1

Directorate-General for Communication

Public Opinion Monitoring Unit

Bruxelles, 30 ianuarie 2015

Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 82.4)

Parlametru 2014

PREZENTARE ANALITICĂ

Acoperire: UE28 (27 801 de cetățeni ai UE)

Grupul-țintă: Europeni cu vârsta de cel puțin 15 ani

Metodologie: Față în față (CAPI)

Muncă de teren: 29 noiembrie - 9 decembrie 2014, TNS opinion

INTRODUCERE ................................................................................................................................................................ 3

I. PARLAMENTUL EUROPEAN ................................................................................................................................... 19

A.INFORMAŢII DESPRE PARLAMENTUL EUROPEAN ...................................................................................... 19

1. Din surse mass-media ..................................................................................................................................... 19 2. Nivelul de informare privind activitățile Parlamentului European ................................................................ 22

B.IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................................................................. 25 1. Imaginea generală a Parlamentului European .............................................................................................. 25 2. Rolul Parlamentului European ....................................................................................................................... 28

C.CUNOAŞTEREA PARLAMENTULUI EUROPEAN ............................................................................................ 31 1. Modul de funcţionare a Parlamentului European .......................................................................................... 31 2. Modul de adoptare a deciziilor în cadrul Parlamentului European .............................................................. 34 3. Cunoştinţe generale despre Parlamentul European ....................................................................................... 37

II. EUROPENII ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ ................................................................................................................ 43

A.IDENTITATEA, APARTENENȚA ȘI RITMUL INTEGRĂRII EUROPENE ...................................................... 43

1. Elementele constitutive ale identității europene ............................................................................................. 43 2. Apartenența la Uniunea Europeană ............................................................................................................... 46 3. Ritmul integrării europene ............................................................................................................................. 49 4. Instituția care reprezintă cel mai bine UE...................................................................................................... 53

B.VOCEA CETĂȚENILOR EUROPENI ................................................................................................................... 56 1. Vocea mea contează ....................................................................................................................................... 56 2. Numirea noii Comisii ..................................................................................................................................... 62

C.POLITICI PRIORITARE ȘI VALORI .................................................................................................................... 65 1. Politici prioritare............................................................................................................................................ 65 2. Valorile Parlamentului European .................................................................................................................. 70

D.AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE APARTENENȚEI LA UE .................................................................. 74

2

Aviz cititorilor

Trebuie să se țină cont de faptul că media europeană este ponderată și că cele șase state

membre cu cea mai mare populație au o pondere de aproximativ 70% în această medie.

Este important să se reamintească cititorilor faptul că rezultatele unui sondaj sunt estimări ale

căror exactitate, ceteris paribus, depinde de dimensiunea eșantionului și de procentajele

constatate. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri (dimensiunea eșantionului

folosită în general la nivel de stat membru), procentajul real, adică în cazul în care întreaga

populație ar fi fost intervievată, ar varia în următoarele limite de încredere:

Procentaje constatate 10% sau 90% 20% sau

80% 30% sau 70% 40% sau 60% 50%

Limite de încredere +/- 1,9

procente

+/- 2,5

procente

+/- 2,7

procente

+/- 3,0

procente

+/- 3,1

procente

3

INTRODUCERE

Parlametrul este un sondaj anual al Parlamentului European. Prima parte a acestuia are în

vedere evaluarea percepției pe care o au europenii despre instituție, imaginea sa, rolul său și a

cunoștințelor pe care aceștia le au despre Parlament.

A doua parte este dedicată europenilor și Uniunii Europene. Aceasta abordează aspecte legate

de identitate, apartenența la UE, dar și vocea europenilor în UE și alegerea președintelui

Comisiei Europene.

În fine, pentru prima dată, europenii au fost întrebați dacă ei consideră că UE are sau nu, în

opinia lor, o valoare adăugată într-o serie de 15 domenii.

Munca de teren a avut loc între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014. Sondajul a fost

efectuat de TNS Opinion în cele 28 de țări ale Uniunii Europene prin metoda față în față,

fiind intervievați 27 801 cetățeni.

Rezultatele sunt prezentate pe scurt în introducerea acestei sinteze. Cititorii vor găsi

rezultatele europene și naționale detaliate pentru fiecare întrebare sub formă de

tabeluri, hărți și grafice în a doua parte a documentului.

Contextul european

La fel ca în cazul oricărui sondaj de acest tip, este foarte important să se stabilească contextul

în care acesta a fost realizat. Astfel, munca de teren a avut loc în săptămânile care au urmat

învestiturii Comisiei Juncker, ceea ce a influențat probabil răspunsurile date la anumite

întrebări.

4

Concluziile principale

Astfel cum a fost cazul după alegerile parlamentare europene din 2009, se constată la sfârșitul anului 2014 că imaginea Parlamentului în mass-media a fost influențată

în mare măsură de alegerile europene, aproape șase europeni din zece amintindu-și

de instituție.

Totuși, acest sondaj arată că, deși europenii au auzit vorbindu-se despre Parlamentul European, ei consideră că nu sunt și bine informați cu privire la acest subiect. Într-

adevăr, majoritatea europenilor consideră că nu sunt bine informați în legătură cu

activitățile Parlamentului.

Imaginea pe care europenii o au despre Parlamentul European rămâne în mare parte neutră. Aceasta este situația în 21 de state membre.

Pe de altă parte, aproximativ un european din doi dorește ca Parlamentul

European să joace un rol mai important.

În schimb, mai mult de un sfert din respondenți consideră că Parlamentul ar

trebui să joace un rol mai puțin important, iar numărul acestora este în creștere în

26 de state membre.

Cunoașterea de către europeni a structurii și modului de funcționare a Parlamentului European este în evoluție din iunie 2013.

Se pare că europenii au o viziune mai „politică” asupra Parlamentului European,

probabil din cauza rolului său în alegerea președintelui Comisiei Europene.

Într-adevăr, în acest context, se poate observa un fenomen dublu. Pe de o parte,

cunoștințele pe care le au respondenții despre modul în care sunt grupați deputații

în Parlamentul European au atins nivelul maxim de când această întrebare este

adresată în Parlametru (august 2007).

Pe de altă parte, pentru prima dată, puțin peste jumătate dintre respondenți

consideră că deciziile Parlamentului European sunt luate pe baza afinităților

politice ale deputaților. Aproape același număr de cetățeni consideră însă că deciziile

sunt luate în funcție de interesele statelor membre din care provin deputații.

Un european din doi consideră că Parlamentul European este instituția care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană.

Întrebați privind aspectele legate de identitatea europeană, europenii pun în mod clar pe locul întâi democrația și libertatea, care au obținut un procentaj mai mare în 22

de state membre.

5

Moneda unică, care în urmă cu un an se afla pe primul loc, se situează acum pe locul

doi, însă rămâne un puternic fundament al identității pentru toate țările din zona euro.

Astfel, moneda euro este primul element de identitate numit în 10 țări din zona euro.

Aspect istoric al Eurobarometrului, apartenența la Uniunea Europeană este

percepută ca un lucru bun de către o majoritate absolută a europenilor, inclusiv

pentru prima dată, în țările care nu fac parte din zona euro.

Analiza în timp (2009-2014) arată o mare stabilitate a răspunsurilor, fie că acestea

sunt pozitive, negative sau neutre.

În ceea ce privește ritmul integrării în UE, din ce în ce mai mulți europeni (aproximativ unul din doi) consideră că este de preferat să se aștepte ca toate

statele membre să fie pregătite înainte de a intensifica elaborarea de noi politici

comune. Majoritatea celor care împărtășesc această opinie provin din țările cele mai

afectate de criză.

Întrebați, la fel ca în 2013, dacă ei consideră că vocea lor contează, aproximativ 6 europeni din 10 consideră că vocea lor contează în țara lor și mai mult de 4

europeni din 10 consideră că vocea lor contează în UE. Este vorba despre o ușoară

evoluție, cu diferențe reale totuși la nivel național, în special între țările cele mai

afectate de criză și celelalte.

Deși rămâne majoritar, numărul europenilor care consideră că vocea lor nu contează

în UE este în ușoară scădere.

În toate statele membre, din majoritatea netă a răspunsurilor reiese că alegerea președintelui și a Comisiei Europene în ansamblul său, pe baza rezultatelor

alegerilor europene, reprezintă o evoluție pentru democrația europeană.

Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale, în constantă evoluție, rămâne în 25

de state membre prima politică care trebuie pusă în aplicare în mod prioritar de

către Parlamentul European.

Problemele legate de imigrație și de lupta împotriva terorismului cunosc cele mai

importante evoluții și determină apariția unor noi discrepanțe între statele membre.

Acesta este și cazul politicii de securitate și de apărare.

Pentru europeni, protecția drepturilor omului este, de departe, prima valoare care

trebuie apărată de către Parlamentul European. Apoi, pe locul doi se situează

egalitatea între femei și bărbați și libertatea de exprimare, care sunt, de asemenea,

în creștere.

Trebuie precizat faptul că o singură valoare este în scădere la nivel european, și

anume solidaritatea dintre statele membre ale UE.

6

În cele din urmă, întrebați care ar fi situația din țara lor în cazul în care aceasta nu ar face parte din Uniunea Europeană, o majoritate consideră că țara lor s-ar descurca

„mai puțin bine” dacă nu ar face parte din UE în 11 din 15 domenii testate.

În alte 4 domenii, o majoritate consideră că țara lor nu s-ar descurca „nici mai

bine, nici mai puțin bine” dacă nu ar face parte din UE.

În schimb, opiniile acestora sunt foarte împărțite între „mai bine” și „mai puțin

bine” în următoarele 3 domenii: inflația și costul vieții, imigrația și agricultura.

7

Rezultatele principale

I. PARLAMENTUL EUROPEAN

A. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Alegerile europene din mai 2014 încă actuale pentru europeni

La fel ca după alegerile parlamentare europene din 2009, se constată la sfârșitul anului 2014 că imaginea Parlamentului în mass-media a fost influențată în mare

măsură de alegerile europene, aproape șase europeni din zece amintindu-și de

instituție.

Într-adevăr, la nivel european, 58% dintre respondenții au auzit vorbindu-se recent de Parlamentul European, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 procente din

iunie 2013.

Doar 40% dintre ei (-10 procente față de iunie 2013) declară că nu-și amintesc să fi

auzit recent de Parlamentul European.

La nivel național, imaginea Parlamentului în mass-media cunoaște cele mai mari evoluții în Slovenia (86%, +23 procente) și Luxemburg (78%, +21 procente), precum

și în Polonia (56%, +21 procente) și Estonia (75%, +19 procente).

De asemenea, aceasta cunoaște o evoluție importantă în Franța (44%, +18 procente)

deși această țară este singura împreună cu Irlanda (47%, +3 procente), în care mai

puțin de 50% dintre respondenți declară că au auzit vorbindu-se recent de

Parlamentul European.

2. Sentimentul de a fi informați privind activitățile Parlamentului European

Sentimentul europenilor de a fi informați privind activitățile Parlamentului rămâne scăzut și stabil în timp (comparativ cu noiembrie 2011).

Mai puțin de un sfert dintre europeni (30%) consideră că sunt bine informați cu privire la activitățile Parlamentului European.

În schimb, 67% dintre aceștia consideră că nu sunt bine informați cu privire la

activitățile Parlamentului.

La nivel național, doar în Lituania, o majoritate dintre 52 % de respondenți consideră că sunt bine informați. În ceea ce privește persoanele intervievate în Franța, acestea

sunt cele mai puțin numeroase care consideră că sunt bine informate cu privire la

activitățile Parlamentului European (19%).

8

Respondenții care consideră că nu sunt bine informați cu privire la activitățile

Parlamentului European sunt cei mai numeroși în Suedia (80%), Franța (78%) și

Spania (77%).

Analiza acestui sondaj arată că, deși europenii aud vorbindu-se de Parlament, ei consideră că nu sunt și bine informați cu privire la acesta. Astfel, chiar dacă 41%

dintre europenii care au auzit vorbindu-se recent de Parlamentul European

consideră că sunt bine informați, 57% dintre europeni consideră că nu sunt bine

informați.

La nivel național, de exemplu, doar 20% dintre persoanele intervievate în Suedia consideră că sunt bine informate, în timp ce ponderea imaginii Parlamentului în mass-

media este de 69% în această țară, în creștere cu 14 procente comparativ cu iunie

2013.

La nivel sociodemografic, imaginea Parlamentului în mass-media este mai importantă pentru persoanele mai în vârstă, însă sentimentul lor că sunt bine

informate este totuși foarte scăzut.

Așa cum este cazul deseori în diferite sondaje, cei care consideră că sunt cel mai bine

informați sunt cadrele de conducere (39%) și persoanele cele mai educate (37%).

B. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. Imaginea generală a Parlamentului European

Imaginea pe care o au europenii despre Parlamentul European s-a îmbunătățit ușor, în ciuda unei puternici imagini majoritare neutre în 22 de state membre.

Imaginea Parlamentului s-a stabilizat comparativ cu iunie 2013; imaginea pozitivă are o pondere de 30% (=) și imaginea neutră are o pondere de 43% (+1 procent).

Imaginea negativă pierde 2 procente, având o pondere de 23%.

La nivel național:

imaginea neutră predomină în 22 dintre cele 28 de state membre;

imaginea pozitivă este mai predominantă decât cea negativă în 23 de state membre. Se remarcă, în special, că în comparație cu iunie 2013, ponderea imaginii

pozitive:

o crește în mod clar în Spania (29%, +10 procente), Suedia (34%, +9 procente) și Cipru (34%, +8 procente), precum și în Letonia (25%, +6

9

procente) și Portugalia (30%, +5 procente). Cu toate acestea, menționăm

că aceste niveluri rămân slabe;

o este superioară ponderii imaginii neutre în România, Bulgaria, Italia și Malta;

o scade puternic în Irlanda (40%, -10 procente), Bulgaria (48%, -8 procente) și Belgia (34%, -7 procente).

În schimb, imaginea negativă este mai importantă decât imaginea pozitivă în Grecia, Regatul Unit, Franța și Țările de Jos.

2. Rolul Parlamentului European

Aproximativ un european din doi dorește ca Parlamentul European să joace un rol

mai important. În schimb, mai mult de un sfert dintre respondenți consideră că

Parlamentul ar trebui să joace un rol mai puțin important. Numărul de persoane

care dau acest răspuns este în creștere în 26 de state membre.

Întrebați cu privire la rolul pe care ar dori să îl joace Parlamentul European în viitor, o mare majoritate a europenilor sunt încă în favoarea unui rol mai important (47%, -2

procente comparativ cu iunie 2013).

Trebuie menționat că numărul de respondenți care s-au pronunțat în mod spontan în favoarea unui rol identic este din ce în ce mai mic (12%, -8 procente), față de cei care

doresc ca Parlamentul să joace un rol mai puțin important (27%, +7 procente) și cei

care nu au nicio părere în ceea ce privește acest subiect (14%, +3 procente).

La nivel național:

În 16 state membre, o majoritate absolută a cetățenilor doresc ca Parlamentul să aibă un rol mai important, iar majoritatea europenilor din 22 state membre

doresc acest lucru, în fruntea cărora se află Cipru (84%, +5 procente), Malta și

Portugalia (67%, +2, respectiv +7 procente), Spania și România (65%, +9

procente, respectiv =).

Dorința ca Parlamentul European să aibă un rol mai important crește în Portugalia

și Spania, țări grav afectate de criză, acesta fiind și cazul Greciei (63%, +2

procente) și al Italiei (49%, +4 procente). Cele mai mari creșteri în favoarea unui

rol mai important al Parlamentului se înregistrează în Letonia (58%, +16

procente) și Lituania (64%, +15 procente).

În ceea ce privește dorința ca Parlamentul să aibă un rol mai puțin important, aceasta crește în 26 de state membre, singurele excepții fiind Cipru și Polonia.

10

Acest răspuns devine majoritar în 6 state membre: în Danemarca (46%, +12

procente), Finlanda (44%, +25 procente), Suedia (49%, +25 procente), Regatul

Unit (43%, +4 procente), Republica Cehă (43%, +19 procente) și Țările de Jos

(48%, +13 procente).

Observăm în special că dorința ca Parlamentul să aibă un rol mai puțin important

evoluează într-un mod mai semnificativ în țările care fac parte din zona euro

decât în țările care nu fac parte din aceasta.

C. CUNOAȘTEREA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Cunoașterea de către europeni a structurii și modului de funcționare a Parlamentului European înregistrează o evoluție clară din iunie 2013.

Se poate remarca în răspunsurile acestora o consecință a alegerilor europene din mai

2014 cu o percepție mai politizată despre instituție, probabil legată în aceeași

măsură de alegerea președintelui Comisiei Europene.

Așa cum a fost deja subliniat în introducere, rolul-cheie al PE în alegerea

președintelui Comisiei Europene și în învestitura întregului colegiu face, fără

îndoială, ca europenii să aibă în prezent o viziune mai politică asupra instituției.

1. Funcționarea Parlamentului European

Într-adevăr, 48% dintre respondenți știu că deputații din Parlamentul European se grupează în funcție de afinitățile lor politice în hemiciclu, ceea ce reprezintă o

creștere de 5 procente comparativ cu iunie 2013.

35% (-4 procente) dintre aceștia consideră că deputații se grupează în funcție de

naționalitatea lor.

În ceea ce privește respondenții care declară că „nu știu” cum sunt organizați

deputații, numărul acestora este în scădere, la 17% (-1 procent).

La nivel național, numărul de respondenți care știu că hemiciclul european este organizat în funcție de afinitățile politice ale deputaților este în creștere în 23 de state

membre comparativ cu iunie 2013. Cele mai importante evoluții s-au înregistrat în

Lituania (60%, +18 procente), Suedia (70%, +16 procente) și Danemarca (60%, +14

procente).

11

2. Modul în care Parlamentul European ia decizii

Pentru prima dată, majoritatea respondenților consideră că deciziile Parlamentului European sunt luate pe baza afinităților politice ale deputaților.

În prezent, 40% dintre europeni împărtășesc această opinie, iar 38% dintre

europeni consideră că aceste decizii sunt luate în funcție de interesele statelor

membre din care provin deputații din Parlamentul European.

La nivel național, remarcăm că:

în cincisprezece state membre, majoritatea consideră că deciziile se bazează pe afinitățile politice ale deputaților din Parlamentul European, cele mai mari

ponderi înregistrându-se în Suedia (62%, +15 procente), Finlanda (55%, +13

procente), Slovenia și Țările de Jos (51%, +4, respectiv +9 procente).

în unsprezece state membre, din contră, există o majoritate care consideră că deciziile sunt luate în funcție de interesele naționale, cele mai mari ponderi

înregistrându-se în Republica Cehă (56%, -3 procente), Slovacia (54%, -2

procente) și Grecia (52%, +4 procente).

3. Cunoașterea generală a Parlamentului European

Deși gradul de cunoaștere obiectivă a Parlamentului European rămâne ridicat, el

are tendința de a stagna în țările fondatoare.

Acest grad de cunoaștere obiectivă a Parlamentului de către europeni este măsurat

prin răspunsurile la 4 întrebări privind alegerile directe ale Parlamentului European,

numărul deputaților pentru fiecare stat membru, modul în care sunt adoptate

bugetul european și legile europene.

La nivel european, media răspunsurilor corecte este de 59%, față de o medie de 19% a răspunsurilor incorecte.

Pe lângă aceste rezultate încurajatoare, trebuie menționat că numărul respondenților care declară că nu știu să răspundă la aceste întrebări este în creștere din iunie

2013 (22%, +4 procente).

Chiar dacă în aproape toate statele membre, gradul de cunoaștere obiectivă a

Parlamentului European poate fi considerat satisfăcător, se remarcă totuși în

comparație cu iunie 2013, o scădere a gradului de cunoaștere în țările fondatoare.

În schimb, numărul de răspunsuri corecte la cele 4 întrebări este în creștere în Bulgaria

comparativ cu iunie 2013.

12

II. CETĂȚENII EUROPENI ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

A. INSTITUȚIA CARE REPREZINTĂ CEL MAI BINE UE

În opinia unei majorități absolute a europenilor, Parlamentul European este instituția care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană.

Într-adevăr, 50% dintre respondenți (= comparativ cu iunie 2013) sunt cei care consideră că Parlamentul European este instituția care reprezintă cel mai bine

Uniunea Europeană.

Comisia Europeană este menționată de 16% dintre respondenți (+1 procente), iar

Consiliul UE de 9% dintre respondenți (-6 procente).

Trebuie precizat că 23% (+4) dintre aceștia nu știu care instituție reprezintă cel mai

bine UE.

La nivel național, Parlamentul este menționat pe primul loc în toate statele

membre (deși numărul celor care au dat acest răspuns este inferior numărului celor

care au răspuns „nu știu” în Regatul Unit). Parlamentul este menționat cel mai mult în

Slovacia, având o pondere de 67%, precum și în Croația (57%) și cel mai puțin

invocat în Regatul Unit (36%) și în Letonia (44%).

La nivel sociodemografic, Parlamentul este pe primul loc în toate categoriile.

B. IDENTITATE, APARTENENȚĂ ȘI RITM AL INTEGRĂRII

1. Elementele identității europene

Respondenții au fost întrebați care sunt pentru ei principalele elemente constitutive ale

identității europene.

Valorile precum democrația și libertatea, în evoluție în 22 de state membre, reprezintă, în opinia europenilor, principalul element constitutiv al identității

europene.

Rezultatele de la nivelul UE-28 arată o puternică evoluție a democrației și a libertății (47%, +7 procente comparativ cu iunie 2013), care sunt clasate înainte de moneda

unică (40%, -2 procente).

Cultura este pe locul trei (28%), urmată de istorie (24%), succesele economiei

europene (20%) și geografia (18%). În ceea ce privește geografia, trebuie precizat

faptul că acest element este în scădere în 25 de state membre.

13

La nivel național, se constată că democrația și libertatea evoluează în majoritatea statelor membre, înregistrând creșteri care ajung până la +17 procente în Țările de Jos

(65%) comparativ cu iunie 2013, +16 procente în Belgia (57%) și +15 procente în

Finlanda (60%).

De asemenea, se remarcă faptul că acestea sunt cele mai menționate în partea de

nord a UE, înregistrând o pondere de 69% în Suedia, 67% în Germania, 65% în

Țările de Jos, 63% în Danemarca și 60% în Finlanda. În schimb, se observă că acestea

sunt mai puțin menționate de către țările care sunt cele mai afectate de criză:

Spania 30% (+1 procent), Grecia 34% (+5 procente), Italia 37% (-2 procente), Cipru

43% (-3 procente), Irlanda 45% (+11 procente), toate acestea situându-se sub media

UE de 47%.

Euro, moneda unică, reprezintă un factor clar de identitate, având în vedere că răspunsurile din țările care fac parte din zona euro se situează peste media

europeană (40%), cu excepția Portugaliei (39%).

2. Apartenența la Uniunea Europeană

Apartenența la Uniunea Europeană este percepută ca un „lucru bun” de către o

majoritate din ce în ce mai mare a europenilor, inclusiv în țările care nu fac parte

din zona euro.

54% (+4 procente comparativ cu iunie 2013) dintre europeni consideră că

apartenența la UE este un „lucru bun”.

29% (-2 procente) dintre europeni consideră că aceasta este „un lucru nici bun nici

rău”.

14% (-3 procente) dintre aceștia consideră că apartenența la UE este „un lucru rău”.

La nivel național, majoritatea celor care consideră că apartenența la UE este un

„lucru bun” sunt persoanele intervievate în Luxemburg (83%, +12 procente

comparativ cu iunie 2013), Germania (72%, +4 procente) și Belgia (70%, +6

procente).

Evoluțiile cele mai semnificative ale acestui răspuns se înregistrează în Estonia și

România, ambele având o pondere de 68% și o creștere de 13 procente, din

Luxemburg (83%, +12 procente), Spania (59%, +12 procente), Portugalia (46%, +10

procente) și Polonia (63%, +10 procente).

În schimb, printre țările în care majoritatea respondenților consideră că apartenența la

UE este „un lucru rău”, primele două au fost puternic afectate de criză, însă

răspunsurile se stabilizează sau diminuează: Grecia (30%, =) și Cipru (30%, -6

14

procente). Aceeași stabilizare se înregistrează în Regatul Unit (27%,=) și o ușoară

creștere în Austria (23%,+2 procente).

La nivel sociodemografic, majoritatea persoanelor care sunt în favoarea apartenenței

la UE sunt, la fel ca în trecut, mai degrabă bărbați, tineri, persoane cu un nivel mai

ridicat de educație și categorii socioprofesionale privilegiate.

3. Ritmul integrării Uniunii Europene

Întrebați despre ritmul integrării, europenii au trebuit să se pronunțe în privința a două

alternative: pentru a intensifica dezvoltarea unei politici europene comune în anumite

domenii importante, trebuie mai degrabă să așteptăm ca toate țările să fie pregătite să

o facă, sau să se facă acest lucru fără a aștepta celelalte state membre?

Din ce în ce mai mulți europeni (aproximativ unul din doi) consideră că este de preferat să se aștepte ca toate statele membre să fie pregătite înainte de a intensifica

dezvoltarea de noi politici comune. Majoritatea celor care susțin această abordare

provin din țările care sunt cele mai afectate de criză.

Astfel, rezultatele arată că aproximativ jumătate dintre europeni (49%, +3

procente) ar prefera să aștepte ca toate statele membre să fie pregătite să facă un

pas înainte, față de 39% (-4 procente) care preferă să se avanseze în grupuri mai

mici fără a trebui să îi aștepte pe toți ceilalți.

La nivel național, țările cele mai afectate de criză sunt cele care preferă cel mai mult să se aștepte ca toate statele membre să fie pregătite înainte de intensifica noi

politici comune: Portugalia (70%, =), Grecia (62%, +4 procente), Spania (61%, +3

procente), Cipru (60%, -2 procente) și Irlanda (53%, +5 procente).

În schimb, majoritatea celor care au ales cea de-a doua opțiune (să nu se aștepte) sunt

cei din Țările de Jos (61%, +3 procente), Slovenia (54%, +1 procent), Lituania și

Austria (52%, +7 procente, respectiv = din iunie 2013).

C. VOCEA CETĂȚENILOR EUROPENI

1. Vocea mea contează

Consideră cetățenii europeni că vocea lor contează atât la nivel național, cât și la

nivelul UE? Rezultatele arată că acest sentiment este mai puternic în primul caz

decât în cel de-al doilea.

15

a. Vocea mea contează în țara mea

Din iunie 2013, numărul europenilor care consideră că vocea lor contează în țara

lor este stabil, având o pondere de 58% (=), față de 39% (-1 procent) care consideră

că vocea lor nu contează în țara lor.

b. Vocea mea contează în UE

În ceea ce privește măsura în care aceștia știu că vocea lor contează în UE, în

noiembrie-decembrie 2014, 41% (+2 procente) dintre europeni consideră că vocea

lor contează în UE. Trebuie precizat faptul că după alegerile din 2009, această

proporție era de 38%.

Deși rămâne majoritar, numărul europenilor care consideră că vocea lor nu contează

în UE este în scădere în ultimii doi ani (53%, -4 procente din iunie 2013).

La nivel național, se constată mari diferențe (de până la 54%) în privința acestui

subiect.

Într-adevăr, majoritatea respondenților care consideră că vocea lor contează în UE

provin din Suedia (74%, +10 procente), Danemarca (62%, =), Luxemburg (59%, +6

procente), Belgia, Țările de Jos și Croația (58%, -2, +9, respectiv +1 procente) și

Germania (57%, +5 procente).

În schimb, majoritatea europenilor care consideră că vocea lor nu contează în UE

provin din Grecia (78%, -3 procente), Cipru (75%, -5 procente), Republica Cehă,

Spania, Italia (68%, -4, =, respectiv +2 procente) și Portugalia (66%, -1 procent).

2. Învestitura noii Comisii

A fost important să se evalueze opinia europenilor cu privire la prima punere în

aplicare a Tratatului de la Lisabona privind alegerea președintelui și a Comisiei

Europene în ansamblul său de către Parlamentul European. Se pare că, în toate

statele membre, din majoritatea netă a răspunsurilor reiese că alegerea

președintelui și a Comisiei Europene în ansamblul său, pe baza rezultatelor

alegerilor europene, reprezintă o evoluție pentru democrația europeană.

Astfel, la nivel european, 63% dintre respondenți împărtășesc această opinie,

18% nu o împărtășesc, iar 19% sunt neutri.

La nivel național, majoritatea persoanelor care se declară în favoarea acestei analize

sunt cele intervievate în Luxemburg (81%). Majoritatea respondenților care nu sunt de

16

acord cu această analiză sunt cei din Regatul Unit, având o pondere de 28%.

Majoritatea respondenților care se abțin să se pronunțe sunt cei din Estonia, având o

pondere de 35%.

D. POLITICI PRIORITARE ȘI VALORI

1. Politici prioritare

Lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale, în constantă evoluție, rămâne în 25

de state membre prima politică care trebuie pusă în aplicare în mod prioritar de

către Parlamentul European. Problemele legate de imigrație și lupta împotriva

terorismului cunosc cele mai importante evoluții și determină apariția de noi

discrepanțe între statele membre. Acesta este și cazul politicii de securitate și de

apărare.

La nivel european, lupta împotriva excluziunii sociale și a sărăciei (54%, +3

procente din iunie 2013) rămâne, în 25 de state membre, politica care ar trebui să fie

prioritară. Aceasta este totuși devansată de lupta împotriva schimbărilor climatice în

Danemarca și Suedia, și de o politică de securitate și de apărare care să permită UE

să facă față crizelor internaționale în Estonia.

Coordonarea politicilor economice, bugetare și fiscale trece pe locul doi (31%, +1

procent), în detrimentul protecției sporite a consumatorilor și a sănătății publice

(30%, -3 procente).

Pe următorul loc se află, în creștere cu 4 procente din iunie 2013, combaterea

terorismului ținând cont de libertățile individuale, având o pondere de 29%.

Politica de securitate și apărare care permite UE să facă față crizelor internaționale

se situează la 27% (+1 procent), chiar înainte de o politică în materie de imigrație

concertată cu țările de origine, care cunoaște cea mai mare creștere a numărului de

răspunsuri (25%, +6 procente).

Este interesant de observat faptul că actualitatea europeană și internațională pare

să fi avut un impact clar asupra tematicilor imigrației, combaterii terorismului și

politicii de securitate și de apărare și dă naștere unor noi discrepanțe între anumite

state membre.

La nivel național, primele două politici (imigrația și combaterea terorismului)

evoluează în 19 state membre, iar 16 dintre ele cunosc evoluții paralele ale celor două

politici.

17

Astfel cum s-a constatat în cadrul sondajului de după alegeri din 2014, tematica

imigrației înregistrează evoluții foarte semnificative în anumite țări precum Italia

(36%, +20 procente), Malta (44%, +17 procente) și Suedia (32%, +13 procente).

Combaterea terorismului evoluează cel mai mult în Polonia (29%, +13 procente),

Republica Cehă (35%, +11 procente), Malta (31%, +11 procente) și Austria (27%,

+10 procente).

În ceea ce privește politica de securitate și de apărare, aceasta poartă cel mai

probabil amprenta situației din Ucraina și evoluează în 15 state membre, înregistrând

creșteri record, în special în țările baltice, +21 de procente în Lituania (38%), +19

procente în Estonia (45%) și +13 procente în Letonia (35%). Menționăm, de

asemenea, creșterea cu 16 procente în Țările de Jos (34%) și, la polul opus, scăderea

de 18 procente în România (29%).

2. Valori care ar trebui apărate în mod prioritar de Parlamentul European

Protecția drepturilor omului evoluează mult din iunie 2013 (60%, +6 procente).

Următoarele două valori referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați (36%, +3

procente) și libertatea de exprimare (34%, +1 procent), sunt, de asemenea, în

creștere.

Trebuie precizat faptul că un singur subiect este în scădere la nivel european, este

vorba despre solidaritatea între statele membre ale UE (30%, -3 procente). Această

scădere este constatată în 20 de state membre. Trebuie menționat, de asemenea, că

deși solidaritatea între UE și țările sărace din lume este în creștere cu 2 procente,

ducând la o pondere de 22%, aceasta scade în schimb pe termen mai lung, întrucât a

pierdut 10 procente din octombrie 2007.

Dialogul între culturi și religii rămâne stabil în ultimii trei ani, având o pondere de

20%, însă acesta este în scădere cu 8 procente comparativ cu octombrie 2007.

E. VALOAREA ADĂUGATĂ SAU NU A UNIUNII EUROPENE

Pentru prima dată în Parlametru, europenii au fost întrebați despre situația țării lor

în cazul în care aceasta nu ar face parte din UE. Li s-au prezentat diferite domenii

pentru ca aceștia să evalueze dacă situația țării lor ar fi „mai bună”, „mai puțin

bună” sau „nici mai bună nici mai puțin bună”.

Cele 15 domenii evaluate au fost următoarele: comerțul, ocuparea forței de muncă,

cercetarea științifică, politica externă, educația, agricultura, imigrația, sănătatea,

egalitatea de gen, mediul și lupta împotriva schimbărilor climatice, industria, inflația

18

și costul vieții, energia, economia și, în cele din urmă, protecția datelor cu caracter

personal.

În unsprezece domenii, majoritatea europenilor consideră că situația țării lor ar

fi mai puțin bună fără UE.

Părerile sunt totuși foarte împărțite în trei domenii: inflația și costul vieții,

(34% „mai puțin bine” în afara UE și 33% „mai bine” în afara UE), imigrația

(33% „mai puțin bine” și 32% „mai bine”), agricultura (36% „mai puțin bine” și 34%

„mai bine”).

În patru domenii, o majoritate răspunde „nici mai bine nici mai puțin bine”:

egalitatea de gen (46%), sănătatea (37%), educația și protecția datelor cu caracter

personal, ambele având o pondere de 35%.

19

I. PARLAMENTUL EUROPEAN

A. INFORMAŢII DESPRE PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Din surse mass-media

1) Media UE

20

2) Rezultatele naţionale

21

3) Evoluţia la nivel naţional

22

2. Nivelul de informare privind activitățile Parlamentului European

1) Media UE

23

2) Rezultatele naţionale

24

3) Evoluţia la nivel naţional

NA* = nu a fost adresată. Întrebarea nu a fost adresată în această țară în cadrul sondajului precedent

25

B. IMAGINEA ȘI ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. Imaginea generală a Parlamentului European

1) Media UE

26

2) Rezultatele naţionale

27

3) Evoluţia la nivel naţional

28

2. Rolul Parlamentului European

1) Media UE

29

2) Rezultatele naţionale

30

3) Evoluţia la nivel naţional

31

C. CUNOAŞTEREA PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. Modul de funcţionare a Parlamentului European

1) Media UE

32

2) Rezultatele naţionale

33

3) Evoluţia la nivel naţional

34

2. Modul de adoptare a deciziilor în cadrul Parlamentului European

1) Media UE

35

2) Rezultatele naţionale

36

3) Evoluţia la nivel naţional

37

3. Cunoştinţe generale despre Parlamentul European

1) Media UE

38

2) Rezultatele naţionale

a. Membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod direct de către cetăţenii fiecărui Stat

Membru

39

b. La nivelul Uniunii Europene, legile europene (directive și regulamente) trebuie să fie stabilite

de comun acord de către Parlamentul European și Statele membre

40

c. Bugetul Uniunii Europene este stabilit în comun de către Parlamentul European şi de către

Statele Membre

41

d. Fiecare stat membru are acelaşi număr de reprezentanţi în Parlamentul European

42

3) Evoluţia la nivel naţional

43

II. EUROPENII ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ

A. IDENTITATEA, APARTENENȚA ȘI RITMUL INTEGRĂRII EUROPENE

1. Elementele constitutive ale identității europene

1) Media UE

44

2) Rezultatele naţionale

45

3) Evoluţia la nivel naţional

Primii patru itemi menționați

46

2. Apartenența la Uniunea Europeană

1) Media UE

47

2) Rezultatele naţionale

48

3) Evoluţia la nivel naţional

49

3. Ritmul integrării europene

1) Media UE

50

2) Rezultatele naţionale

a. Să aştepte ca toate statele membre ale UE să fie pregătite să facă acest lucru

51

b. Facă acest lucru fără să aştepte celelalte state membre ale UE

52

3) Evoluţia la nivel naţional

53

4. Instituția care reprezintă cel mai bine UE

1) Media UE

54

2) Rezultatele naţionale

55

3) Evoluţia la nivel naţional

56

B. VOCEA CETĂȚENILOR EUROPENI

1. Vocea mea contează

1.1 Vocea mea contează în România

1) Media UE

57

2) Rezultatele naţionale

58

3) Evoluţia la nivel naţional

59

1.2 Vocea mea contează în Uniunea Europeană

1) Media UE

60

2) Rezultatele naţionale

61

3) Evoluţia la nivel naţional

62

2. Numirea noii Comisii

1) Media UE

63

2) Rezultatele naţionale

64

3) Rezultatele naţionale

65

C. POLITICI PRIORITARE ȘI VALORI

1. Politici prioritare

1) Media UE

66

a. Primii șase itemi menționați

67

b. Ultimii șase itemi menționați

68

2) Rezultatele naţionale

69

3) Evoluţia la nivel naţional

Primii șase itemi menționați

70

2. Valorile Parlamentului European

1) Media UE

71

72

2) Rezultatele naţionale

73

3) Evoluţia la nivel naţional

Primii șase itemi menționați

74

D. AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE APARTENENȚEI LA UE

1) Media UE

75

2) Rezultatele naţionale

a. Agricultură

76

b. Inflaţia şi costul vieții

77

c. Imigraţie

78

d. Ocuparea forţei de muncă

79

e. Economia

80

f. Sănătate

81

g. Educaţie

82

h. Industrie

83

i. Protecția datelor cu caracter personal

84

j. Comerţ

85

k. Energie

86

l. Politică externă

87

m. Mediu şi lupta împotriva schimbărilor climatice

88

n. Egalitate de gen

89

o. Cercetare ştiinţifică