitate de administrator judiciar al S.C. AGROMEC S.A. Zabala, numita prin Incheierea de sedinta din data de 11.06.2004 al Tribunalului Covasna in dosarul nr.563/S/2004, va notificam :

- Prin Incheierea de sedinta din data de 11.06.2004, data in Sedinta publica al Tribunalului Covasna, in dosarul nr.563/S/2004, pe baza Legii nr.65/1995, republicata si modificata, a fost declansata procedura falimentului si lichidarii societatii S.C. AGROMEC S.A. cu sediul in Zabala, jud. Covasna, inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. J14/448/1996, CUI nr. R 9484664;

- Ca, in baza art.58 din OG.38/2002, sa va inregistrati cererea de admitere a creantelor Dvs. asupra averii debitorului S.C. AGROMEC S.A. Creantele vor fi prezentate cu o cerere la grefa Tribunalului Covasna. Cererile trebuie sa contina datele prevazute de art.58^5 din OG. 38/2002;

- La calculul creantelor Va rugam sa aveti in vedere prevederile art.37 din Legea 64/1995, republicata si modificata, astfel : nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel, ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior deschiderii procedurii si negarantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara, ori drept de retinere, de orice fel, sau partilor negarantate din creante garantate cu astfel de garantii, de la deschiderii procedurii...;

- Urmatorul termen de judecata in dosarul 563/S/2004 va fi la data de 09.07.2004, ora 10 la Tribunalul Covasna.

Miercurea Ciuc, la data de 17.06.2004.

S.C. EURO CONSULTING ROMANIA S.R.L.

Prin TAMAS LASZLO, director general

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

JUDETUL COVASNA

NR.9369 din 01 iulie 2004

CATRE,

TRIBUNALUL COVASNA

Dosar nr.563/S/2004

Termen : 09.07.2004 Directia Generala a Finantelor Publice jud. Covasna, cu sediul in municipiul Sfantu Gheorghe, str.Bem Iozef nr.9, reprezentata prin director executiv Nistor Tiberiu, in cauza Dosar nr.563/S/2004 privind lichidarea judiciara a S.C. AGROMEC S.A. cu sediul in Zabala.

Prin prezenta solicitam sa dispuneti inscrierea in Tabelul creantelor a obligatiilor bugetare recalculate conform adresei nr.10.979 di