Eurobarometrul Parlamentului European (EB 79.5)...ani înainte de alegerile europene din 2014”,...

1

Direcția Generală Comunicare

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Bruxelles, 21 august 2013

Eurobarometrul Parlamentului European (EB 79.5)

„EUROPENII CU UN AN ÎNAINTE DE ALEGERILE EUROPENE DIN 2014”

Parte instituțională

SINTEZĂ ANALITICĂ

Aria de acoperire: UE 28 (27 624 de cetățeni europeni)

Populație: Europeni cu vârsta de și peste 15 ani

Metodologie: Față în față (CAPI)

Munca de teren: 7-23 iunie 2013, efectuată de TNS opinion

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 2

A. CE REPREZINTĂ UE: LIBERTATE DE CIRCULAȚIE, PACE ȘI MONEDA

UNICĂ... ...................................................................................................................... 18

B. IDENTITATEA EUROPEANĂ ................................................................................... 24

C. CUM SE POATE CONSOLIDA SENTIMENTUL DE CETĂȚENIE EUROPEANĂ?

...................................................................................................................................... 33

D. SENTIMENTUL DE ATAȘAMENT ȘI DE APARTENENȚĂ LA UE ..................... 36

E. VOCEA MEA CONTEAZĂ ........................................................................................ 47

F. FUNCȚIONAREA DEMOCRAȚIEI ........................................................................... 55

G. ALEGEREA PREȘEDINTELUI COMISIEI EUROPENE ......................................... 61

H. INTERESUL PREZENT ȘI VIITOR FAȚĂ DE POLITICILE EUROPENE ............. 70

I. INTEGRAREA EUROPEANĂ .................................................................................... 76

J. UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2025 ................................. 82

2

AVIZ CITITORILOR

Ca urmare a aderării Croației la data de 1 iulie 2013, respectiv la opt zile de la data

încheierii muncii de teren aferente acestei anchete, anumite întrebări adresate în această

țară au fost ușor modificate pentru ca rezultatele să fie în mod eficient introduse în ancheta

realizată de Eurobarometru.

INTRODUCERE

Cu un an înainte de alegerile europene din 2014, această anchetă EB/PE are drept obiectiv

măsurarea percepției europenilor cu privire la proiectul european, la Uniunea Europeană și la

perspectivele deschise de alegerile europene organizate în perioada 22-25 mai 2014.

Această anchetă este o continuare a anchetei EB/PE din luna iunie 2012 („Europenii cu doi

ani înainte de alegerile europene din 2014”, EB/PE 77.4). Munca de teren aferentă acestei

anchete s-a desfășurat între 7 și 23 iunie 2013. Sondajul a fost efectuat de TNS opinion în 28

de țări ale UE prin metoda față în față, fiind intervievați 27 624 de cetățeni. Rezultatele sunt

prezentate fie la nivelul UE 28 în cazul întrebărilor noi, fie sub formă de tendințe UE 27.

În plus, această anchetă realizată de Parlamentul European este completată de o serie de

întrebări adresate în cadrul Eurobarometrului standard (EB 79.3), publicat de Comisia

Europeană la data de 23 iulie 2013.

Caracterul sintezei publicate în prezent este preponderent instituțional, aceasta fiind

prima dintr-o serie de trei analize care vor fi publicate până la sfârșitul lunii octombrie.

Cea de-a doua analiză va avea în vedere situația economică și socială, precum și reformele

aflate în curs în domeniile bugetar, bancar și fiscal. Cea de-a treia analiză va avea în vedere

Parlametrul tradițional, mai precis percepția europenilor asupra Parlamentului European.

La fel ca în cazul oricărei anchete de acest tip, trebuie să se rețină că media europeană este

ponderată și că cele șase state membre cele mai populate reprezintă aproximativ 70%

din această medie.

Contextul european

La fel ca în ultimii șase ani, contextul european al acestui Eurobarometru este marcat mai

ales de consecințele crizei monetare, financiare, economice și sociale.

O serie de evenimente contextuale care au avut loc în săptămânile care au precedat ancheta

sau în timpul acesteia au influențat, probabil, răspunsurile persoanelor intervievate.

În acest sens, în luna iunie, Eurostat a publicat statistici referitoare la evoluția negativă a

șomajului și a PIB-ului din statele membre, iar Banca Mondială a revizuit previziunile prin

scăderea estimărilor privind creșterea globală pentru anul 2013.

În plus, în această perioadă, situația politică din mai multe țări ale UE a fost afectată de o

serie de turbulențe și de schimbări politice: alegerile prezidențiale din Italia și schimbarea

guvernului; primele alegeri europene din Croația; alegerile regionale sau locale din Austria,

3

Regatul Unit, Letonia și Italia; manifestații de stradă, în special în Bulgaria și în Grecia;

schimbarea prim-ministrului din Republica Cehă etc.

Tendințele în timp

Pe parcursul anchetelor, se pot observa anumite tendințe de bază pronunțate în ceea ce

privește o gamă variată de teme.

Prima tendință are în vedere polarizarea crescândă a opiniei publice. Întrucât Uniunea

Europeană se află din ce în ce mai mult în centrul dezbaterilor naționale, procentul cetățenilor

europeni care nu au nicio părere cu privire la natura sau la activitățile acesteia tinde să scadă

de la o anchetă la alta.

În al doilea rând, examinarea rezultatelor din zona euro și din zona non-euro confirmă

faptul că există discrepanțe reale în ceea ce privește anumite teme. De exemplu, dacă se

ia în considerare unul dintre elementele constitutive ale identității europene, moneda unică,

euro, se observă că există o diferență de 27 de puncte procentuale între zona euro și zona non-

euro. Trebuie amintit faptul că din media UE, zona euro reprezintă 64 %, iar zona non-euro

reprezintă 36 %. În fine, se constată o serie de constante socio-demografice.

Sentimentul de atașament față de UE este mai puternic la bărbați decât la femei.

Același lucru este valabil pentru categoriile cele mai prospere și mai bine educate.

Din contră, în rândul categoriilor defavorizate se înregistrează proporția cea mai mare

a celor care consideră că țara lor nu a beneficiat de pe urma apartenenței la Uniunea

Europeană.

Cei mai tineri își afirmă sentimentul de identitate cel mai mult, majoritatea dintre ei

considerând că vocea lor contează în UE.

NB : Cititorul poate găsi o anexă la această sinteză care conține o analiză socio-demografică

detaliată a câtorva întrebări.

4

Principalele constatări

Pentru cetățenii europeni, rezultatele cele mai pozitive ale UE care înregistrează o

majoritate absolută sunt libera circulație și pacea dintre statele membre. Pe locul al treilea

se află moneda euro, menționată de către un sfert din respondenți.

În ceea ce privește identitatea europeană, trebuie menționate trei aspecte principale.

În primul rând, moneda euro se află în fruntea listei elementelor constitutive ale

identității europene, existând diferențe foarte marcate între zona euro și zona non-euro.

Moneda euro este urmată îndeaproape de valorile libertății, iar cu mult în urmă se

situează istoria și cultura.

În ceea ce privește sentimentul de identitate, o marte parte a europenilor se văd ca

având o identitate „națională și europeană”, iar peste o treime se văd ca având o

identitate „doar națională”. Procentul europenilor care se văd ca având o identitate

„națională și europeană” a crescut ușor de la ultima anchetă realizată în iunie.

În fine, în ceea ce privește întrebările referitoare la ce anume le-ar consolida sentimentul

de cetățenie europeană, sunt menționate cu precădere temele referitoare la viața

cotidiană: un sistem european de protecție socială armonizat, posibilitatea de a locui

oriunde în UE după pensionare etc.

Sentimentul de atașament al cetățenilor europeni față de UE este în ușoară creștere.

Acesta deține aproape majoritatea absolută. După cum era de așteptat, acesta este, totuși,

mai mic decât atașamentul pe care aceștia îl au față de orașul/satul, regiunea sau țara

lor, care sunt menționate de aproximativ nouă din zece respondenți.

În plus, predomină sentimentul că apartenența la UE este un lucru bun. Acest

sentiment este o constantă încă din 1973, când această întrebare figura deja în primul

Eurobarometru.

Aproximativ patru din zece europeni consideră că vocea lor contează în UE. O

majoritate absolută consideră că vocea lor contează în propria țară sau că vocea țării lor

contează în UE.

Ce cred europenii despre funcționarea democrației?

O majoritate absolută se declară mulțumită de funcționarea democrației în propria

țară, iar peste patru din zece respondenți se declară mulțumiți de funcționarea

democrației la nivelul UE. În această privință, trebuie remarcat totuși că puțin peste

50 % dintre europeni nu se declară mulțumiți.

În urmă cu un an, în cadrul anchetei respondenții au fost intervievați cu privire la o

inovație fundamentală adusă de Tratatul de la Lisabona, și anume noua modalitate de

alegere a președintelui Comisiei Europene.

5

Ar fi europenii mai dispuși să voteze decât în prezent dacă „marile familii politice

europene ar prezenta un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, pe

baza unui program comun”? O majoritate absolută răspunde afirmativ.

Într-un viitor apropiat, cetățenii europeni s-ar declara mai mult în favoarea alegerii

directe a președintelui Comisiei Europene. Fără niciun dubiu, șapte din zece răspund

„da”.

Și din ce motive? Pentru că, din punctul lor de vedere, deciziile UE ar fi mai legitime, iar

acest proces ar consolida democrația în cadrul UE.

În prezent, interesul față de afacerile europene este destul de limitat, dar acesta se va

dezvolta în viitor.

Într-adevăr, o majoritate absolută a persoanelor intervievate declară că nu este interesată

de chestiunile referitoare la politica europeană. În schimb, puțin mai mult de patru din

zece respondenți se declară interesați.

Pe de altă parte, o majoritate clară consideră că, până în 2025, cetățenii vor fi implicați în

afacerile europene mai mult decât în prezent.

În ceea ce privește integrarea europeană:

în fond, peste șapte europeni din zece cred că lucrurile care îi aproprie sunt mai

importante decât cele care îi despart.

Referitor la ritmul integrării, respondenții se împart aproximativ în mod egal între cei

care consideră că toate statele membre trebuie să progreseze în același timp și cei care,

din contră, susțin ideea că se poate progresa în grupuri mai mici.

Provocările care trebuie abordate până în 2025 sunt, în primul rând, de natură

socio-economică. Dintre acestea fac parte lupta împotriva șomajului, inegalitățile sociale

și datoria publică a statelor membre, care reprezintă principalele provocări pentru

europeni.

6

Rezultatele

1. Ce reprezintă UE: libertate de circulație, pace și moneda unică...

Cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE

Pentru europeni, rezultatele cele mai pozitive ale construcției europene sunt

reprezentate de libera circulație (56 %, +4) și pacea dintre statele membre (53 %, +3).

Moneda unică, euro se află pe poziția a treia (24 %), înregistrând diferențe

importante între zona euro (31 %) și zona non-euro (12 %). Programul Erasmus

(23 %) se clasează pe poziția imediat următoare.

Ce reprezintă UE pentru propria persoană

Ulterior, europenii au fost întrebați „Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal

Uniunea Europeană?”: temele cu conotații pozitive sau neutre cele mai menționate

de respondenți sunt libertatea de călătorie (42 %) și moneda unică, precum și pacea

(25 %).

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că două rezultate cu conotații negative

reprezintă procente semnificative: pentru 27 % din respondenți, UE reprezintă o risipă

de bani, iar pentru 24 % aceasta reprezintă birocrație.

2. Identitatea europeană

Au fost adresate mai multe întrebări referitoare la sentimentul de identitate, la evoluția

acestuia, precum și la elementele constitutive ale identității europene.

Rezultatele generale indică faptul că se observă diferențe semnificative între zona

euro și zona non-euro. De asemenea, analiza trebuie efectuată pentru fiecare țară în

parte, deoarece pot exista diferențe importante în ceea ce privește punctele

procentuale.

Sentimentul de identitate „națională și europeană” este majoritar

La întrebarea „Cum vă vedeți în viitorul apropiat?”, europenii au răspuns:

național și european 49 % (+6)

doar național 38 % (-6)

european și național 7 % (+1)

doar european 3 % (-1)

Se observă o ușoară creștere a numărului de răspunsuri „național și european”.

o La nivel național, se observă diferențe importante între statele membre.

7

Astfel, în Regatul Unit 60 % dintre respondenți se văd ca având o identitate

„doar națională”, în timp ce 33 % se văd ca având o identitate „națională și

europeană”. Acest sentiment este, de asemenea, foarte dezvoltat în Irlanda,

unde se înregistrează valori de 53 % și, respectiv, 31 %, și în Cipru, cu valori

de 51 % și, respectiv, 38 %.

În schimb, în Malta 66 % dintre respondenți se declară ca având identitate

„națională și europeană”, iar 26 % se declară ca având identitate „doar

națională”. Rezultatele sunt similare în Slovacia, unde valorile ating 62 % și,

respectiv, 27 %.

o Diferențe importante între zona euro și zona non-euro

Referitor la sentimentul de identitate „doar națională”:

zona euro 33 %; zona non-euro 47 %.

Referitor la sentimentul de identitate „națională și europeană”:

zona euro 54 %; zona non-euro 42 %.

o O diferență socio-demografică semnificativă

Majoritatea respondenților care se văd ca având identitate „doar națională”:

femeile din această categorie (40 %) sunt mai multe decât bărbații (35 %).

același lucru se aplică și șomerilor (44 %) și pensionarilor (46 %).

Pe de altă parte, cadrele de conducere (61 %) și studenții (58 %) au

sentimentul de identitate „națională și europeană” cel mai dezvoltat.

Evoluția sentimentului de identitate

o Majoritatea respondenților (44 %) consideră că concetățenii se simt „mai

europeni” decât în urmă cu 10 ani. În schimb, 27 % dintre respondenți

sunt de părere că cetățenii din țara lor sunt mai puțin europeni decât

înainte.

Respondenții care își consideră concetățenii „mai europeni” decât în urmă

cu zece ani sunt, cu preponderență, letonii, suedezii (fiecare 72 %), estonienii

și polonezii (fiecare 68 %) și maltezii (67 %), urmați de slovaci (65 %).

Cei care consideră că concetățenii lor se simt „mai puțin europeni” decât în

urmă cu zece ani sunt în special grecii (50 %), britanicii (47 %), francezii

(40 %) și ciprioții (35 %).

o Respondenții din zona non-euro care cred că concetățenii lor sunt mai

europeni decât înainte (49 %) sunt mai numeroși decât cei din zona euro

(41 %).

o Din punct de vedere socio-demografic, majoritatea tinerilor (51 %), a cadrelor

de conducere (58 %) și a persoanelor mai bine educate (53 %) consideră că

concetățenii lor se simt mai europeni decât înainte.

8

Elementele constitutive ale identității europene

Din punctul de vedere al europenilor, care sunt elementele care contribuie cel mai

mult la construirea identității europene?

o Două elemente se evidențiază în mod clar.

În primul rând, moneda unică, euro este menționată de 42 % (-1) din

respondenți, existând diferențe majore între zona euro (51 %) și zona non-euro

(24 %).

La nivel național, față de luna iunie 2012, este important de subliniat faptul că

în unele țări puternic afectate de criză, răspunsul „moneda unică, euro” a

înregistrat o scădere semnificativă: același lucru se aplică pentru Spania și

Grecia (-9 în fiecare țară), Italia (-7) și Irlanda (-6).

Moneda unică, euro este urmată de valorile democrației și libertății,

menționate de 40 % (-5) din respondenți.

o Trei elemente strâns legate între ele le urmează de departe. Acestea sunt:

istoria 27 % (+1)

cultura 26 % (-1)

geografia 23 % (-4)

3. Cum se poate consolida sentimentul de cetățenie europeană?

În cadrul anului european al cetățeniei, a fost interesantă intervievarea europenilor

cu privire la ce anume le consolidează propriul sentiment de cetățenie europeană.

Respondenții menționează, în primul rând, teme referitoare la viața cotidiană.

Acesta este în special cazul pentru primele cinci teme, dintre care prima se detașează de

celelalte în mod clar:

un sistem european de protecție socială armonizat 41%

posibilitatea de a locui oriunde în UE după pensionare

și de a putea ridica pensia direct de acolo 34%

recunoașterea generalizată a calificărilor naționale 31%

crearea unui serviciu european de intervenție de urgență 24 %

pentru combaterea dezastrelor naturale

un card de identitate european pe lângă cardul 24%

de identitate național

dreptul de vot la toate alegerile organizate în acel stat membru 23 %

în care trăiesc, chiar fără a fi cetățean al respectivului stat membru

9

În ceea ce privește primul, al treilea și al cincilea aspect, există diferențe considerabile de

până la 9 puncte procentuale între zona euro și zona non-euro.

4. Sentimentul de atașament și de apartenență la UE

Cu un an înainte de alegerile europene din 2014, s-a considerat utilă măsurarea atât a

sentimentului de atașament pe care europenii îl au față de UE, cât și a beneficiului pe

care țara de origine l-a avut sau nu de pe urma apartenenței la UE.

Cum este sentimentul de atașament față de UE?

Analiza răspunsurilor arată că sentimentul de atașament este cel mai accentuat față

de propria țară (91 %) decât față de orașul, satul sau regiunea natală (88 %). Acesta

este mult mai puțin accentuat la nivelul UE: 48%.

o spre deosebire de celelalte întrebări, se observă diferențe foarte mici între zona euro și

zona non-euro.

o La nivel național, se pot observa diferențe de până la 52 de puncte procentuale între

țările cele mai atașate și țările cel mai puțin atașate față de UE:

europenii cei mai atașați față de UE se găsesc în Luxemburg (74 %), în Belgia (61 %),

în Letonia și în Polonia (în fiecare țară 59 %).

Țările cel mai puțin atașate de UE sunt Cipru (22 %), Grecia (29 %) și Regatul Unit

(33 %).

o Din punct de vedere socio-demografic, se identifică diferențele tradiționale:

femeile care se declară „deloc atașate” (52 %) sunt mai numeroase decât bărbații

(49 %).

Persoanele cele mai bine educate care se declară „atașate” reprezintă majoritatea:

studenții (55 %) și absolvenții cu vârste mai mari de 20 de ani (57 %).

Apartenența la UE, un lucru bun sau rău?

Răspunsurile la întrebarea legată de percepția pozitivă sau negativă cu privire la

apartenența la UE sunt în continuare foarte stabile: 50 % dintre respondenți (=

comparativ cu luna iunie 2012) sunt de părere că apartenența la UE este „un lucru

bun”, 31 % consideră că aceasta este un lucru „nici bun, nici rău” (=), iar 17 % cred

că este „un lucru rău” (+1).

o 52 % dintre respondenții din cadrul zonei euro și 45 % dintre respondenții din zona

non-euro consideră apartenența la UE ca fiind „un lucru bun”.

o La nivel național, se observă variații considerabile pe parcursul unui an:

10

- O creștere importantă a percepției pozitive față de apartenența la UE s-a înregistrat

în Malta (+14), Lituania (+12) și Irlanda (+10).

Din contră, percepția pozitivă față de apartenența la UE a scăzut considerabil în mai

multe țări: Grecia (-11), Țările de Jos și Cipru (-8), Luxemburg (-7) și Franța (-6).

o La nivel socio-demografic, se remarcă aceleași discrepanțe ca în cazul întrebării

precedente.

Tinerii sunt cei care consideră în cea mai mare măsură că apartenența la UE este un

lucru bun (57 %), dintre care studenții în proporție de 64 %, iar cei aflați în funcții de

conducere în proporție de 67 %. În ceea ce privește lucrătorii și șomerii, doar 44 % și,

respectiv, 41 % sunt de aceeași părere.

Apartenența la UE are sau nu beneficii?

o Aceeași stabilitate se observă la nivelul mediei europene și în ceea ce privește

beneficiile apartenenței la UE: 54 % (+2) dintre persoanele interogate consideră că

țara lor „a beneficiat” de pe urma apartenenței la UE, în timp ce 37 % (=) sunt de

părere că „nu a beneficiat”.

o Cetățenii din zona non-euro (57 %) consideră într-o mai mare măsură decât cei din

zona euro (53 %) că apartenența la UE aduce beneficii importante.

o La nivel național însă există variații semnificative. Pot exista diferențe de până la

52 de puncte procentuale: rezultatele se încadrează între 80 % în Lituania și 28 % în

Cipru. Cele mai mari evoluții pozitive din primăvara anului 2011 s-au înregistrat în

Malta (77 %, +18 puncte în raport cu luna mai 2011), în Germania (61 %, +13) și în

Lituania (80 %, +13). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (28 %), -20).

5. Vocea mea contează

Indicatorul „vocea mea contează” a fost măsurat luând în calcul trei dimensiuni:

vocea țării mele în UE, vocea mea în țara mea și vocea mea în UE.

Rezultatele expuse mai jos demonstrează o tendință interesantă care merită subliniată.

S-a constatat că, raportat la ancheta precedentă, evoluțiile din cadrul statelor membre

continuă în același sens, fie crescător, fie descrescător, în ceea ce privește atât

dimensiunea „vocea mea contează în țara mea”, cât și dimensiunea „vocea mea

contează în UE”.

Vocea mea contează în UE:

39 % dintre europeni sunt de părere că vocea lor contează în UE, sentiment aflat

într-o ușoară scădere (-3 în raport cu luna iunie 2012).

o La nivel național:

Cele mai semnificative scăderi se înregistrează în: Franța (40 %, -17), Țările de

Jos (49 %, -13), Danemarca (62 %, -11), Slovacia (34 %, -9), Slovenia (40 %, -8);

11

Cele mai semnificative creșteri se înregistrează în: Lituania (37 %, +7), Irlanda

(42 %, +6), Italia (30 %, +6), Republica Cehă (25 %, +5).

Vocea mea contează în țara mea:

Numărul europenilor care estimează că vocea lor contează în țara lor este mai mare

decât cel al europenilor care consideră că vocea lor contează în UE.

Astfel, 58 % (=) dintre respondenți consideră că vocea lor contează în țara lor,

iar 40 % (=) cred contrariul.

o La nivel național, rezultatele confirmă analiza precedentă:

Cele mai semnificative scăderi se înregistrează în Țările de Jos (77 %, -10),

Slovenia (64%, -8), Franța (76 %, -8), Estonia (54 %, -5) și Slovacia (53 %, -5).

Cele mai semnificative creșteri se înregistrează în: Malta (70 %, +13), Lituania

(32 %, +12), Republica Cehă (42 %, +8) și Italia (31 %, +7).

Vocea țării noastre contează în UE:

62 % (-3) dintre europeni consideră că vocea țării lor contează în UE, iar 34 %

(+3) cred contrariul.

În mod paradoxal, unele dintre țările afectate cel mai mult de criză au o atitudine

inversă:

În Grecia (21 %, -11) și Cipru (28 %, -18) acest sentiment înregistrează cea mai

semnificativă scădere. De asemenea, în Franța se înregistrează o scădere foarte

importantă, în ciuda unui nivel de trai ridicat (80 %, -10).

Dimpotrivă, în Irlanda acest sentiment crește cel mai mult (59 %, +13).

Cum să „îmi fac vocea auzită” de către factorii de decizie din UE? În primul rând,

votând.

Cu zece luni înainte de alegerile europene din 2014, care este cel mai bun mod de a

„îmi face vocea auzită” la nivelul UE? Răspunsul prioritar este direct legat de

exercitarea dreptului la vot.

o Astfel, un număr semnificativ de europeni (57 %, =) au răspuns „votul la

alegerile europene”.

Totuși, din nou, acest rezultat trebuie analizat pentru fiecare stat membru în parte. De

fapt, între țara care a înregistrat cele mai multe astfel de răspunsuri, Danemarca

(82 %), și țara cu cele mai puține astfel de răspunsuri, Lituania (33 %), există o

diferență de 49 de puncte procentuale.

o La o diferență foarte mare, europenii plasează următoarele acțiuni:

12

inițiativa cetățenească 20%

adresarea de scrisori deputaților europeni

17%

adresarea de scrisori direct instituțiilor europene 14%

aducerea unei contribuții la activitatea ONG-urilor

12%

participarea la dezbateri pe site-urile web sau prin intermediul platformelor de

comunicare socială ale instituțiilor europene

12%

aderarea la un sindicat 10%

înscrierea în cadrul unei asociații de consumatori 10%

6. Funcționarea democrației

Cu un an înainte de alegerile europene, cetățenilor europeni li s-a cerut părerea cu

privire la sentimentul pe care îl au față de funcționarea democrației în cadrul țării lor

și în cadrul UE.

Răspunsurile lor demonstrează că sunt mai mulțumiți de democrația de la nivelul țării

lor, decât de cea de la nivelul UE.

La nivelul statelor membre:

52 % dintre respondenți (+3) au declarat că sunt mulțumiți de funcționarea

democrației în țările lor, în timp ce 46 % (-3) și-au manifestat nemulțumirea în acest

sens.

Cu toate acestea, există mari discrepanțe (de ordinul a 75 de puncte procentuale) între

gradul de satisfacție de la nivelul statelor membre.

Cei mai puțini cetățeni mulțumiți sunt în țările cel mai grav afectate de criză: 14 % în

Portugalia, 19 % în Grecia, 27 % în Spania, 33% în Cipru și 35 % în Italia.

La nivelul UE:

44 % (=) dintre europeni se declară mulțumiți de funcționarea democrației în

cadrul UE, în timp ce 46 % (+1) se declară nemulțumiți.

o Există diferențe notabile între gradul de satisfacție din zona euro (42 %) și cel

din zona non-euro (50 %). Aceleași diferențe se observă și în ceea ce privește

nemulțumirea: zona euro 49 %, zona non-euro 38 %.

o Același lucru este valabil și la nivel național: cel mai puțin mulțumiți sunt

cetățenii din aproape toate statele cel mai grav afectate de criză: Portugalia 14 %,

Grecia 23 %, Cipru 29 %, Spania 29 % și Italia 39 %.

La nivel socio-demografic, este important de subliniat că cei mai mulțumiți de

funcționarea UE sunt tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani (55 %), în timp ce

cei mai mulți dintre șomeri (53 %) se declară nemulțumiți.

13

7. Alegerea președintelui Comisiei Europene

Alegerea indirectă a președintelui Comisiei Europene de către europeni

În 2014, pentru prima dată, statele membre vor trebui să se bazeze pe rezultatele

alegerilor europene pentru a propune un candidat pentru președinția Comisiei

Europene, care va trebui ales de Parlamentul European.

Este interesant să se analizeze dacă cetățenii europeni vor fi sau nu interesați să

contribuie în mod indirect la alegerea președintelui Comisiei.

Pentru a doua oară din luna iunie 2012 (EB/PE77.4), a fost adresată următoarea

întrebare:

„Imaginați-vă că, la următoarele alegeri europene, marile familii politice europene

prezintă un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, pe baza unui

program comun. Cetățenii fiecărui stat membru ar participa astfel indirect la

alegerea președintelui Comisiei Europene dacă familia sa politică ar câștiga

alegerile europene.

Credeți că astfel veți fi încurajat(ă) mai mult decât în prezent să votați?”

La fel ca și în anul precedent, majoritatea absolută a respondenților au declarat

că această percepție i-ar determina într-o mai mare măsură să voteze: 55 % (+1)

au răspuns afirmativ, 36 % (=) negativ, iar 9 % au menționat că nu știu.

o Practic nu există nicio diferență între zona euro (56 %) și zona non-euro (55 %).

o La nivel național, statele cu cele mai multe răspunsuri afirmative sunt Irlanda

(66 %), Malta (65 %), România (64 %), Suedia, Austria și Germania(62 % fiecare).

Cei mai reticenți în acest sens sunt cetățenii din Estonia (43 %), Portugalia și Slovenia

(44 %) și Finlanda (45 %).

o Cele mai importante evoluții s-au înregistrat în Polonia (61 %) și în Malta (65 %),

fiecare cu câte +13 puncte procentuale.

Către o alegere directă a președintelui Comisiei Europene?

o Susținerea ipotezei alegerii directe pe viitor a președintelui Comisiei Europene

Având în vedere că a fost inițiată o dezbatere amplă cu privire la viitorul UE, s-a

dovedit interesantă, în acest sens, efectuarea unei evaluări pentru a afla dacă europenii

sunt dispuși să facă un pas înainte în procesul de alegere a președintelui Comisiei. De

aceea, li s-a adresat următoarea întrebare:

„Ați fi sau nu de acord ca, în viitorul apropiat, președintele Comisiei Europene să fie

ales direct de cetățenii europeni?”

Marea majoritate dintre respondenți au răspuns afirmativ (70 %), în timp ce

17 % au răspuns negativ. 13 % dintre respondenți nu se pronunță.

14

Între zona euro și zona non-euro nu există decât o ușoară diferență.

La nivel național, cea mai mare diferență este de 20 de puncte procentuale: 57 %

în Finlanda și în Bulgaria și 77 % în Austria.

o Motivele susținerii:

Majoritatea europenilor susțin ipoteza alegerii directe a președintelui Comisiei din

motive legate de dezvoltarea democrației și de cetățenie.

De fapt, europenii au răspuns că principalele motive pentru care ar fi în favoarea

alegerii directe a președintelui Comisiei Europene sunt următoarele:

deciziile UE ar fi mai legitime în ochii europenilor 31%

democrația în cadrul UE s-ar consolida 30%

UE ar vorbi cu o singură voce pe scena internațională 27%

sentimentul de cetățean ar fi consolidat 26%

legătura dintre UE și cetățenii săi ar fi consolidată 26%

aceasta ar contribui la o imagine pozitivă a UE 11%

8. Interesul prezent și viitor față de politicile europene

Interesul față de chestiunile europene s-a redus semnificativ de la ancheta precedentă.

În schimb, respondenții consideră că, până în 2025, europenii se vor implica într-o

mai mare măsură în chestiunile europene.

Se pot ridica semne de întrebare legate de măsura în care această scădere a interesului

ar putea fi un rezultat al diferenței dintre contextele în care s-au derulat cele două

anchete. În momentul desfășurării Parlametrului (jumătatea lunii noiembrie -

începutul lunii decembrie 2012), UE se afla în mijlocul dezbaterilor extrem de

controversate cu privire la planificarea bugetului său, a conținutului și a valorii

acestuia, precum și cu privire la uniunea bancară.

Un nivel de interes față de politicile europene aflat în scădere

În iunie 2013, 43 % (-8) dintre respondenți se declară interesați de politicile

europene, iar 56 % (+8) nu.

România este singurul stat membru în care nivelul de interes al cetățenilor se află în

creștere (33 %, +3). În Republica Cehă, nivelul de interes se menține stabil (25 %, =).

Dimpotrivă, în celelalte 25 de state membre, interesul față de politicile europene se

află în scădere. Cele mai mari scăderi se înregistrează în Suedia (49 % se declară

interesați, -16), în Luxemburg (51 %, -16), în Cipru (38 %, -15) și în Franța (36 %, -

13).

Până în 2025, europenii se vor implica într-o mai mare măsură

15

Întrebați cu privire la implicarea cetățenilor până în 2025, 42 % dintre europeni

consideră că „se vor implica într-o mai mare măsură” în chestiunile europene,

20 % menționează că „se vor implica mai puțin”, iar 30 % consideră că nu se vor

implica nici mai mult nici mai puțin.

o Germanii (60 %), irlandezii (53 %) și maltezii (52 %) sunt cei care consideră în cea

mai mare măsură că europenii vor fi „mai implicați” pe viitor.

o Din contră, ciprioții (24 %), grecii (32 %), polonezii (33 %), britanicii (34 %) și

francezii (34 %) sunt cel mai puțin convinși că cetățenii europeni vor fi „mai

implicați”.

9. Integrarea europeană

Întrebările anterioare au vizat îndeosebi părerile europenilor cu privire la UE, la rolul

pe care europenii consideră că îl au în cadrul UE, la natura democrației și la

implicarea acestora în problemele UE, atât în prezent, cât și pe viitor.

Prezenta secțiune vizează, pe de o parte, să evalueze elementele care îi unesc sau îi

separă pe cetățenii statelor membre ale UE și, pe de altă parte, să evalueze concepția

acestora cu privire la ritmul integrării.

Ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi separă

Pentru un răspuns la această problematică, cetățenilor europeni li s-a adresat

următoarea întrebare: „ceea ce îi unește pe cetățenii diferitelor state membre este mai

important decât ceea ce îi separă?”.

Răspunsul este foarte clar: 72 % dintre respondenți sunt de părere că „ceea ce îi

unește pe cetățenii” diferitelor state membre este mai important decât „ceea ce îi

separă”, iar numai 20 % cred contrariul.

o Deși în ambele zone procentul celor care au fost de acord cu afirmația anterioară a

fost foarte ridicat, s-a constatat că cetățenii din zona non-euro sunt într-o măsură mai

mare de acord (76 %) decât cei din zona euro (71 %).

o La nivel național, cel mai mic procent al cetățenilor care au declarat că sunt de acord

s-a înregistrat în Spania (56 %, -15), iar cel mai mare în Finlanda (87 %, +4).

Opiniile europenilor cu privire la ritmul integrării sunt împărțite

În cadrul dezbaterii inițiate cu privire la viitorul UE, încă se pune problema celei mai

bune opțiuni pentru înregistrarea de progrese, și anume, în comun sau separat.

În acest domeniu, opiniile europenilor sunt în mod clar împărțite.

o 46 % dintre respondenți sunt de părere că este indicat să se aștepte ca toate

statele membre să fie pregătite pentru intensificarea integrării în anumite

domenii importante.

16

Această opinie s-a remarcat în zona non-euro într-o proporție ușor mai mare

(47 %) decât în cadrul zonei euro (45 %).

La nivel național, cele mai mari rate de răspunsuri pozitive s-au înregistrat în

Portugalia (70 %), Cipru (62 ), Grecia și Spania (fiecare 58 %) și Finlanda (57 %).

Se constată că țările care consideră că toate statele membre trebuie să aibă același ritm

de integrare sunt țările cel mai grav afectate de criză dar, de asemenea, o țară nordică,

Finlanda, care este mai puțin afectată de criză.

Cele mai reduse procente se observă în Austria, Germania și Țările de Jos (fiecare

35 %), Bulgaria (36 %) și Franța (37 %).

o Din contră, 43 % dintre respondenți sunt de părere că fiecare stat trebuie să

înregistreze singur progrese, fără a le aștepta pe celelalte state membre ale UE.

Acest răspuns este majoritar în 13 state membre din totalul de 28. Cele mai mari

rate s-au înregistrat în Țările de Jos (58 %), Belgia (56 %), Danemarca, Slovacia și

Franța (fiecare 55 %) și Germania (54 ).

Din contră, țările în care cetățenii sunt cel mai puțin de acord cu această ipoteză

sunt Portugalia (21 %), Spania (25 %), România (28 %), Malta (30 %), Cipru

(31 %), Grecia, Italia și Bulgaria (fiecare 35 %).

o La nivel socio-demografic, tinerii (49 %) sunt cei care sprijină în cea mai mare

măsură ideea înregistrării de progrese împreună, în timp ce cele mai multe dintre

persoanele încadrate în muncă (53 %) și dintre cele care și-au încetat studiile după

vârsta de 20 de ani (50 %) ar dori ca statele să avanseze separat.

10. Uniunea Europeană în perspectiva anului 2025

Partea instituțională a acestei anchete Eurobarometru a Parlamentului European se încheie

cu o întrebare legată de principalele provocări la care trebuie să răspundă UE și statele

sale membre pentru a fi pregătite pentru viitor.

În contextul crizei de la nivel mondial și, îndeosebi, de la nivelul UE, care a debutat în

2007, cele mai mari preocupări ale europenilor sunt legate, fără îndoială, de chestiuni

socio-economice.

Primele cinci dintre acestea sunt:

șomajul; (55 %)

inegalitățile sociale; (33 %)

datoria publică a statelor membre; (32 %)

accesul tinerilor la locuri de muncă; (29 %)

îmbătrânirea populației. (24 %)

17

o S-a constatat că, la nivel național, răspunsul „șomajul” a fost ales de 79 % dintre

cetățenii din Spania, 74 % dintre cei din Cipru, 73 % dintre cei din Grecia, 69 %

dintre cei din Irlanda și 68 % dintre cei din Portugalia și Croația.

o Pentru răspunsul „inegalitățile sociale” au optat cei mai mulți cetățeni din Portugalia,

Bulgaria și Estonia (fiecare 47 %).

o În ceea ce privește „reducerea datoriei publice a statelor membre”, cele mai multe

astfel de răspunsuri s-au înregistrat în Austria și Germania (fiecare 50 %).

Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Jacques Nancy +32 2 284 24 85

[email protected]

mailto:[email protected]

18

A. CE REPREZINTĂ UE: LIBERTATE DE CIRCULAȚIE, PACE ȘI MONEDA

UNICĂ...

1. Cele mai semnificative rezultate pozitive ale UE

1) Media europeană

Această întrebare este preluată din Eurobarometrul standard EB 79, realizat în luna mai 2013

19

2) Rezultatele naționale


20

3) Evoluțiile naționale

Primele trei variante de răspuns citate Această întrebare este preluată din Eurobarometrul standard EB 79, realizat în luna mai 2013

21

2. Ce reprezintă UE pentru propria persoană

1) Media europeană


22



23


Primele patru variante de răspuns citate


24

B. IDENTITATEA EUROPEANĂ

1. Identitate națională sau europeană

1) Media europeană


25



26



27

2. Evoluția sentimentului de identitate

1) Media europeană

28


29

3) Tabel cu rezultatele naționale

30

3. Elementele constitutive ale identității europene

1) Media europeană

31


32


Primele patru variante de răspuns citate

33

C. CUM SE POATE CONSOLIDA SENTIMENTUL DE CETĂȚENIE

EUROPEANĂ?

1) Media europeană

34


35


Primele trei variante de răspuns citate

36

D. SENTIMENTUL DE ATAȘAMENT ȘI DE APARTENENȚĂ LA UE

1. Cum este sentimentul de atașament față de UE?

1) Media europeană

*Varianta „regiunea dvs.” este comparată cu EB 73 Pr.2010

37


38


39

2. Apartenența la UE, un lucru bun sau rău?

1) Media europeană

40

41


În Croația, întrebarea a fost formulată astfel: În general, considerați că apartenența (ȚĂRII NOASTRE) la UE ar

fi...?

42


În Croația, întrebarea a fost formulată astfel: La modul general, considerați că apartenența (ȚĂRII NOASTRE)

la UE ar fi...?

43

3. Apartenența la UE are sau nu beneficii?

1) Media europeană

44

45


În Croația, întrebarea a fost formulată astfel: Luând în considerare toate aspectele, credeți că (ȚARA NOASTRĂ) va avea sau nu beneficii de pe urma apartenenței la UE?

46


În Croația, întrebarea a fost formulată astfel: Luând în considerare toate aspectele, credeți că (ȚARA

NOASTRĂ) va avea sau nu beneficii de pe urma apartenenței la UE?

47

E. VOCEA MEA CONTEAZĂ

1. Vocea mea contează

1) Media europeană

48


În Croația, afirmația a fost formulată astfel: Vocea mea va conta în UE

49

50

În Croația, afirmația a fost formulată astfel: Vocea (ȚĂRII NOASTRE) va conta în UE

51


În Croația, afirmațiile au fost formulate astfel: Vocea mea va conta în UE și vocea (ȚĂRII NOASTRE) va conta

în UE

52

2. Cum să „îmi fac vocea auzită” de către factorii de decizie ai UE? În primul

rând, votând

1) Media europeană

53


54


Primele trei variante de răspuns citate

55

F. FUNCȚIONAREA DEMOCRAȚIEI

1. Funcționarea democrației în statele membre

1) Media europeană

56


57


58

2. Funcționarea democrației în UE

1) Media europeană

59


60


61

G. ALEGEREA PREȘEDINTELUI COMISIEI EUROPENE

1. Alegerea indirectă a președintelui Comisiei Europene de către europeni

1) Media europeană

62


63


2. Către o alegere directă a președintelui Comisiei Europene?

64

1) Media europeană

65


66


67

3. Motivele susținerii

1) Media europeană

Temei: cetățenii care se declară în favoarea alegerii directe a președintelui Comisiei Europene

68



69



70

H. INTERESUL PREZENT ȘI VIITOR FAȚĂ DE POLITICILE EUROPENE

1. Un nivel de interes față de politicile europene aflat în scădere

1) Media europeană

71


72


73

2. Până în 2025, europenii se vor implica într-o mai mare măsură

1) Media europeană

74


75


76

I. INTEGRAREA EUROPEANĂ

1. Elementele care îi unesc pe europeni sunt mai puternice decât cele care îi separă

1) Media europeană

77


78


79

2. Opiniile europenilor cu privire la ritmul integrării sunt împărțite

1) Media europeană

80


81


82

J. UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2025

1. Provocările prioritare în perspectiva anului 2025

1) Media europeană

83


84


Date post:	19-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Eurobarometrul Parlamentului European (EB 79.5)...ani înainte de alegerile europene din 2014”,...

Documents