NNrr.. 9944 •• 1166--2222 sseepptteemmbbrriiee 22000066 •• SS||PPTT||MM~~NNAALL RREEAALLIIZZAATT DDEE EEDDIITTUURRAA PPOOLLIIRROOMM,, „„ZZIIAARRUULL DDEE IIAA{{II““ [[ii „„GGAAZZEETTAA DDEE SSUUDD““ •• AAPPAARREE SS~~MMBB||TTAA •• EE-MMAAIILL:: ssuupplliimmeenntt@@ppoolliirroomm..rroo

1.50 lei

{TEFAN TIRON:

„Underground-ule hr\nit cu lucruriaruncate la gunoi“De[i execut\ for\ri teoretice prin muzica noise(ca s\ spunem doar at`t), prin subculturilejaponeze [i prin SM, se ca]\r\ `n sus [i-n jospe lan]ul trofic cultural, organizeaz\ c\l\toriicosmonautice `n lipsa bugetului NASA (cu toateastea, pl\nuie[te s\ cucereasc\ spa]iul `naintearu[ilor, americanilor [i mai ales a chinezilor),de[i deschide pe unde prinde hub-uri dere]ele locale cu share la liber, totu[iMegatron are de g`nd s\ scrie `ncontinuare despre chestii completobscure [i deviante, petrec`nd `nacela[i timp o via]\ de invidiat `nOra[ul P\catelor, Bucure[ti.

PAGINA 13

Texte de Elena Vl\d\reanu,Simona Popescu [i R\zvan }upa

PAGINILE

8-9

Poezie la `n\l]ime.~n Slovacia, la munte

CRONIC| DE CARTE: C. Rogozanu despreLunar Park de Bret Easton Ellis

PAGINILE

6-7

Esen]a noastr\tabloidal\

De la iertare la „falimentulideii morale“

Cazul „Antohi“,dezb\tut `n emisiunea„Suplimentul de cultur\“

Citi]i opinii de Dan C. Mih\ilescu [i Cristian Teodorescu `n PAGINILE 2-3

Mesagerii r\zbeluluiEugen Erhan [i Tudor Muscalu vorbesc pentru„Suplimentul de cultur\“ despre BD-ul care i-a f\cutcelebri: „Fredo & Pid’Jin“

Citi]i interviul din PAGINILE 10-12

De la iertare la „falimentulideii morale“

Cazul „Antohi“,dezb\tut `n emisiunea„Suplimentul de cultur\“

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:„Infla]ia de B\sescu“de Lucian Dan Teodorovici, pag. 2

LECTURI ~NTRERUPTE:„}ara grafomanilor“de Doris Mironescu, pag. 7

TELENOVELA NOVA:Ultimul episod al „Mirelui f\r\c\p\t`i“ de {erban Foar]\, pag. 7

Citi]i-ne online lawww.supliment.polirom.ro

Lucian Dan TEODOROVICI

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Infla]ia de B\sescu„Unde se va opri B\sescu?“, „B\sescu bag\ spaima `n to]i“, „~l va

stopa cineva pe B\sescu?“, „B\sescu intr\ `n direct la televiziune [i

pe forumurile de Internet“. Cam a[a se intituleaz\ talk-show-urile

de sear\ la mai toate televiziunile. B\sescu `l suspend\ pe Ata-

nasiu din dorin]a mu[chilor proprii, indiferent la faptul c\ s-ar afla

undeva la limita constitu]ionalit\]ii. B\sescu se d\ `n stamb\ `ntr-un

restaurant, pun`nd ]ara la cale cu locotenen]ii lui, f\r\ s\-i mai pese

c\ oamenii din jur `l ascult\. B\sescu e, deocamdat\ ascuns, `n

toate: `n p`inea pe care o m`nc\m, `n tablourile de pe pere]i, `n

muzica pe care o ascult\m. Ba chiar uneori am senza]ia c\ res-

pir\m aerul B\sescu.

La un prim nivel, chiar dac\ ne permite constatarea c\ de la

Ceau[escu `ncoace n-a existat `n România un om at`t de prezent,

ar trebui s\-l admir\m pe pre[edintele B\sescu. {i, ame]i]i de aerul

pe care-l respir\m, chiar o facem `n procente cov`r[itoare. ~n fond,

meritul e al lui, [i-a respectat promisiunea c\ va fi un pre[edinte

juc\tor [i este chiar foarte conving\tor `n sensul \sta.

La un al doilea nivel `ns\, e de observat c\ infla]ia de B\sescu

pe care a reu[it s-o impun\ l-a schimbat serios pe omul care ne

cucerea voturile la finele lui 2004. Joaca sa de-a Constitu]ia `n

privin]a lui Atanasiu (dar nu numai), faptul c\ a ajuns s\ discute la

Potcoava (dar nu numai) treburi ce ]in de interesul statului `n au-

zul publicului, la care se adaug\ joaca sa internetistic\ [i telefoa-

nele date la televiziuni din postura de simplu spectator – toate

acestea s`nt semne c\ pre[edintelui a ajuns s\-i pese mai pu]in

de reac]ia [i interpret\rile pe care le pot avea cet\]enii care l-au

votat. Nu, B\sescu n-a devenit mai pu]in populist, dimpotriv\: pare

tot mai sigur pe el [i tot mai convins c\ strategiile de a p\c\li

electoratul s`nt infailibile. {i tocmai aici e paradoxul: prin asta, a

ajuns nep\s\tor tocmai fa]\ de electoratul real, atent, care-[i pune

probleme. Mai simplu spus, pre[edintele pare s\ fi trecut `n sta-

diul `n care crede c\-[i poate permite orice, `ntruc`t cet\]enii ar fi

prea naivi, iar o gaf\, de orice tip, va fi oricum sufocat\ ̀ n scurt timp

sub alte [i alte ac]iuni populiste.

La un al treilea nivel, [i mai grav, putem observa c\ pe pre-

[edinte `l cam doare-n pai[pe, din p\cate asta e expresia care se

potrive[te cel mai bine, de celelalte partide, de Parlament, de orice

altceva `n afara propriei grandomanii. Nu-l mai intereseaz\ c\,

aproape `n fiecare zi, lezeaz\ interesele [i orgoliul principalului

aliat al s\u `n 2004, m\ refer la PNL. Nu d\ doi bani pe eventuale

frustr\ri care ar putea ap\rea `n PD, ca urmare a faptului c\ a-

cest partid a devenit un fel de extensie a pre[edintelui, aproape

de ceea ce `nseamn\ PNG `n raport cu Gigi Becali. PSD-ul e ig-

norat total. Iar de celelalte partide nici nu mai are rost s\ vorbim.

~n acest fel, Traian B\sescu dovede[te c\ nu mai e deloc politi-

cian, ci, `mb\tat de propria glorie, se consider\, iar regret expresia,

dar se potrive[te, un fel de buric al p\m`ntului. Singurul care ho-

t\r\[te. Poate, `n cur`nd, singurul care dicteaz\.

Nu [tiu cum prive[te U.E. asemenea ac]iuni, dar am o b\nu-

ial\. Cu adev\rat trist e `ns\ faptul c\ românii, dac\ ne ghid\m

dup\ diversele sondaje, par a nu avea nici o problem\ cu acest

stil al pre[edintelui. Explica]ii ar fi. O sumedenie. Dar una pare

s\ aib\ c`[tig de cauz\: prin comportamentul nostru, prin felul `n

care ne-am raportat la stat `n anii postdecembri[ti, am ar\tat per-

manent c\ suferim de nostalgia unui t\tuc veritabil. Ion Iliescu

oferea doar o boare vag\ de t\tuc, suficient\ pentru a ne sus]ine

nostalgia. ~n 2004 `ns\, `mbr\cat `n jean[i [i cu un comportament

de rocker b\tr`n, t\tucul s-a `ntors. Iar noi `nc\ s`ntem cople[i]i de

bucurie.

actualitate ordinea de zi

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 20062

Cristian Teodorescu,[eful sec]iei de cultur\de la „Cotidianul“:

„A doua cau]ionare aSecurit\]ii“ este titlul

editorialului dumnea-voastr\ din „Cotidia-

nul“, publicat `n edi]iadin 7 septembrie.

Aduce]i `n discu]ie ace-ea[i list\ a intelectualilor

care au colaborat [i desprecare se vorbe[te de cevavreme `n mediile culturale.Mai mult, povesti]i c\, re-

cent, a]i fost `n[elat deo cuno[tin]\. A]i

`ntrebat-o dac\ aturnat, a spus c\nu [i peste os\pt\m`n\ ap\-reau probele `npres\. Cum a]ireac]ionat lascrisoarea luiSorin Antohi?

Am v\zut `naceast\ foarte

t`rzie m\rturisi-re un lucru

bun. Cei cu care am stat de vor-b\ – intelectuali cu oarece pres-tigiu la ora asta – s`nt de camaceea[i p\rere cu mine. O m\r-turisire din partea unei persona-lit\]i de talia lui Sorin Antohi fi-re[te c\ a provocat zarv\. Uniis-au declarat `ntrista]i de ceeace s-a `nt`mplat cu Sorin Antohi`n tinere]ile sale – m\ num\r [ieu printre ei, trebuie s\ recu-nosc –, al]ii au fost revolta]i defaptul c\ a t\cut at`]ia ani.

Cu toate acestea, dumnea-voastr\ nu a]i aflat acum…

Da, [tiam de luni bune de exis-ten]a cert\ a acestei pove[ti, aangajamentului lui Sorin Antohicu Securitatea. Auzisem de po-vestea asta cam din 2002, defapt. {i, drept s\ v\ spun, nicin-am vrut s\ cred, mi s-a p\rutc\ e un fitil securistic. {i uite c\n-a fost. Pe m\sur\ ce oamenica Sorin Antohi, ca fostul meucoleg Carol Sebastian spun ceau f\cut, ies practic de sub con-trolul fie [i imaginar al fo[tilor

securi[ti. Care, v\ da]i seama,[tiu foarte bine cine tace [i cinem\rturise[te. C`t\ vreme maiexist\ oameni importan]i pentrucultura român\, pentru a[a-nu-mita intelectualitate public\ au-tohton\, oameni importan]i carecontinu\ s\ tac\, fo[tii securi[ti`i bifeaz\ [i [tiu c\ pot conta pet\cerea lor. Dar c`nd un om deseama lui Sorin Antohi m\rturi-se[te, ceva din siguran]a de sinea acestor securi[ti care vin [i nespun c\ nu [i-au f\cut dec`t da-toria se mai clatin\ pu]in. C`t\vreme vor mai exista oameni caretac, vom avea afirma]ii obraznicedin partea unora ca domnul Mer-ce, ca fostul general de Securi-tate Ple[i]\. E bine c\, prilejui]ide asemenea ocazii, se mai audvoci importante ale disiden]ei,care au `nsemnat ceva pentrudorin]a de libertate `n ]ara asta.

P`n\ unde putem merge cuacuzarea celor deconspira]i?

Aici lucrurile s`nt destul de de-licate. Dup\ p\rerea mea, fiecare

„Credeam c\ e un fitil securistic. Uite c\ n-a fost“

Invitat `n emisiunea „100%“realizat\ de Robert Turcescu laRealitatea TV pe 11 septembrie,Cristian Tudor Popescu a vorbitdespre gestul lui Sorin Antohi dea publica o scrisoare `n„Cotidianul“ prin carerecunoa[te leg\turile sale cufosta Securitate.

„Din punct de vedere sentimental, lucruri-le s`nt ireparabile. Sorin Antohi nu mi-adat nici m\car un telefon nici `nainte [inici m\car dup\ ce am aflat din pres\. Deciceea ce ar fi trebuit s\ aud de la el am au-zit din pres\... De[i eu [tiam de vreo lun\.Din punct de vedere general... moral...este teribil ceea ce a f\cut Sorin Antohi.El a umblat cu o `nc\rc\tur\ de dinamit\,ca acei kamikaze, ca acei terori[ti careintr\ prin teatre [i autobuze ani de zile [i adetonat-o acum, lovind `n `ntreaga clas\intelectual\ din România. V\ `ntreba]i dece Gigi Becali are succesul pe care-l are?Pentru c\ dup\ cazurile Mona Musc\, So-rin Antohi [i cine mai urmeaz\ – [i maiurmeaz\! – clasa intelectual\ ajunge s\ fieasociat\ cu f\]\rnicia, duplicitatea, cu

minciuna. Or, v\ rog s\ observa]i un lu-cru la Gigi Becali. El este violent,obscen, brutal, primitiv, incult.Dar nu minte! M-am uitat cuaten]ie. C`nd nu-i convineceva o mai `ntoarce, dar nuspune c\ albul este negru.~n vreme ce ace[ti oa-meni la care poporul seuita cu admira]ie s`ntasocia]i acum cu min-ciuna. {i tocmai fru-muse]ea vorbelor loreste asociat\ cu g\uno-[enia minciunii. De ase-menea, domnul Becalin-are nici o problem\ cuSecuritatea… Pentru c\este machidon, vine dinzona legionarismului. In-telighen]ia româneasc\ oare [i o s-o aib\ `ntr-opropor]ie [i mai mare dinc`te aud. Or, acest lucruproduce `nc\ un falimental ideii morale `n Româ-nia. {i-atunci cum s\ temiri c\ vine Gigi Be-cali?“

Cazul „Antohi“ – de la iertareDezbatere `n emisiunea„Suplimentul de cultur\“Deconspirarea fo[tilor informatori a lovit [i lumea intelectual\.Sorin Antohi a transmis la `nceputul s\pt\m`nii trecute redac]ieiziarului „Cotidianul“ o confesiune. Pe mai bine de 12 pagini,profesorul de la Universitatea Central European\ de la Budapestarecuno[tea c\ a semnat note informative despre unii dintre cei maibuni prieteni `n perioada de dup\ terminarea liceului. „Am informat`n scris Securitatea despre unii dintre prieteni [i pe unele dintrecuno[tin]e, f\r\ s\-i previn, f\r\ s\ le-o m\rturisesc post festum

p`n\ la scrierea acestui text, f\r\ s\-mi ceriertare, f\r\ s\-mi asum public acest

trecut nedemn [i dureros. I-am turnat uneori, cu moartea `n suflet,dar nu i-am tr\dat niciodat\.“ S`nt cuvintele lui Sorin Antohi. Amvorbit `n emisiunea „Suplimentul de cultur\“ de la Radio Ia[i,difuzat\ pe 8 septembrie de la ora 19.10, despre impactul pe care `lare asupra mediului intelectual deconspirarea unor personalit\]i aleintelectualit\]ii. Personalit\]i care p`n\ acum au avut lu\ri depozi]ie radicale la adresa scenei politice din Româniapostdecembrist\, pe care adeseori [i le-au justificat prinmoralitatea lor f\r\ cusur. V\ prezent\m `n acest num\r o selec]iedin interviurile acordate emisiunii „Suplimentul de cultur\“de scriitorul Cristian Teodorescu, [eful sec]iei de cultur\ de la„Cotidianul“, [i criticul literar Dan C. Mih\ilescu.

Grupaj realizat de George Onofrei

„Clasa intelectual\ ajunge s\ fie asociat\ cu f\]\rnicia“

© f

oto

: L

iviu

Io

lu

Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

Sf`ntul DragobetelegionarulS\pt\m`na trecut\ descriam – cu mai mult\ aten]ie dec`t ar me-

rita – Noua Dreapt\, organiza]ia de „dreapta na]ional\, social\ [i

cre[tin\“ (cum se definesc ei) sau extremist-legionar\ (cum ar de-

fini-o orice om de bun-sim]). Cu toat\ retorica lor agresiv\, militant\

[i previzibil\ – c\ci am mai auzit nenum\rate astfel de tobe [i trom-

boane bubuind –, noii dreptaci [tiu s\ ofere [i momente de un pe-

nibil demn de pana lui Caragiale. Cum e [i cazul campaniei lor

anti-Valentine’s Day [i pro-Dragobete.

Pe românii \[tia verzi `i roade c\, zic ei, „Valentine’s Day `ncu-

rajeaz\ kitsch-ul, conformismul [i superficialitatea [i c\ astfel de

importuri culturale preluate f\r\ discern\m`nt oculteaz\ tradi]iile

autentice române[ti [i duc pe termen lung la pierderea identit\]ii

na]ionale a românilor“. Prin urmare, „membrii Noii Drepte le-au

amintit tinerilor c\ românii au propria lor s\rb\toare a `ndr\gosti-

]ilor, Dragobetele, s\rb\torit `nc\ din cele mai vechi timpuri la

sf`r[itul lunii februarie“.

Frumos, nu? Nu foarte original, fiindc\ ideile astea le-am mai

auzit [i la al]i autohtoni[ti, dar frumos... Tradi]iile autentice româ-

ne[ti. Identitatea na]ional\. Cele mai vechi timpuri. Tobe [i trom-

boane, cum ziceam. Fiindc\ `n realitate lucrurile s`nt un pic mai

`ncurcate.

~n primul r`nd Dragobetele, s\rb\torit „din cele mai vechi tim-

puri“, e o s\rb\toare p\g`n\. ~n schimb, Valentine’s Day – a[a, de

import, cum e ea – e cre[tin\ p`n\ `n v`rful inimioarelor. Numele ei

complet e Saint Valentine’s Day [i celebreaz\ doi Valentini, ambii

martiri ai cre[tinismului. E ciudat c\ o mi[care care se proclam\

„cre[tin\“ porne[te o campanie `mpotriva a doi sfin]i martiri cre[-

tini, propun`nd `n locul lor un cult p\g`n-p\g`n. Dac\ eram un trib

p\g`n, cu zei, altare [i sacrificii, mai `n]elegeam ideea, dar a[a nu

pot s\ v\d dec`t caraghiosl`cul unei campanii pornite din r`c\ [i

v\duvite de orice logic\. Jos cre[tinismul, cre[tini! Sus p\g`nismul

[i Dragobete legionarul! E o inova]ie al c\rei merit m\ bucur c\-l

pot atribui teribililor noi-dreptaci.

~n al doilea r`nd, ideea c\ Valentine’s Day, spre deosebire de

Dragobete, e o s\rb\toare kitschoas\, conformist\ [i superficial\

mi se pare ea ̀ ns\[i superficial\ [i conformist\. E o s\rb\toare, deci

implic\ [i conformism, [i o oarecare superficialitate, [i o doz\ de

kitsch. Prin compara]ie, Dragobetele ar trebui s\ fie o s\rb\toare

profund\. Cum adic\? A[ vrea s\-mi spun\ cineva care-s profun-

zimile mistice ale Dragobetelui. Sau m\car s\-mi explice ce e Dra-

gobetele... {i cum poate fi o s\rb\toare nonconformist\?

~n al treilea r`nd, de unde p`n\ unde a ap\rut ideea c\ Drago-

betele ar fi o s\rb\toare româneasc\ autentic\? Dragobetele e o

s\rb\toare strict local\ – de prin zona Olteniei, dac\ nu m\ `n[el.

Orice antropolog v\ poate confirma c\ nici nu are cum s\ fie o

s\rb\toare româneasc\, fiindc\ nu exist\ urme ale ei pe `ntreg

teritoriul României [i mai ales pentru c\, pe vremea c`nd se mai

s\rb\torea, nu exista România. {i nici poporul român. Poporul

român (orice ar `nsemna aia) e asociat cu cre[tinismul, nu cu cultul

lui Isis, Zalmoxis sau Dragobete.

Dragobete’s Day e o inventare prin resuscitare a unui ritual

local, de care ni[te oameni de media ingenio[i [i u[or na]ionali[ti

s-au folosit pentru a promova o variant\ b\[tina[\ la Valentine’s

Day. Desigur, dac\ s\rb\toarea se va impune, va deveni [i ea co-

mercial\, kitsch, conformist\ [i superficial\, ca orice s\rb\toare

popularizat\ mediatic.

Bine, `n toat\ povestea asta nici bietul Dragobete, nici Sfin]ii

Valentin nu au nici o vin\. Dar mi-ar pl\cea s\ scriu o povestire

pe tema confrunt\rii dintre cei doi. A[ `ncepe a[a: „~nvelit `n ia lui

verde, Dragobete se apropie cu pas m\surat de Sf`ntul Valentin

[i-i zise `n dac\ (sau protoromân\): «B\, tu [tii cine-s io!?»“. Dar

cum mai departe nu m\ duce imagina]ia, le las membrilor Noii

Drepte copyrightul pe idee, s\ continue ei cum pot mai bine. Sau

mai r\u.

PRECIZARE SILIT|: De un timp `ncoace prin diverse reviste[i site-uri Internet circul\ un „Apel pentru salvarea culturiiromâne vii“, adresat pre[edintelui ]\rii, primului-ministru,ministrului Culturii, ministrului Finan]elor [i semnat de mul]ioameni de cultur\. Am aflat cu surprindere c\ m\ aflu [i eu pelista de semnatari, de[i nu am semnat acest apel. ~n esen]\aprob unele din ideile [i cererile semnatarilor, `ns\ nu s`nt`ntru totul de acord cu ace[tia. Opinia personal\ mi-amexprimat-o – chiar pu]in prea emo]ional – `ntr-un text dinrevista „Orizont“ nr. 8/ 2006.

~n primul r`nd `ns\ m\ sup\r\ c\ mi se folose[te numelef\r\ acceptul meu, practic\ – se pare – specific\ unei culturibalcanice vii.

pop-culturaSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 3

ordinea de zi actualitate)

dintre noi nu poate ierta dec`tlucruri care l-au atins direct, nupo]i s\ ier]i `n numele altcuiva.Dar, `n loc s\ devii oripilat, `nloc s\ devii acuzator fa]\ de ci-neva care m\rturise[te, po]i s\pui `n balan]\ aceast\ m\rturisi-re – fie ea [i foarte t`rzie – cu t\-cerea complice, cu domnul Mer-ce [i cu al]ii. Din punctul meude vedere, trecutul nu mai poatefi schimbat. ~l putem privi cu`ng\duin]\ unii dintre noi. ~n ce-le din urm\ r\m`ne un lucru le-gat de con[tiin]a fiec\ruia dintrenoi `n parte.

Spunea]i tot `n „Cotidianul“c\ dela]iunile tot dela]iunir\m`n p`n\ la urm\. Cep\rere ave]i despre acestcurent trasat de aceia carese ap\r\ afirm`nd c\ nu auf\cut r\u prin cele turnate?

~n clipa `n care era o turn\toriede tip „m-am `nt`lnit ieri, la ora16, cu X“… „Nu-i nimic r\u `nasta!“, s-ar putea spune la pri-ma vedere. Numai c\ cel de laSecuritate care vorbea a doua zicu X urm\rit [i-i spunea „`n ziuacutare, la ora cutare, te-ai `nt`lnitcu cutare“, v\ da]i seama c\ o-mul acela se sim]ea supravegheat.{i supravegheat din cer de unde-va, c\ nu [i-ar fi putut imaginac\ prietenul cel mai bun a fostacela care l-a turnat. Din punc-tul acesta de vedere, dela]iuneae vinovat\ chiar [i atunci c`ndautorul ei spune „m-am `nt`lnitcu cineva `n tramvai“, f\r\ s\precizeze ce-au discutat.

la „falimentul ideii morale“

Dan C. Mih\ilescu,critic literar

P`n\ unde poate merge

iertarea intelectualilor

care au turnat?

Nu-mi pot da seama p`n\ undepoate s\ mearg\ iertarea, pen-tru c\ nu-mi pot da seama p`n\unde o s\ mearg\ difuzarea ma-terialului supus iert\rii noas-tre. ~n m\sura `n care e[ti dis-pus s\ ier]i, trebuie s\ ai ce [iatunci ne trebuie o marf\ alec\rei dimensiuni nu se pot pre-zuma acum. Tocmai i-am trimiso scrisoare de prietenie [i de`n]elegere lui Sorin Antohi, a-cum dou\-trei seri i-am telefo-nat p\rintelui Marchi[.

~n mediile intelectuale cir-

cul\ de ceva vreme o list\

pe care figureaz\ nume

grele, precum Nestor

Ratesh sau Neculai

Constantin Munteanu,

Emil Hurezeanu…

Eu am spus `n „Idei `n dialog“numai ce s-a dat prin ziare, daram pus [i de la mine vreodou\-trei nume [i prietenii mi-auatras aten]ia: „Vezi c\ at`tavreme c`t acele persoane nus`nt declarate susceptibile devinov\]ie, nu po]i s\ le declaritu, c\ te faci colportor [i ri[tiun proces de calomnie!“. Dareu a[ fi vrut s\ vin\ cu ni[tenume Stelian T\nase, de pild\,care spune de la un timp c\ ve-de `n arhive zeci de nume,chiar 50 de nume de scriitorinotabili. {i spune mereu „nu-me mari, nume mari“. Dar ci-ne-ar putea fi, m-am `ntrebat [ieu. Cine? Marin Preda, So-rescu, Alexandru? La cine s\ajung? La Blandiana, la Mano-lescu? Deocamdat\, eu s`ntdispus la c`t mai mult\ `n]ele-gere [i chiar la iertare total\at`t timp c`t delatorii nu au f\-cut r\u. Adic\ nu a stat nimeni`n `nchisoare, nu i s-a blocat ni-m\nui dreptul de a ie[i din ]ar\...

Dar cum putem cuantifica

r\ul pe care l-au f\cut,

at`ta vreme c`t nu avem

accesul complet la dosa-re?

Eu sper c\ `l vom avea. E unavinov\]ia din anii ’47-’58, c`ndo turn\torie putea duce la moar-tea unui om sau la condamnarepe via]\, altceva e turn\toria dela Uniunea Scriitorilor din ’80,c`nd scriitorul X era turnat c\spune bancuri cu Ceau[escu,altceva era c`nd la Teatrul Na-]ional te turna un coleg c\ vreis\ r\m`i `n str\in\tate `n cursulturneului respectiv [i nu maiplecai din ]ar\. S-au f\cut tur-n\torii pe motive de gelozie, a-dulter. ~nc\ trebuie s\ mai ve-dem enorm de multe dosare cas\ putem da un verdict. Pentruc\ deocamdat\ nu avem dec`tpatru-cinci studii de caz – tur-n\torii lui Stelian T\nase, po-vestirea lui Bujor Nedelcovicidespre Mircea Iorgulescu, carel-a turnat o via]\ `ntreag\...

Ce-o s\ ne facem `n mo-mentul `n care se va do-vedi, s\ zicem, c\ vocileEuropei Libere au turnatla un moment dat?

Da, noi vom spune pe de oparte c`t de mult a `nsemnatEuropa Liber\ pentru evadareanoastr\ pe vertical\ `n anii res-pectivi [i pe de cealalt\ vomspune: „X-ulescu a fost agental Securit\]ii de aici, altul afost un releu“… Au fost mul]iacolo care erau utiliza]i [i deSecuritate, [i de KGB, [i de In-

telligence Service. Cred c\ du-p\ [ase luni sau chiar un an-doide dezv\luiri, de exhib\ri dem\runtaie din dosare ne vompune to]i laolalt\ [i vom cuge-ta. ~n toate grup\rile acesteamari – cercul de eseu de la Ia[idin jurul „Opiniei studen]e[ti“,„Echinoxul“, „Cenaclul deluni“, povestea cu Mi[careaTranscedental\, deci tot ce ]i-nea de mul]imi organizate –i-au pus s\ se toarne `ntre ei cuun sadism diabolic. {i navigasecuristul Ciurl\u `ntre LucaPi]u [i Antonesei, `ntre DanPetrescu [i Liviu Cangeopol.{i-i spunea fiec\ruia desprecel\lalt c\ „vezi ce-a zis ce-l\lalt despre tine“. Dac\ a[ a-vea for]a unui reporter TV, i-a[pune pe Ciurl\u, pe Bo]`rlan [ipe Antohi fa]\ `n fa]\ cu LucaPi]u [i cu ceilal]i, s\ refac\ jo-cul de atunci, interogatoriul deatunci.

Cum vi se par reac]iile de

dup\ autodeconspirarea

lui Sorin Antohi?

Eu nu pot fi b\nuit c\ s`nt ex-cesiv de binevoitor fa]\ de DanPetrescu. Dar vreau s\ v\ spunc\ i-am admirat pozi]ia, s`nt`ntru totul de partea lui, a fostexemplar\! At`t timp c`t nuvom afla, Fere[te Doamne!,groz\vii mari de tot din dosar.Eu acum iau doar scrisoarealui Antohi, ceea ce se vede.

„Trebuie s\ mai vedem enorm de multedosare ca s\ putem da un verdict“

Cine a auzit de sistemul deoperare Linux [tie ce`nseamn\ open source: codulsurs\ al unui program estel\sat la dispozi]ia tuturor.Astfel, oricine poate schimba[i `mbun\t\]i un program,singura condi]ie fiind s\permit\, la r`ndul s\u, accesulliber la surs\. Programele s`ntcunoscute `n general subnumele de free software, cuprecizarea: „free as in freespeech, not free beer“ – adic\liber ca libera expresie, nugratis ca berea.

Asta p`n\ un grup de stu-den]i danezi a inventatberea cu surs\ deschis\

V0.1: Free Beer. Free ca ̀ n liber-tatea de expresie.

Gusturile se discut\

Berea cu surs\ deschis\ este fa-bricat\ cam dup\ acelea[i prin-cipii ca diversele versiuni aleLinuxului: re]eta sa este pus\ ladispozi]ia tuturor. Oricine `ipoate ad\uga ingrediente, poates\ modifice cantit\]i sau s\ a-duc\ inova]ii `n procesul deproduc]ie – cu o singur\ condi-]ie. Re]eta, modificat\, trebuie`mp\rt\[it\ celorlal]i `n aceia[itermeni. Produsul, `n schimb,poate fi v`ndut oric`t de scump.

Iar de v`nzare `nc\ nu sepl`nge nimeni. ~n luna iunie, afost lansat\ ver-

siunea V 3.0 a berii Vores ŘO(„Berea noastr\“), iar `ntregulstoc s-a v`ndut `nc\ din primanoapte. ~n prezent, creatorii s\inegociaz\ contracte de distribu-]ie `n `ntreaga lume, asta `n timpce re]eta [i detaliile despre „in-gredientul secret“ `]i fac cu o-chiul dintr-un link al paginii.

Ceea ce era ini]ial un proiectrealizat de o m`n\ de studen]i dela Universitatea de TehnologiaInforma]iilor din Copenhaga adevenit acum o adev\rat\ aface-re [i filosofie.

Ideea a plecat de la un semi-nar `n cadrul c\ruia profesorulde informatic\ i-a provocat pestuden]i s\ aplice conceptul de„open source“ [i unor produse/servicii din afara sferei informa-ticii. Influen]a]i de o dragostemai veche, studen]ii au ales be-rea. Pe site-ul grupului, tineriispun c\ `i intereseaz\ mai pu]ins\ se ame]easc\ [i mai mult s\vad\ cum va fi `mbun\t\]it\ re-]eta berii, pe m\sur\ ce va fi mo-dificat\ de consumatorii din lu-mea `ntreag\.

Pentru `nceput, studen]ii s-auconsultat cu autorul unei c\r]idaneze despre produc]ia domes-tic\ de bere [i au c\zut de acordasupra re]etei. Primii 100 delitri au fost produ[i `n cantinauniversit\]ii.

Versiunea 1.0 a produsuluieste fabricat\ dup\ re]ete clasi-ce, dar are un ingredient unic:guarana. De origine sud-ame-rican\, guarana este o substan]\energizant\, echivalentul a 35de miligrame de cafein\, care artrebui s\ contrabalanseze efectulcelor [ase procente de alcool dinbere. Rezultatul este o bere bru-n\, mai grea dec`t restul berilordaneze, cu un `ntreg set de mar-keting pus la punct [i de aseme-nea cu licen]\ liber\ de folosire.

Iar cei c\rora nu le placegustul `l pot schimba. Berea es-te free, dar nu gratis.

Filosofia transparen]ei

Ideea de open source sau surs\deschis\ deja nu se mai limi-teaz\ la comunitatea programa-torilor. Dac\ ini]ial se referea laanumite programe al c\ror codsurs\ putea fi modificat de ori-cine, acum semantica expresieicuprinde o `ntreag\ filosofie, cepromoveaz\ transparen]a [i li-

bertatea de crea]ie.„Cei care `mbr\]i-

[eaz\ modelul econo-mic open source [tiu

c\ clien]ii lor nu s`ntidio]i“, explic\ profeso-rul Eric van Hippel, au-tor al c\r]ii Democrati-

zarea inova]iei. Cu alte cu-vinte, cuno[tin]ele unui num\rimens de consumatori s`nt maide pre] dec`t cele ale unui gruplimitat de „speciali[ti“ ai com-

paniei.

Dac\ ideea vi se pare famili-ar\, este de ajuns s\ deschide]ipagina de Internet a Wikipedieipentru a v\ confirma acest lu-cru. Wikipedia este ̀ n sine un pro-dus cu surs\ deschis\. Oricine poa-te nu doar s\ acceseze pe Inter-net enciclopedia Wikipedia, dar [is\ modifice [i s\ `mbun\t\]easc\defini]iile ini]iale. Proiectul arecu at`t mai mult succes, cu c`t lael particip\ mai mul]i colabora-tori: dac\ ceva este gre[it, a-tunci cu siguran]\ unul din celec`teva milioane de cititori va se-siza eroarea [i va corecta; dac\ceva lipse[te, va exista cinevacare s\ completeze informa]ia;dac\ apar nout\]i, cineva va a-vea grij\ s\ actualizeze textele.

Ideea s-a extins p`n\ [i `n do-meniul cercet\rilor legate de bio-tehnologii, un domeniu `n carecompeti]ia dintre marile compa-nii face ca secretul succesului s\fie cel mai important atu al uneiechipe de cercetare. O societateaustralian\ a anun]at c\ va facepublice pe Internet diverse bre-vete asupra unor secven]e deADN [i a unor metode de mani-pulare a materialului biologic,spre folosul comunit\]ii [tiin]ifi-ce. Cei care folosesc informa]iatrebuie doar s\ respecte reguliasem\n\toare celor care se apli-c\ `n cazul programelor opensource: rezultatele trebuie f\cu-te, mai departe, publice, sper`ndu-se`n progrese mai mari `n dome-niul medicinei [i al industrieimedicamentelor.

Cam la acela[i lucru s-aug`ndit [i creatorii berii cu surs\deschis\. Studen]ii [i profesorullor au declarat c\ sper\ ca ideealor s\ fie preluat\ de ]\rile sub-dezvoltate [i aplicat\ `n dome-niul farmaceutic, pentru creareaunor medicamente performante`mpotriva SIDA.

Dac\ e[ueaz\, se potconsola cu o bere.

Adriana BABE}I

SECRETUL ADRIANEI

L’amor de lonhIratz e gauzens m’en partray,/ s’ieu je la vey, l’amor de lonh:/

mas non sai quoras la veyrai,/ car trop son nostras terras lonh:/

assatz hi a pas e camis,/ e par aisso no’n suy devis…/ Mas tot

sia cum a Dieu platz!// Ja mais d’amor no’ m jauziray/ si no’ m

jau d’est’ amor de lonh. A[a-i, dragi cititori, c\, `n afar\ de amor,

terra [i de Dieu (cei care [ti]i franceza), nu deslu[i]i mai nimic? Fi]i

r\bd\tori [i asculta]i `nt`i [i-nt`i o poveste ce poate fi adev\rat\.

Tr\ia pe la-nceputul veacului al XII-lea `n Acvitania, la Blaye,

un senior pe nume Jaufré Rudel. Cel ce-[i spunea prin] fusese

h\r\zit de astre cu numeroase daruri. ~ntre toate, trei erau mai de

pre]: av`ntul `nchipuirii, for]a dragostei [i m\iestria de a da glas

visului `namorat prin vers [i c`nt. Multe pove[ti despre tulburatul

s\u trai au ajuns p`n\ la noi. Dar cea mai frumoas\ se leag\ de

o iubire pe via]\ [i moarte. O spune el `nsu[i `n pu]ine cuvinte, o

scrie [i unul din prietenii s\i, trubadurul Marcabrun. O a[tern pe

h`rtie poe]ii lumii, peste veacuri. Iat-o.

Pe vremea c`nd prin]ul Jaufré se `ndeletnicea cu me[te[ugul

viersuitului, cavalerii crucia]i [i pelerinii `ntor[i din Antiohia nu

`ncetau s\ pomeneasc\ vr\ji]i despre frumuse]ea contesei de

Tripoli. Faima f\pturii `nv\luite `n mister din comitatul cre[tin de

peste m\ri se r\sp`ndise pe la cur]ile Fran]ei. Cine s\ fie minu-

nata? Mélisende, fiica lui Raymond al II-lea, comitele? Haudierne,

so]ia acestuia? Sau o alt\ Mélisende, sora Haudiernei? Unii

spun c\ ar putea fi vorba despre `ns\[i Aliénore d’Aquitaine, apri-

ga regin\ care l-ar fi poftit pe Rudel s-o `nso]easc\ `n cea de-a

doua cruciad\. {i pentru care el s-ar mai fi `ntors o dat\-n Orient,

spre a c\dea r\pus `ntr-un asediu. Cine s\ [tie? Nimeni nu poate

adeveri care-i `n fapt „iubita de departe“, femeia vie]ii lui Rudel.

~ndr\gostit n\prasnic de o `nchipuire, el `i `nchin\ nu doar zeci

sau poate sute de c`nturi, ci tot rostul fiin]ei sale. C\ci, spune le-

genda, alt ]el dec`t s\ `[i vad\ visul cu ochii firavul trubadur nu

cunoa[te. Trist mi-a[ l\sa [i, totodat\, /senin iubirea de departe;/

dar nu [tiu de-am s-o v\d vreodat\, /c\ prea ni-s ]\rile departe:/

[i-s mun]i, [i drumul nu-i pu]in, /[i multe-apoi `n loc m\ ]in…/ Dar

fac\ Domnul cum `i pare!// Ferice n-oi fi niciodat\/ f\r\ iubirea de

departe…

Dup\ ani [i ani de t`njire, mistuit de dorul celei neatinse aievea,

prin]ul trubadur se urc\ pe-o corabie [i se `ndreapt\ spre Tripoli.

Dar, crud\ soart\, el cade `n cur`nd prad\ molimei. Presim]ind c\

ceasurile `i s`nt num\rate [i-nduio[a]i de povestea lui, atunci c`nd

trag la ]\rm cor\bierii `l poart\ pe bra]e p`n\ la un han [i-i dau de

[tire contesei. Cople[it\ de mil\ [i tulburare, ea sose[te `n grab\.

Cu ultimele puteri, `mb\tat de fericire, Jaufré prive[te `ngerescul

chip [i, f\r\ s\ poat\ rosti un cuv`nt, `mp\cat, `[i d\ duhul `n bra-

]ele ei. Dar adev\rata poveste `ncepe abia acum. Str\luminat\ de

`n]elesul `ntregii istorii pe care soarta i-a h\r\zit-o, deslu[ind abia

acum, `n clipa mor]ii trubadurului, ce `nseamn\ o mare, o adev\-

rat\ iubire, frumoasa [i – zic unii – u[uratica femeie porunce[te

ca bietul trup s\ fie `ngropat cu onoruri. Apoi ia hot\r`rea ce las\

`nm\rmurit\ o `ntreag\ cetate: p\r\se[te lume, bog\]ii, tot ce ]ine

de p\relnicia vie]ii [i, c\lug\rit\, se retrage `n m\n\stire p`n\ la

sf`r[itul zilelor sale.

Aceasta-i povestea iubirii de departe, l’amor de lonh, pe care

au pream\rit-o at`]ia poe]i dup\ ce Rudel n-a mai fost. Purt`nd

numele lui au ajuns p`n\ la noi doar [ase c`ntece despre dulcea

suferin]\ de a nu fi `mpreun\ cu f\ptura-ndr\git\, dar mai presus

de toate despre av`ntul de nepovestit al inimii `n a[teptare, al

emo]iei pe care ]i-o d\ dorin]a-n veci ne`mplinit\. Cum s\-i spui

acestui elan sufletesc? Pentru bucuria sim]urilor, pentru pl\cere,

trubadurii provensali, cum e [i Rudel, `l descoper\ pe gaug (din

latinescul gaudium). Dar parc\-i prea pu]in. S\ fie mai potrivit

misteriosul cuv`nt occitan joi? Poate-i totu[i prea mult, c\ci vor-

be[te despre o exaltare dumnezeiasc\, desprins\ de p\m`nt.

Atunci, Jaufré Rudel inventeaz\ un verb de netradus, jauzir, ce

depune m\rturie despre `nsu[i secretul vie]ii lui: a fi cuprins de-o

bucurie ciudat\, dincolo de sim]uri, dar trec`nd prin ele, vis`nd

mereu, cu triste]e [i deopotriv\ speran]\, frem\t\tor [i deopotriv\

senin, la `mplinirea iubirii, c`ndva, undeva.

Dar ce-mi veni s\ scriu despre toate acestea chiar acum, la

sf`r[itul verii lui 2006? Cine mi-l aduse `n minte pe Rudel? Ni-

meni altul dec`t un trubadur adev\rat, `n carne [i oase, pe care

l-am auzit ieri, 27 august, c`nt`nd l’amor de lonh pe una din str\-

du]ele cet\]ii Aigues Mortes din Provence, `n locurile de unde-o

fi plecat acum 850 de ani Jaufré Rudel spre Tripoli, s\-[i `nt`l-

neasc\ Doamna. Cine s\ [tie? Sigur e `ns\ c\ ieri, pe str\zile `n

s\rb\toare, `nconjurat de mul]ime [i `nso]it de-un alai ca-n vea-

cul al XII-lea, trubadurul necunoscut f\cea s\ r\sune aerul fier-

binte de minunatul c`ntec, vers dup\ vers. L-am ascultat ca prin

vis, cuprins\ de-o bucurie bl`nd\, st`mp\rat\, senin\. {i-am `n]e-

les abia atunci povestea.

Arles, 28 august 2006

pop-cultura teorie [i practic\

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 20064

)

M\d\lina COCEA

COOLTURISME

Berea cu surs\ deschis\

carteSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 5

teorie [i practic\ pop-cultura)

O mai trecut un an [i parc\acum m\ duceam cu inimamai mic\ dec`t anu’ trecut,mic\ de c`t popor o s\ g\sescacolo, de c`]i or s\ mai intre`n com\ alcoolic\, mic\ dec`t\ mizerie o s\ r\m`n\ `nurm\ [i mic\ de micimeaoamenilor `n general.

Apoi mi s-a m\rit pe parcurs.Pentru c\ am r\mas cu impresiaunei edi]ii mai reu[ite dec`t ceade anul trecut, `n ciuda lipseiunor nume grele ale rockului ro-mânesc. Mai mult underground,mai mult necunoscut de pestegrani]e, dar [i o diversitate maimare, o mul]ime de stiluri, de larock, jazz, blues, folk [i variante,p`n\ la muzic\ ]ig\neasc\ de in-spira]ie balcanic\ – Mahala RaiBanda –, care by the way au fostsuperbi, reu[ind s\-i fac\ pe oa-menii cu plete s\ danseze pemas\.

Un alt lucru foarte frumos afost s\ descop\r c`t de mult sen-timent pur [i `n\l]\tor poate s\emane un om cu o chitar\. Maimult dec`t o trup\ `ntreag\. Defapt doi oameni, pe r`nd. NicuAlifantis [i Alexandru Andrie[au reu[it s\ umple micul spa]iude la {oni de emo]ie [i de z`m-bete. Chiar [i de c`teva lacrimi.

Un public mai cald [i maiapropiat nu cred c\ mi-a maifost dat s\ v\d vreodat\. O mic\mare de inimi. Meritau toateconcertele din lume. Meritau s\le c`nte to]i cei pe care ei i-ar ficerut. Mare p\cat c\ nu prea sec`nt\ muzic\ din asta. Care s\-iapropie pe oameni. S\-i fac\mai buni.

Dac\ s-ar face mai multeconcerte poate ar exista mai pu-]ine nenorociri. La scena cea-lalt\ au fost destule trupe caremerit\ men]ionate, dar din p\-cate, dup\ ce am v\zut concer-tul Phoenix, nu m-am mai pututg`ndi la nici una pentru mult\vreme. ~n seara aceea au fostprofesori. Au sunat absolut de-men]ial. Au c`ntat ca ni[te cea-suri. Cu precizie german\ `m-bibat\ de spirit românesc. Aufost `ntr-o form\ genial\ [i m\g`ndeam ce bine poate suna otrup\ dup\ 30 de ani de repe-ti]ii.

Am r\mas f\r\ cuvinte, defapt toate cuvintele s-au trans-format `n furnic\turi [i s-auscurs prin piele. Nu mai am locs\ mai scriu mai multe, de[i armerita cu v`rf [i `ndesat, despreStufstock 4, mai bun dec`t 3, maieterogen [i mai curat. O s\-l a[-tept acolo [i la anu’.

Bobo

Alex SAVITESCU

LA LOC teleCOMANDA

Suplimentul lui JUP Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

Salut\ri din Petrila de la Ion D. S`rbude ION BARBU

Florin L|Z|RESCU (flazarescu@gmail.com)

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Editorial cu Stufstock

--- Biroul de Presa al Mafiei ---<mafia@yahoo.com> wrote:>

> Draga Mafie, M-am gindit sa> va scriu avind convingerea ca> sinteti cea mai serioasa si> mai functionala institutie din> tara asta. Stiu ca dumnea-> voastra reprezentati un sistem> pus la punct, structurat pe> principii temeinice.

Drag\ domnule Florin L\z\rescu,

Mai `nt`i da]i-mi voie s\ v\ mul]umesc pen-tru scrisoarea pe care ne-a]i adresat-o at`t pemail, c`t [i `n Nr. 88, 05-11 August 2006, al„Suplimentului de cultur\“. Ne cerem scuzec\ v\ r\spundem cu o a[a `nt`rziere. Mul]idintre noi au fost pleca]i `n concediu, iar b\-ie]ii no[tri de la PR au fost foarte ocupa]i `nultima vreme [i nu [i-au g\sit `nc\ timpulnecesar de a v\ c\uta pentru a v\ transmitepersonal, direct, salut\rile noastre.

>Sint un om de cultura, care traieste>intr-un oras al culturii. Sa nu va mire!>Solicitarea mea vizeaza, pe de o parte,

>interesul general al urbei, pe de alta pe>cel al intelectualilor.

Nici nu [ti]i c`t ne bucur\m c`nd vedem c\munca noastr\ este apreciat\ la justa ei va-loare, cu at`t mai mult cu c`t aprecierea vinedin partea unui om de cultur\. ~n acela[itimp, dac\ tot veni vorba, da]i-ne voie s\ a-ducem o mic\ obiec]ie domeniului `n careactiva]i dvs. Trebuie s\ v\ spunem sincer c\ave]i o mare problem\ – mafia cultural\ ac]io-neaz\ dezorganizat, e f\r`mi]at\ `n clanuri cuinterese m\runte [i refuz\ orice fel de afilierela marea noastr\ familie. Bine, nici noi nune-am preocupat ̀ n special de cultur\ (aceastac\z`nd `n atribu]iile departamentului de edu-ca]ie fizic\-sport-turism), `ns\ dup\ studiilede pia]\ pe care le-am realizat `n ultima vre-me, credem c\ o s\-i acord\m mai mult\ a-ten]ie, `ntruc`t am obsevat c\ se pot ob]inebani frumo[i, europeni, [i din asta.

>Avem un mediu universitar propice>productiei sporite de absolventi, avem>edituri, reviste de specialitate, perso->nalitati, vedete si politicieni, avem>presa, avem – slava Domnului – ar->tisti. Dar, in plus, avem si o problema>cu fotbalul.

{tim, cunoa[tem foarte bine, domnule L\-z\rescu, poten]ialul economic al ora[uluiIa[i. ~ns\ pe moment, prioritatea noastr\num\rul unu o reprezint\ afacerile funciare.

~nainte de toate, vorba poetului, noi vremp\m`nt!

>...draga Mafie, va rog sa puneti capat>debandadei administrative si sa cum->parati echipa de fotbal Politehnica>Iasi. Chiar nu se gaseste printre dum->neavoastra un om serios, cu initiativa>si cu afaceri prin zona?

Am luat cuno[tin]\ de solicitarea dvs. [i,dup\ cum vede]i, problema „s-a rezolvat“:prefectul Radu Prisecaru a fost arestat, pre-fectura nu mai are de g`nd s\ pun\ talp\ fi-nan]\rii echipei de fotbal Politehnica Ia[i. Con-turile au fost deblocate.

~n `ncheiere v\ anun]\m c\ r\m`nem des-chi[i pentru intelectuali [i v\ trimitem tra-di]ionala noastr\ urare: „Watch your back!“.

„Alo? Salut! S`nt eu,un haiduc…“C`nd a c`[tigat alegerile, `n urm\ cu doi ani, Traian B\sescu aspus c\ va fi un „pre[edinte juc\tor“. Toat\ lumea a luat chestiaslobozit\ strategic din viitoarea gur\ preziden]ial\ drept un pro-dus de marketing al campaniei electorale. ~n fond, cine ar fi cre-zut c\ vom avea un [ef al statului care s\ se mediatizeze mai cevadec`t ar fi f\cut-o infernalul aparat de imagine al fostei guvern\ri?Cine ar fi b\nuit, acum ceva timp, c\ talk-show-urile de la diver-sele televiziuni vor fi populate de prezen]a musafirului-surpriz\,care sun\ din proprie ini]iativ\ la miez de noapte la Realitateasau la Antena 3?

~n ultimele s\pt\m`ni, am prins vreo trei momente de genul\sta „`n direct“. O dat\, la Realitatea TV, unde B\sescu a inter-venit telefonic pentru a-l lua la un[pe metri pe remarcabilul ge-nerator de umor involuntar Aurelian Pavelescu. {i, de `nc\ vreodou\ ori, la postul de [tiri al lui Dan Voiculescu, c`nd primul alesa avut de f\cut „c`teva preciz\ri“ pe marginea discu]iilor dintremoderator [i „jurnalistul juc\tor“ Ion Cristoiu. De fapt, majoritateamoderatorilor au avut surpriza s\ primeasc\ telefoane de la coor-donatorul de joc de glezn\ al Palatului Cotroceni, `ncep`nd cu deacum clasicii „Cap“ [i „Pajur\“ [i termin`nd cu sus-men]iona]ii.

Pe undeva, probabil c\ strategia de imagine – dac\ vorbim destrategie [i nu cumva e vorba doar de instinctul de politician allui Traian B\sescu – e foarte bun\. Putem spune asta dac\ neraport\m la predecesorul s\u, Emil Constantinescu, despre ac\rui trecere prin fruntea ]\rii mai ]inem minte, ast\zi, destul depu]ine lucruri. De c`te ori a fost subiect de discu]ii pe la emisiu-nile de dezbateri, fostul pre[edinte a „str\lucit prin absen]\“. Spredeosebire de acesta, Traian B\sescu pare o p\pu[\ `ntoars\ cuchei]a de la spate [i dotat\ cu senzori, care face, simptomatic,acelea[i mi[c\ri [i produce acela[i discurs ori de c`te ori numeles\u se afl\ pe buzele invita]ilor la talk-show-uri. Pe de alt\ parte,continua campanie de auto-promovare s-ar putea s\ plictiseasc\publicul de televiziune, la un moment dat. {i asta, pentru c\atunci c`nd `]i joci cartea omniprezen]ei, ri[ti s\ devii un zgomotde fond care, `ncetul cu `ncetul, `ncepe s\ fie ignorat. Metamor-foza lui B\sescu din politician `n „special guest“ poate fi extremde riscant\. Lumea `]i `nva]\ poantele, `ncepe s\-]i [tie pe de rostreac]iile, grimasele, r`setele, [i, la un moment dat, devii neintere-sant. {i s-ar putea ca treaba asta s\ se petreac\ atunci c`nd TraianB\sescu va avea `ntr-adev\r nevoie s\ intervin\ `ntr-o discu]iet`rzie din noapte.

Altfel, nu e exclus, dac\ pre[edintele continu\ `n ritmul \sta,s\-l vedem invitat la „Ce se `nt`mpl\, doctore?“, vorbind despredurerile sale de spate, sau la vreo telecinematec\, istorisind po-vestiri din tinere]ea sa de pe mare, `naintea difuz\rii filmului Toatep`nzele sus!

P.S.: Cu riscul s\-l enervez (din nou!) pe Teo, salut transmisia deexcep]ie f\cut\ de Pro TV de la meciul Dinamo Kiev-Steaua.

REPLY: Scrisoare deschis\ c\tre Mafie

C. Rogozanu

Nu conteaz\ nici `ncazul noului romanal lui cutare c\

scrie despre propria rela]iecu fosta so]ie. Pe mine, celpu]in nu m\ intereseaz\.Tot a[a cum citesc [tirilecu Brad Pitt sau AngelinaJolie ca pe ni[te micisnoave mai mult sau maipu]in reu[ite. Nu conteaz\nici dac\ acum eu, recen-zentul, m\ apuc s\ scriudespre mine, cu ce s`nt`mbr\cat, ce droguri iau,cum fac sex, ce perversiuniaparte am, pentru c\ ni-mic nu v\ garanteaz\ for]aautenticit\]ii de care, separe, toat\ lumea are ne-voie. S`nt cam plictisit denon-fiction. For]a lui ede-a dreptul devastatoare,dar eu nu caut dec`t in-ven]ie onest\: adic\ acelgen de realism care s\ a-duc\ aluviuni biografice`n expresii rafinat artisti-ce. Iar acest refuz al non-fic]iunii literaturizate (a-dic\ nu tocmai „documen-tare“) vine [i din plictisea-l\ de reality-show-ul care`nc\ domin\ toate media.

Aversiunea pentru non-fic]iune mi-a fost ridi-cat\ de for]a unui scriitorde succes precum Ellis,supranumit „omul cuAmerican Psycho“. A-mestecul de real cu fic-]ional nu poate fi tratatcu discern\m`nt. Acestaeste [i jocul autorului. {ie cu at`t mai iritant cuc`t nu despre asta-i vor-ba c`nd cite[ti. Fac dou\

paranteze. Am [i eu dreptul lanonfic]ionalul meu! Mi-l d\toat\ avalan[a asta de arogan]\scriitoriceasc\.

Mai `nt`i, nu m\ satur preau[or de Celine, acel scriitor datperpetuu drept exemplu de ta-lent ne-etic, mai ales acum, dec`nd cu dosariadele, de c`nd nise confeseaz\ intelectualii `nforme plastice. C\l\toria sa lacap\tul nop]ii este c\l\toria lacap\tul depersonaliz\rii. Un tipalienat va ajunge `ntotdeauna s\fac\ o incredibil\ fuziune `ntrepersoana `nt`ia [i persoana a tre-ia singular. Ellis e departe deastfel de performan]e (nici nul-a citit pe Celine dec`t dup\American psycho – pentru c\ `ltot asem\nau criticii cu celebrulfrancez). Ellis se situeaz\, maidegrab\, aproape de cona]iona-lul lui Celine (care n-a `nv\]atnimic de la acesta), Beigbeder,omul care-[i fic]ionalizeaz\ via]a,pigment`nd-o cu tot soiul de do-rin]e bine saturate de mode me-diatice [i care a[teapt\ un soi deadmira]ie pentru propria autoa-nihilare, mult mai soft, e adev\-rat. ~n principiu, nara]iunea es-te aceea[i: s`ntem singuri pe lu-me, nu ne iube[te nimeni, im-portant e s\ tragem c`t mai mult\cocain\ (Ellis) sau s\ ameste-c\m ni[te pastile cu striptease [iextaz ultramonden (Beigbeder)ca s\ ne sim]im ceva mai bine.Ellis adaug\ esen]a morbid\ viaStephen King peste schemafran]uzeasc\ a dec\derii `n de-penden]e de tot felul. La o lec-tur\ prelungit\ din acest gen deliteratur\ senza]ia clar\ este unade supradoz\ de confesiuni aleunor tipi afla]i `n manualul depatologie a dependen]ei. Edi]iade buzunar.

Cel mai u[or e s\ scrii despre „nebuni“. Desprederapa]i. Aluneca]i complet din raza recognoscibil\ deac]iune sociabil-literar\. Bret Easton

Ellis este subiectul perfect. Mai ales cu Lunar Park.St`rne[te at`tea probleme legate de narativizarea

biografiei! At`tea `ntreb\ri inteligente desprepertinen]a nonfic]iunii! Dac\ respect\ c`t de c`tleg\tura cu persoana [i istoria autorului (naratorulpoart\ tot numele de Bret Easton Ellis)! Dac\ putemrecunoa[te persoane reale sau nu! Nu conteaz\.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 20066

carte printre r`nduri

hobbitul (11:40:29): Acu ce faci? Mangai pisik?abbsurdica (11:41:02): s-o asezat in bratze la minehobbitul (11:41:15): e gelos!abbsurdica (11:41:16): de unde shtiatzi????hobbitul (11:41:30): io cunosc la pisici!hobbitul (11:41:47): Pisik e gelos... cind vb cu altcineva...abbsurdica (11:42:02): asta pe unii-i suporta si la altzii disparehobbitul (11:42:58): Mie mi se asheza pe hirtia de scris... ca sa nuscriu... sa il mingai pe el!abbsurdica (11:43:06): io am crezut ca-i coincidentza, da’ s-a rerere-petat cu aceeasi persoanaabbsurdica (11:43:45): ce frumos...abbsurdica (11:44:26): ieri trebuia sa-l trimit de unde l-am luat, da’n-am pututhobbitul (11:44:55): Da, de unele persoane fug... se ascund sub pat...asha shtii cumva dak cel ce vine tzi-e prieten sau nuhobbitul (11:45:19): Pai nu mai potzi... da tu shtii ca de fapt pisik tealege pe tine, nu tu pe pisik?abbsurdica (11:45:45): fix asta zicea si d-na Naum cind io m-am mi-rat (la fraza de dinainte)abbsurdica (11:46:00): la penultima dv frazahobbitul (11:46:09): Aia cu scrisul?abbsurdica (11:46:14): cu ascunsu’hobbitul (11:46:55): A... da se ascund... io asha patzeam la Dolhasca...cind veneau unii se ascundeau... da de altzii nuabbsurdica (11:47:07): da!!!!hobbitul (11:48:15): aia de care se ascund au ei ceva... nu le placepisicului de ei... trebuie sa te ieie dupa ce face pisica...hobbitul (11:48:34): Adik sa fii atent de cine se ascunde...abbsurdica (11:48:37): in seara-n care v-am parasit brusc, venisera4. Se umpluse camera de oameni, da’ SS n-avea nici o problemahobbitul (11:49:01): Erau de ai ei!hobbitul (11:49:20): Da asta nu e o scuza sa o tuleshti asha tam-ne-sam!abbsurdica (11:49:33): :“>hobbitul (11:49:52): Bine... a trecut...abbsurdica (11:50:01): iertareeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeehobbitul (11:50:37): lasa ba... ca a trecut......... te-am iertat de mult...tu eshti iertata dinainte!abbsurdica (11:50:40): [-O<hobbitul (11:50:51): ba, eshti iertata!abbsurdica (11:50:53): cu vorba, da’ cu fapta?abbsurdica (11:51:09): 3:-Ohobbitul (11:51:24): Adik ce vrei sa fac?abbsurdica (11:51:37): o maimutzahobbitul (11:51:40): Te iert io shi cu fapta!hobbitul (11:51:54): :(|)abbsurdica (11:52:01): multzumesc!!!!hobbitul (11:52:26): Bine... te rasfetzi!!!abbsurdica (11:52:51): :“>hobbitul (11:53:00): Mai maninc o ceapa!abbsurdica (11:53:07): atita am roshit azi..hobbitul (11:53:29): Vad shi io... o sa ramai asha, roshie!!!abbsurdica (11:53:37): X-(hobbitul (11:53:53): Ba, da tu shtii ca de fapt se rosheshte peste tot?abbsurdica (11:54:10): sa ma uit?hobbitul (11:54:19): Io asta am observat cind eram medic!hobbitul (11:54:52): Adik o femeie roshea, dak era goala, peste tot...shi la fatza shi la cur... era nostim...abbsurdica (11:55:15): =))abbsurdica (11:55:40): si daca-ngalbenea?abbsurdica (11:55:49): si daca se speria?abbsurdica (11:56:05): albea in toate partzile?hobbitul (11:56:17): nush... io doar la roshatza am observat... ca erashocant!!!hobbitul (11:57:28): Uite, chestia asta nu am observat... cu albul pestetot... ar fi fost normal... da femeile nu se speriau

hobbitul@yahoo.com: Emil BRUMARUabbsurdica@yahoo.com: Ada MILEA

HOBBITUL & ABBSURDICA

Bret Easton Ellis, Lunar Park

traducere din limba englez\ [i note de Teodor Fle[eru,colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2006

Esen]a noastr\ tabloidal\

Public\m un drept la replic\ al artis-

tului Dan Perjovschi `n urma inter-

viului cu Vlad Nanc\ ap\rut `n

num\rul 92 al „Suplimentului de

cultur\“. Afirma]ia de la care pornesc

r`ndurile lui Perjovschi este: „~n plus,

cu ce l-ar ajuta pe Dan Perjovschi

dac\ ar intra `n conflict cu Uniunea

`n loc de MNAC?“

„Nu s`nt `n conflict cu MNAC. Am

criticat modul de constituire, ampla-

samentul [i arogan]a acestei institu]ii

na]ionale de stat cu lifturi de sticl\.

Dup\ aia, pentru mine subiectul a

ie[it de pe lista priorit\]ilor.

~n 1997, ca urmare a unui interviupublicat `n «Cotidianul» [i care se in-titula «Dac\ a[ fi pre[edintele Uniuniia[ desfiin]a-o», la UAP s-a propusexcluderea mea, ne`nt`mplat\ pentruc\ ar fi fost o premier\ `n stare de li-bertate (ca `n comunism, cum plecaicum te r\deau). Interviul era dat dra-cului, dar nu propunea distrugerea,ci reforma radical\ a institu]iei.

Atelierul meu apar]ine UAP [i `nafar\ de sinceritate critic\ datorezUniunii [i o minimal\ solidaritate. Amsimpatie fa]\ de orice creator t`n\rsau b\tr`n, peisagist sau videoartistcare se zbate `n tranzi]ie. Dac\ nu

mai particip la activit\]ile UAP, nu

mai dau din gur\ despre UAP. UAP

trebuie s\ se reformeze dac\ vrea s\

reziste, dar tare mi-e team\ c\ dac\

va disp\rea, muzeelor [i directorilor

n-o s\ le pese nici c`t negru sub un-

ghie unde vor produce arti[tii arta

sau estetica rela]ional\.

~n 1996 am organizat cu Lia pri-

mul Atelier deschis din România,

c`nd orice om de pe strad\ a putut

intra, vizita, discuta [i bea o cafea `n

atelierul nostru, de diminea]\ p`n\ la

miezul nop]ii, incontinuu, timp de

c`teva zile. De atunci atelierul a fost

«deschis» unor multitudini de eveni-

mente, de la mese rotunde, pre-

zent\ri video, dezbateri p`n\ la trans-

misii TV sau concerte. Cam de prin

1992, de c`nd l-am primit, atelierul a

func]ionat ca o platform\ intelectual\

pentru arti[tii care f\ceau o art\ de

cercetare sau experimental\, tineri

sau maturi, români sau americani,

unguri, ie[eni, timi[oreni, noi sau old

media. Acolo a fost sediul Arhivei de

art\ contemporan\ [i, mai apoi, Cen-

trul pentru analiza artei. Pe scurt,

am folosit spa]iul [i UAP-ul `ntr-un

mod creativ [i mai ales altruist.

Pe scurt, dac\ n-a[ avea ce face

[i nu m-ar invita nimeni nic\ieri, m-a[

apuca [i eu de dat lec]ii `n st`nga [i

`n dreapta. Mai ales `n dreapta.“

Dan Perjovschi: „Nu s`nt `n conflict cu MNAC“

Omilia „popular\“, comentariul savant [iadnotarea filologic\, toate prezente `n a-cest volum, ne dezv\luie modul `n careAntichitatea cre[tin\ s-a raportat la text,la textul privilegiat. Aceast\ practic\ ofer\indicii despre aproprierea antic\ a alteri-t\]ii, `n ipostaz\ ontologic\: textul interpre-tat este cel al Genezei, al nara]iunii `nce-putului. Volumul cuprinde, `ntr-o al\turareinedit\, toate textele exegetice origenienededicate explicit tratatului biblic al Gene-zei: omilii, comentarii, adnot\ri. Tehnicahermeneutic\, vizibil\ astfel `n tripla sa i-postaz\, sugereaz\ valen]ele interpretu-lui: posteritatea exegetic\ va recurge adesea la sugestiile lui Origen`n clarificarea textului comentat.

Origen, Omilii, comentarii [i adnot\ri la Genez\, edi]ie bilingv\,studiu introductiv, traducere [i note de Adrian Muraru, colec]ia

„Tradi]ia cre[tin\“, Editura Polirom, 672 de pagini, 38.90 RON

Origen ne invit\, `n omiliile acestui volum, s\ parcurgem `mpreun\drumul de la sclavie la libertate, a[a cum este el `n]eles `n cel de-aldoilea tratat al Bibliei, Exodul. Actul interpret\rii devine astfel par-ticipare, iar Exodul, consider\ exegetul cre[tin, este voca]ia fiec\-rui individ: fiecare dintre noi este o fiin]\ aflat\ `n „exod“. Observarea

propriei situ\ri, `n impropriu, este simul-tan\ reorient\rii: cititorul este invitat deexeget s\-[i reg\seasc\ „locul propriu“.Doar aceast\ relocare va putea livra sens,doar acest „exod“ va preda semnifica]ia co-rect\ a unui faimos ([i controversat) pasajbiblic, adnotat de c\tre Origen `n acestvolum, cel privitor la „`ncremenirea“, prinac]iune divin\, a inimii Faraonului.

Origen, Omilii [i adnot\ri la Exod,edi]ie bilingv\, studiu introductiv,

traducere [i note de Adrian Muraru,

colec]ia „Tradi]ia cre[tin\“, Editura

Polirom, 480 de pagini, 29.50 RON

Apoi, aceasta ar fi cea de-adou\ parantez\ ([i dependen]\),principala lec]ie de dereglatsim]urile `ntr-un mod scuzabilde arogant apare la Martin Amiscare organizeaz\ `n Banii o `n-t`lnire memorabil\ ̀ ntre John Self(un fel de Ellis, un fel de Beig-beder, un fel de u know who) cunimeni altul dec`t un personaj-scriitor pe nume „Martin Amis“,un tip penibil, care tr\ie[te`ntr-o fals\ retragere artistic\, [icare, c`nd aude de un onorariubun, se apuc\ de scris un scena-riu pentru personajul s\u. Ori-cum, discu]ia nonfic]ional\ eveche de c`nd lumea. Fie c\ plim-b\m oglinda pe marginea drumu-lui, fie c\ lucr\m cu deja ener-vanta candy camera. Doar proble-mele teoretice s`nt uitate periodic.

Ellis se descrie cape o vedet\ hollywoodian\de rang B

Bret Easton Ellis aduce fic]iuneapeste biografic. De fapt, ameste-c\ dou\ realit\]i: cea persona-l\, plauzibil\ (un personaj carea scris acelea[i c\r]i, care a avutsucces enorm, care a avut camacela[i traseu precum autorul s\u)[i realitatea cli[eelor „pulp“. ~ncea]a astfel creat\ intervin me-tode clasice ale thriller-ului li-vresc: fantome, coinciden]e, sta-re a naratorului-personaj insupor-tabil de instabil\, fragilitate,cruzime etc. Abia dup\ ce amajuns la sf`r[itul romanului Lu-nar Park am realizat c`t de bunes`nt primele dou\ capitole toc-mai pentru c\ s`nt un soi de au-tobiografie crud\ [i megaloma-nic\ `n acela[i timp, pentru c\Ellis se ia pe sine [i se descrieca pe o vedet\ hollywoodian\ derang B, cu zeci de capricii, im-posibil de ira]ional\. Pe m\sur\ce tehnici clasice de fic]ionali-zare intervin `n roman se pierdeputerea, for]a de intrigare a citi-torului [i se trece `n apa lini[tit\a ritmului pove[tii. Nu mai con-

teaz\ c\ so]ia lui din roman eaceea[i cu o actri]\ pu]in cunos-cut\ (dar real\!) de la Hollywood,Jayne Dennis. La fel cum nu maiat`rn\ prea greu pove[tile glamo-roase [i decadente cu personajereale, superstaruri toate. S`nt fi-guri de h`rtie.

Ellis a `nceput s\-mi plac\abia dup\ ce mi-a trecut furiaini]ial\, dup\ ce am citit c`]ivacritici mai inteligen]i dec`t mine[i dup\ ce i-am parcurs c`tevainterviuri sau declara]ii mai am-ple. ~ntr-un excelent articol, Ed-ward Wyatt f\cea o paralel\ ex-trem de interesant\ `ntre scriitu-ra lui Ellis (mai ales cea din Lu-nar Park) [i atitudinea hip-hop,cu to]i acei arti[ti „r\i“ care in-venteaz\ sau povestesc vie]i rea-le `ntr-un amestec indefinit. Prin-cipala inven]ie a scriitorului a-merican este atitudinea fa]\ depropria biografie. Este complet„intoxicat“ de natura tabloidal\a comunic\rii, se relateaz\ pesine, f\r\ mil\, cu o pornire deNational Enquirer. A `n]eles na-tura profund\ a celebrit\]ii con-temporane – nu at`t mitizare, c`tcult p\g`n de ur\ [i admira]ie,de indiferen]\ [i de utilizare pepost de afrodisiac.

Autorul ne d\ o lec]iede supravie]uire artistic\

~ntrebat `ntr-un interviu din 1994cum [i-a format stilul, ce l-a de-terminat [i `nv\]at s\ scrie cumscrie, de unde `i vine tonusulscriitoricesc, Ellis r\spunde scurt:„I would say from seeing a shit-load of movies, reading a ton ofbooks, watching enormous hoursof television, and having it allsoak in. If for some reason youwant to be a writer, that’s whe-re the ear comes from. I don’tknow what other reference pointsthere were when I was growingup. It was books, movies, TVand rock and roll*“. Este un citatdin care putem desprinde o lec]ieutil\ de sinceritate `n formarea

artistic\ a anilor 1970-2000. Mul]iscriitori `nc\ se definesc `n func-]ie de o istorie cultural\ scris\dup\ tipare de secol XIX. Ellisse define[te ca un star rock, de-pendent de mode, modelat de con-sumul inevitabil de junk cultural.

Scriitorul ar trebui s\-[i ac-cepte sie[i [i celorlal]i statutul„tabloidal“. A[ zice, risc`nd cammult\ filosofie, dar asta e!, c\romanul tradi]ional a fost orga-nizat mai ales `n jurul secretu-lui, al codific\rii misterului, aenigmei. ~n timp ce romanul con-temporan a `nceput s\-[i desco-pere prin autori precum Ellis,Amis, Roth sau Houellebecq toc-mai savoarea viol\rii intimit\]ii,a misterului. Aici nu e vorbadespre joc fic]ional doar. Ci de-spre situa]ia `n care noi `n[inene afl\m, `nconjura]i de camerede luat vederi, bine `ndosaria]inu de Securitate, ci de tot felulde mijloace de supraveghere cuscop de identificare exact\ apersonalit\]ii noastre consuma-toare (b\nci, rate, carduri [i ce-lelalte), fotografia]i sau autofo-tografia]i, asalta]i tot timpul deun fenomen al culturii popularede familie (filmule]e, fotografiif\cute `n familie sau cu priete-nii, toate genurile, inclusiv por-

nografice; [i tot at`tea scanda-luri!). Cum remarca inteligent unrecenzent, dup\ ce cite[ti un ro-man al lui Ellis, tip Glamoramasau Lunar Park, ̀ n]elegi altfel deunde, din ce lume, poate ]`[ni unpersonaj precum Paris Hilton.

Avem to]i, de la personajele[tirilor de la ora cinci, p`n\ lamari arti[ti, latura noastr\ ta-bloidal\ (a nu se `n]elege „b`rfi-toare“ – tabloidalul `nseamn\...b`rfa upgradat\ mediatic), o i-mens\ dorin]\ de expunere, pecare o opunem tocmai dorin]eistr\mo[ilor no[tri de secretiza-re, de inhibare. Ellis ne d\ o lec-]ie de supravie]uire artistic\, lapas cu acest ritm infernal tabloi-dal. {i ne `nva]\, crud, dar sigur,cum s\-i ced\m definitiv [i pro-fitabil.

* „Cred c\ vine din faptul c\am v\zut o gr\mad\ de filme,am citit tone de c\r]i, ampierdut ore nesf`r[ite `n fa]atelevizorului. Dac\ vrei s\ fiiscriitor, astfel se formeaz\«urechea», sim]ul literar. Nu[tiu ce alte puncte de referin]\au mai fost `n perioada meade cre[tere. Au fost c\r]i,filme, TV [i rock and roll.“

{erban FOAR}| (serfoar@yahoo.com)

TELENOVELA NOVA

reportaj

printre r`nduri carte

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 7

SEMNAL

Un mire f\r\ c\p\t`i(cap. XLII)

S\ ne `ntoarcem, deci, la orac`nd n\luce[te auroracu degete trandafirii[i c`nd nunta[ii,-n farfuriiad`nci, privesc [i, f\r\ vorb\,sorb, pe la ceasul opt, o ciorb\de burt\, zis\ [i schembé,dreas\ cu-o]eturi roz-pembéca zorile, – [i-auzi doar linguripe care, oarecum mai singuri[i palizi ca ni[te pere]i,le m`nuie ca pe lope]i;iar P\uni]ii-i e de parc\ar fi la Eforie,-n barc\,chit c\, `n g`nd, Ninel, cu dor,o-ndreapt\: barc\ cu motor,[i-o-ncearc\ o euforiede parc-ar fi la Eforie,la Eforie-Sud...

Iar celce-o corecteaz\-i chiar Ninel,ce, flituind-o pe ailalt\mireas\, las\ totul balt\[i-apare,-n alb [i proasp\t ras,la spartul nun]ii-parastas,c`nd na[a dulce, P\uni]acomand\ alt\ Perini]a...Da-[i pl`nge finul, mai `nt`i,care, „al dracu tu, r\m`itot mire f\r\ c\p\t`i,M\rgic\!“FINE*

* Cititorul e rugat s\ nu confunde acest nominativ cu vocativul

termenului fin!

Doris MIRONESCU

LECTURI ~NTRERUPTE }ara grafomanilorDespre enciclopedii `mi propusesem s\scriu `n num\rul \sta, sau mai exact desprearhivele paradoxale care au ambi]ia s\cuprind\, `ntr-o form\ sau alta, Totul.Oamenii au, se pare, pl\cerea s\-[i`nchipuie, din vreme `n vreme, paradisul cape o Bibliotec\. {i asta cu mult `nainte deBorges. Biblioteca din Alexandria, uria[aconstruc]ie din secolul al treilea `.Hr., alec\rei 500.000 de manuscrise cuprindeau, ladata aceea, toat\ [tiin]a care exista `n lume,trimite direct la aceast\ idee. Bibliotecaaba]iei din Melk, descris\ de Umberto Eco`n Numele trandafirului, `n care se g\sescc\r]i ne[tiute precum a doua parte aPoeticii aristoteliene, este o alt\ expresie aaceleia[i reverii scolastice.

~n prelungirea arhivelor „intertextuale“, plinede toate c\r]ile lumii – a c\ror fidel\ icoan\,pentru profe]ii postmoderni de azi, este In-ternetul –, scriitorii au `nceput s\ imaginezearhive posibile, fabuloase depozite livre[ticompuse din c\r]i inexistente. Un exemplueste fabuloasa Enciclopedie a mor]ilor de-scris\ de c\tre Danilo Kiš, `n care s`nt `n-registrate `n cea mai mare am\nun]ime toateevenimentele vie]ii oamenilor obi[nui]i,conserv`nd astfel amintirea vie]ilor lor ire-petabile.

~nainte de Kiš [i de a sa Enciclopedie, unproiect `nc\ mai ambi]ios de a aduce laolalt\kilometri liniari de arhiv\ ireal\ a fost ace-la al lui Mircea Horia Simionescu din Biblio-grafia general\. O bibliografie, cum se [tie,compus\ din rezumate de c\r]i inexistente.Simionescu a creat o `ntreag\ comedie a li-teraturii `n cartea sa, parodiind titluri notorii(Divanul `n]eleptului cu perna, Orient-Ex-presul `ndep\rtat, Ascensiunea unei matra-cuce) sau invent`nd opere noi ale unor au-tori cunoscu]i (s`nt citate Istoria lucrurilor[i a opiniilor de G. C\linescu, dar [i Car-tea despre femeia esen]ial\ [i lumile anexe,de M.H. Simionescu `nsu[i!), modific`ndcon]inutul unor opere celebre sau atribu-indu-le altor autori (volumul Plumb, deGeorge Bacovia, e dat drept ap\rut `n „Bi-blioteca pentru metalurgi[ti“). Multe titluris`nt pur [i simplu bufone: Hora]ii, curia]ii[i ma[inile lor, Defeca]ia la Haendel, Nu-dismul sub Mihai Vod\ Viteazul. Altele pa-rodiaz\ variate genuri de tip\rituri, impli-c`nd o anumit\ raportare la scris [i la con[ti-in]a de sine a scriitorului: Ce se poate petre-ce `ntr-un patrulater, Misiunea doamnei Sa-chelarie `n literatura american\, Dublulsens al rotunjirii universului poetic sau De-spre imbecilitatea cititorului.

Cu pu]in\ aten]ie, observ\m c\ o lume`ntreag\ se manifest\ `n Bibliografia gene-ral\, chiar dac\ e vorba de o lume pe dos.Locuitorii ei s`nt scriitorii grafomani (nu-mi]i Nicolaus Rembrandt, Sandro Bastardi,Prévért Georgescu sau maior Grigore Ta[c\)care public\ la edituri cu nume tr\snite („Ne-pieritoare [i zbur\toare militare“ din Gene-va, „Galina super“ din Königsberg sau „Au-gust Nietzsche [i nepo]ii“ din München).Publicul cititor, ne putem `nchipui, este unulenciclopedist, cosmopolit, egal de interesatde orice, de pild\ de istoria balcanic\ (Jupu-irea de viu `n rela]iile dintre Puterea otoma-n\ [i satul T\rt\[e[ti, jude]ul Covurlui), dar[i de pictura contemporan\ (Arta lui Spiri-don van der Welde), de biografii roman]ate(Splendida carier\ a lui Bob Hora), de stu-dii [tiin]ifice serioase (Tratat elementar de-spre somn) [i de romane sentimentale pre-cum cel intitulat Eu, coco[ul. ~n paginile Bi-bliografiei locuie[te o popula]ie pestri]\ [ivivace, vesel\ [i curioas\, alc\tuit\ din ve-leitari `ncrezu]i [i din timizi c\ut\tori deglorie, din critici acri sau prea genero[i, dineditori lipsi]i de discern\m`nt [i din cititoriprea u[or de p\c\lit. O lume care se instru-ie[te mereu [i care vrea s\ fac\ parte, dup\puteri, din marea Cultur\... Aten]ie, distins ci-titor al meu, s\ nu te reg\se[ti [i tu `ntr-`nsa.

Elena Vl\d\reanu~n Slovacia `ns\, la Banska Stiavnica, un-de s-a desf\[urat a patra edi]ie a Festivalu-lui Cap a l’Est, o produc]ie franco (Michelde Meulne)-slovac\ (Antonia Miklikova),cu toate sentimentele nasoale din primajum\tate a primei zile, m-am sim]it grozav.Nu am dat peste veleitari b\utori [i boemi,nu am ascultat poezie plicticoas\ (de[i niciasta nu a lipsit), am vorbit c`nd am avut chef[i cu cine am avut chef, am fost la con-certe, am v\zut instrumente ciudate (cume, de exemplu, carnyx-ul, un instrumenthorror, cu cap de c`ine sau lup sau porc,nu m-am l\murit), am v\zut filme.

Cred cu t\rie c\ nu discu]iile sterpecare se poart\ la noi pot transforma o

manifestare literar\ cvasi-anonim\ `ntr-unade succes. De asemenea, s`nt convins\ c\un astfel de festival, cu deschideri multi-ple, oferind lucruri de calitate pentrugusturi distincte, [i-ar g\si publicul [iaici, unde ne e mult mai comod s\ spu-nem c\ oamenii nu s`nt interesa]i de...,dec`t s\ ̀ ncerc\m s\ facem ceva pentru ei.Ca s\ nu mai spun c\ drumul spre spon-sori devine, printr-un festival bine g`ndit,mult mai lin.

~n loc de scaune,s-au folosit strane vechi

Banska Stiavnica este un or\[el de munte`n centrul Slovaciei, ora[ minier intrat `npatrimoniul UNESCO. Aici a fost una din-tre primele universit\]i tehnice din lume,`nsu[i Lavoisier se pare c\ ar fi trecut peaici, ba chiar [i Descartes. Mul]i dintrelocalnici au `n cas\ o gur\ de min\, `ntr-unsens c`t se poate de propriu. Una dintrecele mai faine cafenele din or\[el este Li-bresso. Aici s-au derulat cele mai multedintre ac]iunile festivalului, iar faima cafe-nelei i se datoreaz\, desigur, spa]iului artis-tic: o scen\ este amplasat\ chiar la intra-rea `ntr-o min\, spa]iu incorporat `n cl\-dire. ~n fa]a scenei este intrarea `n cafe-nea, `n spatele scenei este un mic lac demin\, o surs\ de frig zdrav\n. ~n loc descaune, proprietarii cafenelei au folositstrane vechi, provenite probabil de la Bise-rica Evanghelic\ de peste drum. ~n rest,

obiecte de mobilier m`ncate de molii sauobiecte decorative din metal pline de ru-gin\, lum`n\ri, un [emineu rustic, f\r\ fi]e,ci doar (foarte) func]ional. (De altfel, ast-fel de [eminee am v\zut [i `n magazineleluxoase [i foarte scumpe.) Rezum`nd, totce vrei s\ arunci poate deveni decor cuistorie [i farmec, iar acest mic secret parea fi pus `n practic\ de to]i proprietarii dec`rciumioare sau magazine din ora[.

Micul ora[ slovac este c\lcat de zeci depisici, toate negre – nu am g\sit dec`t trei„colorate“ (una b\l]at\, una alb\, una albcu negru) –, unde oamenii le tolereaz\,nu le gonesc. Una cel pu]in era genial\:c`nd se str`ngea lumea la mas\, ap\rea [iea. Umbla prin restaurant, printre mese,nu deranja pe nimeni, nu prea m`nca da-c\ `i d\deai, cred mai degrab\ c\ `i pl\-ceau oamenii [i c\ de-aia venea.

~ncerc s\ m\ g`ndesc ce mi-a pl\cutcel mai mult aici, `n afara pisicilor, bine-`n]eles. Cred c\ mi s-a p\rut interesantatelierul din prima zi, c`nd am lucrat cuto]ii pe o poezie a lui Albert Marencin,traduc`nd-o, din francez\ [i slovac\, `npolonez\, maghiar\, italian\, bulgar\ [i,desigur, român\. Mi-au pl\cut lectura i-talianului Claudio Pozzani, concertul de`nchidere a festivalului, de fapt, un spec-tacol de muzic\ contemporan\, jum\tateindigest, dement [i de ne`n]eles, dar ju-m\tate fascinant pentru instrumentele fo-losite: fujara, octobas [i carnyx-ul dejapomenit.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 20068

reportaj cultura din teren

Poezie [i pisici~nainte de a ajunge `n Slovacia, le spuneam Simonei (Popescu) [i lui R\zvan (}upa) c\ e apatra oar\ c`nd particip ca scriitor, nu ca jurnalist, la o chestie de literatur\: de dou\ orifusesem `n România, o dat\ la un festival t`n\r [i entuziast `n Albania. Le spuneam [i c\,foarte posibil, asta va fi ultima dat\ c`nd voi mai accepta o astfel de invita]ie. Primulmotiv ar fi c\ mi s-a acrit s\ v\d o adun\tur\ de scriitori a c\ror unic\ preocupare esteca spa]iul din imediata vecin\tate s\ le fie populat de c`t mai multe sticle pline. ~n timpce zilele unui a[a-zis festival se duc num\r`nd pahare, oamenii se cred geniali [i `[itoarn\, unul altuia, cu ochii tulburi, versuri coapte ad-hoc. Al doilea motiv ar fi c\ pur [isimplu nu m\ simt confortabil `n astfel de „`nt`mpl\ri“: s`nt timid\, din acest motivfiindu-mi foarte greu s\ m\ `mprietenesc. ~n plus, simt presiunea celorlal]i, fa]\ de carem\ simt prost [i vinovat\ c\ nu m\ port a[a cum ar trebui.

Poezie la `n\l]ime.

~n Slovacia, laBanskaStiavnica, s-adesf\[urat `ntre23 [i 27 august2006 a patraedi]ie aFestivalului Capa l’Est. SimonaPopescu, ElenaVl\d\reanu [iR\zvan }upa auparticipat laworkshop-uriledin cadrulevenimentului.Restul epovestea dinaceste dou\pagini de ziar.

Elena Vl\d\reanu, Simona Popescu [i R\zvan }upa

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 9 interviu

cultura din teren reportaj

R\zvan }upa

Pentru c\ am ajuns la ne`n]ele-gere... pentru mine ne`n]elege-rea s-a terminat `n s\pt\m`na

festivalului, `n cele c`teva ore pe ca-re le-am petrecut `n Viena. ElenaVl\d\reanu ne-a promis c\ ne ducela un muzeu ascuns pe str\zile b`ntu-ite de oameni cu costume din secolulal XVII-lea [i eu ar fi trebuit s\ g\-sesc drumul pe hart\. S-a ̀ nt`mplat ̀ ns\s\ facem un ocol neprev\zut... poatepicioarele Simonei Popescu... poatedeja pomenita ne`n]elegere [i amajuns pe Dianagasse, fix la num\rul8. N-am f\cut prea multe fotografii`n Viena, dar nu puteam s\ scap ima-ginea pl\cii prinse pe zid pentru „dergrosse rumaniche dichter“ MihaiEminescu. Nu [tiu cum ne-am trezitacolo, `ns\ asta e singura ne`n]ele-gere din s\pt\m`na festivalului.

Apoi Slovacia. Pre]urileca `n România... poate mai mici(`n afar\ de ]ig\ri care...).{i a `nceput poezia.

Aproape to]i o cuno[teau pe SimonaPopescu... asta a f\cut s\ fim foarterepede accepta]i de cei de acolo...sau a[a am crezut `n prima sear\.Michel de Maulne, pre[edintele fes-tivalului, a stat cu noi, ne-a prins cuni[te discu]ii politice... apoi [i-a cerutscuze pentru ghinionul pe care `l arefestivalul `n acest an: cei mai cunos-cu]i dintre invita]i, Bernard Noel [iYves Bonnefoy, nu puteau s\ vin\ dincauza unor probleme de s\n\tate a-p\rute `n ultimul moment.

A[a se face c\ singurul poet str\indin festivalul de la Banska Stiavnicape care `l citisem `nainte s\ ajung `nSlovacia a fost Nimrod. Acesta f\ceaparte din programul de art\ neagr\inclus anul acesta `n Festivalul Capa-lest.

Poate imediat dup\ prezen]a po-e]ilor de culoare [i a francezilor (si-gur, de multe ori nu este nici o dife-ren]\) aveai senza]ia c\, `n BanskaStiavnica, românii s`nt cei mai cu-noscu]i. Nu trecea o or\ petrecut\prin micul ora[ f\r\ s\ aud c\ Lidiavorbe[te române[te (dar nu a fostniciodat\ `n România), c\ Ana are unpartener de afaceri din Moldova, c\„`mi pare r\u, nu [tiu cum vi se pa-re vou\ acum, dar mie `mi place Ma-rin Sorescu“, spunea Aksinia Mihai-lova sau „O cunoa[te]i pe Elena Po-pescu? Am `nt`lnit-o `n Nicaragua [ise uita de sus la to]i poe]ii de acolo...dar era cam mediocr\“, rezolva si-tua]ia Krystyna Rodowska din Polo-nia. Cu toate acestea am fost surprinsatunci c`nd mina aflat\ la vreo 20 dekm de ora[ a fost arhiplin\ pentru `n-t`lnirea la care, `n afar\ de mine [i deElena, a mai citit o poet\ slovac\,Maria Ferenčuhová. Era totu[i singuralectur\ organizat\ `n afara ora[ului,iar evenimentele erau destul de multe,programate ̀ ntr-un interval foarte scurt.

Mi-am amintit de problemele careb`ntuie actualitatea literar\ din Ro-mânia abia `n momentul `n care ita-lienii s-au mirat s\ afle c\ prietenullor, Eugen Uricaru, [i-a dat demisiadin func]ia de pre[edinte USR atuncic`nd au ap\rut acuza]iile de colaborarecu Securitatea.

~n rest, muzici [i teatru, Pierre-YvesArtaud (care nu pierdea nici o ocazies\ explice de ce `i admir\ pe muzi-cienii din România) [i inteligen]a dea programa lecturi care s\ nu dep\-[easc\ o or\, astfel `nc`t puteai s\ te`ntorci oric`nd [tiind c\ festivaluldintre dealurile Bansk\i este tot aco-lo, iar poetul care urmeaz\ s\ citeasc\`]i va fi prezentat pe scurt, un lucrucare se `nt`mpl\ mai rar la noi. Darcum Banska Stiavnica e un ora[ carea f\cut istorie cu exploat\rile minie-re... m\ g`ndesc c\ ei s`nt obi[nui]icu s\p\turile.

Festival cu o min\ de poezieChiar `n momentul `n care Uniunea Scriitorilor se juca de-a „da]i-neinformatorii – dar mai bine nu ni-i da]i“ s-a `nt`mplat s\ umblu bramburape la Festivalul de Poezie din Slovacia. Mi s-a cerut, la un moment dat,s\ fac o compara]ie `ntre ce-am v\zut acolo [i alte festivaluri pe la caream mai fost. Este cam greu... pentru c\ poe]ii pe care i-am `nt`lnit acolonu se credeau cei mai de[tep]i oameni de la terasa micii pensiuni lacare m`ncam. Nici cei mai geniali [i nici campionii ne`n]elegerii.

Trifoi cu patru foi~n Slovacia, la munte

Cap a l’Est a pornit acumpatru ani gra]ie efortului a doioameni extraordinari, Michelde Maulne (directorul CaseiPoeziei de la Paris) [i AntoniaMiklikova (actri]\ din Slovaciacare tr\ie[te `n Fran]a). Fiindmembru fondator, am maiparticipat la alte dou\ edi]ii [il-am v\zut cresc`ndspectaculos `n ciudadificult\]ilor financiare tot maimari. De data aceasta, invita]ispeciali (dup\ Grecia [iRomânia) au fost „europeniide departe“, arti[tii dininsulele Antile [i din Caraibe.

Simona Popescu

Eun fel de festival sighi[orean ([ide strad\), la care s-ar ad\ugaceva din festivalul de teatru de la

Sibiu [i ceva din festivalul de poezieArs Amandi de la Neptun. A[adar: spec-tacole `n aer liber, la castel, trupe `na-int`nd `n ritm de tobe [i tambururi spreora[ cu mul]imea dans`nd dup\ ele, lec-turi `n cafenele (precum Libresso carecon]ine `n interiorul s\u `nceputul uneimici pe[teri!), `n min\! Locuri alterna-tive, spectacole alternative, performan-

ce-uri poetice. Oameni alerg`nd de co-lo-colo. Mutre simpatice de studen]i pecare-i puteai vedea `n primele r`nduri,`n picioare, peste tot.

Ce s\ pomene[ti `n doar c`teva r`n-duri? Seara de Gospel `n care oameniib\teau din palme [i c`ntau `mpreun\ `nbiserica protestant\? Spectacolul de tea-tru-poezie al celor trei foarte tineri po-e]i din Polonia? Cel at`t de simpatic [ide emo]ionant al trupei slovace Teatrude Trecere, av`nd `n componen]a lui per-soane cu handicap? Filmul despre unclub de poezie de undeva din Slovaciaanilor ’90 (un fel de Cercul arti[tilordisp\ru]i al lui Ion Barbu) sau cel cu fi-losoful underground Egon Bondy?Lecturile de poezie? Dezbaterea de-spre „visul european“ `n care lumea sepl`ngea c\ Uniunea European\ nu d\destui bani pentru cultur\ [i `n care se-negalezul J. Martial se ridic\ [i spune:„M\car voi ave]i un sprijin, a[a cum e,eu nu am nici o Uniune African\, eutrebuie s\ m\ descurc singur!“? Vio-lonistul acela care mi-aduce aminteperfect de B\l\nescu? C`ntecele ]ig\-ne[ti ale Idei Kelarova, at`t de lirice, depoetice, at`t de diferite de manelele dela noi?

Numai noi, românii,ne-am c\utat lucruri colorate

Ar fi, apoi, zecile de detalii, cele careconteaz\ cu adev\rat pentru cineva camine: Elena fotografiind, la zece metride mine, o pisic\ neagr\, `n timp ce la

nici un metru de locul `n care s`nt]`[ne[te o pisic\ perfect alb\, Krystynaar\t`ndu-mi colec]ia de fotografii pe ca-re le face ea structurilor lemnoase (aici,`n Slovenia, furnirului unui dulap carereprezint\ un monstru [i un chihua-hua), R\zvan `ntreb`ndu-m\ dac\ amobservat c\ aici s`nt numai m`]e negre,discu]iile cu elve]ienii plictisi]i de bur-gezii lor, dialogul cu Dostena [i Aksi-nia despre Bulgaria [i România, celedou\ Cosette ale Europei, domnul asce-tic care c`nt\ muzic\ medieval\ dezl\n-]uit la discotec\ pe muzic\ house, con-versa]ia la un pahar cu vin cu b\ie]ii dintrupa Steel Band Panasuk despre „vers-len“ (slang-ul at`t de la mod\ `n Fran]a)care mi-au spus c\ n-au stat niciodat\de vorb\ p`n\ acum cu ni[te poe]i, fru-muse]ea t\cut\ a lui Uli, specialist `n„integrarea european\“ (speciali[tii \[-tia nu s`nt doar ni[te domni `mbr\ca]i`n costumele lor gri!).

C`te n-ar fi de spus! Am `n mintefotografia pe care am f\cut-o, `n min\,cu Elena [i R\zvan, dup\ lectura lor.Dup\ ce ie[im din grot\, v\d [i publi-cul `naint`nd prin p\durice spre locul `ncare trebuie l\sate casca, hainele deplastic [i lanternele. Nu pot s\ nu ob-serv c\ to]i s`nt `mbr\ca]i la fel. Numainoi, românii, to]i trei, ne-am c\utat lu-cruri colorate (greu de g\sit printre ce-le standard). Casca mea e portocalie, alui R\zvan e ro[ie, iar haina Elenei nue verde cum are toat\ lumea, ci gri (grichic!). Mie asta mi-a pl\cut foartemult. Poate [i faptul c\, la ie[irea dinmin\, am g\sit un trifoi cu patru foi!

Ce este un „megatron“? Sau cine e Mega-tron?

Megatron? E tot o solu]ie. O solu]ie la toateproblemele. Am auzit c`ndva un sample `nnu-mai-[tiu ce c`ntec, care repeta c\ toat\vina e a lui Megatron. Megatron e persona-jul negativ din seria asta Transformers, elare mereu planuri fabuloase, vrea `ntotdea-una s\ domine [i nu-i iese niciodat\. Pen-tru c\ totu-i aiurea. {i, de fiecare dat\,

este acuzat de ceilal]i `ntr-un mod final: „It’s all your fault,Megatron“.

Mie mi-a pl\cut, separat de trimiterea la filmule]e, eti-cheta asta „MEGA“, ideea c\ `n lumea digital\ prolifereaz\denumirile pompoase, m\re]e, uria[e, de neconceput, dar carenu acoper\ practic nimic. Nu e nimic `n spatele lor: „me-ga“, „giga“, „terra“... Probabil, sonoritatea asta e un trans-fer [i spre industrii – [tii c\ eu am id-ul \la de messenger,megatron_farmaceuticals. Cine s`nt cei mai mari, cei maina[pa din zona industrial\? Farmaceuticele. Economia poate

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 200610

interviu `ntrebarea moarte n-are

Interviu realizat de Cristi Neagoe

E[ti considerat un expert al con-traculturilor, [i nu doar al celorromâne[ti. Unii, ceva mai entuzi-a[ti, se refer\ la tine ca la un ade-v\rat „guru“. Cum ai ajuns s\prime[ti aceast\ form\ rar\ de re-cunoa[tere?

Permanent m-am chinuit (`n zadar, separe, nu [tiu dac\-i adev\rat ce zici tuaici) s\ distrug complet, s\ demanteleznevoia asta de „mentori“, de cineva cares\ poat\ s\-]i zic\ `n ce direc]ie s-o iei.Eu tot timpul m-am considerat, din con-tra, orientat de al]ii. ~n sensul c\ „gu-ru[i“ s`nt \[tia din jurul meu, dac\ exist\guru[i.

Contracultura e o chestie dificil deteoretizat, ca mai to]i termenii \[tiacare s`nt vehicula]i foarte mult – under-ground, cultur\ alternativ\... Clar estec\ `ntotdeauna contracultura a avut ne-voie de ceva care s\ o situeze `n o-pozi]ie fa]\ de mainstream. Ceea ce nu`nseamn\ `ns\ c\ s-a asociat mereu cuvalori progresiste. De multe ori, dac\direc]ia a fost de „avans al cunoa[te-rii“, contracultura poate avea o natur\retro, de ariergard\. C`nd curentul ma-jor se axeaz\ pe euforia tehnologic\, depild\, `n contracultur\ vei observatendin]e de a balansa suflul \sta princi-pal, prin diverse modalit\]i – te-apuci,de pild\, s\ ba]i la ma[ina de scris. |sta-icel mai banal [i mai di-rect exemplu, pe carechiar l-am v\zut pus`n aplicare – m\uitam la un regizoramerican

(Craig Baldwin: http://www.hi-beam.net/mkr/cb/cb-bio.html) care cumva easociat [i cu cinematografia underground,[i cu contracultura, [i care face hijackingdin \sta la greu din mass-media, de-turn`nd tot felul de mesaje, tot felul demateriale pe care le captureaz\ de pe temiri unde. {i \sta zicea: „Sf`r[itul lu-mii e aproape, pune]i m`na pe ma[ina descris! Vre]i s\ fi]i credibili? Asta v\d\ acum autenticitate“. Bine`n]eles, e [iun mod ironic de a scoate `n eviden]\nevoia care se creeaz\ pentru autentici-tate de genul acesta, „manual\“, s\-izicem, sau „manufacturat\“. Tipul de-masca, `ntr-un fel, chiar nevoia contra-culturii de a se defini `n zona asta desamizdat, `ntocmai ca o reac]ie hr\nit\de curentul principal. De altfel, ce po-sibilit\]i `]i r\m`n? Situa]ia ca atare faceca tu s\ nu po]i fi ascultat, s\ nu te bu-curi de aten]ie dec`t dac\ faci apel la mij-loacele astea anacronice. Underground-ule hr\nit, `n genere, cu lucruri aruncatela gunoi, repudiate de update-ul \stapermament.

Care-s mijloacele pe care le-ai pusla lucru pentru a te feri de ima-ginea asta de om de urmat, om deurm\rit? C\ de reu[it, n-ai preareu[it.

Chiar m-am g`ndit la chestia asta:niciodat\ nu trebuie s\ ai modele `nvia]\. Ascultam o `nregistrare de pe

ubu web (http://www.ubu.com),unde s`nt arhivate mai toate

mesajele situa]ioni[tilor, su-prareali[tilor, dada [amd,c\ „I wouldn’t be seendead with a living work of

art“ (habar nu am cine a zisasta, era o voce de Burroughsgata s\ otr\veasc\ cu co-lonie de cianur\ marinariproasp\t cobor`]i de pe port-

avion). Iar chestia astatrebuie aplicat\ chiar

a[a, la nivel derole-model. E vor-ba de cultul ero-ilor. Practic toat\cultura este fun-damentat\ pe

panteonul \sta al figurilor moarte. E defapt un cult al mor]ilor [i, dac\ tu con-[tientizezi chestia asta, la un anumit ni-vel, `ncepi s\ cau]i mor]i pe care s\-ipo]i aborda mult mai direct dec`t aiface-o cu ni[te persoane vii, care te ira-diaz\ prin simpla lor apropiere tempo-ral\ [i spa]ial\. {i atunci, mentorii pecare i-am avut eu au fost `ntotdeaunamor]i care-mi [opteau dincolo de groa-p\ [i cu care am interac]ionat prin arte-facte, prin materiale intermediare. Deexemplu, Thomas Paine a fost pentrumine o figur\ de genul \sta, care a ne-gat la r`ndul s\u nevoia de autorit\]i, `ncultur\, societate [amd, consider`nd c\ea acoper\, de fapt, ni[te gropi nasoa-le, care trebuie cur\]ate. V\lul \sta ]esutdin Marile Modele trebuie dat la o parte.

Adic\ puroiul...

Da, puroiul nu e bine s\ zac\ acolo,sub educa]ia pe care o primim oricumdin genera]ie `n genera]ie [i care, dinpricina unei continuit\]i `ndelungate,ne d\ impresia c\ lucrurile se justific\.Practic, se verific\ numai printr-o fili-a]ie care duce la origini [i care ne fun-damenteaz\ catastrofele.

C`nd vorbe[ti despre tine (ceea cese `nt`mpl\ destul de rar), te au-tointitulezi „traficant de informa-]ie“. Ce `nseamn\ asta, mai exact?

Hai s\-]i zic, \sta-i probabil tot unfeti[. N\scut `n ’76, eu m\ identific cugenera]ia cyberpunk a anilor ’80. Atuncise na[te toat\ hackereala grea. Unadintre povestirile celebre ale lui Wil-liam Gibson e Johnny Mnemonic, iareu m-am sim]it foarte apropiat de per-sonajul \sta. Am fost `ntotdeauna unrepozitar de informa]ie care m\ tortura.Dac\ nu reu[eam s\ g\sesc canale princare s\ scurg informa]ia asta, s-o de-pozitez, plesneam. Practic, stocam imensde mult, [i asta din liceu, astfel c\`ncercam tot timpul s\ identific vehi-cule `n care s-o pot depozita [i, poate,mai t`rziu, s-o pot din nou prelua. Cas-o car mai departe, pentru c\ altfel ex-plodez. De fapt, explodez [i-acuma...

P\i? Vars\ [i-aici un pic... ~n oricecaz, explozia trebuie s\ fie multmai puternic\ acum, fiindc\ p`n\de cur`nd nu aveai telefon mobil,nici Internet acas\. Cum ai pututface „trafic de informa]ie“ f\r\ in-strumentele astea?

P`n\ acum a func]ionat foarte bine cul-tura oral\. Dincolo de asta, transmisiaa fost de multe ori extrasomatic\, adic\

am `ncorporat-o `n tot felul de materi-ale scrise. Am acas\ sute de caiete,pline cu chestii pe care am `nceput s\ lescriu `nc\ de c`nd eram mic. Ele s`nt [iacum acas\, nepublicate, nev\zute denimeni. Practic, aveam informa]ia sto-cat\ acolo, pe care reu[eam apoi s-oscurg, `n anumite momente, prin ceicare mi se aflau `n preajm\, care deve-neau un fel de purt\tori. Dar nici eu nueram ferit de transferul invers. Ar\t`ndc\ s`nt sensibil la anumite chestii, \i-lal]i depozitau la r`ndul lor `n mine, `[ig\seau un recipient preferen]ial pentrutot felul de tipuri de date. (R`de.) A[aau evoluat lucrurile p`n\ acum, nu pots\ v\d rupturi foarte mari, discontinui-t\]i, de la o v`rst\ foarte mic\, la careeu, din pove[tile altora, vorbeam prac-tic ne`ntrerupt, cream nara]iuni, `n au-tobuz, de pild\, elaboram tot felul dechestii cu cei care m\ ascultau. Asta depe la trei ani.

De unde disponibilitatea asta?

Pot s\ dau un exemplu pe care mi l-areamintit sub o anumit\ form\ Brynjar(Bandlien, n.r.). I-am spus povestea astala un moment dat [i m-a mirat c\ el are]inut-o. Ca s\ vezi cum se `ntip\re[teinforma]ia [i cum revine la tine, la unmoment dat. I-am povestit despre o pe-rioad\ din liceu, `n care eu eram su-per-neo-maoist. Eu cred c\ toate ti-purile de radicalism se suprapun la unanumit nivel. ~n perioada aia, adic\ `n1987, mama mea a fost `n Coreea deNord [i mi-a adus foarte multe materia-le din astea de propagand\. ~n acela[itimp, eu `ncepusem s\ str`ng de la totfelul de prieteni ([i de pe la rudele prie-tenilor) materiale de pe vremea Revo-lu]iei Culturale Chineze. M\ identifi-cam complet cu spiritul G\rzilor Ro[ii,care erau un fel de Inchizi]ie `n perioa-da aceea – tineretul care reneag\ totalprofesorii, autorit\]ile, maturii, acuz`ndu-ic\ s`nt corup]i, c\ s`nt de]in\torii uneidoctrine expirate, care `i infecteaz\ per-manent. ~n vremea aia aveam tot timpulCartea Ro[ie a lui Mao [i dac\ `ncercavreun profesor s\ m\ destabilizeze prininforma]iile pe care mi le cereau `n li-ceu [i pe care clar nu aveam nici unchef s\ le `nv\], eu m\ ridicam `n pi-cioare [i `i citeam din Mao.

~ntorc`ndu-m\ la nara]iunile pe carele construiam: aveam vederi din Co-reea de Nord pe care mi le trimiteamsingur, ca [i cum un prieten foarte bunmerge acolo [i se bucur\ de minun\]iile[i de realiz\rile incredibile ale regimu-lui. Dar mai era o chestie, eu `ncercam

{TEFANTIRON

S-a n\scut `n 1976, la V\lenii deMunte. O vreme a studiat pianul [ia crezut `n Mao. A `nceput LiceulGerman printre români [i l-aterminat printre reni, `n Alaska, laSteller Alternative High School dinAnchorage. ~n 1997 public\Pan-a-sonyc (disuse manual) cae-book `n Antologia de C\r]iVirtuale Noesis. De[i nu este foartesigur, pretinde c\ ar fi terminatIstoria [i Teoria Artei la Bucure[ti,cam la `nceputul noului mileniu.A fost v\zut prin reziden]edubioase [i la un num\rremarcabil de conferin]e,festivaluri sau aiurea prin Berlin,Roma, Stuttgart, Viena,Amsterdam, unde s-a infiltrat cuajutorul infamei organiza]ii dehacking cultural Monochrom. S-adeghizat `n lector [i, p`n\ a fostdescoperit, a apucat s\ predea laFacultatea de Arte [i Design dinUlster (Irlanda de Nord). Aceea[ischem\ a `ncercat-o [i laUniversitatea din Bucure[ti, unde af\cut pe asistentul `n catedra deTeoria Artei.

E unul dintre produc\torii,regizorii [i actorii thriller-uluiecologist Rezerva]ia, care a fostproiectat `n România, Germania [iSUA cu egal insucces de mase.Se `nnebune[te dup\ filmelehorror pe care nu le-a v\zutnimeni [i pe care nu rezist\nimeni s\ le vad\.

De[i execut\ for\ri teoreticeprin muzica noise (ca s\ spunemdoar at`t), prin subculturilejaponeze [i prin SM, se ca]\r\`n sus [i-n jos pe lan]ul troficcultural, organizeaz\ c\l\toriicosmonautice `n lipsa bugetuluiNASA (cu toate astea, pl\nuie[tes\ cucereasc\ spa]iul `naintearu[ilor, americanilor [i mai ales achinezilor), de[i deschide pe undeprinde hub-uri de re]ele locale cushare la liber, totu[i Megatron arede g`nd s\ scrie `n continuaredespre chestii complet obscure [ideviante, petrec`nd `n acela[i timpo via]\ de invidiat `n Ora[ulP\catelor, Bucure[ti.

„Underground-ul e hr\nitcu lucruri aruncate la gunoi“

„E numai vina ta, Megatron!“

© f

oto

: Jan

s P

ossel

s\ merg `ntr-o extrem\ care este maiextrem\ dec`t extrema ce mi se propu-nea. Tot ceea ce `nsemna doctrinaceau[ist\ era nimic, era jeg comparat\cu doctrina juche a lui Kim Ir-Sen(http://en.wikipedia.org/wiki/Juche).~n sensul c\ nu era dec`t o aproximarea purit\]ii ideologice din Coreea deNord. Astfel c\ eu m\ sim]eam de ne-atins purt`nd doctrina `n mine [i insig-na lui Mao Zedong `n autobuz. Bine-`n]eles c\ toat\ lumea m\ ura, m\ so-cotea o fiin]\ infernal\. Dar ce ne fas-cina pe noi, pe mine [i ga[ca mea dinliceu, n-avea nici o leg\tur\ cu politica.Noi foloseam o bre[\ `n sistem pentrua deveni de neatins.

~n clasa noastr\, noi eram cei maide jos. Mai existau [i al]ii, care erau,`ntr-adev\r, socoti]i rata]ii totali. ~nc\de pe atunci `i admiram enorm peace[ti rata]i extraordinari. Ei erau ceicare traficau informa]ia cea mai fresh.Unul dintre ei, un prieten foarte bun depe-atunci, care nu mai [tiu ce face a-cum, era total pe dinafar\ [i mai avea [io problem\ de vorbire, se b`lb`ia, iarprofesorii `[i b\teau tot timpul joc deel. Dar, pentru noi, \sta era inatacabil.Fiindc\ lui nu-i p\sa de [coal\, denote, de prezen]e, el se sim]ea at`t desigur pe chestia lui, `nc`t nimic nu-l pu-tea atinge. {i chestia lui care era? Oabilitate atletic\ extraordinar\. El prac-tica `nc\ de pe atunci sportul acela ur-ban numit de francezi Parkour, o com-bina]ie `ntre gimnastic\ [i artele mar-]iale. Dar pe atunci, pentru noi nu avealabel, nu era o chestie identificabil\.}\pu ne demonstra `n fiecare clip\ c\nimic nu poate s\-l ]in\. Apoi, avea o

cultur\ extraordinar\ de pulp, de trash,st\tea [i citea non-stop romane din-asteajeg, poli]iste, horror, SF, avea sute devolume. {tia to]i autorii, toate tendin-]ele, toate curentele. Tot el a fost omulcare a introdus `n liceu breakdance-ul.

Eu cred c\ astea nu s`nt chestii `n-t`mpl\toare. De[i `ntr-o form\ hibrid\,ele erau totu[i prezente. Noi, ga[canoastr\, eram considera]i infantili, de-raia]i, „refuzam s\ ne maturiz\m“. P`-n\ [i colegii ne vedeau ca pe ni[te in-tru[i care le stric\ atmosfera. Pe de alt\parte, eram superpreg\ti]i, superspe-cializa]i `n anumite domenii obscurecare nu se cereau nic\ieri, practic nufoloseau la nimic, din punctul de ve-dere oficial.

Tu ce liceu ai f\cut?

Liceul Industrial 34, actualul LiceuGerman. Tot c`nd studiam acolo, in-trasem la un moment dat puternic detot pe un trip ecologist. Dar nu pe fazacu reciclarea (care exista `n epoc\ – custr`ns castane, ghind\ [amd), noi amavut o perioad\ `n care am cump\ratsute de copaci pe care ne duceam s\-iplant\m. {i-i mobilizam [i pe \[tia dinliceu, [i direc]iunea [i to]i \[tia, carepractic nu aveau ce s\ ne zic\. Bine-`n]eles c\ [i chestia asta era la fel deaberant\ ca [i tripul maoist. Noi `i te-rorizam pe ceilal]i cu o form\ primar\,neclar\ de activism.

Ce s-a `nt`mplat cu copacii \[tia,mai tr\iesc, mai [tii pe unde s`nt?

B\, nu pot s\-i mai identific, a trecutdestul de mult\ vreme de atunci. Pe de

alt\ parte, toat\ faza era dement\, `nspiritul lui Miciurin cumva. Ne du-ceam [i plantam copaci peste tot, in-diferent dac\ vor supravie]ui sau nu –noi am f\cut gestul, le-am dat toate[ansele posibile [i i-am l\sat s\ creas-c\, s\ vedem ce-o fi, s\-i fure al]ii... Operioad\ i-am controlat, ne-am chinuitfoarte mult s\-i `ntre]inem. Mergeamcu g\le]ile pe autobuz s\-i ud\m, ca\[tia s\ creasc\.

Dar cu ace[ti minuna]i „cire[ari“care era]i voi ce s-a `nt`mplat?

P\i, cred c\ o s\ ne reunim cur`nd. Noiam f\cut un film la sf`r[it de liceu, prin’92-’93, pe care sper s\-l putemprezenta [i la Cluj, `ntr-o expozi]ie maimare, unde o s\ fie lucr\rile de `nceputale oamenilor din cam aceea[i gene-ra]ie. Filmul \sta a fost ultima noastr\mare lucrare comun\. F\cusem rostde-o camer\ [i ne-am apucat de treab\,am lucrat vreo doi ani la el, cu sce-narii, cu montaj, cu tot. Era un filmecologist, Rezerva]ia se numea, care adevenit, pe nesim]ite, un film horror.~n final, sem\na foarte tare cu BlairWitch Project, care a fost f\cut cam totpe atunci. Ei filmau `n p\durile dinMaryland, noi `n jurul Bucure[tiului.

Hai s\ ne `ntoarcem un pic la

`ntrebarea despre noile tehnologii

de comunicare.

Practic eu nu am avut niciodat\ stresulcu tehnologia. Am fost un repozitar deinforma]ie furnizat\ de tot felul desurse. {i nu am socotit c\ noile medii

s`nt surse mai importante dec`t altele.Mai ales c\ am avut permanent reperul\sta cum c\, de fapt, lumea virtual\,toate conceptele ei au fost create `nafara mediilor virtuale. Dac\ sapi un pico s\ vezi c\ teoretizarea comunit\]iloronline s-a f\cut de mult timp `n lite-ratura de anticipa]ie. Iar majoritatea lu-cr\rilor de cyberpunk s`nt compuse lama[ina de scris. Iar eu la nivelul \staeram, al ma[inii de scris. ~ntorc`ndu-nede unde am plecat, am impresia c\ tre-buie s\ la[i lucrurile s\ vin\ normal.A[a s-a `nt`mplat [i la mine: n-am avutnici o dorin]\ de a m\ supertehnolo-giza, dar am fost curios. Am scris la unmoment dat, cam prin 1997, ni[techestii care s-au publicat sub form\ dee-books. ~ntre ele se afl\ un Manual deNeutilizare – am luat instruc]iunile defolosire ale un CD player [i le-am hac-kuit `ntr-un fel, f\c`nd pove[ti din toateinterdic]iile alea (cum ar fi c\ ascul]imuzic\ la CD player [i cade avionul cutine).

Cam aceea[i experien]\ am avut-ocu telefoanele mobile – decupam dinreviste imagini [i articole, tot ce g\-seam despre telefoanele mobile, chiardac\ eu nu aveam unul. ~ns\ pe minenu m\ interesa s\ lucrez cu telefonulmobil, ci cu manualele de folosire, cureclamele, cu prezent\rile, cu tot ce `n-seamn\ istoria telefonului mobil. {ip`n\ la urm\ am ajuns ca, acum c`tevaluni, s\-mi fi dat tu o carte (HowardRheingold, Smartmobs) pe care vreaus\ zic c\ n-am citit-o eu, ci a citit-otat\l meu [i mi-a povestit din ea. {i dince mi-a povestit el, mi-am dat seama c\una dintre posibilit\]ile de a sucombatotal e aceea de a m\ l\sa `nv\luit [iutilizat de tehnologia mobil\.

P`n\ de cur`nd, cum ziceai, n-amavut Net, nici telefon mobil. Parazitam,`n schimb. Foloseam telefoanele altora,eram sunat prin al]ii, ajunsesem la unmoment dat `n situa]ia de a nu mai aveala cine s\ m\ duc pentru Net, a[a c\mergeam `n c\utarea spoturilor dinora[ ca s\ pot sta s\ lucrez c`t m-o ]inebateria. ~ntr-o vreme o `nc\rcam la C\r-ture[ti, „furam“ electricitate de acolo [idup-aia mergeam pe balcon la Miloš

[Jovanovic, n.r.], unde aveam Internetwireless.

Po]i fi la fel de bine numit, cu o

sintagm\ foarte mi[to din IT, „un

arhitect de re]ea“. C`t e de extins\

re]eaua `n care activezi? Cultural,

geografic, politic, artistic, `n ce fel

vrei tu...

Uite, hai s\-]i zic de ce prefer „trafi-cant“ mai degrab\ dec`t „arhitect“. Eum\ consider `ntr-o semilegalitate per-manent\. ~ntotdeauna car cu mine ([i,de fapt, asta-i valabil pentru noi to]i,fie c\ o recunoa[tem sau nu) o mul]imede informa]ii [i date cu statut legal in-cert. }in pe stick-ul meu tot felul detexte interzise `n America prin anii ’70,scan-uri f\cute dup\ benzi desenate,filme, muzici... Toat\ cultura noastr\ efundamentat\ pe leeching, pe un para-zitism universalizat, de fapt mu[amali-zat. Fiecare dintre noi face continuutrafic cu informa]ii legale, care au de-venit `ntre timp semilegale [i ilegale.

Am impresia c\, de fapt, toat\ re-]eaua asta, dac\ ea exist\, e o chestielatent\. Are tot felul de dependin]e carecresc [i pe care nu le mai po]i controla(de altfel, a[a-i bine, s\ nu le po]i con-trola niciodat\), dar pe care le po]i ac-tiva la nevoie. Aici e toat\ chestia: tutrebuie s\ identifici sau s\-]i creezini[te canale pe care s\ le po]i pune dinnou `n func]iune `n orice moment,chiar dac\ ele s`nt moarte. Plus c\ aioameni cu care po]i s\ te verifici `npermanen]\ [i s\-i verifici [i pe ei.

Raporturile se schimb\, intereselefiec\ruia iau o alt\ turnur\, dar re]eauaeste una deschis\. Dac\ toate sistemeleastea globalizante tind s\ circumscrie,comunit\]ile cu care am intrat eu `ncontact din contra, s`nt con[tiente departea ascuns\ a aisbergului. De faptnoi s`ntem a[a, un v`rf din \sta de ais-berg, `ns\ restul este teritoriu neexplo-rat. De-aia trebuie s\ fii permanent de-schis, fiindc\ nu [tii niciodat\ peste cepo]i s\ dai.

continuare `n pagina 12

s\ cad\, s\ fie recesiune complet\ – farmaceuticele cresc. Sehr\nesc cu s`ngele poporului. S`nt MEGAtari companiile asteacare ofer\ asisten]\, sc\pare, [anse de supravie]uire.

Bun, [i ce leg\tur\ au cu tine? De ce ]i-ai ales id-ul

\sta?

Poate tocmai din aceea[i `ncercare primar\ de a m\ asociaunor sisteme contrare vie]ii, de `ncartiruire complet\ (cum esistemul totalitar nord-coreean), dar care nu s`nt deloc dife-rite de sistemul marilor corpora]ii farmaceutice. Ambele `]ivor Binele. Cu orice pre]. Eu nu v\d nici o contradic]ie aici –ele cer cam acela[i tribut. Unul pl\tit cu greu de cei care li

se supun. Poate e [i o `ncercare de a deturna marile eticheteale modelelor totalitare. Mamu]ii, vin mamu]ii!

Pentru mine au contat foarte mult ceilal]i din jurul meu.Cum ai fost [i tu, c\ ai tot tras de mine cu interviul \sta.M-au scos din vizuina mea, `n care m\ compl\ceam. Dinc`nd `n c`nd, apar oameni care m\ trag de p\r. ~i brutalizez[i eu, `i mint c\ s`nt mort, dar `i somez s\ m\ pun\ `ntr-ositua]ie din care s\ nu mai am sc\pare. Anumite chestii `mis`nt `ntr-adev\r pre]ioase, [i-atunci le virez altora. Cumva`ntr-un spirit open source. Am zis: „B\, astea nu-s chestiilemele“. Vreau s\ le dezmo[tenesc, s\ le avortez. „Lua]i-le,fra]ilor, [i duce]i-le, face]i ce vre]i cu ele!“ Odat\ preluate,eu nu mai s`nt necesar.

`ntrebarea moarte n-are interviu

interviuSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 11

Flyer realizat de Reniform pentru o emisiune cu Megatron ({tefan Tiron) la Radioul Liber din Stuttgart

interviu `ntrebarea moarte n-are

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 200612 special

continuare din pagina 11

~n discursul t\u, `n textele pe carele scrii, leg\turile dintre biologie,mecanic\ [i art\, dintre scatologie[i tehnologie, dintre explor\rileviscerale [i cele virtuale par s\ fiefire[ti. Cum cupleaz\ lucrurileastea `ntre ele?

A face trafic cu informa]ie `nseamn\ [is\ duci lucruri dintr-o zon\ `n alta.Practic, zone care p\reau mai `nainteimpermeabile s`nt puse `n leg\tur\ prinacest transfer de concepte, idei, me-tode. Sigur c\ am fost inspirat de totsoiul de indivizi mor]i `n `ncercarea astaa mea. ~n vremea `n care-i citeam eu,unii dintre ei erau `nc\ vii, totu[i. Ste-phen Jay Gould, de exemplu. ~n facul-tate (am terminat Istoria [i Teoria Ar-tei), m\ duceam la cursurile de biolo-gie pentru c\ de multe ori mi se p\reamult mai important s\ discut cu stu-den]ii de acolo despre taxonomie, de-spre comportamentele animale, despreetologie. Sigur c\ transferul era [i in-vers, nu numai dinspre biologie sprearte, ci [i dinspre arte spre bio. Nu `n-]eleg prea bine iritarea asta extraordi-nar\ din momentul `n care se `nt`lnesc[tiin]ele sociale, liberale cu cele natu-rale, cu cele exacte. E foarte important[i pentru artist, nu numai pentru teo-retician sau critic, s\ aib\ acces la in-forma]ii relevante din domenii diferite.

Practic, pe aici po]i p\trunde [i `nideologia economiei capitaliste, undetotul este g`ndit `n termeni de „luptacelui singur contra tuturor“. Dac\ ci-te[ti Stephen Jay Gould, realizezi c\ a-ceast\ sintagm\ a fost preluat\ [i dena-turat\ complet, `n special de social-dar-wini[tii care au popularizat o parte dinteoriile astea `n secolul 19. Dup\ care,s-a ales praful. De-abia t`rziu `n secolul20 a `nceput s\ se discute un pic desprecooperare. Pe linie anarhist\, de pild\,Kropotkin a fost unul dintre primii careau `ncercat s\ aduc\ exemple din natur\care s\ demonstreze c\ selec]ia nu seface exclusiv prin lupta pentru supra-vie]uire, din contra, teoriile astea de-monstreaz\ c\ pr\d\torii cei mai mari,cei care epuizeaz\ sistemul, s`nt elimi-na]i din interior. Cei care nu reu[escs\-[i construiasc\ re]ele colaborative,back-up-uri, buffer-e, [i care merg nu-mai pe seek & destroy, s`nt la un mo-ment dat expulza]i. Structurile care aureu[it s\ r\sp`ndeasc\ nu „gena ego-ist\“, ci tocmai controlul la nivelul a-

cesteia s`nt cele care au reu[it s\ se re-produc\ [i s\ reziste.

Ai publicat un scurt text pe 2020.rodespre un nou gen de institu]iecultural\ dedicat\ cunoa[terii al-ternative. O numeai „c\minul sub-cultural“. Ce e „c\minul“ \sta [icare-s bubele sistemului educa]io-nal tradi]ional, a[a cum arat\ elacum?

Sistemul educa]ional pe care-l cunoa[-tem [i cu care am crescut e p\tat. Efoarte greu s\-l schimbi din interior, pede alt\ parte, aproape toat\ lumea `lconsider\ o construc]ie deficitar\, care,`n loc s\ faciliteze procesul de `nv\]are,`l anihileaz\. Singura solu]ie este s\identifici modalit\]ile de autoeducarepe care [i le creeaz\ oamenii `n afaramarilor canale [colare de drenaj. Tex-tul meu de pe 2020 era, la un anumitnivel, ironic. C\minul cultural era lo-cul unde se presupune c\ se cultura-lizau masele. E o chestie mai veche,venit\ probabil de pe vremea Revolu]ieiRuse, c`nd mergeau \ia din sat `n sat cucaravana [i proiectau filme, `mp\r]eauc\r]i [i flutura[i, ]ineau discursuri, de-monstrau tehnologii noi, toate acesteafiind folosite `n epoc\ `n scopuri propa-gandistice. Totu[i, c\minul cultural afost `n perioada comunist\ o surs\ des-tul de important\ de informa]ie. Eu ]inminte c\, `n satul unde tr\iau rudelemele, mergeam [i m\ uitam la tot felulde filme pe care le [tim cu to]ii, [i cuarte mar]iale, [i cu Terence Hill [i BudSpencer... Iar asta devenise o cultur\comun\, era practic cultura de mas\ amomentului. Chestii care poate au fostuitate, peste care nostalgia a trecut f\r\s\ le mai ia `n seam\ – mul]i `mi spunc\ majoritatea acestor locuri au disp\-rut total ca nucleu social, fiind `nlo-cuite de discoteci, baruri, spa]ii de al-coolizare complet\.

Am organizat de cur`nd o `ntruniresimilar\ la Galeria Nou\ [i au trecut pestrad\ ni[te nem]i care m-au `ntrebat:„B\, ce-i aici? Centru social?“, fi-indc\ v\zuser\ c\ s`nt mul]i tineri carestau la calculatoare, discut\... ~n mo-mentul \la am realizat [i eu c\, de fapt,chiar asta era – un centru social. A[aceva pur [i simplu nu exist\ la noi. Ast-fel c\ multe din locurile unde `ncerc\ms\ ne mai str`ngem din c`nd `n c`ndfunc]ioneaz\ ca ni[te centre sociale,`ns\ f\r\ s\ aib\ aceea[i finalitate. {i-a-tunci, de ce s\ nu le ducem mai mult `ndirec]ia asta? De ce s\ nu le transfor-m\m `n ni[te spa]ii de redistribuire pu-

ternic\? Fiindc\, practic, resursele s`ntmonopolizate de institu]ii, de sistemuleduca]ional, de companii care `[i re-zerv\ de la sine dreptul de a fi sin-gurele surse de informa]ie aprobat\ –tu n-ai urechi, nu ai ochi s\ vezi ce se`nt`mpl\. Realitatea face c\ informa]iacu care se educ\ mul]i vine din cu totulalte surse. Acest tip de informa]ie artrebui redistribuit `n interior.

Totu[i, tipul acesta de informa]iede care vorbe[ti e foarte greu inte-grabil. Procesul ar trebui s\ se`nt`mple firesc, iar sistemul, careface totu[i o selec]ie a lucrurilorpe care ar trebui s\ le [tii, n-arecum s\ renun]e total la ea, c`t s\le permit\ oamenilor s\-[i aleag\singuri zonele de interes. Dar oselec]ie tot trebuie s\ existe, fiind-c\ nu poate bombarda aleatoriucu informa]ie...

Din p\cate, tocmai asta se `nt`mpl\, ceimai mul]i s`nt bombarda]i cu informa]iinefolositoare. {i nu se pune accentul pevalorizarea informa]iilor \stora, ci maidegrab\ pe pura lor memorare [i re-dare. Tu nu faci dec`t s\ `nghi]i infor-ma]ie, pe care trebuie s-o scuipi `napoila fel, f\r\ nici un fel de selectivitate.Problema selec]iei ar trebui s\ func]io-neze la nivelul \sta: ce grile `[i cre-eaz\ oamenii singuri, `n lipsa unei grilepe care o pune la dispozi]ie sistemul,care nu face dec`t s\ `mproa[te cu in-forma]ii nestructurate, nesedimentate?Nu ]i se d\ nici un instrument prin caretu s\ `n]elegi de fapt cum s`nt construi-te istoria, miturile na]ionale, ce `n-seamn\ cultul eroilor. E[ti redus lafunc]ia de `ngurgitare, nu exist\ priviredin afar\.

Referitor la ce spui tu, la selec]ie [ila `ndrumare, eu am experimentat asta`n State, unde am f\cut ultimul an deliceu. Am nimerit `ntr-o [coal\ extraor-dinar\, diferit\ ca abordare nu numaifa]\ de Liceul German unde am studiatp`n\ atunci, ci [i fa]\ de alte licee dinSUA. O [coal\ alternativ\ care identi-fica `nc\ de la o v`rst\ foarte mic\ di-rec]iile probabile ale unuia sau ale altu-ia [i le `ncuraja. Practic, nu existau do-

menii foarte clar circumscrise. Spe-cializarea pe care ]i-o alegeai mai t`rziu`n facultate `ncepea s\ fie reglat\ `nc\din liceu. Te interesa istoria Pa-lestinei? P\i, erai `ncurajat s\ ]ii uncurs despre istoria Palestinei, s\-]icreezi tu materia [i s\ `ncepi s-o predaicelor interesa]i, printre care se puteauafla inclusiv profesorii. Tot timpul amregretat c\ la noi nu exist\ a[a ceva.Poate c\ `n `ncerc\rile mele exact astaam urm\rit: ca oamenii, tinerii, de lav`rsta cea mai mic\, indiferent de acre-dit\rile pe care le au, s\-[i poat\ orga-niza [i sus]ine un discurs, s\-[i poat\expune punctul de vedere [i domeniulstudiat.

Dar s`nt mul]i oameni care prefer\s\ fie `ndruma]i, pentru care e ocorvoad\ s\ aleag\.

Am sim]it [i chestia asta. E adev\rat,multora le producea o satisfac]ie enor-m\ s\ aib\ confirmarea profesorului.S\ vad\ c\ d\ din cap, c\ `l bate pe u-m\r, s\ `i simt\ autoritatea. Oric`t debuni ar fi, oric`t de tari, unii au nevoieca profesorul, care poate n-are nici oleg\tur\ cu ce fac ei, s\ le dea confir-marea.

Bine, cred c\ to]i avem nevoie de as-ta, p`n\ la un punct. Eu, de pild\, m-ambucurat c`nd l-am `nt`lnit pe Cory Doc-torow, un om pe care-l stimez foartemult. A fost o `nt`lnire fundamental\pentru mine. El e de v`rsta noastr\, nua existat nici m\car distan]a asta. Ma-joritatea profesorilor de la noi `]i impunrespectul prin v`rst\ [i prin semnele ex-terioare – au barb\, au ochelari, s`ntvenerabili.

El este unul dintre cei mai impor-tan]i sus]in\tori ai ideii c\ dac\ `]i dailucrurile pe gratis, e `n avantajul t\u. Ochestie altruist\ care pare contradicto-rie. „Dac\ dai pe gratis, e[ti un loser,]i-ai distrus toate [ansele de a c`[tigaceva“, \sta-i modul de g`ndire domi-nant `n sistem. Din contra ([i CoryDoctorow e o dovad\ foarte bun\), cuc`t e[ti mai dispus s\ oferi, cu at`tprime[ti mai mult `n schimb.

Scrii un roman cyberporno. Despre ce e vorba?

Nu cred c\-i momentul s\ vorbesc despreasta. Totu[i, poate nu-i o `nt`mplare c\m-am apucat de un roman pornografic.Eu recunosc c\ sexualitatea e difuz\ `njur, [i, de fapt, asta-i for]a ei cea maimare. Nu este niciodat\ concentrat\,distilat\. S`nt doar c`teva zone `n cultur\,legate de pornografie, de exploatare,unde sexualitatea apare `n mecanismul eipur. Sexualitatea nu mai e neap\rat unmister. Sistemul economic func]ioneaz\pe principiul sexualit\]ii: `ntotdeaunaoferi ceva, cape]i ceva `n schimb,performezi un transfer de capital. LaSade, schimbul e dus chiar mai departe –fecalele ajung s\ aib\ relevan]\ pentrucapital. Rahatul pe care-l ofer\ bebelu[ulmamei sale e dovada faptului c\ poateexcreta, c\ poate elimina lucrurile cucare ea `l hr\ne[te, c\ e s\n\tos. A[adar,toate resursele pe care mama leinveste[te `n bebelu[ s`nt r\spl\tite deacesta prin c\cat, care e moneda –extrem de valoroas\ – cu care el poateparticipa la schimb.

Scrii un roman cyberporno. Despre ce e vorba?

Nu cred c\-i momentul s\ vorbesc despreasta. Totu[i, poate nu-i o `nt`mplare c\m-am apucat de un roman pornografic.Eu recunosc c\ sexualitatea e difuz\ `njur, [i, de fapt, asta-i for]a ei cea maimare. Nu este niciodat\ concentrat\,distilat\. S`nt doar c`teva zone `n cultur\,legate de pornografie, de exploatare,unde sexualitatea apare `n mecanismul eipur. Sexualitatea nu mai e neap\rat unmister. Sistemul economic func]ioneaz\pe principiul sexualit\]ii: `ntotdeaunaoferi ceva, cape]i ceva `n schimb,performezi un transfer de capital. LaSade, schimbul e dus chiar mai departe –fecalele ajung s\ aib\ relevan]\ pentrucapital. Rahatul pe care-l ofer\ bebelu[ulmamei sale e dovada faptului c\ poateexcreta, c\ poate elimina lucrurile cucare ea `l hr\ne[te, c\ e s\n\tos. A[adar,toate resursele pe care mama leinveste[te `n bebelu[ s`nt r\spl\tite deacesta prin c\cat, care e moneda –extrem de valoroas\ – cu care el poateparticipa la schimb.

Cum arat\ noua societate?

Nu mi-am propus s\ m\victimizez, n-am f\cut-oniciodat\. Mi-am `ntre]inuttoate defectele, mi le-amhr\nit. ~ns\ am impresia c\to]i s`ntem ni[te victime, `nultim\ instan]\, care au`nv\]at s\ tr\iasc\ cupenuria de care sufer\. Toat\societatea asta nou\ pe careo admir\m a[a ca pe o BraveNew World e compus\ dinvictime, din r\ni]i, cu totfelul de conflicte, tot felul debube. Dar asta-i, p`n\ laurm\, tot o chestie natural\.Ia, de exemplu, scheleteleoamenilor dintre mezolitic [ineolitic g\site `n culturanatufian\. Natufienii au creatprima cultur\ neolitic\,identificat\ `n OrientulApropiat. Toate scheleteleastea s`nt m`ncate, s`ntterminate, roase de pozi]iile`n care erau obliga]i oamenii\ia s\ stea pentru a `ndeplininoile func]ii de r`[nit [i depisat. Practic, ei au fostni[te cadavre vii, primeledintr-o serie lung\ detrecere. To]i au fost eroda]i`ntr-un hal infernal de noiletehnologii din epoc\.

Varianta integral\ a acestuiinterviu, o pies\ realizat\ de

C`ndCum [i o ilustra]ie deIRLO pot fi g\site pe

www.supliment.polirom.ro

© f

oto

: M

eis

zter

Tis

zu©

fo

to:

Meis

zter

Tis

zu

© f

oto

: {

tefa

n C

osm

a

Explorare cozzzmonautic\ la Muzeul de Istorie Natural\ din Arad

Interviu realizat de Victor Jalb\

Personajele voastre din BD vor-besc „sublim“ limba englez\. Voide c`nd [ti]i s\ Hello, Thank you...[i alte asemenea chestii?

Eugen Erhan: Sublim e din alt registru,ei s`nt cam spurca]i la gur\, ca s\ nuamintesc de fapte.

Tudor Muscalu: C`nd eram miccredeam c\ nu o s\ `nv\] niciodat\ olimb\ str\in\. M-au chinuit p\rin]ii laSchiller, la biblioteca francez\ – doardurere [i triste]e. Dar am stat trei ani `nOlanda [i c`nd m-am `ntors, engleza eraaproape gata. {i clasa unde l-am cu-noscut pe Eugen era de englez\ inten-siv\ [i a contat [i asta. ~n rest, CartoonNetwork, filme [i vacan]ele de var\ `nManhattan.

Cum a fost drumul de la arhitec-tur\ [i design la BD? Par totu[ini[te meserii serioase cele pecare vi le-a]i ales...

E.E.: De fapt, drumul a fost cam in-vers. Noi am fi f\cut benzi `nc\ dingimnaziu, doar c\ nu prea aveam cu ceatunci. Pe urm\, am ̀ ncercat [i noi s\ nealegem profesii apropiate de pasiunilenoastre – Tudor deseneaz\ case, eu pos-tere. De aici, pasul spre comics a fostfoarte natural [i u[or.

T.M.: Redactarea scenariilor este omeserie foarte interesant\. A fost undomeniu `n care a trebuit s\ o lu\m dela zero, am`ndoi, pentru c\ trebuie s\zic aici, [i Eugen mai scrie unele din-tre scenarii, iar perfec]ionarea [i cize-larea lor le facem `ntotdeauna `mpre-un\. {i uneori [i eu contribui la art direc-tion. E o democra]ie mare-mare de tot.

~n serialul animat Animaniacsapar episodic dou\ personaje,Pinky and the Brain care Plan toTake Over the World. Este vreo

asem\nare `ntre ace[tia [i Fredo &Pid’Jin?

T.M.: Dac\ a[ spune c\ atunci c`ndFredo & Pid’Jin `[i vor fi terminat treabacei doi [oareci nu vor mai avea ce s\Take Over, cred c\ ar deveni clar. Ma-joritatea echipelor comice s`nt de dou\persoane. {i cazul `n care unul estegras [i cel\lalt slab nu e ceva nou – Aste-rix [i Obelix, Stan [i Bran etc. Iar depersonaje negative care vor s\ cucereasc\[i s\ conduc\ lumea, iar e plin. Ce a-duc nou ai no[tri e faptul c\ au o misiu-ne divin\, ei vor aduce apocalipsa, e [iun mare mister cum va ar\ta aceasta.

E.E.: Pinky and the Brain s`nt dou\personaje naive, ajustate [i cenzuratepentru un public juvenil. ~n plus, seria-lul respectiv `mi d\ senza]ia aia de „pro-dus scos pe band\“, cu toate cli[eele derigoare, economie la decoruri etc. Iarpove[tile difer\ esen]ial: `n Fredo &Pid’Jin problema se pune la modul„distrugem lumea [i, p`n\ reu[im, nebatem joc de ei“.

V-a]i g`ndit vreodat\ s\ „vinde]i“comic-ul unei publica]ii? C`t m-arcosta s\-mi fac reclam\ prin Fre-do & Pid’Jin?

T.M.: Noi `l iubim, cum s\-l vindem?Deocamdat\ e un nou-n\scut, c`nd se vaface mare va fi clar ce vrea s\ fac\ ̀ n via]\.

E.E.: P\str\m `nc\ exclusivitateaonline, pentru c\ e un mediu interactiv[i viu. ~ntrebarea este: „VREI s\-]i facireclam\ prin Fredo & Pid’Jin?“. To-tu[i, s`nt ni[te personaje malefice. Carefac r\u. De pl\cere. Dac\ cineva vreas\ v`nd\ bombe cu hidrogen, de exem-plu, cred c\ cei doi porumbei s`nt en-dorserii perfec]i.

C`t cost\ s\ faci BD s\pt\m`nal?Timp, server, idei?

E.E.: Cost\ g\zduirea site-ului – `ns\,dac\ am face un compromis, ar putea fi

gratis pe un domeniu gen wordpress saublogspot. ~ns\ am ales un hosting pl\-tit, pentru plusul de op]iuni [i pentru c\traficul e m\ricel.

T.M.: Iar scenariile s`nt scrise rela-tiv u[or [i modificate [i bibilite toat\s\pt\m`na `n discu]ii `ntre noi doi.

V\d c\ Fredo & Pid’Jin s`nt finicunosc\tori ai filmelor porno.E valabil [i pentru voi?

T.M.: Epoca de aur a filmelor porno atrecut, nici regizorul Russ Meyer nu maiexist\, cineva trebuia s\ poarte flac\ramai departe. Noi `ns\ nu [tim nimic de-spre porn [i nu `n]elegem.

E.E.: Noi doar desen\m ce fac po-rumbeii. {i nu punem `ntreb\ri.

Cine e mama [i cine e tata luiFredo & Pid’Jin?

T.M.: Eu i-am povestit [i botezat, Eu-gen a descoperit cum arat\. Ei nu aumam\!

Matt Stone [i Trey Parker [i-aucizelat personajele din South Parkca un alter-ego al lor. Care eFredo [i care Pid’Jin dintre voi doi?

E.E.: Teoretic, dac\ te iei dup\ fizio-nomie, eu s`nt Pid’Jin [i Tudor e Fredo.Dar e mai mult o coinciden]\, noi s`ntemoameni lini[ti]i, nu preg\tim apocalipsa`n timpul liber.

T.M.: Asem\n\rile cu noi s`nt par-]iale, Eugen trebuie s\ semene cu celslab, iar eu cu cel mai rotund. ~n reali-tate, personalit\]ile noastre au influen-]at personajele, dar se reg\sesc influen]ede la am`ndoi `n fiecare personaj. {i, `nplus, au primit de la noi dou\ zestre di-ferite: Fredo este tot ce ne-am dori nois\ fim, iar Pid’Jin a mo[tenit tot ama-rul – tot stresul [i r\spunderea lumiiapas\ pe umerii lui mici.

Acum s`nte]i „pe val“. Cu num\rulfanilor `n continu\ cre[tere [i

mediatizarea sporit\, ave]i [ansa

ca BD-ul creat de voi s\ devin\ un

fenomen de mainstream. A]i vizat

acest lucru de la `nceput sau a[a

a fost s\ fie?

T.M.: Nu ne-am g`ndit s\ fim under-ground, nu am sperat s\ fim mainstream,cu c`t mai mul]i oameni afl\ de Fredo &Pid’Jin, noi ne bucur\m [i sper\m s\ `iiubeasc\, cum spune Stockholm-ul.

E.E.: ~n România nu prea exist\ un„obicei de consum“ pentru BD-uri. ~nfiecare s\pt\m`n\ s`ntem surprin[i c`ndvedem cine mai vorbe[te despre F & P.

C`t v\ ia s\ realiza]i un episod?

Ave]i ajutor extern?

T.M.: De regul\ ne ia o s\pt\m`n\, iars\pt\m`na urm\toare e a urm\torului e-pisod. ~n caz de for]\ major\, facem [imai repede. Depinde [i de c`t de inspi-ra]i s`ntem.

E.E.: Procesul decurge cam a[a:Tudor are o idee [i scrie un mic scena-riu, pe care eu `l iau [i `l tai `n cadre,dup\ care i-l dau `napoi s\ vad\ dac\-iplace la nivel de schi]\. Ne cert\m c`-teva ore, ne trimitem scrisori de amenin-]are, ucidem trec\tori inocen]i, p`n\c`nd ajungem la acea form\ final\ careplace am`ndurora. Dup\ care [tergemurmele de s`nge, ascundem dovezile [ieu m\ apuc de desenat, cu tableta Wa-com pe care o iubesc sincer. {i desenulpoate dura `ntre 3 [i 6 ore, `n func]ie dece prostii mai fac `n acela[i timp [i denum\rul de cadre.

~n ce ]ar\ tr\iesc Fredo & Pid’Jin?

T.M.: ~ntr-o ]ar\ `n care se vorbe[te [ilimba englez\.

E.E.: Cam generic, nu? Adic\ arputea fi [i România... cine [tie. Poates`nt `n copacul de l`ng\ casa ta.

Interviu cu Eugen Erhan [i Tudor Muscalu, t\ticii BD-ului Fredo & Pid’Jin

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 13

special

arta grea

)

Stima]i telespectatori, `n clipele care urmeaz\ vom discutadespre doi porumbei: unul slab, Pid’Jin, iar cel\lalt gras,Fredo. Nu v\ l\sa]i `n[ela]i de aspectul lor, nu s`nt pinguini.Porumbei albi cu o misiune sf`nt\ pe aceast\ planet\: „S\aduc\ sf`r[itul lumii“. Ace[ti Frodo Baggins [i Sam Gamgeeai Apocalipsei `]i dau `nt`lnire s\pt\m`nal pe http://eugen.ro/pidjin/. A[a c\ a[eza]i-v\ confortabil `n fotoliile dumnea-voastr\, relaxa]i-v\ [i bucura]i-v\ de timpul r\mas peaceast\ planet\.

Mesagerii r\zbelului

V\ salut din spatele tableteigrafice. Io-s Eugen [i desenezde c`nd `mi pot aminti chestii.~n timpul liber fac comics [ialte prostii, `n timpul neliberlucrez `n publicitate. Pe actescrie c\ am voie s\ facdesign, dar mai abitir `miplace s\ fac anima]ie. Amterminat facultatea `n 2003,iar acum am re`nceput-o, darde cealalt\ parte a baricadei.~mi plac anim\lu]ele malefice.

Bun\! Eu s`nt Tudor, `n via]areal\ fac arhitectur\, `mi placdesenele animate, benziledesenate, mai ales celeeuropene, `mi plac jocurile pecalculator old school, jocuripe care le jucam c`nd erammic. Eu cred c\ o via]\distractiv\ are multe farse [ineprev\zut. Colec]ionezdesenele lui Eugen [istr\nepo]ii mei o s\ fie astfelfoarte boga]i. IubescBucure[tiul [i Manhattan-ul [iHaga – [i sper c\ Bucure[tiulva avea multe cl\diri `nalte [ifrumoase, [i oamenii se vorbucura `ntr-un fel nou de el.Dac\ c`[tig o s\ promovezpacea [i prosperitatea pep\m`nt `n timpul care ne-ar\mas. The End.

Eugen Erhan: „Very Fredo & Pid’Jin, I love it, surprinde esen]a rela]iei“

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 200614

arta grea lovitur\ de teatru

)

fast-food

Ca `n fiecare `nceput de toamn\`n ultimii ani, mi-am rezervatnoaptea de s`mb\t\ pentruspectacolul televizat de la ultimasear\ a Festivalului BBC Proms.{i la fel ca `n al]i ani m-am l\sat`n voia pl\cerii [i a admira]ieifa]\ de ceea ce unul dintrecomentatori numea „comu-niunea“ britanicilor prin muzic\.Nici o nevoie s\ se creeze, dup\vorba ministrului român alCulturii, „centre comunitare deacces universal la informa]ie [icoeziune cultural\“.

Vreo [apte mii de specta-tori se aflau `n mareaRoyal Albert Hall, sal\

londonez\ cl\dit\ prin 1871,cam tot at`]ia se aflau `n imediataapropiere, `n Hyde Park, privindconcertul pe un ecran gigant, iarrestul britanicilor [i al altor zecide mii de melomani din lumealarg\ aveau accesul universal a-sigurat de retransmisia televiza-t\ de re]eaua BBC 2. Presupu-n`nd c\ nu aveai televizor, pu-teai asculta concertul – cred c\se mai poate [i azi, c`nd iese„Suplimentul“ – la radio BBC 3[i pe site-ul lor Internet, sub ru-brica Listen again.

The Last Night of the Promseste `ntotdeauna o s\rb\toarepopular\ `nc`nt\toare, era s\-ispun c`mpeneasc\, derulat\ dup\un ceremonial devenit tradi]ie.Partea a doua, exclusiv dedicat\unor piese simfonice de marepopularitate, a[a-numitele ever-greens, `ncepe aproape obliga-toriu cu prima suit\ „Pomp\ [icircumstan]\“, piesa lui EdgarElgar, repetat\ imediat cu apro-barea [i spre deliciul spectatori-lor predispu[i la carnaval, [i se`ncheie obligatoriu cu imnulna]ional [i c`ntecul tradi]ional,la origine sco]ian, „Auld LangSyne“, pe versurile lui RobertBurns. Le intoneaz\ voios `n-treaga sal\, to]i `nl\n]uindu-[im`inile fr\]e[te, [i `n competi]iecu corul orchestrei simfonice aBBC-ului [i falanga lui profesio-nal\, BBC Singers.

~n fiecare an, un alt dirijorconduce ceremonialul [i `n caie-tul lui de sarcini st\ un perma-nent dialog ironic cu sala, iar `n`ncheiere, un adev\rat discurs.Anul acesta a fost r`ndul lui MarkElder, dirijor titrat al OrchestreiHallé din Manchester [i princi-pal dirijor invitat al OrchestreiSimfonice BBC. O autoritatedespre care un critic muzicalscria nu de mult c\ este „tot cetrebuie s\ fie un dirijor britanic:fermec\tor [i u[or autoritar; cuvocea lui r\sun\toare [i manie-rele patriciene pare s\ vin\dintr-o lume pierdut\ a chinte-sen]ei muzicale britanice“. Unuldintre eroii s\i muzicali este{ostakovici [i, `n anul s\rb\to-ririi centenarului compozitoru-lui, nu este de mirare c\ BBCProms a avut `ntre teme muzica

rus\, c\ `n ultima noapte s-ac`ntat Uvertura festiv\, iar invi-ta]ii soli[ti au fost baritonulDmitri Hvorostovski [i violonis-ta Victoria Mullova. Despre {os-takovici, Elder este convins c\ afost „singura persoan\ care [i-acontrolat muzica. ~n ciuda tutu-ror umilirilor lui `n public [isponsorizate de stat, a avut a-ceast\ inim\ de o]el `n el. Nu ascris niciodat\ ce nu a vrut s\scrie“. Un punct de vedere.

Discursul lui Elder a avutde-a face cu actualitatea, recen-tele atentate e[uate [i dificulta-tea de avea la Festival orchestreledin str\in\tate, una dintre eleneput`nd s\-[i transporte instru-mentele cu avionul. Dac\ nu seva pune cap\t acestei situa]ii,glumea dirijorul, anul viitors-ar putea s\ fim sili]i s\ ascul-t\m concerte pentru „laptop [iorchestr\“. ~ntre glume [i e-nun]uri serioase, Mark Elderpronun]a ̀ n final o dorin]\: „~miplace s\ simt c\ tradi]ia de ac`nta, pe care o avem `n aceast\]ar\, nu va fi niciodat\ pierdut\.Cred c\ trebuie s\ o men]inem[i s\ ne bucur\m de ea. {i c\ `n[colile noastre, `n special `n celeprimare, din ce `n ce mai mul]iprofesori vor avea curajul, fon-durile, imagina]ia [i timpul dea-i face pe copii s\ c`nte, nu cuun soi de murmur timid cum seaude uneori, ci cu `ntreg corpul,din inim\. {i cred c\ de asta de-pinde viitorul nostru!“.

Primul concert al Festivalu-lui Proms a avut loc pe 10 au-gust 1895, la Queen’s Hall, iardirijorul care l-a ini]iat, Sir HenriWood, `[i anun]a atunci inten]iade a conduce „sear\ de sear\concerte pentru a familiarizapublicul cu lucruri u[oare; pro-gram popular la `nceput, ri-dic`nd treptat nivelul, p`n\ cevoi crea un public pentru muzi-ca clasic\ [i modern\“. Tradi]ia

s-a creat treptat, incluz`nd unconcert Wagner `n prima luni aFestivalului [i o noapte Beetho-ven, vineri. Queen’s Hall aveas\ fie distrus\ de avia]ia ger-man\ `n 1941 [i de atunci con-certele au loc la Royal AlbertHall. Din anii ’50, OrchestreiSimfonice a BBC-ului aveau s\ ise adauge alte mari forma]iunibritanice, iar `n 1966 la festivalparticipa prima orchestr\ str\-in\, cea a radioului din Moscova,urmat\ la scurt\ vreme de Con-certgebouw din Amsterdam, Or-chestra Radio Polonez\ [i Filar-monica ceh\. Festivalul a deve-

nit cu timpul unul dintre celemai mari evenimente muzicaleinterna]ionale ale anului, statutp\strat p`n\ ast\zi, la fel ca tra-di]ia inaugurat\ de Sir HenryWood a celor c`teva sute de lo-curi `n picioare, `n mijloculs\lii, oferite la un pre] mai multdec`t accesibil, `ntre cinci [i zecelire sterline. Restul e o chestiunede mult\ munc\ [i coordonare,de educa]ie muzical\, fonduri,imagina]ie, curaj [i timp, cumspunea Mark Alder, fiindc\tradi]ia `n sine, mi-e team\, einsuficient\.

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR

SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Plictis [i iner]iePlictisul genereaz\ o reac]ie de autoap\rare. Dezinteresul devineprotector. At`t timp c`t te las\ rece ce se `nt`mpl\ pe scen\, deviiretractil, adic\ nu mai participi aproape deloc la actulperformativ. Rezisten]a la plictis ]ine de bioritmul individual, pede o parte, [i de cel estetic, pe de alt\ parte. Cei care fac teatruar trebui s\ fie con[tien]i de toat\ fiziologia plictisului.

Spectatorii nu s`nt ni[te v\cu]e b\l]ate care stau aliniate `n staul[i dau din codi]\ la orice cioac\. Sau s`nt?

Regizorii mizeaz\ mult prea mult pe indulgen]a spectatorului,pe limita unui grad de suportabilitate suprasolicitat\. Elasticul serupe la un moment dat [i porii obedien]ei se `nchid. ~n teatrul ro-mânesc, spectatorul este un accesoriu. Dac\ n-ar fi a[a, n-ar existamont\ri inutile [i total false precum Chicago. De ce este nevoie deun astfel de bazar sclipicios care nu are nici cea mai mic\ leg\-tur\ cu realitatea româneasc\ [i care – aici e poate cel mai pu-ternic argument – e f\cut prost? Ca s\ ar\t\m c\ putem [i noi?Ei bine, nu prea putem, [i asta, din p\cate, se vede. Casta meta-forelor-[op`rl\ a fost `nlocuit\ de casta artificiilor care, din dispe-rarea de a fi actuale, sf`r[esc `n penibil. Pop-corn-ul nu este deajuns pentru a vorbi `n termeni contemporani de o tragedie an-tic\. Lupta cu inutilitatea este marea problem\ a sistemului nos-tru teatral anchilozat. Spectatorii nu s`nt ni[te v\cu]e b\l]ate ca-re stau aliniate ̀ n staul [i dau din codi]\ la orice cioac\. Sau s`nt? Co-media ajunge s\ fie sinonim\ cu un set de glumi]e rulate [i r\suflate.

Plictisul vine din epuizarea unui spectacol din primul sfert deor\, din recitarea textului pe scen\, din liniaritate [i previzibilitate,din jocul afectat, din incapacitatea de a crea tensiune dramatic\[i din proasta dozare a conflictului.

„Cel mai mare du[man al teatrului este plictisul“, scria PeterBrook `n Le Diable et l’ennu, o carte pe care nici un regizor n-artrebui s-o ignore. Autoritatea plictisului `n teatru este criminal\.Odat\ instalat, el ucide spectacolul [i, deopotriv\, capacitatea pu-blicului de a rezona, de a se implica. Plictisul distruge func]iaprim\ a spectacolului: aceea de a intra `n raport de reciprocitatecu cel pentru care este f\cut. Plictisul te am`n\ ca spectator. Tea-trul exist\ `ntr-un circuit al cointeres\rii. Dac\ ceea ce transmitenu te intereseaz\ [i nu te ]ine nu-[i justific\ sub nici o form\ pre-zen]a. E adev\rat c\ cele mai multe dintre mont\rile române[titr\iesc `ntr-o absen]\ total\ de sens prezent [i `ntr-o conspira]iecu anacronismul. Umplerea spa]iului [i timpului cu semnifica]iidramatice care ]in de interac]iunea de interese scen\-sal\ devinecel mai important pariu. Caracati]a iner]iei este mai `n form\ ca ori-c`nd `n teatrul românesc. Platitudinea c`[tig\ din ce `n ce mai multteren [i investi]ia `n risc r\m`ne pe ultimul loc.

Teatrul românesc este, `n cea mai mare parte, un club cu cir-cuit `nchis. Intr\ regizorii gata [tampila]i, care au la dispozi]ie bu-gete imense. Tot `nainte!

„The Last Night of the Proms“ 2006

Anca }urca[iu

Doamna din ap\[i fluturele

cu portocaliu

Matei BEJENARU

ARTE VIZUALE

Realismul socialist, art\ oficial\ impus\ deregimurile comuniste, a luat forme diferite`n fiecare ]ar\ din Est, a durat perioadediferite [i a cunoscut apogeul la sf`r[itulanilor ’40 [i `n prima jum\tate a anilor ’50.Ulterior, `n ]\ri precum Polonia,Cehoslovacia sau Ungaria, unde cultura,spiritul civic [i leg\turile cu lumeaoccidental\ aveau o mai lung\ tradi]ie, s-adezvoltat o art\ independent\ de artaoficial\, o art\ care, cu toate c\ nu `[i puteapermite s\ critice explicit sistemul politic, apromovat o atitudine avangardist\, deracordare la curentele din artacontemporan\ occidental\.

O situa]ie special\ a avut-o Iugoslavia,]ar\ care a experimentat un model de co-munism independent de cel sovietic.Dup\ c`]iva ani de art\ proletcultist\, Titoa asigurat o mult mai mare libertate deexpresie artistic\ dec`t `n ]\rile din bloculsovietic. De la mijlocul anilor ’50, `n spiri-tul modernismului socialist promovat deregimul de la Belgrad, arti[tii iugoslavi auasimilat arta abstract\ [i, ceva mai t`rziu,pe cea conceptual\.

Toate constr`ngerile [i limit\rile la careau fost supu[i arti[tii `n societ\]ile comu-niste, al\turi de priva]iunile vie]ii de zi cuzi [i de lipsa accesului liber la informa]ie,au dus la dezvoltarea unor atitudini [i for-me artistice alternative, `ntre care perfor-mance-ul a ocupat un loc important. De-parte de a fi tolerat, ac]ionismul `n Euro-pa de Est s-a manifestat `n cadrul unorspa]ii alternative, precum apartamentesau ateliere private, mici galerii, ori `n ca-drul unor institu]ii culturale pentru tineret,unde cenzura era mai pu]in rigid\.

~n Cehoslovacia, `n anii „Prim\verii dela Praga“, mai mul]i arti[ti, grupa]i `n „Co-munitatea Aktual“, au `nceput s\ plasezeobiecte direct `n spa]ii publice `n ideea dea „dizolva“ arta direct `n fluxul schimb\toral str\zii. Milan Knižak a creat astfel „ce-remonii“ [i „demonstra]ii“ care, prin atitu-dinea lor, aveau o critic\ implicit\ fa]\ deregimul politic. ~n anii ’60, `n timpul regi-mului reformist al lui Alexander Dubèek,arti[tii cehi puteau c\l\tori `n Occident [i`n acest fel puteau s\ stabileasc\ acololeg\turi profesionale. Astfel, Knižak ap\strat o continu\ comunicare cu membriimi[c\rii Fluxus sau cu Wolf Wostell.

Petr Stembera [i-a construitpropriul altar

Dup\ reprimarea brutal\ de c\tre armatasovietic\ a regimului reformist al comuni[-tilor cehoslovaci, pe m\sur\ ce libert\]ilecet\]ene[ti au fost drastic limitate, arti[tiiau „reac]ionat“ prin performance-uri ce sebazau pe ritualuri purificatoare ori pe su-punerea corpului traumelor fizice ori tes-telor de anduran]\. ~n ac]iunea sa Narci-

ssus #1, din decembrie 1974, Petr Stem-bera [i-a construit propriul altar `n care a

plasat o fotografie a sa. Dup\ ce [i-a ex-tras propriul s`nge cu o sering\, l-a ames-tecat cu urin\, p\r [i unghii [i a b\ut ames-tecul. Practicile sale, amintind de cele [a-maniste, simbolizau acumularea puterii [iprotec]ia sufletului de „duhurile rele“ care„s\l\[luiau“ `n lumea `nconjur\toare. ~nUngaria, Tibor Hajàs, influen]at de perfor-mance-urile ac]ioni[tilor vienezi GünterBrus [i Rudolf Schwartzkogler, a realizatac]iuni de anduran]\ care supuneau cor-pul la suplicii dure.

~n Polonia, Tadeusz Kantor a avut oputernic\ influen]\ asupra atitudiniloravangardiste a mai multe genera]ii dearti[ti postbelici. Fondator al unei mi[c\ride teatru experimental, el a `ncercat s\`nlocuiasc\ iluzia scenei cu percep]ia rea-lit\]ii concrete. Jerzy Bereœ a realizat pri-mele sale ac]iuni la sf`r[itul anilor ’60 [i acontinuat s\ acteze p`n\ `n anii ’90, fiindunul dintre arti[tii cu o impresionant\ lon-gevitate `ntr-un domeniu artistic `n care„uzura“ este extrem de rapid\. Av`nd for-ma]ie de sculptor, Bereœ s-a folosit numaide materiale, lemn, piatr\ sau c`nep\, `nac]iunile sale cu o tent\ mistic\ [i careaveau o critic\ implicit\ at`t asupra spiri-tului catolic, foarte influent chiar [i `nacea perioad\ `n Polonia, c`t [i asuprafestivismului comunist.

Multe performance-uri artistice, ase-menea „literaturii de sertar“, au avut loc`n intimitatea atelierului, av`nd ca „parte-ner“ aparatul de fotografiat sau de filmat.Ele au devenit cunoscute de-abia `n anii'90, c`nd noile condi]ii politice au permisacest fapt. Aceste atitudini pot fi priviteretrospectiv ca tehnici de supravie]uireartistic\ `n societ\]i totalitare, care anulaulibertatea de expresie [i controlau strict„mi[c\rile“ celor ce aveau profesii libera-le, fie ei arti[ti sau jurnali[ti.

Din nou despre arti[tii din Est

~n Doamna din ap\/ Lady in theWater e vorba despre o fat\ ceseam\n\ cu o nimf\, dar care defapt e un narf (!) venit din LumeaAlbastr\, refugiat pe fundul uneipiscine. Narful e un salvator, maiales c`nd e chiar Madam Narf, un felde principiu feminin ce coaguleaz\toate for]ele, iar narful trebuie s\ fieajutat s\ fac\ jonc]iunea cu VulturulEatlon [i s\ plece `n lumea lui, fiindp\zit de creatura asem\n\toare unuilup (Scrunt), care se `ntrupeaz\ diniarb\, p\zit chiar `nainte de a ap\reaTartuticii, cele trei creaturi ceseam\n\ cu ni[te maimu]e, doar c\s`nt f\cute din crengi de copac.

Iar M. Night Shyamalan spune,am citit `n caietul de pres\:„Trebuia s\ cred c\ toate lucru-

rile pe care le spun s`nt adev\ratepentru ca s\ pot face filmul“. „Euchiar sper c\ aceste lucruri s`nt a-dev\rate. Trebuie s\ le crede]i ca s\percepe]i mesajul.“ Iar eu `l iubescpentru asta pe M. Night Shyamalan,pentru c\ [i eu cred c\ aceste lu-cruri s`nt adev\rate, nu [tiu cum s\zic, at`t timp c`t credem nu s`ntempierdu]i, [i Nimicul, cel f\r\ form\

din Poveste f\r\ sf`r[it, nu poatemu[ca nici un pas din Fantasia.

Mi-a pl\cut Doamna din ap\ nunumai pentru c\ `mi place Shyama-lan [i pentru c\ la fiecare vizionarefilmele lui se desfoaie de sens, partot mai simple [i `n acela[i timp totmai profunde, ci [i pentru c\ filmulde fa]\ e un fel de E.T., deci e din-tre prieteni. Narful Story e desco-perit de Cleveland, `ngrijitorul unuifel de bloc, `n piscin\. Narful trebuieajutat s\ plece la ai lui. Cei doi se ̀ m-prietenesc [i ajutorul e reciproc. Ca`n parabola `ngerului: nu [tii care e`ngerul dintre cei doi. Doamna dinlac e un basm, ideea i-a venit regi-zorului `n via]a de t\tic, spun`ndu-lepove[ti celor dou\ feti]e ale sale.„{tia]i c\ pe fundul piscinei lo-cuie[te cineva?“ (C`nd eram mic\m\ motivam s\ m\n`nc toat\ supaimagin`ndu-mi c\ pe fundul farfu-riei se deschide o trap\ cu sc\ri.)

A[a cum ne-a obi[nuit, Shyama-lan spune lucruri foarte serioase sub`nveli[ul unui basm sau al unei po-ve[ti detectiviste ori paranormale.Dincolo de toate, filmele lui s`ntmetafizice, dar `n acela[i timp uma-ne. Miezul filmului de fa]\ nu mai ecredin]a, ca `n Semne – personajeleiau un narf pentru un narf, cred f\r\s\ cerceteze –, ci rostul fiec\rui ompe p\m`nt [i leg\tura dintre un om[i cel\lalt. Aceast\ fr\]ie dictat\ deleg\turi care n-au treab\ cu aparte-nen]a la aceea[i familie, limb\, inte-

rese sau pl\ceri e mai degrab\ onto-logic\. Pur [i simplu asta e: ce i se`nt`mpl\ unuia `i influen]eaz\ pe to]i.C`nd un personaj spune Moartea u-nuia dintre noi are leg\tur\ cu noito]i, mi-a trecut prin minte c\ se re-ferea la Cristian Nemescu. Iar azi-noapte, c`nd un fluture cu portoca-liu pe aripi mi-a intrat la ora 3 ̀ n bal-con, mi-am adus aminte [i de film.

Filmul are mult E.T.Filmul te invit\ la un joc de-a detec-tivii, la dezlegarea unui set de ghi-citori. Cine poate fi „vindec\torul“?Dar „p\zitorul“? Dar ceilal]i parti-cipan]i la ritualul de salvare a narfu-lui, conform basmului asiatic? Pre-supunerile s`nt fluide, ele se pot mo-difica ̀ n permanen]\. Mai multe per-sonaje s-ar potrivi pe un singur post,dar numai unul e f\cut s\ stea peacel post. {i asta ar trebui s\ `n]ele-gem la timp.

Doamna din ap\ are mult E.T.,pu]in Vr\jitorul din Oz [i pu]in Hitch-cock. Dar are, pentru prima oar\cred la Shyamalan, referin]e criticela adresa celor care dau cu b\]ulzdranga-zdranga pe h`rtie [i se uit\de sus la filme, f\r\ s\ `n]eleag\ ce`nseamn\ de fapt s\ le faci, adic\ lacritici. Secven]ele cu ochelaristul [iantipaticul critic de film – mai alescea `n care cade victima lui Scrunt –s`nt foarte comice, el crede c\ de-]ine toate cheile cunoa[terii, pentruel totul e clar de la `nceput, de aceea,nu?, e [i ucis tocmai dup\ ce pre-v\zuse c\, potrivit re]etei, poatesc\pa viu. Dar Shyamalan mergemai departe de r\fuiala „fizic\“ [ise joac\ cu noi. Pe eroin\ o cheam\Story. Ea trebuie salvat\ [i poate fisalvat\ doar c`nd toate elementele`ndeplinesc numai [i numai rolurilepentru care au fost create. Iat\ cummetafizica poate face atingere cunaratologia.

vedeta culturala SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 2006 15

))

fe]e-fe]e fast-food

Iulia BLAGA

CRONIC| DE FILM

Milan Kni�ak – performance de strad\,Praga, 1964

Doamna din ap\[i fluturele

cu portocaliu

Doamna din ap\/ Lady inthe Water, 2006Regia [i scenariul: M.Night Shyamalan

Cu: Paul Giamatti,Bryce Dallas Howard,Bob Balaban, JeffreyWright, Sarita Choudhury,M. Night Shyamalan

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris

`n Catalogul presei interne la pozi]ia

2378.

Pentru abonamente v\ pute]i adresa

oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau

oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona

la adresa: export@rodipet.ro.

Tarife de abonament:

18 lei (180.000) pentru 3 luni

36 lei (360.000) pentru 6 luni

69 lei (690.000) pentru 12 luni

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“

Proiect realizat de Editura Poliromîn colaborare cu „Ziarul de Ia[i“ [i„Gazeta de Sud“.

Suplimentul se distribuie gratuit împreun\cu „Ziarul de Ia[i“ [i „Gazeta de Sud“.

Colegiul editorial:

Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:

George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:

Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:

Victor Jalb\

Rubrici permanente: Adriana Babe]i,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru,M\d\lina Cocea, {erban Foar]\, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Ada Milea, Doris Mironescu,Cristi Neagoe, Ana-Maria Onisei, LucianDan Teodorovici, Dumitru Ungureanu,Luiza Vasiliu

Carte: Lumini]a Marcu,Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu

Muzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upa

Film: Iulia Blaga

Teatru: Mihaela Michailov

Arte vizuale: Matei Bejenaru

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\: Ion Barbu

TV: Alex Savitescu

Edi]ii locale: Ia[i [i Craiova

Tipar: S.C. Print Multicolor S.R.L., Ia[i

• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100,0232/ 214111, 0724/ 574355, fax: 0232/ 214111,e-mail: supliment@polirom.ro, http://www.supliment.polirom.ro

Ana-Maria Onisei

Pentru c\ ar trebui, dac\s`nte]i `mp\timi]i, s\ nul\sa]i s\ v\ scape ultima

apari]ie, Cronici roman]ate (E-ditura Univers, 2006), ce inclu-de prima pies\ de teatru tradus\`n române[te a jazzman-ului scri-itor francez Boris Vian. Ecari-sajul pentru to]i e o comedie nea-gr\, a c\rei ac]iune se petrece `n6 iunie 1944, „`ntr-o atmosfer\general\ de ]ar\ [i de Arroma-che, mai precis“. Nu at`t senin\-tatea personajelor (tragi-comi-c\) ne intereseaz\, c`t ironia cucare Vian ia peste picior un con-text contemporan. (Printre ceiimplica]i `n poveste se num\r\c`]iva para[uti[ti japonezi, unc\pitan german, un pastor ame-rican [i un scout francez... Bo-by.) Pe scurt, „vodevilul militar`ntr-un act lung“ puncteaz\ dra-mele provocate (comunit\]ii ru-rale [i, `n particular, unei familiide ecarisori) de cel de-al doilear\zboi mondial. Pe larg, Vian

ridiculizea-z\ patrio-

tismulorb, in-tereselestrate-gice,

politic\progre-

sist\ impus\ cu pumnul (saupu[ca, dup\ caz). Singurul lucrucare mai aminte[te, `n final, despa]iul pe vremuri locuit e miro-sul `n\bu[itor de carne intrat\ `nputrefac]ie. {i naivul ecarisor (ul-tim simbol al rezisten]ei) va r\-m`ne f\r\ ad\post, `ntruc`t Minis-terul Reconstruc]iei nu i-a trecutcasa `n planul de aliniere. Iar vi-itorul anun]\ „perspective vaste“,plantate cu plopi t\m`io[i deJaponia. Acestea fiind explica]i-ile oficiale, o cutie cu dinamit\[i c`teva `mpu[c\turi cur\]\ to-tul. Se las\ cortina, `n timp celocotenentul responsabil sfin]e[tegroapa comun\ cu un inimos„Vive la France!“.

Vian, revolta[i industria de cartona premiilor literare

Pentru c\ piesa merit\ trecut\ lacolec]ie ca unul dintre repereleaventurilor scandaloase din via-]a francezului: premiera ei dela Théâtre des Noctambules, din1950, a provocat [ocuri audien-]ei obi[nuite cu „decen]a“, c`te-va zile mai t`rziu Ecarisajul...fiind retras\ de pe afi[.

Dac\ mergem pe aceea[i li-nie a revoltei r\bufnite, nu tre-buie ocolite romanele Voi scui-pa pe mormintele voastre [iMoarte pocitaniilor, thrillereviolente, suculente, morbide, de

pe urma c\rora Boris Vians-a ales cu o amend\ de100.000 de franci pentruatentat la bunele moravuri.

Tot din perioada „a-nilor acizi“, c`teva tu[e re-feritoare la industria decarton a premiilor lite-rare (chestiune, s\ recu-noa[tem, `nc\ actual\,pe care Vian a tr\it-ope propria piele) pot fig\site `n recent ap\rutaCronici roman]ate (pro-za Notele unui natura-list amator).

Vian [i iubirea

~n fine, pentru c\, dac\ s`nte]i`ncep\tori, o s\ v\ `ndr\gosti]i de(foarte diferitul) Boris Vian dinSpuma zilelor. Un Vian generos,care stoarce (suprarealist) `ntreguniversul pentru a-l face s\ par-ticipe, cu fiecare por, la destinula doi `ndr\gosti]i. Ve]i vedea, niciteoriile despre munc\ ori cre-a]ie, nici [erbeturile de muzic\,nici m\car ]iparii care ies pe]eava de la chiuvet\ direct `nbra]ele unui buc\tar seduc\tor,nici transformarea lui JeanPaul-Sartre `n „obiectul“ de a-

dula]ie Jean Sol-Partre (de de-parte una dintre cele mai savu-roase g\selni]e ale romanului)nu egaleaz\ m\iestria cu careVian ne vorbe[te despre iubire.Nuf\rul uciga[ din pieptul luiChloč [i goana lui Colin dup\florile curative se desf\[oar\`ntre spaima mor]ii [i `nsufle]i-rea permanent\ a dragostei,`ntre pere]ii unei case ce se mic-[oreaz\ aproape de dispari]ie o-dat\ cu agravarea bolii. ~n timpce toat\ lumea se `ndep\rteaz\,`ndr\gostitul continu\ s\ go-neasc\ a speran]\ `n fiecare di-

minea]\ spre patul din ce `n cemai [ters al lui Chloč. Moarteafemeii implic\ moartea unui`ntreg univers interior (cel al luiColin), absorbirea speran]ei (tu-turor), ̀ ncremenirea timpului (`n-dr\gosti]ilor). F\r\ iubire prinpreajm\, particulele nu-[i maischimb\ pozi]ia, sunetele nu-[imai g\sesc teaca, drumurile numai au scop. Una dintre cele mai`nduio[\toare pove[ti de dra-goste ale secolului XX, dup\ cumspunea Raymond Queneau. A]iputea ̀ ncerca, pe fundal, cu „Quereste-t-il de nous amours?“.

Boris Vian s-a n\scut `n 1920, la Ville d’Avray, l`ng\ Paris. Inginer, inventator, compozitor, scriitor, dramaturg,trompetist, Vian continu\ s\ fascineze genera]ii de cititori/ ascult\tori. Pe l`ng\ nenum\ratele scrieri, cele pestepatru sute de c`ntece compuse, Vian a `ntemeiat, dup\ conceptul lui Alfred Jarry, Colegiul de Patafizic\ pe carel-a frecventat, printre al]ii, [i Eugéne Ionesco. Vian s-a stins din via]\ – a[a cum o [i anticipase – „`nainte de 40

de ani“, pe 23 iunie 1959, din cauza unui stop cardiac, `n timp ce asista la proiec]ia filmului adaptat dup\ carteasa Voi scuipa pe mormintele voastre.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 94, 16-22 SEPTEMBRIE 200616

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i

))

Luiza VASILIU

EN}ICLOPEDIAENCARTA

DiverseF\r\ rubrica „diverse“, f\r\

[tirile pe care nu le putem

`ncadra `n nici o categorie,

nimic n-are farmec. Ne-am

putea plimba `n ne[tire

printre Economie, Sport [i

Politic\, tr\ind o via]\ p\trat\,

f\r\ nuan]e. ~n schimb, dac\

am pleca mai des urechea la

micile informa]ii diverse, am

fi, brusc, mult mai relaxa]i.

Cu c`t s`nt mai neimportante,

cu at`t ne fac mai mult bine,

ne scap\ de `nver[unare [i

ne `nva]\ s\ citim o [tire nu-

mai [i numai pentru pl\cerea

lecturii. Doar [tim foarte bine

c\ peste dou\ zile noutatea

cu puiul de koala n\scut `n

captivitate ni se va [terge,

u[or, din minte, ca s\ ne

putem bucura din nou, peste

un an, c`nd vom afla c\ alt

pui de koala ron]\ie primele

frunze de bambus.

Am dat din gre[eal\, zilele

trecute, peste o [tire din ca-

tegoria de care v-am

povestit: p\rin]ii Papei s-au

cunoscut, cic\, printr-un

anun] la matrimoniale! Am tot

`ncercat s\ las la o parte ten-

ta]ia [i s\ nu scriu sub nici o

form\ despre asta, dar [tirea

mi-a r\mas `n minte, am

citit-o [i-am recitit-o p`n\ am

`nv\]at-o pe de rost. A[adar,

`n martie 1920, Joseph

Ratzinger senior (pe atunci,

`n v`rst\ de 43 de ani) d\dea

un anun] `ntr-un ziar local

duminical, „Liebfrauenbote“,

adresat cre[tinilor catolici.

Joseph c\uta „o fat\ catolic\

serioas\, care s\ [tie s\

g\teasc\ [i s\ coase ni]el…

pe care s-o iau de nevast\

c`t mai cur`nd posibil. De

preferin]\ cu poz\“. N-a pri-

mit nici un r\spuns mul]umi-

tor. De aceea, patru luni mai

t`rziu, a reluat anun]ul, cu

ni[te mici modific\ri

(esen]iale): `n martie se de-

scria ca fiind „un func]ionar

umil“, dar `n iunie era deja

„func]ionar de rang mediu“,

cu „un trecut irepro[abil“, `n

c\utarea unei fete cu ceva

bani (a c\ror lips\ n-ar pune

totu[i probleme c\s\toriei).

Maria Peintner, buc\t\reas\

prin diverse hoteluri, a g\sit

de cuviin]\ s\-i r\spund\

domnului Ratzinger, membru

al poli]iei rurale (care va s\

zic\ jandarm), iar cei doi

s-au c\s\torit `n luna noiem-

brie a aceluia[i an. Pe 16

aprilie 1927 se n\[tea primul

lor fiu, Joseph Alois – Suve-

ranul Pontif de azi. {i

uite-a[a, rubrica „diverse“

a f\cut istorie.

Vian se (auto)tope[te `n coctailuri de muzic\, `nflambé-uri de literatur\, `n frapierele cluburilor„asediate“ de fum [i parfumuri grele. El nu vreas\-]i spun\, ci `]i insinueaz\: pentru c\ [tie c`nd seopre[te rolul ingredientelor [i unde `ncepe gustulpur; pentru Spuma zilelor; pentru c\ [i eu, [i Luiza(Vasiliu) ne-am amintit, am retr\it (e drept, defazat)pasiunea. Pasiunea pentru Boris Vian, pentruintangibilul happy-end, pentru revolt\, pentru iubire„nerevan[at\“. Pentru c\ ultima oar\ c`nd amzburat – [i `mi aduc aminte –, casa la care m-am`ntors se afla `ntre pere]ii unei c\rnoase [isuculente boabe de strugure.

Vian, Vian

„Ceea ce `nsufle]e[te c\r]ile lui Boris Vian este revolta, nicidecum fantezia sexual\. Revolt\pe care Vian `nsu[i a experimentat-o [i observat-o al\turi de muzicienii de culoare, `n baruri,`n parc\ri, `n pivni]e, `n Parisul acelor vremuri.“ – James Baldwin, 1976