Direcţia Generală Comunicare Direcţia C - Relaţii cu cetăţenii Unitatea Monitorizarea opiniei publice

Bruxelles, 31 ianuarie 2011

Parlametrul ianuarie 2011

Eurobarometrul Parlamentului European

(Standardul EB 74.3 privind energia Europenii și energia

SINTEZĂ ANALITICĂ

Aria de acoperire: UE 27 (26 574 de cetățeni europeni intervievați) Populație: europeni cu vârsta de 15 ani și peste Metodologie: față în față (CAPI) Munca de teren: 25 noiembrie - 17 decembrie 2010, efectuată de TNS Opinion

INTRODUCERE 3 I. CUM SE POT REZOLVA DIFICULTĂȚILE DE APROVIZIONARE CU ENERGIE? 7 1. Media europeană 7 2. Variații și tendințe naționale 7 II. ÎN CAZUL UNEI CRIZE ENERGETICE: ASISTENȚĂ RECIPROCĂ SAU NU? 8 A. În numele solidarității europene 8 1. Media europeană 8 2. Variații și tendințe naționale 9 B. În interesul securității energetice a țării 10 1. Media europeană 10 2. Variații și tendințe naționale 11 III. CARE SUNT PRIORITĂȚILE PENTRU O COOPERARE MAI MARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI? 14 1. Media europeană 14 2. Rezultate în ordinea priorității: variații și tendințe naționale 15 Stabilitatea prețurilor la energie, prima prioritate a respondenților (29%) Energiile regenerabile, a doua prioritate a respondenților (27%) Garanția aprovizionării cu energie, a treia prioritate a europenilor (20%) Eficiența energetică, a patra prioritate a europenilor (16%)

2

3

INTRODUCERE

De câțiva ani, Parlamentul European acordă o atenție deosebită situației energiei în UE. Într-adevăr, este esențial ca Parlamentul European și statele sale membre să avanseze rapid în ceea ce privește punerea în aplicare a unei politici comune privind energia care să răspundă cu eficacitate la provocările din acest domeniu. Încă ne amintim cu toții criza provocată de Rusia în cursul iernii 2008-2009 când a fost oprită aprovizionarea cu gaze a Ucrainei. Consecințele acesteia sunt încă prezente în mintea a milioane de europeni din aproximativ cincisprezece state membre a căror viață de zi cu zi a fost afectată în mod direct sau indirect. Acest fapt a scos la iveală destul de evident dependența energetică a UE, întrucât evenimente similare au avut loc în cursul iernii 2005-2006. De atunci, în cursul anului 2006, Parlamentul European a solicitat o politică cuprinzătoare în domeniul energiei bazată pe solidaritatea între statele membre. În septembrie 2007, acesta a solicitat crearea urgentă a unei „politici externe comune în domeniul energiei”. Pe lângă dependența de gaze, există și dependența de petrol. UE s-a confruntat astfel cu mai multe provocări: cum să asigure aprovizionarea cu energie? Ce relații ar trebui menținute cu țările furnizoare? Ce legături ar trebui dezvoltate cu organizațiile de cooperare regională? Cum pot fi interconectate în mod eficient cele 27 de rețele naționale? Cum pot fi dezvoltate energii alternative și care dintre ele? Cum pot fi stabilizate prețurile energiei? În ajunul primului Consiliu European dedicat în întregime energiei, din 4 februarie 2011, a fost clar că ar fi utilă măsurarea percepției europenilor asupra chestiunii energiei și asupra rolurilor Uniunii Europene și, respectiv, al statelor membre în acest domeniu. Având în vedere datele adoptării diferitelor rezoluții, acest studiu va fi împărțit în două părți, prima urmând să fie publicată înainte de Consiliul European, iar cealaltă în cursul lunii mai. Aceasta din urmă se va concentra pe chestiuni mai specifice referitoare la noua strategie UE în domeniul energiei până în 2020. Ca parte a acestui prim studiu efectuat de TNS Opinion, au fost puse trei întrebări generale cu privire la propunerile făcute în mai multe ocazii de Parlamentul European. Răspunsurile europenilor sunt foarte clare. Pe de o parte, respondenții sunt foarte conștienți de valoarea adăugată europeană pe care ar putea să o ofere coordonarea mai bună a politicilor energetice, precum și solidaritatea sporită. De cealaltă parte, în ceea ce privește prioritățile energetice, rezultatele arată modul în care cultura energetică și situația energetică a fiecărei țări din UE afectează natura răspunsurilor. Din acest motiv am considerat că este importantă includerea în această notă a unei serii de statistici și hărți Eurostat (Panorama energiei/ediția 2009) care ilustrează contextul energetic al fiecărui stat membru.

4

Pentru europeni, coordonarea politicilor energetice este mai importantă decât măsurile naționale

Astfel, pentru a face față dificultăților de aprovizionare, inclusiv întreruperea aprovizionării cu gaze, 60% din europeni răspund că ar fi mai bine protejați prin măsuri coordonate cu celelalte țări UE. 32% cred că ar fi mai bine protejați dacă țara lor ar lua măsuri individuale.

Europenii sunt în favoarea solidarității între statele membre în eventualitatea unor

dificultăți de aprovizionare 79% din respondenți sunt în favoarea acestei solidarități. Doar 15% din aceștia sunt împotrivă. Aceasta este singura întrebare la care răspunsurile din cele 27 de state membre sunt peste 50%. Este foarte interesant de comparat acest rezultat cu cel al Eurobarometrului PE 74.1 „Europenii și criza” publicat la 14 octombrie 2010. Cu această ocazie, 49% dintre respondenți au declarat că sunt în favoarea solidarității financiare acordate unui stat membru care se confruntă cu dificultăți economice sau financiare grave, în timp ce 39% s-au declarat împotrivă. Întrucât aceste întrebări au fost adresate în contexte complet diferite, o comparație cantitativă nu este relevantă. Cu toate acestea, din tabelul de la pagina 13 se poate constata o similaritate mare în clasificarea țărilor pentru fiecare tip de solidaritate. Cu alte cuvinte, respondenții din cele 27 de state membre răspund în mare în același mod, ceea ce sugerează că atitudinea respondenților cu privire la acest concept de solidaritate rămâne valabilă indiferent de tipul de solidaritate testat. În rândul statelor membre cele mai favorabile conceptului de solidaritate, fie ea economică sau energetică, se găsesc aceleași patru state membre dintre primele cinci din Europa. În schimb, tot în aceste două cazuri, trei state membre se află printre cele cinci state membre care sunt cel mai puțin favorabile conceptului de solidaritate. Principiul solidarității este subiectul unei dezbateri ample în cadrul UE; va fi interesant de observat în legătură cu alte politici de la nivel european în viitoarele sondaje ale Parlamentului European. În ceea ce privește cooperarea în domeniul energiei, prioritățile europenilor sunt

puternic influențate de situația națională în domeniul energiei În răspunsurile lor detaliate de la pagina 15 a acestei note, respondenții stabilesc priorități foarte clare între diverse sectoare ale cooperării în domeniul energiei. Pentru a înțelege mai bine aceste rezultate, mediile europene ar trebui să fie analizate ținând cont de rezultatele naționale. O examinare atentă a câtorva exemple specifice care compară rezultatele sondajului și statisticile Eurostat arată, de fapt, că există legături strânse între cultura energetică, situația națională în domeniul energiei și răspunsurile cetățenilor.

5

Stabilitatea prețurilor: prima prioritate a respondenților (29%) Potrivit Eurostat, în 2006, UE a importat 54% din energia necesară consumului său. Acest fapt duce la volatilitatea prețurilor ca urmare a evoluțiilor geopolitice, precum și a speculației cu privire la materiile prime necesare producerii de energie. În a doua jumătate a anului 2007 și a doua jumătate a anului 2008, prețul energiei electrice pentru gospodării a crescut cu 9,6% și, al gazului, cu 21,1% în UE 27. Prin urmare, nu este de mirare faptul că, pentru 29% din respondenți, stabilitatea prețurilor la energie este considerată o prioritate principală în cooperarea în domeniul energiei. Cu toate acestea, diferențele dintre statele membre sunt foarte mari: de la 8% în Danemarca la 45% în Republica Cehă. Pentru a înțelege mai bine răspunsurile, este interesant să observăm situația din domeniul energiei din aceste două țări. Potrivit Eurostat, Republica cehă a avut, în 2005, o dependență de energia din import care varia de la 60 la 80%. Cehia este una dintre țările în care prețurile la electricitate și în principal la gaze au crescut cel mai mult între 2007 și 2008. Cu toate acestea, în domeniul energiei regenerabile, ținta sa pentru 2010 a fost sub 10%. Pe de altă parte, Danemarca a fost singurul exportator net de energie în 2007. Aceasta este țara în care prețul la gaze a scăzut cel mai mult (-28%), dar, împreună cu Suedia, rămâne țara în care prețul la gaze rămâne cel mai ridicat. În domeniul energiei regenerabile, Danemarca este în prima linie, ținta sa pentru 2010 fiind de 30%. Energia regenerabilă: a doua prioritate a europenilor (27%) Obiectivul UE până în 2020 este de a atinge obiectivul de 20% energie regenerabilă. Din nou, diferențele dintre statele membre sunt foarte mari: Cele două țări pentru care energia regenerabilă este o prioritate principală sunt Danemarca (53%) și Suedia (51%), chiar dacă sunt țările cel mai puțin dependente în domeniul energiei și printre cele mai avansate în domeniul energiei regenerabile. De cealaltă parte, două țări, Lituania (12%) și Republica Cehă (13%), în care dorința de a dezvolta energie regenerabilă este mai puțin puternică, sunt țări cu o dependență ridicată în domeniul energiei și în care prețul gazelor a crescut dramatic. Securitatea aprovizionării cu energie: a treia prioritate a europenilor (20%) Problema contextului în care ar trebui privită securitatea aprovizionării cu energie a fost deja menționată anterior. Media de 20% la nivel european nu reflectă diferențele naționale puternice care variază de la 6% la 31%, cu 25 de puncte diferență. Acest lucru înseamnă că țările care sunt cel mai dependente sunt cele care ar aprecia cel mai mult măsura privind securitatea aprovizionării cu energie? Rezultatele sunt foarte diferite:

6

Cele două țări ale căror răspunsuri sunt la capetele opuse ale scării sunt dependente, deși în măsuri diferite:

- În Cipru, doar 6% din respondenți consideră că securitatea aprovizionării este o

prioritate (locul 27 din 27 de state membre). Țara este aproape 100% dependentă de energie. Nu a existat nicio întrerupere a aprovizionării, petrolul constituind principala sa resursă energetică.

- În Germania, 31% din respondenți consideră că securitatea aprovizionării este o

prioritate. Această țară este 62% dependentă de importurile sale (8 puncte peste media europeană).

În Polonia, o țară cu o dependență de import scăzută (25%), respondenții (28%, față de media europeană de 20%) sunt foarte preocupați de securitatea aprovizionării. Cu toate acestea, țara este dependentă doar în proporție de 25%. Este posibil ca crizele ruso-ucrainene în domeniul gazului să fi jucat un rol semnificativ în această rată de răspuns ridicată. Eficiența energetică: a patra prioritate a europenilor (16%) În comparație cu răspunsurile referitoare la alte priorități, marja maximă pentru eficiența energetică este de numai 16 puncte procentuale: 9% pentru Polonia și Portugalia, 25% pentru Finlanda și Suedia. În cazul stabilității prețului, care este prima prioritate a respondenților, aceasta se ridică la 37%. Acest concept relativ nou a devenit acum una dintre prioritățile principale ale UE. Până în 2020, economiile de energie vor crește cu 20%. Eficiența energetică este un factor cheie în reducerea emisiilor de CO2 și a dependenței energetice. În această privință, în decembrie 2010, Parlamentul European a solicitat politici ambițioase în acest domeniu (certificate de performanță energetică, stimulente financiare la nivel regional, național și european). Pentru a crește sensibilizarea în rândul europenilor din toate statele membre, s-ar putea pune întrebarea dacă nu ar fi recomandabilă dezvoltarea unui sistem dedicat pentru educarea cu privire la eficiența energetică.

7

I. CUM SE POT REZOLVA DIFICULTĂȚILE DE APROVIZIONARE CU ENERGIE?

Q1 În iarna anului 2008, unele state membre europene s-au confruntat cu probleme semnificative de aprovizionare cu energie, în special cu întreruperea livrării de gaze. În calitate de cetățean, considerați că sunteți mai bine protejat în cazul unui risc privind aprovizionarea cu energie dacă...?

1. Media europeană

Coordination of energy policies

60% 8% 32%UE27

(OUR COUNTRY) adopted and implemented measures in a coordinated way with the other EU countriesDK(OUR COUNTRY) adopted and implemented measures individually

2. Variații și tendințe naționale Coordination of energy policies

40%

46%

53%

54%

55%

56%

56%

56%

58%

58%

60%

60%

61%

61%

63%

65%

66%

68%

69%

70%

70%

71%

72%

72%

74%

75%

76%

11%

15%

18%

17%

11%

15%

3%

4%

3%

8%

9%

11%

6%

7%

4%

8%

7%

5%

6%

3%

2%

3%

4%

8%

1%

5%

4%

43%

32%

28%

28%

33%

29%

41%

38%

39%

32%

31%

28%

33%

30%

31%

26%

25%

26%

24%

27%

27%

25%

24%

18%

24%

19%

16%80%

4% 56%AT

UK

IE

RO

BG

PL

MT

FI

DE

CZ

UE27

IT

PT

LV

EL

SI

ES

FR

SE

EE

DK

BE

SK

NL

LT

HU

CY

LU

(OUR COUNTRY) adopted and implemented measures in a coordinated way with the other EU countries

DK(OUR COUNTRY) adopted and implemented measures individually

În timp ce media UE este de 60%, cifrele pentru cele două țări situate la

8

cele două extreme diferă cu un factor de 2, adică cu 40 de puncte procentuale.

În eventualitatea unor dificultăți majore de aprovizionare cu energie, trei luxemburghezi (80%), ungari (75%) și ciprioți (76%) din patru consideră că ar trebui să se acorde prioritate coordonării în cadrul UE.

În schimb, cetățenii din Austria (40%), Marea Britanie (46%) și Irlanda (53%) sunt

cei care sunt cel mai puțin în favoarea unei coordonări în cadrul UE.

Trebuie notat faptul că două dintre țările care au fost cele mai afectate de criza gazului din iarna 2008-2009 (Bulgaria: 55% și România: 54%) se situează cu mult sub media europeană. În plus, aceste două țări au cea mai mare rată a răspunsului „nu știu” (NS).

II. ÎN CAZUL UNEI CRIZE ENERGETICE: ASISTENȚĂ RECIPROCĂ SAU NU?

După cum tocmai am văzut, europenii doresc o cooperare mai bună între statele membre în cazul unei crize a aprovizionării. Însă sunt acestea pregătite să se ajute între ele? „Da” este răspunsul pe care îl dau cu o majoritate copleșitoare, din motive fie de solidaritate, fie de securitate.

A. În numele solidarității europene

1. Media europeană

Assistance in the name of European solidarity

DK

Total 'Agree'

Total 'Disagree'

Q 2 Please tell me whether you totally agree, tend to agree, tend to disagree or totally disagree with each of the following statements concerning the question of energy supplies within the EU?

It is desirable that (OUR COUNTRY) provides assistance to another EU Member State facing significant energy supply problems in the name of European solidarity between Member States

6 %15 %

79%

9

În cazul unor dificultăți importante de aprovizionare cu energie, o foarte mare majoritate a europenilor (79%) este în favoarea solidarității între statele membre.

În douăzeci și șase state membre, această cerere de solidaritate acumulează peste două

treimi din răspunsuri. Cu toate acestea, în Malta, procentajul abia depășește 50%.

Totuși, 15% din respondenți nu sunt de acord cu aceasta.

2. Variații și tendințe naționale

Assistance in the name of European solidarity

66%

67%

71%

73%

74%

74%

76%

77%

77%

78%

79%

80%

81%

81%

81%

82%

83%

83%

83%

83%

84%

85%

85%

88%

89%

89%

89%

21%

9%

3%

14%

14%

6%

5%

2%

2%

7%

6%

6%

4%

3%

3%

10%

5%

3%

3%

1%

8%

4%

2%

5%

3%

2%

1%

34%

13%

24%

26%

13%

12%

20%

19%

21%

21%

15%

15%

14%

15%

16%

16%

8%

12%

14%

14%

16%

8%

11%

13%

7%

8%

9%

10%

51% 15%MT

RO

UK

SI

BG

IE

LT

LV

AT

FI

ES

UE27

IT

DE

CZ

EL

PT

EE

NL

SK

HU

PL

FR

BE

CY

LU

SE

DK

Total 'Agree' DK Total 'Disagree'

UE 27

Q 2 Please tell me whether you totally agree, tend to agree, tend to disagree or totally disagree with each of the following statements concerning the question of energy supplies within the EU?

It is desirable that (OUR COUNTRY) provides assistance to another EU Member State facing significant energy supply problems in the name of European solidarity between Member States

- Diferențele dintre cele două țări situate la cele două extreme ale scării ating 38 de puncte

procentuale.

10

- Danezii (89%), luxemburghezii (89%) și suedezii (89%) dețin cele mai mari majorități în

ceea ce privește dorința ca țara lor să ajute altă țară care are probleme.

- În schimb, țările care sunt cel mai puțin în favoarea propunerii sunt Malta (34%), Slovenia (26%) și Regatul Unit (24%).

B. În interesul securității energetice a țării

1. Media europeană

Assistance in the name of energy security

Total 'Disagree'

DK

Total 'Agree'

Q2 Please tell me whether you totally agree, tend to agree, tend to disagree or totally disagree with each of the following statements concerning the question of energy supplies within the European Union?It is in the energy security interest of (OUR COUNTRY) to provide assistance to a Member State facing important difficulties of energy supply.

7 %16 %

77 %

O majoritate foarte mare a respondenților (77%) consideră că este în interesul energetic al propriei țări să acorde asistență unui alt stat membru care se confruntă cu dificultăți majore de aprovizionare cu energie.

Cu toate acestea, 16% din respondenți nu sunt de acord cu acest lucru.

11

2. Variații și tendințe naționale

Assistance in the name of energy security

66%

67%

67%

68%

71%

71%

73%

73%

74%

75%

76%

76%

77%

77%

78%

81%

82%

82%

83%

84%

84%

84%

84%

85%

86%

89%

91%

21%

3%

4%

8%

13%

6%

14%

2%

5%

8%

4%

8%

7%

4%

5%

5%

6%

10%

11%

4%

6%

1%

4%

2%

3%

1%

1%

37%

13%

30%

29%

24%

16%

23%

13%

25%

21%

17%

20%

16%

16%

19%

17%

14%

12%

8%

6%

12%

10%

15%

12%

13%

11%

10%

8%

50% 13%MT

RO

AT

SI

UK

BG

LV

IE

FI

DE

LT

EL

ES

UE27

NL

EE

CZ

IT

PL

PT

FR

CY

HU

SK

BE

LU

SE

DK

Total 'Agree' DK Total 'Disagree'

UE 27

Q 2 Please tell me whether you totally agree, tend to agree, tend to disagree or totally disagree with each of the following statements concerning the question of energy supplies within the EU? It is in the interest of the energy security of (OUR COUNTRY) to provide assistance to another EU Member State facing significant energy

supply problems

k

Respondenții danezi (91%), suedezi (89%) și luxemburghezi (86%), urmați de belgieni (85%), înregistrează cele mai mari majorități care declară că acest lucru este în interesul securității energetice a țării lor.

În schimb, în Malta (37%), Austria (30%) și Slovenia (29%), respondenții consideră

că această solidaritate nu este în interesul securității energetice a țării lor.

ADDENDUM

12

Solidaritate energetică/solidaritate financiară: clasificare pe state membre

În octombrie 2010, în cadrul EB/PE (74.1) „Europenii și criza”, a fost testată pe respondenți noțiunea de solidaritate financiară între statele membre. 49% din aceștia s-au pronunțat în favoarea acestei noțiuni, în timp ce 39% s-au pronunțat împotrivă. Ni s-a părut util să comparăm rezultatele pe state membre pentru cele două tipuri de solidaritate. Întrucât aceste întrebări au fost adresate în contexte complet diferite, o comparație a cifrelor este fără îndoială irelevantă. Totuși, privind tabelul de pe pagina următoare, trebuie menționat faptul că există o mare similaritate în ierarhia țărilor privind fiecare tip de solidaritate. Cu alte cuvinte, respondenții din cele 27 de state membre dau, în general, același răspuns în cele două cazuri, ceea ce ar sugera că atitudinea respondenților față de acest concept de solidaritate rămâne valabilă indiferent de tipul de solidaritate testat.

În consecință, există patru țări care apar în mod constant printre primele cinci care sunt cel mai mult în favoarea conceptului de solidaritate, în ceea ce privește fie economia, fie energia: Luxemburg, Suedia, Danemarca și Cipru.

În schimb, tot în aceste două cazuri, trei state membre se află printre cele cinci care sunt cel mai puțin în favoarea acestui principiu de solidaritate: România, Slovenia și Bulgaria. ADDENDUM - Solidaritate energetică/solidaritate financiară: clasificare pe state membre

13

„Solidaritatea energetică” EB 74.3

Munca de teren: 25 noiembrie – 17 decembrie 2010

„Solidaritatea financiară” EB 74.1

Munca de teren: 26 august – 16 septembrie 2010

În ce măsură sunteți sau nu de acord cu

următoarea declarație: În ce măsură sunteți sau nu de acord cu

următoarea declarație:

Este de dorit ca (ȚARA NOASTRĂ) să ofere asistență unui alt stat membru care se confruntă cu probleme semnificative de aprovizionare cu

energie în numele solidarității între statele membre

În vremuri de criză este de dorit ca (ȚARA NOASTRĂ) să acorde ajutor financiar unui alt stat membru al UE care se confruntă cu dificultăți economice și financiare severe.

Clasificare #

Total „De acord”: suma răspunsurilor „total de acord” și „tind să fiu de acord”

Total „De acord”: suma răspunsurilor „total de acord” și „tind să fiu de acord”

1 LU* CY

2 SE* DK

3 DK* SE

4 CY BE

5 FR* LU

6 BE* FI

7 PL PT*

8 EE* NL*

9 NL* EE*

10 SK* AT *

11 HU* IE*

12 PT IT

13 DE* PL**

14 CZ* FR**

15 EL* ES *

16 IT UE 27*

17 ES EL

18 UE 27 MT

19 AT* DE *

20 FI* UK*

21 LV LT

22 IE* LV

23 LT* SK*

24 BG HU*

25 SI CZ*

26 UK RO

27 RO SI

28 MT BG

* Ex-æquo

**Ex- æquo

NB: Diferența dintre răspândirea răspunsurilor la cele două întrebări limitează comparabilitatea rezultatelor. Diferența în ceea ce privește punctele procentuale dintre primul și ultimul răspuns la fiecare întrebare este dublă (46 de puncte pentru „solidaritatea financiară” față de 23 pentru „solidaritatea energetică”, excluzând valoarea extremă Malta).

14

III. CARE SUNT PRIORITĂȚILE PENTRU O COOPERARE MAI SPORITĂ ÎN DOMENIUL ENERGIEI?

Q3 Parlamentul European dorește o cooperare sporită în domeniul energiei între statele membre ale Uniunii Europene. Având în vedere acest lucru, considerați că principala prioritate ar trebui să fie...? (Un singur răspuns posibil)

1. Media europeană

The main energy policy

16%

20%

27%

29%

4%

4%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

DK

All at the same time (SPONTANEOUS)

Contributing to energy savings, in particular by promoting energy efficiency whichconsists in producing the same goods and services using less energy

Guaranteeing energy supplies

Developing renewable energies

The stability of energy prices

Q3 The European Parliament wants increased energy cooperation between the European Union Member States. With this in mind, do you think that the main priority should be given to…?

a) Rezultate

Stabilitatea prețurilor (29%) reprezintă principala prioritate pentru cetățenii europeni. Aceasta este urmată foarte îndeaproape de dezvoltarea de energii regenerabile (27%). Mai mult, pentru unul din cinci europeni, acestea sunt urmate de garanția aprovizionării cu energie cu 20% și economii de energie pentru 16% din respondenți.

Este important să se observe faptul că, pentru cele patru priorități, media europeană

este departe de a reflecta rezultatele naționale, care sunt foarte diferite unele de altele. b) Statisticile EUROSTAT

UE produce mai puțin de jumătate din nevoile sale energetice, iar importurile sale au reprezentat 54% din consumul său energetic din 2006 (Eurostat 2007).

Petrolul (60%) este cea mai importantă componentă a totalului importurilor de

energie ale UE. Acesta este urmat de gaze (26%) și combustibili solizi (31%), precum cărbunele.

15

În ceea ce privește consumul, mixul energetic este împărțit astfel:

(a se vedea anexa 1) țiței și produse petroliere: 36,5%; gaze naturale: 24%; combustibili solizi (cărbune etc.) 18,3%; energie nucleară: 13,4% și energii regenerabile: 7,8%.

Evoluția producției de energie în UE din 1990 până în 2005. (Anexa 2).

2. Rezultate în ordinea priorității: variații și tendințe naționale

Stabilitatea prețurilor: prima prioritate a respondenților (29%)

First priority : stability of energy prices

45%

40%

38%

37%

37%

36%

36%

36%

35%

32%

32%

29%

29%

29%

29%

28%

27%

26%

23%

22%

21%

19%

15%

8%

45%

35%

21%

9%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

CZ LT LV PT BE EL BG FR MT RO SK EE PL UE27 DE ES UK LU IE CY HU SI AT FI IT NL SE DK a) Rezultate

În timp ce media UE este de 27%, cifrele pentru cele două țări situate la cele două extreme diferă de la 12% la 53%, adică 41 de puncte procentuale.

Lituania (45%), Republica Cehă (45%) și Letonia (40%) sunt țările cu cel mai mare

număr de respondenți care consideră că stabilitatea prețurilor la energie trebuie să fie principala prioritate a cooperării în domeniul energiei.

În schimb, în Danemarca (8%), Suedia (9%) și Țările de Jos (15%) există cei mai

puțini respondenți care consideră că stabilitatea prețurilor este principala prioritate. b) Statisticile EUROSTAT

În ceea ce privește prețul energiei, Eurostat subliniază rolul pe care îl joacă impozitele în determinarea prețului final din fiecare stat membru. (Anexele 3 și 4).

16

Dezvoltarea energiilor regenerabile: a doua prioritate a europenilor (27%) a) Rezultate

Second priority : the development of renewable energies53

%

48%

41%

35%

33%

33%

30%

30%

29%

29%

28%

28%

27%

24%

24%

24%

23%

20%

18%

17%

15%

15%

13%

12%

13%

16%

30%

51%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

DK SE NL CY FI FR LU IE SI UK IT AT EL ES UE27 BE DE HU PT MT EE PL SK LV RO BG CZ LT

Diferențele dintre cele două țări situate la cele două extreme ating 41%, cu o rată maximă a răspunsurilor de 53% și o rată minimă de 12%, adică 12 puncte procentuale.

Pentru danezi (53%), suedezi (51%) și olandezi (48%), dezvoltarea de energii

regenerabile continuă să fie principala prioritate pentru UE. De cealaltă parte, în Lituania (12%), în Republica Cehă (13%) și în Bulgaria (13%),

dezvoltarea de energii regenerabile nu este considerată o prioritate esențială. b) Statisticile EUROSTAT

Energiile regenerabile cuprind în principal energie obținută din biomasă și deșeuri, energie hidrometrică, solară și eoliană. În 2008 (Eurostat 2010), acestea au reprezentat numai 8,4% din consumul de energie primară (dominat de gaze naturale, petrol și cărbune), iar obiectivul care trebuie realizat până în 2020 este de 20%.

Sursele de energie regenerabilă reprezintă o modalitate de combatere a schimbărilor

climatice datorită unei reduceri a emisiilor de gaze cu efecte de seră. Acestea sunt susceptibile de a crește securitatea și diversitatea aprovizionării cu energie, de a limita poluarea aerului și de a crea locuri de muncă în sectoarele de mediu și ale energiilor regenerabile.

Proporția de energii regenerabile în UE 27. (A se vedea anexele 5, 6 și 7)

17

Garanția aprovizionării cu energie, a treia prioritate a europenilor (20%) a) Rezultate

Diferențele dintre cele două țări situate la cele două extreme ating 25 de puncte procentuale din răspunsuri, cu o rată maximă de 31% și o rată minimă de 6%.

Țările care acordă prioritate garanției aprovizionării cu energie sunt Germania (31%),

Austria (28%), Polonia (28%) și Bulgaria (26%). În schimb, pentru respondenții din Cipru (6%), Grecia (11%) și Malta (12%), aceasta

nu este o prioritate.

b) Statisticile EUROSTAT

o Harta dependenței energetice în statele membre UE (a se vedea anexa 8)

- 22% - 0% (exportator net): DK între 0% și 25%: EE între 25% și 50%: SE, UK, NL, PL, CZ și RO (6 țări) între 25 % și 75 %: FR, D, AT, HU, SI, SK, BG, EL, FI, LT și LV (11 țări) între 75 și 100 %: IE, PT, ES, IT, BE, LU, CY și MT (8 țări)

Third priority : guarantee of energy supply

31% 28%

26% 26%

24% 23%

22% 22%

20% 20% 20% 20% 20%

18%17% 17% 17% 17%

15%14%

13%12%

11%

6%

10%

13%

21%

28%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

DE AT PL BG HU SK BE EE IE CZ UE27 ES LT PT RO SI IT NL FI UK LV DK LU SE MT EL FR CY

18

Eficiența energetică, a patra prioritate a europenilor (16%) a) Rezultate

Fourth priority: the contribution to enegy savings especially in developing the energy efficiency

25%

24%

23%

23%

23%

23%

20%

20%

19%

18%

18%

18%

17%

17%

16%

15%

15%

15%

14%

14%

12%

11%

10%

9%

25%

19%

12%

9%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

FI SE LV DK IT MT SI CY LU ES HU LT NL SK EE FR UE27 CZ AT UK BE IE DE RO EL BG PL PT

În timp ce media UE este de 16%, diferențele dintre cele două țări situate la cele două

extreme variază de la 9% la 25%, adică 16 puncte procentuale.

Pentru un suedez (25%), finlandez (25%) și leton (24%) din 4, contribuția la economiile de energie trebuie să fie prima prioritate. În acest caz, trebuie observat că cele 2 țări scandinave împărtășesc același punct de vedere cu vecina lor baltică.

În schimb, respondenții din Portugalia (9%), Polonia (9%) și Bulgaria (10%) nu

consideră că eficiența energetică este principala prioritate. b) Statisticile EUROSTAT Dezvoltarea eficienței energetice reprezintă una dintre principalele priorități ale politicii energetice recomandate de Parlamentul European. Aceasta ar trebui să îmbunătățească competitivitatea sectorului și atunci furnizorii de energie vor putea reinvesti în surse mai curate.

19

Unitatea Monitorizarea opiniei publice Jacques Nancy (+32 2 284 24 85 - +32 498 98 34 06) Said Hallaouy (+32 2 284 60 73) Elise Defourny (+32 2 284 11 23) Trifot Jonas (+32 2 284 06 45) Lefèvre Nathalie (+32 2 284 12 26) Etienne Christelle (+32 2 284 14 21) N.B.: Cititorilor li se reamintește că rezultatele sondajului reprezintă estimări, iar acuratețea acestora, totul fiind egal, se bazează pe dimensiunea eșantionului și pe procentul respectat. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri, procentul real, adică în cazul în care toată populația ar fi fost intervievată, variază între următoarele limite de încredere: Procente respectate 10% sau 90% 20% sau 80% 30% sau 70% 40% sau 60% 50%

Marjă de eroare +/- 1,9 puncte +/- 2,5 puncte +/- 2,7 puncte +/- 3,0 puncte +/- 3,1 puncte

20

ANNEXES

TABLE OF CONTENTS

ANNEX 1: European Union energy mix (production) (source Eurostat 2007) 21

ANNEX 2: Evolution of energy production in the EU from 1990 to 2005 21

ANNEX 3: Household electricity prices including all taxes in 2009 22

ANNEX 4: Household gas prices including all taxes in 2009 (Eurostat 2010) 23

ANNEX 5: Share of energy from renewable sources in final consumption of energy in 2005 and targets for 2020 24

ANNEX 6: Share of electricity produced from renewable sources in % 25

ANNEX 7: Electricity generated from renewable sources (Eurostat 2008) 26

ANNEX 8: Energy dependency (Eurostat 2008) 27

21

ANNEX 1: European Union energy mix (production) (source Eurostat 2007)

ANNEX 2: Evolution of energy production in the EU from 1990 to 2005 (Eurostat 2008)

22

ANNEX 3: Household electricity prices including all taxes in 2009 (Eurostat 2010)

23

ANNEX 4: Household gas prices including all taxes in 2009 (Eurostat 2010)

24

ANNEX 5: Share of energy from renewable sources in final consumption of energy in 2005 and targets for 2020

25

ANNEX 6: Share of electricity produced from renewable sources in %

26

ANNEX 7: Electricity generated from renewable sources (Eurostat 2008) This indicator is the ratio between the electricity produced from renewable energy sources and the gross national electricity consumption for a given calendar year. It measures the contribution of electricity produced from renewable energy sources to the national electricity consumption. Electricity produced from renewable energy sources comprises the electricity generation from hydro plants (excluding pumping), wind, solar, geothermal and electricity from biomass/wastes. Gross national electricity consumption comprises the total gross national electricity generation from all fuels (including autoproduction), plus electricity imports, minus exports.

27

ANNEX 8: Energy dependency (Eurostat 2008) Short Description: Energy dependency shows the extent to which an economy relies upon imports in order to meet its energy needs. The indicator is calculated as net imports divided by the sum of gross inland energy consumption plus bunkers.