ELEMENTE DE AUTOMATIZARE ÎN CADRUL PROIECT …ulim.md/digilib/assets/files/Reviste/Partea_1.pdf ·...

CONFERIN A INTERNA IONAL – ARTS & DESIGN AD-2010, CHI INAU, REPUBLICA MOLDOVA, 26 - 27 FEBRUARIE 2010

6

ELEMENTE DE AUTOMATIZARE ÎN CADRUL PROIECT RII ARTISTICEA PRODUSELOR VESTIMENTARE

Olga Diordiev

Conf. inter. dr., sef catedr Design, Facultatea Informatica si Inginerie, ULIM, Tel: +373 22 229973, +37369924080,

http://odiordiev.ulim.md/E-mail: [email protected]

ABSTRACT

În lucrare se prezint metode i tehnici noi de proiectare, diversificare i simulare a produselor deîmbr minte din tricot, care sunt asem toare cu cele utilizate pe sta iile grafice specializateperformante (sisteme Cad), dar sunt mult mai ieftine i accesibile pentru utilizatori de diverse categorii.Metodele i tehnicile propuse pot fi utilizate la proiectarea artistic a produselor vestimentare dindiverse materiale, utilizând programe uzuale precum Excel, AutoCad, Photoshop. Orginalitateametodelor de lucru propuse se valorific prin simplitatea sa, softul utilizat fiind ieftin i accesibil pentruorice utilizator, fiind reg sit pe orice PC; timpul i costul proiect rii este redus considerabil, cre tecalitatea i eficien a etapei de proiectare artistic a produselor din tricot, designul acestora având un rolfoarte important la achizi ionarea produselor. Prin simulare se poate face un studiu al concordan eidesenului de culoare cu desenul de structur i devine posibil i modificarea aspectului firelor dinstructura materialului utilizat.

Cuvinte cheie: Proiectarea artistic asistat de calculator, produse vestimentare, programenespecializate de grafica bitmap i vectorial , ornament, structur , design.

1. INTRODUCERE

Mijlocul secolului XX este caracterizat de începutul unei noi etape în dezvoltarea tehnologieiconfec iilor, de conceperea de metode noi de proiectare a îmbr mintei i confec ionare caracterizatde diversitatea metodelor de construc ie a tiparelor, dezvoltarea metodelor inginere ti de proiectareal turi de metodele clasice i metoda mulajelor, automatizarea procesului de proiectare a produselor,intensificarea cercet rilor tiin ifice în vederea perfec ion rii i restructur rii procesului de proiectare aîmbr mintei.

O etap nou în evolu ia metodelor de proiectare a produselor de vestimenta ie este marcat deintroducerea sistemelor automatizate de proiectare în tehnologia confec iilor. Utilizarea sistemelorautomatizate de proiectare a îmbr mintei prezint o serie de avantaje, fa de metodele manuale.Acestea constau în cre terea preciziei rezultatelor de proiectare i în eliminarea etapelor de proiectarerepetitive, reducerea volumului de calcule manuale specifice construc iei tiparelor de îmbr minte.

http://odiordiev.ulim.md/

mailto:[email protected]


7

În prezent exist numeroase firme str ine care au abordat proiectarea constructiv aîmbr mintei asistat de calculator, oferind pe pia a numeroase sisteme integrate de proiectarecomputerizate software i hardware specializate (sisteme CAD/CAM) pentru crearea modelelor noi irealizarea prototipurilor de produs. Aceste sisteme ofer o mare varietate de facilit i în vedereaoptimiz rii procesului de proiectare asistat de calculator, dar la un pre extrem de ridicat.

Din aceste motive se recurge la rezolvarea mai multor probleme de proiectare asistat , c utândsolu ii proprii mai ieftine, utilizând soft uzual aplicabil in calculatoare de orice configura ie.

2. ELEMENTE DE PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ÎN ELABORAREAPRODUSELOR VESTIMENTARE

Odat cu avansarea omenirii în domeniile tehnice i informatice cresc i cerin ele fa deprodusele textile. Astfel, procesele de proiectare i realizare a unui produs nou, folosite pân în prezentdevin foarte laborioase i mari consumatoare de timp. Luând în considerare viteza de schimbare atendin elor de mod , timpul devine unul dintre cei mai importan i parametri ce caracterizeaz scoatereape pia a unui produs nou.

Calitatea produselor realizate depinde foarte mult de calitatea proiect rii (de calificareaproiectantului) cât i de experien a tehnologului care execut fazele tehnologice ale produsului.Sistemele de proiectare asistat de calculator au ca scop sporirea timpului i calitatea de proiectare irealizare a produselor noi.

Proiectarea Asistat de Calculator (PAC, englez – CAD Computer Aided Design) în general,se refer la abordarea problemelor de proiectare inginereasc , tehnologic , chiar i artistic cu ajutorulunui calculator. În prezent au fost dezvoltate (în str in tate) numeroase sisteme integrate de proiectareîn domeniul textil (CAD) i numeroase sisteme de produc ie automatizate (englez – CAM ComputerAided Manufacturing). Ca exemplu: sisteme Investronica (Spania), Assyst (Germania), Gerber (USA),Lectra Systemes (Fran a). Mai târziu vor fi prezentate sumar exemple din aceste sisteme integrate deproiectare i realizare (CAD/CAM).

Un sistem CAD, dup specificul problemei, se împarte în dou p i componente:- Invariante (nespecializate): nu depinde de particularit ile obiectului proiectat. Aici se pot

include, de exemplu, construirea grafic de linii, curbe; instrumente matematice de calcul tabelare,grafice; construire i administrare de baze de date, etc.

- Specializate: rezolvarea problemelor cu specific domeniului textil. De exemplu, problemelegate de proiectarea produsului (construirea tiparelor de baz , elaborarea tiparelor de model,introducerea elementelor decorative); probleme de gradare (probleme de transform ri afine specificdomeniului de construire a îmbr mintei); probleme de încadrare optimal , etc.

O posibil schem a procesului de proiectare asistat de calculator este prezentat în figura 1.Aceasta poate s nu includ în totalitate procesul tehnologic de construire a îmbr mintei, sau poateinclude alte faze, care nu sunt prezente în procesele tehnologice clasice.

Automatizarea proiect rii în oricare din domeniile inginere ti începe cu automatizarea pe p i (înpa i). Adic , execu ia automat a anumitor p i din procesul de proiectare, (calcularea anumitorparametri, construirea anumitor p i ale tiparelor, gradarea, încadrarea, etc.) care sunt p icomponente ale procesului tehnologic. Fiecare dintre ace ti pa i trebuie privi i separat, fiecare arespecificul s u în cazul proiect rii asistat de calculator.

Fiecare parte component a proiect rii asistat de calculator a construc iei de îmbr minteimplic o parte teoretic specific . Aceasta trebuie bine aprofundat i dezvoltat în scopul dezbin rii


8

teoriei în p i m runte, care s fie bine structurate i simplificate pentru programarea lor. Astfel aparteorii noi în construc ia de îmbr minte i diverse metode de modelare matematic a pa ilortehnologici, ridicând în acest fel nivelul teoretic al procesului tehnologic.

Figura 1. Elemente CAD/CAM

Prima etap în orice activitate de proiectare trebui s fie partea de formulare a problemei. Îndomeniul de construire a îmbr mintei, prima etap este conceperea artistic a modelului. În acestscop se folosesc diverse bancuri de imagini, imagini desenate manual, care vor fi scanate. Acestea vorfi prelucrate pe calculator folosind editoare de imagini de tip Bitmap. O imagine de tip Bitmap este unformat de reprezentare a informa ii con inute într-o imagine prin descrierea acesteia pixel cu pixel. Maidetaliat acestea vor fi discutate ulterior.

Cu ajutorul unui editor de imagini de tip bitmap se pot face diferite modific ri unui model scanat,prin tergerea unor elemente de model, introducerea altor elemente folosind diferite instrumente oferitede editorul grafic folosit. Mai detaliat acestea vor fi discutate ulterior.

A doua etap de proiectare ar fi elaborarea tiparelor. Pentru aceasta este nevoie de tipare de baz .Acestea pot fi introduse în calculator în mai multe moduri: manual prin coordonatele punctelor,folosind digitizoare, sau calculate prin formule matematice specifice tiparului. Informa ia despre tipareastfel introdus poate fi reprezentat i ea prin imagini de tip bitmap. Dar în acest caz ca dezavantaje arfi: memorie larg ocupat (memorând fiecare pixel, sunt foarte multe locuri nepurt toare de informa ie(informa ii redundante), cum ar fi locurile albe, informa ia util fiind doar liniile), devine mai dificil demodificat lungimile, grosimile liniilor, i a altor parametri de linii i arcuri.

Informa ia important la un tipar poate fi reprezentat prin pozi iile liniilor i arcurilor i curburaarcurilor. De aceea, tiparele i în general reperele vor fi reprezentate mai convenabil prin imagini de tipVectorial. O imagine de tip vectorial este un format de reprezentare pe calculator a informa ieicon inute într-o imagine prin enumerarea liniilor i curbelor ( i parametrii acestora) din care esteconstruit imaginea.

Pentru crearea i editarea imaginilor de tip vectorial se utilizeaz editoare grafice de tip vectorial.Cu ajutorul acestora se pot aduce modific ri constructive i decorative tiparului de baz f prea multegreut i. Contururile tiparelor fiind reprezentate în plan, se spune c aceste imagini sunt de tip 2D (biDimensional). Editoarele de imagini vectoriale pot fi 2D sau 3D, pentru fiecare dintre acestea operareacu elementele de desenare (linii, arcuri) fiind diferite.

Etapa de crea ie(conceperea artistic a

modelelor)

Elaborareatiparelor

(grafica vectorial 2D)

ablonare,Gradarea

transform ri afine

Încadrareaabloanelor

ProiectareCAD

Testare pemanechin

(simulare 3D)

RealizareCAM

nuire ierea tiparelor Lipiri, coasere derepere Testare calitate


9

A treia etap – Testarea pe manechin virtual poate fi prezent sau poate lipsi, deoarece aceastetap este foarte dificil i costisitoare. Aici este nevoie de cuno tin e i de resurse puternice pentrugrafica 3D, i anume sta ii de lucru puternice, cartele video care ofer facilit i 3D, i nu în ultimul rândresurse software pentru acestea care sunt scumpe i necesit multe cuno tin e în domeniu.

Etapa de ablonare i gradare este bazat pe transform rile afine în plan, i anume transform rilede dilatare pe axa x i axa y. m rimile adaosurilor sunt luate din tabelele de adaosuri standardizate.

Iar faza de încadrare a abloanelor implic un algoritm de pozi ionare a acestora pe o suprafadorit , cu un coeficient de acoperire optimal. Pentru aceasta exist multe solu ii, prin algoritmi binedetermina i sau se pot folosi instrumente din domeniul inteligen ei artificiale. Acestea din urm suntbazate pe modelarea matematic a logicii specifice oamenilor.

În domeniul CAM (Computer Aided Manufacturing), CIM (Computer Integrated Manufacturing)sunt incluse aparatele de realizare practic a anumitor opera ii specifice domeniului. De exempluma inile comandate de calculator pentru realizarea nuirii, t ierii de materiale, lipiri, coasere, etc.

Întreprinderile mari, mici i mijlocii în domeniul textil pot folosi diferite sisteme specializate înCAD/CAM oferite de mai multe companii cu experien în domeniu. Aceste sisteme specializate deCAD/CAM reprezint ni te pachete de programe care pot integra în ele programe specifice diferitorfaze de proiectare /realizare.

3. CONTRIBU II CU PRIVIRE LA AUTOMATIZAREAPROCESULUI DE PROIECTARE A PRODUSELOR VESTIMENTARE

UTILIZÂND PROGRAME NESPECIALIZATE

Procesul de crea ie a produselor din tricot necesit o abordare sistematic astfel încât s r spundurm toarelor obiective:

realizarea produselor conform tendin elor modei i în timp util;ob inerea în cadrul aceluia i sortiment sau tip de produs a unui num r cât mai mare de

variante;rezolvarea optim a raportului pre -calitate, atât pentru cump tor cât i pentru produc tor.

Asigurarea acestor obiective este determinat de modul de rezolvare a procesului de crea ie i deconstruc ia modelelor, respectiv de modul de abordare a celor dou etape: de concep ie artistic anoului model i proiectarea constructiv .

In urma studiului diferitor sisteme CAD/CAM a vestitelor firme produc toare de sistemeCAD/CAM (Stoll, Shima Seiki, Universal, Monarch, etc.), utilizate in prezent, de c tre autoare au fostelaborate metode de lucru i etape de proiectare a produselor din tricot, utilizând programe uzuale degrafica bitmap si vectorial disponibile pentru orice utilizator PC. În aceast lucrare se prezint succintun exemplu de automatizare a procesului de proiectare a unui model de costum de plaj confec ionatdin tricot.

Etapele procesului de proiectare propus cuprind:

1. Crearea modelului sau a colec iei de modele (desenarea manuala i scanare sau desenarea cuajutorul calculatorului, cu prelucrarea ulterioar utilizând programe de grafic );

2. Crearea raportului de desen a tricotului, utilizând ca surs de inspira ie fotografii, desene,mostre existente scanate sau crea ii proprii de compozi ii ornamentale cu elemente geometrice iartistice desenate cu ajutorul programelor uzuale de grafica, utilizând una din metodele propuse de

tre autori:desenarea raportului desenului prin trei metode de reprezentare a structurilor tricotate

utilizând programul Microsoft Visio [2];


10

metoda reducerii unui ochi de tricot la nivelul unui pixel utilizând programul AdobePhotoshop [3];

metoda re elei ajut toare (grid-ului) utilizând programul Adobe Photoshop [3];generarea automatizat a rapoartelor desenelor de tricot prin stilizarea i prelucrarea

imaginilor artistice utilizând programul Adobe Photoshop [3];metoda simul rii efectelor de structur în Adobe Photoshop [3];desenarea raportului de desen de tricot prin trei metode de reprezentare a structurilor

tricotate utilizând programul Autocad.

3. Desenarea automatizat a tiparului de baz a produsului;utilizând programul de grafic vectorial (precum Autocad, Visio);utilizând programul de calcul tabelar Excel în tandem cu un program de grafic vectorial

(cu desenarea automat a tiparelor de baz i model);

4. Gradarea i ablonarea automatizat a tiparelor de model ale produsului utilizând programede grafica uzuale. Ultimele versiuni ale programului Autocad ofer numeroase facilit i în acest scop(ex. creare de blocuri inteligente, etc.)

Schi a modelului de costum de plaj din figura 1 a fost desenata manual, ulterior fiindscanat , prelucrat i optimizat pe calculator pentru a putea fi utilizata la crearea unor noi variante demodel (fig.2).

Utilizând programul de grafic Adobe Photoshop i tehnici propuse de c tre autoare, se potob ine performan e ridicate la proiectarea desenelor de ornament pentru tricoturi. Un desen ornamentalpe un tricot poate fi creat utilizând nu numai elemente geometrice ci i elemente artistice, iar laalc tuirea lui trebuie s se respecte legile compozi iei [4]. Prin stilizarea unor obiecte pot fi ob inuteforme noi, care pot constitui motivul unui desen cu unele caracteristici de simetrie astfel încât s poatfi multiplicat i repetat pe toat suprafa a tricotului proiectat.

O alt posibilitate atractiv de creare a desenelor este transformarea i prelucrarea de imaginidesenate sau fotografiate. În acest mod se creeaz desenele monoraport, care pot fi transformate indesene periodice sau sub form de re ea. In acest scop, autorii propun metode de “pixelizare” a imaginiiscanate i transformare a ei în form de re ea de ochiuri de tricot (fig.4), precum i metode de reducerea num rului de culori a desenelor pe tricot cu utilizarea programului Adobe Photoshop(reducerea culorilor prin segmentare i reducerea automat a culorilor, prin trecerea la modul deculori indexate [3]).

Diverse modele pot fi generate modificând dimensiunile i culorile rapoartelor desenelor pe tricotcu utilizarea programului Adobe Photoshop. Astfel se pot ob ine o mul ime de modele noi cu diferitecaractere coloristice pe baza aceluia i tipar.

În figura 4 se prezint generarea noilor modele modificând dimensiunile i culorile rapoartelordesenelor pe tricot cu utilizarea programului Adobe Photoshop. Astfel se pot ob ine o mul ime demodele noi cu diferite caractere coloristice pe baza aceluia i tipar intr-un timp scurt i f eforturisuplimentare.


11

Fig. 2. Schi a modelului desenat manualscanat i prelucrat

Fig. 3. Generarea noilor modele modificânddimensiunile i culorile rapoartelor

desenelor pe tricot

În figura 4 este prezentat un exemplu de modificare a imaginii scanate i alegerea desimii optimea ochiurilor pentru acela i desen.

(a) Imagine original (fotografie scanat ) (b) Desime 7 x 9 ochiuri pe inchFig. 4. “Pixelizarea” imaginii.

Dar stabilirea desenului nu este terminat aici. În continuare se mai poate face o reducere anum rului de culori utilizate în desen la un num r rezonabil pentru realizarea practic a tricotului. Înplus, culorile desenului vor fi ajustate la culorile firelor de tricot disponibile, prin specificarea acestoradin catalog sau determinarea lor prin scanare. Eventual se poate recurge la stabilirea unor efecte deculoare, etc.

(a) – obiectele retu ate (b) – colorare (c) – raport de tricot

Fig. 5. Colorarea i reprezentarea prin raport de tricot.

În exemplul din figura 5 au fost separate tonalit ile la dou nivele – alb i negru, dar dinparticularitatea imaginii avem trei obiecte separate: fundalul, floarea i centrul florii. S-a recurs la o


12

retu are a formei obiectelor dup cum se poate vedea în figur . Fiecare obiect poate fi colorat cuculoarea dorit , cu o acordare corespunz toare a acestora.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 10 20 30 40 50 60

172 1617

171173

15114'

14'a

35134'

353637 34

33

331332

1414a

131

1312

12111

31311

414114414444'441'

4647

542' 542

54'544'

54541

57157

67671 612 61

611

51 511512

11

111

A171

172

173

3.0 3.5

3.5

0

10

20

30

40

50

60

70

0 10 20 30 40 50

10.50

2.0

16.50

2.0

3.0

2.8

10.8

2.1 2.1

Fig. 6. Tiparul de baz Body, construitcu ajutorul chart-urilor Excel

Fig. 7. Tipar de model Body (fa , spate, guler tiptei), construit cu ajutorul programului Visio

La etapa de proiectare a tiparelor modelului a fost propus o solu ie nou de proiectare a tiparuluide baz Body (fig. 6) [1], care cuprinde realizarea unui tabel de calcul Excel, în care au fost introdusetoate datele necesare i rela iile de calcul specifice dimension rii tiparului de baz . Pe baza calculelorefectuate în tabel s-au determinat coordonatele fiec rui punct constructiv, prin care se traseaz liniile iarcurile de contur necesare. Atât re eaua de baz cât i conturul tiparului au fost generate de un chartExcel, constituit din punctele determinate. Acest chart a fost importat ulterior în spa iul de lucru aprogramului de grafic vectorial Visio. Aici se pot introduce i alte elemente grafice sau pot fimodificate grosimile i culorile liniilor de tipar generate de chart-ul Excel, care reprezint forma finala tiparului de baz body.

Aceast metod reprezint avantaje majore în vederea proiect rii tiparului de baz pentru diferiterimi. Astfel, introducând alte m rimi de intrare în tabel se recalculeaz automat toate dimension rile

specifice tiparului i a coordonatelor punctelor constructive, ale liniilor i arcurilor, dup care serealizeaz o redesenare automat a chart-ului.

Utilizând programul Visio a fost desenat tiparul de model pe baza tiparului de baz construit înExcel. Astfel, se ob ine o combinare a facilit ilor de calcul specifice programului Excel i a facilit ilorde grafic ale programului Visio (fig. 7).

În acest mod, o serie de opera ii de rutin în cadrul proiect rii artistice pot fi automatizate foarteor, ob inându-se reducerea timpului necesar proiect rii.

Metodele de proiectare automatizat propuse in lucrare pot fi utilizate cu succes atât în cadrulproiect rii îmbr mintei din tricot cât i din alte tipuri de materiale. Programele de grafic utilizate încadrul proiect rii structurale i constructive propuse sunt accesibile pentru oricare utilizator, astfel fiindposibil utilizarea metodelor men ionate i in cadrul procesului de instruire a cadrelor pentru industria

oar . Automatizarea etapelor de proiectare artistic , structural i constructiv permite mic orarea


13

timpului de concepere i lansare a unui produs nou, l rgind totodat i posibilit ile de crea ie prinutilizarea programelor moderne de grafic .

4. CONCLUZII

1. Utilizând programele uzuale de grafic i tehnicile propuse, se pot ob ine performan e ridicatela proiectarea desenelor pentru tricoturi. Instrumentele puse la dispozi ia utilizatorului în cele mai multecazuri sunt suficiente pentru a realiza cele mai îndr zne e idei.

2. Efecte deosebite pot fi ob inute folosind imagini artistice i fotografice la care se aplic ometod de reducere a num rului de culori. Aceste metode sunt o surs de imagina ie, de inspira iepentru crearea de desene i efecte de desen noi i interesante.

3. O serie de opera ii în cadrul proiect rii compozi iilor ornamentale sunt de rutin i pot fiautomatizate foarte u or ob inându-se un timp minim la etapa de proiectare artistic a tricoturilor.

4. Tiparul de baz pentru body (fig. 3) a fost construit în sistem automat cu posibilitatea demodificare nu numai a dimensiunilor de baz Pb, Pt, P ci a tuturor m rimilor din tabelul de m rimianexat. Prin schimbarea unei m rimi antropometrice se va modifica automat i tiparul. Pentruconstruirea tiparului în sistem automat s-a utilizat programul de calcul tabelar Excel, care ofer iposibilitatea de reprezentare grafic a calcului efectuat cu ajutorul chart-urilor.

5. Tiparul de model propus a fost realizat cu programul de grafic vectorial Visio pe bazatiparului de baz body construit cu ajutorul calcului tabelar Excel (tiparul poate fi u or redimensionat).Astfel, se ob ine o combinare a facilit ilor de calcul specifice programului Excel i a facilit ilor degrafic ale programului Visio.

6. In continuarea studiului i perfec ion rii acestor metode noi de lucru, pot fi elaborate isistematizate diverse baze de date pentru fiecare dintre etapele de proiectare a produselor.

REFERIN E BIBLIOGRAFICE

1. Diordiev,O., Contribu ii la diversificarea complex a tricoturilor din b tur , tez de doctor, pp.168-175, Facultatea de Textile-Piel rie i Management Industrial, Ia i, România, 2008.

2. Diordiev, O., Budulan, C., Curteza, A., Generarea automata a rapoartelor desenelor de tricot prinstilizarea si prelucrarea imaginilor artistice, XII CORTEP, jubileul înv mântului superior de Textile– Piel rie, Ia i, Romania, Lucr rile celei de a XII-a Conferin e Interna ionale de Textile-Piel rie, „C iale viitorului în textile - piel rie”, sec iunea: Structura i tehnologia tricoturilor, Universitatea Tehnic„Gh. Asachi” Ia i, Facultatea de Textile-Pielarie Iasi, 17-19, octombrie 2002, pag. 206 – 2133. Diordiev O., Studiul rezolv rii compozi ional-constructive a costumului pentru dans sportiv, Lucrarede diserta ie masterat, Facultatea de Textile-Piel rie, Universitatea Tehnica”Gh. Asachi”, Ia i, 1999.4. Diordiev, O., Leg tura între structura i ornamentul produselor tricotate, Revista Român de Textile- Piel rie, Universitatea Tehnic „Gh. Asachi” Ia i, Facultatea de Textile - Piel rie nr. 3/2001,pag. 31-34


14

ARTA DECORATIV ÎN STRUCTURA URBANISTIC A ORA ULUI B I

Veaceslav Rejep

Arhitect ef proiecte, ef sec ie Documente normative INCP “Urbanproiect”, lector superior FacultateaInformatica si Inginerie, ULIM, Tel: 373.22+481818, M. 069.272527, E-mail: [email protected],

ABSTRACT

În lucrare se elucideaz procesul istoric al artei de amenajare decorativ urbanistic a ora elorMoldovei. Ca element de examinare a fost ales ora ul B i, care reprezint capitala nordic a rii dinpunct de vedere economic i cultural. Se specific elementele principale ale structurii urbanistice curolul pur decorativ i cel decorativ-func ional. Se studia posibilit iile i direc iile de utilizare aelementelor de art prin interconexiune cu situa ia istoric , politic i economic .

Cuvinte cheie: Arta decorativ , stil neoromânesc, stil constructivist, stil clasic, monumente,plastica decorativ , forme arhitecturale mici, spa ii verzi, amenaj ri interioare.

1. INTRODUCERE

În viziunea complex a rii, studiul rolului artei decorative în structura urbanistic a ora elor dinMoldova este logic de promovat nu în baza capitalei, dar prin examinarea unui ora mai ordinar, trecutprin multe circumstan e istorice.

În partea nordic a Moldovei, la o distan de 138 km de Chi in u este situal al doilea dupcapital , centru cultural i industrial al republicii – ora ul B i. Istoria localit ii se pierde în neguraveacurilor. Cele 14 movile funerare din preajma localit ii, dau dovad de multiple triburi nomade,colindînd aceste meleaguri pe parcursul mileniilor. În unele din ele au fost g site urmele culturiitripoliene, popul nd partea nordic a rii 5-6 mii ani în urm .

Localitatea, existen a c reia este punctat în timp de unele m rturii indirecte, cum ar fi unelepietre funerare cu anii 1680 i 1707, era mereu devastat , dar dup fiecare dezastru se ref cea. Înconformitate cu hrisovul din 1766 a lui Grigore A. Ghica, „Mo ia domneasc B ile", este împ it ladoi proprietari. M stirea Sf. Sava din Ia i i negustorii fra ii Panaiti-Alexandru, Constantin iIordache. Pentru înviorarea vie ii localit ii Iordache Panaiti invit , prin 1790 din Gali ia 300 familii dearmeni negustori pentru care începe construc ia unei mari biserici de rit catholic. La sfâr itul edific riiea a fost adaptat pentru cultul cre tin ortodox, devenind catedrala „Sf. Nicolae". În 1818, în B i s-aoprit pentru un scurt popas împ ratului Alexandru I, care vizita atunci pentru prima dat Basarabia.Aici, primind vestea despre na terea nepotului s u, împ ratul memorizând aceast dat a îndeplinitvechea dolean a localnicilor, oferind a ez rii statut de ora . În cur nd, târgul B i, cu o popula ie decca. 1800 locuitori devine re edin a jude ului, format pe baza p ii basarabene a vechiului inut Ia i,denumirea c ruia se schimb de la 6 martie 1887 în jude ul B i.

Ora ul s-a extins spre sud de catedral , pe un povârni cu înclina ie lin . În 1845 a fost elaboratplanul de sistematizare urban , fiind p strat structura radial -evantai, pe alocuri rectificat , formatspontan. Sistemul stradal continu s d inuie i ast zi, str zile fiind continuatoarele drumurilor vechi.



15

Cel mai important dintre ele era Ia i-Soroca, care trecea între catedral i pia , devenind arteraprincipal a urbei, azi strada tefan cel Mare. Perpendicular acestei artere i orientat spre catedral ,este strada îndreptat spre podul peste R el, care poart i ast zi numirea vechiului drum spreChi in u. Raza orientat spre Sud-Vest f cea leg tura între catedrala i conacul proprietarilor ora ului.

tre a. 1992, av nd 157.000 de locuitori, ora ul B i devine al treilea centru industrial icultural al republicii dup Chi in u i Tiraspol.

2. PATRIMONICUL ISTORIC-CULTURAL

Importan a considerabil a monumentelor istorice în aspectul i evolu ia ora ului impunenecesitatea p str rii i revitaliz rii poten ialului cultural i ideologico-patriotic unicat, care s-a creat is-a acumulat pe parcursul istoriei culturii na ionale, materializat în complexe, ansambluri, str zi ipie e.

Utilizarea poten ialului istorico-cultural a monumentelor i mediului respectiv genereazunele restric ii pentru activit i urbanistice, corelate cu rejimuri speciale ale zonelor de protec ie, dar,ofer un impuls puternic pentru dezvoltare consecvent a organiz rii func ionale ateritoriului.

Or. B i posed un patrimoniul istoric unicat. In registrul Direc iei de cultur a mun. B i suntîntroduse 42 monumente, din care 10 - de istorie, 18 - de arhitectur , 7 -de arheologie, 7 -de cultur .Din lista integral cele mai importante monumente sunt: Soborul catedralei "Sfin ilor împ ra iConstantin i Elena" (1924), Catedrala "Sf. Nicolae" (1795), Biserica "Sf. Arhanghel Mihail" (1884),Biserica "Sf. apostoli Petru i Pavel" 11915), Biserica "Sf. Gheorghe" (1916), Biserica "Sf. arhangheliMihail i Gavriil", monumentul Aleco Russo (1971), monumnetul M. Eminescu (1990), cimitirulmemorial militar, .a.

Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona central a urbei, faptul care în maresur a determinat formarea structurii arhitectural-planimetrice i compozi iei spa iale a fondului

construit. Men ionatele ofer nucleului urban i func iile de centru istoric.Proiectul planului urbanistic general, elaborat de institutul „Urbanproiect”, prevede p strarea i

revitalizarea nu numai a elementelor separate a patrimoniului cultural, dar i a mediului urban istoric, îngeneral, cu considerarea factorilor naturali i de land aft (parcuri, scuaruri, bazine acvatice, bulevarde,str zi, pie e). Formarea concomitent a sistemului de structurizare a zonelor verzi i func ionarea luinormal va permite de a crea un centru istorico-cultural polifunc ional cu un statut juridic determinat.

Eviden ei i p str rii sunt supuse construc ii, ansambluri i complexe, land afturile pre ioase dinpunct de vedere artistic, operele de art monumental , obiectele arheologice, locurile comemorative,care prezint valoarea istoric , tiin ific sau cultural i referite la categoriile monumentelor istorico-culturale de importan na ional sau local .

Existen a în or. B i a unei liste bogate i diverse de obiecte de importan istorico-cultural ,vizând o atitudine treptat i sistemic privind p strarea, reabilitarea i reconstruirea, va permite de arealiza în perioada apropiat i în perspectiv condi ii pentru activitatea turismului i transformareaurbei în unul din centrele principale de popularizare a patrimoniului istorico-cultural al RepubliciiMoldova.

3. ASPECTUL DECORATIV AL CL DIRILOR I A AMENAJ RII INTERIOARE

Cele mai marcante edificii ale ora ului pân in prima jum tate al sec. XX sunt l ca ele decult.

Biserica de piatr Sfântul Nicolae, de o importan na ional . este construit în 1795-1804,arhitect fiind Antuan Weismann, iar ctitor - Gheorghe Panaiot. Edificiul de cult este construit dup


16

tipul de biserici romano-catolice. Se presupune c crucea iconostasului a fost pictar de E. Altini (sf.sec. XVIII). Dup alt versiune iconostasul a fost pictat de talentatul pictor moldovean din acelevremuri Evstafie. Conform legendei, cneazul rus Potiemchin Tavriceschii întîlnind-ul în Ia i, în 1971 afost frapat de talentul tîn rului discipiol i l-a trimis s fac studii de pictur la Academia de arte dinViena.

La exterior monumentul reprezint în plan o nav alungit în dou niveluri, marcat de pila triiverticali, întrerup i de trei corni e orizontale. Pila tri fa adei principale subliniaz structura interioar aconstruc iei. Acoperi ul bisericii este în dou ape. Pila trii verticali i ferestrele cu ancadramente creazo impresie monumental a edificiului. În interior biserica se divizeaz în pronaos, naos i altar; unicaexcep ie fiind constituit de naos, care este divizat longitudinal în trei nave, delimitate între ele de dourânduri de arcade sprijinite pe piloni masivi.

O perioad pu in studiat în istoria ora ului este a a numit perioada interbelic . Înviorareaeconomic a ora ului B i a cap tat amploare dup reunirea Basarabiei cu România în 1918.Dezvoltarea industriei a contribuit la cre terea popula iei prin atr gerea de mase mari de muncitori. Darstructura urbanistic a ora ului r mînea înc în urma dezvolt rii economice. Localitatea p stra aspectulde târg cu str zi înguste, ce deveneau de nestr tut odat cu începerea ploilor sau topirea z pezilor. Osurs de poluare a ora ului era i comer ul intens cu vite.

În anul 1923 ora ul B i este ales ora de re edin al reînfiin atei Episcopii a Hotinului. Înacela i an a fost terminat construc ia tronsonului de cale ferat Ungheni-B i. Aceste i alteevenimente au contribuit la dezvoltarea economic i cultural a ora ului, plasînd-ul pe primul locdintre localit ile Basarabiei interbelice. Prosperarea localit ii se datoreza în special contribu ieinemijlocite a episcopului Visarion Puiu, o personalitate de înalt cultur i bun cunosc tor în domeniulistoriei i arhitecturii.

În B i V.Puiu a activat în perioada mai 1923 – noembrie 1935, preocupat activ de dezvoltareaora ului la nivelul cerin elor moderne i de construc ia bisericilor cre tine. La 15 septembrie 1924, înprezen a unor înal i oaspe i, au fost puse temeliile primelor edificii monumentale episcopale, toateconstruite în stil neoromânesc. V. Puiu a invitat arhitec i cu renume, care în scurt timp au schimbataspectul ora ului.

La ini iativa episcopului sunt g site mijloace b ne ti pentru preluarea lucr rilor de edificare abisericii Sf. Apostoli Petru i Pavel, crea ia, arhitectul A.Ivanov. Construc ia bisericii care reprezintprimul edificiulu de cult din Basarabia în stil „neoromânesc” a fost început în 1915. Din cauzasitua iei economice nestabile lucr rile au fost stopate pîn la 1929. Au mai fost construite patrubiserici, inclusiv biserica schitului m stiresc pe lîng re edin a episcopiei.

Episcopia Hotinului nu avea la început propriul sediu i arenda spa ii în diferite cl diri, inclusivparticulare. Pentru construc ia re edin ei, prim ria B i a repartizat un teren pe loc înalt, în partea denord-vest a ora ului, numit „P mînteni”. Edificiul a fost construit în anii 1924–1932 prin ctitoriaepiscopului V. Puiu, pe actuala strad Visarion Puiu nr.7. (Fig.1.)

Cl direa domina centrul unei gr dini cu arbori decorativi i o livad . Ini ial proiectul prevedeaconstruc ia unui palat monumental cu aripi laterale largi i spa ii interioatre imense. Dup începerealucr rilor i executarea par ial a parterului, ctitorii, din motive financiare, au renun at la ideea unuipalat grandios. Lucr rile au fost sistate pentru o perioad îndelungat . Construc ia început de arhitec iiAdrian Gabrielescu i Nicolae Mihailescu a fost reluat de adeptul stilului neoromânesc NicolaeMihailescu i arhitectul func ionalist Robert Mihailescu. În proiectul modificat edificiul a fost restrînsîn plan. Pentru p strarea elementelor deja executate, p ile laterale ale cl dirii au fost transformate înterase largi cu un soclu înalt i acces din partea fa adei principale i a celei posterioare.

Edificiul cu parter i etaj are o compozi ie simetric . Construc ia a fost executat din zid rie depiatr de calcar tencuit i ornamentat . Fa adele, solu ionate în spiritul stilului neoromânesc, suntîmpodobite cu panouri din stuc, cu detalii de arhitectur brîncoveneasc , amplasate în jurul golurilorferestrelor i u ilor, sub corni , la balcon i loggii. Compozi ia volumetric a edificiului acentuiazturnul din partea de sud-est i acoperi ul cu elemente de mansard în dou pante repezi, cu versan i


17

înal i cu învelitoare din igl cu smal verde. Acoperi ul turnului i al fa adei sudice a cl dirii sunt înprezent din igl ro ie – rezultatul unei repara ii curente.

Od ile palatului sunt grupate în jurul unui hol central, cu în imea în dou niveluri. La nivelulparterului, el putea fi transformat, în caz de necisitate, într-un spa iu unitar cu destina ie oficial . La etajholul are iluminare natural prin plafonul de sticl . La parterul turnului, situat la col ul de sud-est alcl dirii era prev zut o oranjerie cu plafonul din grinzi de lemn în casete. La nivelul doi, deasupraoranjeriei se amplasa o capel boltit semisferic, care comunic cu dormitorul de la etaj. Pentrudecorarea înc perilor re edin ei s-au utilizat detalii din specii valoroase de lemn i corpuri de iluminatdin sticl de Vene ia, care reprezentau obiecte de lux. Personalitatea primului comandatar al acestuiedificiu este înve nicit prin monograme incizate- „VP” pe mobilierul interior i pe plafonul din holuletajului.

Amenajarea gr dinii armoniza cu aspectul monumental al palatului. În parc au fost planta i arborii arbu ti de specii valoroase, multe tufe de trandafiri. Pe c ru ile pavate cu nisip se plimbau p uni i

fazani. Pe teriroriu rezervat la nord de re edin a Episcopiei c lug rii au plantat vii i livezi.Cl direa s-a p strat relativ bine, fiind utilizat între anii 1941 – 1991 în calitate de sediu al

Institutului de Cercet ri tiin ifice a culturilor de cîmp „Selec ia”. A fost restaurat în anii 90 i înprezent este remis adev ratului proprietar, devinind re edin a episcopului din B i.

V.Puiu era preocupat de prosperarea ora ului i vedea unul dintre nucleele lui culturale zonare edin ei mitropoliei. Avea inten ii grandioase privind amenajarea noului raion al urbei, care începea

creasc în imediata apropiere de re edin . Acest cartier era conceput ca exclusiv de locuin e, fuzine i ateliere. În apropierea re edin ei se prevedea trasarea unui bulevard larg. Interesul deosebit alepiscopului pentru viitorul ora ului se exprim prin solicitarea autorit iilor privind elaborarea unuiplan general nou, cur area, l rgirea i pavarea str zilor, executarea apeductului i a canaliz rii, uscarea

ilor din partea de vest a ora ului, cur area rîurilor R ut i Reu el i amenajarea unei plajeor ene ti i a unui patinuar de iarn . Se planifica construirea unui spital nou, a unei centrale electrice,a pie ei, s lii teatrale i chiar a unei aerog ri. Nu toate au fost realizate, dar la sfîr itul anilor 40ora ului a c tat un aspect absolut nou.

Ca elemente impun toare de atrac ie a centrelor or ne ti se manifest bisericile construite înperioada men ionat la insisten a lui V. Puiu. Este cazul examin rii lor mai concrete:

Biserica „Sfînta Cuvioas Paraschiva” a fost construit între anii 1924-1935. Autorul estearhitectul A. Gabrielescu. Edificiul a fost conceput drept biserica schitului de c lug ri, în a c roramisiune intra îngrijirea re edin ei episcopului. Este o replic arhitectural a bisericii m stiriiArge ului, ca un omagiu simbolic adus locului anterior de p storie al lui Visarion Puiu, fost episcop alArge ului. Solu ia artistic a avut drept scop îmbinarea tr turilor esen iale ale arhitecturii muntene ticu cele ale arhitecturii moldovene ti. Împodobirea ei cu d rnicie este solu ionat cu elemente dedecora ie plastic i coloristic : discuri, panouri, brâuri în torsad , ferestre cu goluri înclinate oblic .a.

În arhitectura bisericii predomin forme dreptunghiulare i poligonale. Accesul se realizeazprintr-un mic pridvor i un pronaos alungit i îngust. Naosul este l rgit, deasupra lui în ându-se patruturle cilindrice, decorate cu ferestruici înguste, postate obluc. Tamburul central cu plan octagonaldispune de ferestre alungite. Absida altarului de form poligonal p streaz aceea i configura ie i îninterior. Un element specific numai acestei biserici sunt cele patru turnuri cu aspect de volume r sucite,fiind unicul de acest tip din Basarabia.

Una dintre cele mai monumentale construc ii din aceast perioad este Catedrala episcopal„Sfin ii Împ ra i Constantin i Elena” din ora ul B i, edificat în anii 1924-1934. Ea reprezint oîmbinare arhitectural a planului tradi ional triconc cu elemente constructive i decorative ale stiluluineobizantin. Intrarea în biseric este conceput printr-un pridvor deschis, în dou niveluri, cu arcadesemicirculare sprijinite pe coloane ce imit forma împletit cu ornament vegetal. Volumul principal aledificiului – naosul, poart deasupra un tambur cu o cupol semicircular masiv . P ile laterale alefa adelor sunt marcate de dou porticuri cu coloane. Absida altarului este semicircular decorat laexterior cu arcada ferestrelor oarbe.


18

Edificiul este creat de doi arhitec i: autorul proiectului Adrian Gabrilescu, întemeietorularhitecturii religioase din Muntenia, i Andrei Ivanov, arhitectul municipal, care a dus la bun sfâr itedificarea catedralei. Construc ia a fost executat de un grup de zidari români, italieni, unguri, ru i.Este o str lucit realizare în stil neoromânesc, cu o bogat decora ie plastic cu detalii dinarhitectura brâncoveneasc . Tehnica de executare este tradi ional pentru construc iile de piatr -zid rie pe funda ie de calcar brut. Planul este comun stilului bisericilor construite în Basarabia întimpul administra iei ruse ti, dar le dep te v dit prin dimensiuni. El const dintr-un naos p trat cupatru piloni în form de cruce greac înscris , cu o absid circular la vest i cu bra ul de vest alungit,destinat clopotni ei, la care s-a renun at în procesul edific rii. Biserica impresioneaz prin compozitaspa ial bogat . Aspectul catedralei, gra ie unei solu ii de interpretare spa ial , d impresia unui plantrilobat, format de semicalotele a ezate deasupra navelor laterale i a absidei altarului, alipitepostamentului turlei, obi nuit arhitecturii rii Muntene ti. Motivul arcadelor cu coloane joase estefolosit pe larg la pridvoarele intr rii, la turl , la ferestre i foi or. Este semnificativ i coloristicabisericii, predominant albastr , care se percepea în Bizan ca simbolul lumii transcendentale.

Mai tîrziu, pe axa intr rii, la o distan de câ iva metri, arhitectul Valentin Voi ehovski a ridicatun foi or numit „baptisteriu", împodobit cu detalii decorative identice cu cele ale catedralei. În centrulfoi orului se afl o fîntîn . La momentul actual biserica face parte din monumente de semnifica iepatrimonial na ional .

Paralel cu construc ia l ca urilor de cult în perioada interbelic se construesc la B i i altecl diri reprezentative, sociale i particulare. Locuin ele erau concepute cu preponderen în spiritulcurentului „modern românesc" i în maniera constructivismului simplu, func ional, cu calit i esteticenoi. Multe dintre ele apar dup criza economic la sfîr itul anilor 20 – începutul anilor 30. Ttr turileconceptuale i estetice ale perioadei men ionate predomin în arhitectura ora ului pîn la începutul

zboiului din 1941.„Banca Româneasc ”, edificat în stilul elementelor de arhitectur mauritan - crea ia arhitectului

Angelo-de-Vekki, cl direa „B nca ruseasc pentru comer ul extern”, construit dup planul ingineruluiBalinskii, Prefectura jude ian (fosta cas a lui Bodesco), . a.- iat câteva din aceste construc ii.

Un aport considerabil revine arhitectului Etti Rosa Spirer, care activeaz în B i între anii 1932-1941, unicul arhitect din jude cu studii de specialitate. Ea este autorul caselor particulare cu 1-2 etaje,al caselor cu apartamente, printre care casa cu dou etaje de pe str. Hotinului 26 – un manifest alarhitecturii moderne.

Ea este deasemenea autorul: complexului de cl diri ale Universit ii Pedagogice „Alecu Russo”(1934-1938), Liceului Teoretic pentru Fete „Domni a Ileana” (1936), ast zi blocul administrativ, careeste una dintre primele realiz ri în spiritul arhitecturii constructiviste. Cl direa se remarc princombinarea liniilor orizontale i verticale, contrastante ca form , factur i culoare, cu elementeconstructive aparente. Este larg utilizat c mida netencuit ; Liceului Industrial de Fete (1937),construit între cl dirile liceelor teoretice pe funda iile unei cl diri mai vechi. Fa ada principal cuelemente de arhitectur clasic este coceput de autor într-o viziune modern . Mai tîrziu, între anii1940-1941, cl direa ad poste te sediul institutului pedagogic, iar în 1981 în fa a cl dirii a fost instalatbustul executat de sculptorul N. Gorionâ ev, al unuia dintre fo tii elevi, membru al organiza ieiantifasciste Boris Glavan; Liceului Teoretic pentru B ie i „Ion Creang ” (1938), construit în întregimedin c mid aparent , inclusiv cu modelarea detaliilor arhitecturale: brâie, ancadramente, corni e etc.În aspectul plastic decorativ se remarc influen a arhitecturii române ti medievale; Liceului evreesc ialte cl diri.

Sunt de men ionat i lucr rile de reamenajare a cl dirilor deja construite: De exemplu, casaparticular a pre edintelui autoadministr rii locale, armeanul Hadji Marcarov, o cl dire cu dounuveluri. Aspectul ei cu elemente de arhitectur rus a fost conceput dup modelul timpului. Între1936-1938 arhitectul E. R. Spirer a executat i lucr ri de adaptare a interioarelor pentru sediul Prim rieior. B i (actualmente Magazinul „B eanca” de pe str. P cii).


19

O modificare mai ampl , executat de acela i autor, suport Casa „Bodescu”, începutul secoluluiXX, locuin a consilierului imperial Bodescu, unuea dintre ultimii proprietari ai ora ului. Construit peteritoriul conacului urban al lui Catargiu, este una dintre cele mai ar toase case din ora . În 1934cl direa se modific esen ial, fiind reamenajat pentru Prefectura or B i. Supraetajarea cl dirii, ini ialcu un singur nivel i modelarea fa adelor cu balcon pe coloane clasice schimb aspectul ei ini ial.Actualmente cl direa ad poste te sediul St rii Civile din B i

Este de men ionat, c perioad postbelic a marcat pregnant cultura inutului i mai alesarhitectura construc iilor ecleziastice. Din toat Basarabia numai în or. B i au fost construite întermen relativ scurt atîtea edificii de cult în spirit na ional, purtînd amprenta înaltei m iestriiarhitecturale. De aici s-a r spândit la r rit de Prut stilul neoromânesc, o continuare a stiliz riloristorice cu evocarea formelor arhitecturii medievale, numit i „stilul tefan cel Mare", ce- i va g siaplicare mai ales la edificiile de cult i la unele case de locuit mai înst rite. Manifest rile acestui stilapar în B i i la sfîr itul sec. XX ca elemente arhitecturale ale clopotni ei din fa a Catedralei Sf.Nicolae, reconstruite dup un plan nou, în 1994.

Sinreza artelorCrea ia arhitectural i în special arhitectura urbanistic este incomplet atunci, când lipse te

sinteza artelor. Dar aceast pozi ie nu întotdeauna era indiscutabil . Odat su dezvoltareaindustrializ rii construc iilor au devenit mai acute multe opinii în aseast privin , care se discutau deveacuri. Exist o p rere destul de r spândit c arhitectura este impus la intercalarea cu alte genuri deart în special din cauza incomplectit ii sale estetice sau din cauz c ea nu este capabil în genere sexprime cu claritatea necesar componen a sa conceptual-artistic . Alt punct extrem de vedere afirm ,

arhitectura în genere si-a pierdut rolul s u dominant i nu poate servi în calitate de veriga de leg turîn sinteza artelor.

Examenând perioada industrializ rii în mas a construc iilor, aceste idei par a fi cu temei. Dar laînceputul anilor '50, pentru ahitec ii de vaz era clar, c în orice perioad anume arhitectura este menit

creeze organizarea spa ial i baza material a mediului vital al societ ii. Nici un alt gen de artnu- i poate asuma asemenea func ii. Doar sinteza artelor pe t râmul arhitecturii poate evoca în plinavaloare a no iunii de arhitectur ca atare, în ansamblu cu sculpturile, plastica mic , elementele deamenajare a parcurilor, scuarelor etc., formând o comunitate de no iuni exprimate ca cultura urban .

În perioada sovietic arhitec ii se aflau între dou extreme contradictorii spiritul s u creativ iideologia existent amplificat prin situa ia economic . Deaceia sinteza artelor în anii 1945-1960 n-a

tat propor ii suficiente, dar totu i avem de men ionat aplicarea ei i în cadrul cl dirilor separate iîn componen a structurii urbane.

Sculptura monumentalAspectul complexelor urbanistice se îmbin armonios cu unul din elementele principale de sintez

a artelor care revine sculpturii monumentale. Practic nu sau p strar atest ri istorice privind existen amonumentelor în B i pân la a doua jum tate a sec. XX. Totu i, conform lui S. Florea cei doi lei demarmor data i cu apari ia în Parcul central din Chi in u în perioada lui Antonescu, sunt elementele deamenajare al unuia din conacurile boiere ti ale ora ului B i.

În perioada sovietic în ora în structura parcurilor apar multe sculpturi decorative parter depropor ii medii. Se instaleaz bustrur ale persoanelor de vaz : Aleco Russo i Boris Glavan în incintaLiceului Teoretic „Ion Creang ”, Taras evcenco, Vasile Alexandri. Cele din urm au ap rut în sec.XXI. Din sculpturi monumentale sunt cunoscute: monumentul lui Stalin instalat în anii 1945 în pia a

rii feroviare, monumentul lui Lenin, amplasat în pia a central , actual pia a Sf. Nicolae imonumental lu Stefan cel Mare inaugurat în Pia a Central la 22 mai 2004.

La momentul actual monumentul în bronz al domnitorului Moldovei a c tat faima celui maiînalt monument din Moldova al lu Stefan cel Mare.


20

Autorii, sculptorul Gheorghe Postovanu i arhitectul Vasilie Eremciuc au devenit înving toriiconcursului de crea ie printre cei circa 15 solicitan i. Solu ia lor a fost prezentat în dou variantesculpturale a domnitorului: pozat c lare pe cal i pedestru. Postamentul i elementele de amenajare înjurul lui erau prev zute din granit. La examinare a fost primit varianta a doua, cu modificareamaterialului de executare a postamentului pe piatr de cos i. Rolul principal pentru asemenea decizieau avut motivele economice.

Monumentul domnitorului reprezint o figur în haine împ te ti, cu coroana în cap. Mînadreapt , întins înainte, binecuvînteaz poporul, în cea stîng ine sceptrul. În imea sculpturii 5,45 m,iar cea a postamentului – 6,15 m, cu un metru mai mic în raport cu solu ia ini ial a autorilor.Postamentul fiind compus din trei volume prizmatice cu col urile t ia e, confec ionate din piatr decos i, elementul superior i cel inferior sunt mai extinse în plan. Cel superior, poart un barelief înpiatr care repretint stema veche a Moldovei – taurul cu luna i soarele. Sub el, pe elementul mediuinscrip ia: tefan cel Mare i sfînt 1437 – 1502. La poalele postamentului, elementele de sec iunepiramidal din acela i material formeaz împreun cu el un simbol de cruce. Compozi ia este amplasatpe o teras octagonal , ridicat fa de nivelul pie ii cu cîteva trepte.

Motivul discu iilor îndelungate au prevaluat solu ionarea amplas rii. Au fost examinate mai multevariante. Autorii i în special Arhitectul, insistau pentru instalarea monumentului în centrul geometrical pie ii, sau cel pu in pe axa ei în fa a parcului, pe locul anterior al monumentului lui Lenin. Anumeaceast circumstan a devenit motivul de refuz – autorit iile nu doreau conflicte cu un grip deini iativ , care pleda pentru reinstalarea minumentului lui Lenin. Dup multe contraversiuni a fostacceptat o variant mai pu in reu it . Monunentul a fost instalat în fa a cl dirii prim riei pe axa eicentral din spa iul pie ii. Astfel examinarea lui frontal din strada tefan cel Mare practic nu esteposibil . Din spa iul pie ii monumentul se eviden iaz numai în prima jum tate a zilei. Dup ameaz else afl în fa a soarelui i mai tîrziu, în umbra fa adei prim riei, contopindu-se cu ea.

Exista i o alt variant destul de reu it , care a ap rut ceva mai tîrziu. Ea prevedea amplasareamonumentului în scuaril peste drum de pia , în aliniament cu clopotni a catedralei Sf. Nocolae.Pozarea sculpturii se propunea sub un ungi mic fa de direc ia estic a str zii tefan cel Mare, ar tândcu mîna spre r rit. Dar proiectul era deja executat i coordonat modificarea lui cerea timpsuplimentar, iar pîn la ziua jubileului ora ului r mînea pu in timp..

Elemente de art plasticArta plastic în structura urban este reprezentat prin plastica elementelor decorative ale

fa adelor, basoreliefe, în special pe elemente de fa ad , panouri mozaice.În anii '60 La intrarea în ora , pe cl direa g rii auto din sectorul locativ P mânteni a fost instalat

compozi ia sculptural-decorativ „Gostepriimctvo” (ospitalitatea). Autorii maiestru emerit în arte alRSSM L. Dubinovschii i autorul proiectului general al ora ului G.Kaliujner.

Panouri decorative tip basorelief au fost executate pe fa ada clubului din pia a Vasile Alecsandri,proiectat de arhitectul D. Palatnic.

Cel mai însemnat este panoul sculptural din pl ci de aram cu denumirea „Teatru”, executat deIurie Horovschi. El reprezinr grupul celor trei intemeetori ai artei teatrale din B i – actorii MihaiVolontir, Iulian Cad u i regizorul Alexandru Pânzaru. În 2008 aceast crea ie ecte inclus în listamonimentelor de istorie i cultur , ocrotite de stat.

Alte elemente decorativeOra ul B i dispunea de o mul ime variat de por i, garduri, îngr diri, grilaje de protec ie,

confec ionate artistic din metal forjat. Multe au fost distruse în timpul r zboiului, altele prin campaniadin 1964 de lichidare a gardurilor, care împrejmuiau casele, magazinele i parcurile în B i. Din cele

mase sunt de men ionat gardul teritoriului Mitropoliei i cel al Catedralei episcopale Sfin ii împ ra iConstantin i Elena, cu poarta de intrare.


21

Pot fi specificate i alte elemente de ac iune emo ional nu at t din cosiderente artistice cât dinfaptul c poart amprenta istoriei, prezent nd doar dou din ele:

Felinarele vechi din anii '50 pe stâlpi de metal. S-au p strat numai pe unele din str zi perifericeale ora ului. Silueta lor anticuar este reprezintat prin ase- apte modele, elementele de fixare areflectoarelor sunt simple, dar nelipsite de elegan . Multe din ele deza nu func ioneaz .

Console (tumbe) pentru afi e de la începutul secolului XX. S-au p strat doar dou – la col ulstr zilor 31 August i Voluntarilor i la intersec ia str zilor Porumbescu i Moscovei. Confec ionate dinmaterial dur, ele pot s suporte i urm torii o sut de ani.


1. Mariana lapac. Arta urbanismului în republica Moldova A RM Chi in u 2008

2. Rejep Veaceslav. Problemele reconstruc iei cl dirilor istorice. Culegerea "Reconstruc ialocuin elor. Edi ia 6" ra ul Kiev 2005.

3. Rejep Veaceslav. Arhitectura religioas din Moldova postbelic Revista „Arta” A RM 2007


22

IMAGINI

Fig.0. Biserica Sf. Nicolae

Fig.1. Cl direa Mitropoliei Hotinului la B i

Fig.2. Biserica „Sf. Cuvioasa Paraschiva”.

Fig.3. Catedrala episcopal „Sf. Împ ra i Constantin i Elena”.

Fig.4. Banca Ronâneasc .


23


24

PARTICULARIT I DE PREDARE A DISCIPLINEI DESIGN INTERIOR ÎNINSTITU IILE DE ÎNV MÂNT SUPERIOR

Veaceslav Rejep

Arhitect ef proiecte, ef sec ie Documente normative INCP “Urbanproiect”, lector superior FacultateaInformatica si Inginerie, ULIM, Tel: 373 22+481818, M. 069.272527, E-mail: [email protected],

ABSTRACT

În lucrare se examineaz programul existent de predare a specialit ii Design interior în institu iilede înv mânt superior i se propun solu ii de perfec ionare a programului cu argumentarea elementelorde modificare. Particularit iile disciplinii concrete se prezint în spectrul cercet rilor compexe în acestdomeniu cu generalizarea tuturor cerin elor aferente activit ii creative de amenajare interioar i arela iilor privind menagementul respectiv. Scopul principal a celor propuse este educarea speciali tilorcu posibilit i i cunostin e vaste la nivelul contemporan de cerin e. Lucrarea reprezint o generalizareschematic a cuno tin elor i metodelor necesare i poate servi ca element de reper pentru elaborareaunui program complex de studii de specialitate.

Cuvinte cheie: Înv mânt superior, admiterea la institut, design interior, metoda de predare,program analitic, consicutivitatea pred rii, teza de licen , studii de menegement, activitatea tiin ific .

1. INTRODUCERE

Designul interior, fiind o parte component a no iunii de arhitectur , este o disciplin relativ nouîn cadrul studiilor de specialitate în Republica Moldova. Îns i utilizarea ei practic ca un elementseparat s-a început în Moldova între anii 1998-2001, sub influen a tendin elor în acest domeniu,practicate în rile europene i Statele Unite. În practica anterioar de amenajare a cl dirilor iedificiilor, designul interior era prev zut de speciali ti în domeniul de arhitectur , prezentînd astfel unelement component de proiect arhitactural integrl. Se prevedea solu ionarea arhitectural-constructiv cucerin e de expresivitate i rigiditate a cl dirii, în concordan cu toate elementele de aprovizionare aunui spa iu vital, social sau industrial: utilaj, re ele edilitare, mobilier, tehnologii moderne.

Proiectul de design interior ca un element component al solu iei ahrhitecturale, integrat în setulrespectiv, sau prezentat într-un set aparte nu se elabora în toate cazurile de proiectare. Predominant,aceast solu ie se prevedea pentru cl diri de valoare majorat , în special de menire social i mai alesguvernamental . Dar i în cazurile în care designul interior nu se elabora în cadrul proiectului, elprezenta baza ini ial a procesului de crea ie arhitectural-expesiv la nivelul conceptual.

Trcerea la economia de pia cu posibilit i de comunicare vast între ri în sfera economicprofesional i cultural a extins cerin ele i posibilit iile de amenajare interioar în domeniul larg de



25

destinare a edificiilor. Majorarea procentual a propriet ii private a dictat la rândul s u ceri e noicompatibile cu interesul i posibilit iile crescânde ale beneficiarului.

Cu cre terea complicit ii elementelor volumetrice, nomenclaturii matrialelor de finisare, utiliz riielementelor de art decorativ i a intercal rii acestora în cadrul cl dirii se începe divizarea elabor rii

ilor componente ale edificiului de speciali ti aparte, perfec iona i în domenii concrete de ramur .În principui, acest tendin care reprezint un proces de specializare îngust în domeniul

construc iilor, s-a început înc în sec. XIX. Prima divizare a ap rut între speciali ti arhitec i i ingineride rezisten . Mai t rziu apar elemente de proiectare a sistemelor aferente unei cl diri: tehnologic, deaprovizionare electric , termic , cu apeduct i canalizare i alte sisteme cu tendin a de cre terenumeric . Solu ionarea integrit ii artistice în domeniul de amenajare interioar era dirijat în specialde arhitec i cu posibilit i i viziuni largi în sfera lor de crea ie. Pe parcurs se divizeaz i p ilecomponente ale acestui domeniu, i anume: arta aplicativ ca pictura i sculptura, designul mobilier, ia. Actual are loc tendin a diviz rii succesive a a elementelor designului interior: design iluminatoriu,acvatic, acustic, vegetal etc.

Exist mai multe versiuni de apari ie a no iunii de design interior ca un element de art aparte.Cea mai real pare influen a asupra acestui domeniu a designului industrial i în special a celui deconstruc ie a ma inilor i utilajului.

La momentul actual, pia a de desfacere solicit un volum mare i diversificat de activitate aspeciali tilor în domeniul designului interior. O bun parte a lucr rilor de acest gen se prevede pentrucl diri deja existente în cadrul reconstruc iilor, repara iilor sau de amenajare a spa iului construit nou.În asemenea cazuri, designerul atestat activeaz nu în cadrul unei echipe de proiectan i al complexuluide lucr ri arhitectural-constructive i de echipare, da ca un specialist sinest tor. Aceasta impuneproiectantului un ir de cerin e vaste în diferite domenii. Deci actualitatea comand cre terea num ruluide speciali ti i a poten ialului lor creativ multilateral. La rândul s u, predarea designului interiortrebuie s includ un ir de no iuni i metode, care se propun în aceast lucrare. Le vom expuneconsecutiv, în conformitate cu apari ia lor în procesul de studii la facultate.

2. ADMITEREA

Educarea speciali tilor în domeniul designului interior impune necisitatea de elaborare iperfec ionare permanent a unui program de studii specializat care va include toate elementelecomponente ale acestei activit i de crea ie. O importan dseos bit are i alegerea contingentuluitinerilor pretenden i la specializarea în domeniu men ionat. Deja la acest nivel, apar primele greut i.

Conform procesului Bologna de educa ie, tinerii absolven i ai colilor medii devin studen i fexamene de admitere. În aceast situa ie nu poate fi determinat preg tirea lor ini ial , nevorbind decapacit iile personale de crea ie, nesesare pentru a deveni un om de art . No iunea de perfec ionare înart este indisolubil de unele calit i i posibilit i ini iale pe care nu le posed orice persoan . Eledepind de specificul individual, în strîns leg tur cu capacit i fiziologice, psihologice, preferin epersonale i bagajul intelectual. Cel din urm depinde i de edica ia pre colar , colar i specificulacesteia.

Nu orice persoan poate deveni matematician, pictor cânt re sau dansator. i în cazul în careaceste capacit i sunt înn scute dar neobservate de p rin i i educ tori la moment necesar pentru a leperfec iona, ele pot fi pierdute definitiv. Prev zând obiectarea celor expuse, men ion m c la un nivelinferior poate fi educat orice persoan apt de cuno tin e i în orice domeniu. Îns pentru a deveni un


26

specialist profesional de ramur , i mai ales în domeniul artelor e necisit calit i specifice personale iperfec ionarea lor oportun .

Actual în colile medii nu se pred u a a disciplini necesare pentru perfec ionarea în domeniul deart i cel pu in în cel de inginering cum sunt desenul i desenul liniar, sunt reduse orele de geometrie.Nu se predau no iuni de etic i estetic , necesare oric rei rersoane indeferent de ocupa ia ei. În cele dinurm unii tineri absolven i devin studen i la specialitatea despre care în cel mai bun caz au o îchipuirevag . În unele cazuri acest fapt duce la o dezam gire în profesia aleas , pierderea dorin ei deperfec ionare sau devenirea unui specialist cu posibilit i inferioare. Într-un grup de studen i cu astfelde persoane se observ i tendin a de reducere a gradului de implicare în lucru a capacit ior personaleale fiec rui membru.

Care este ie irea din situa ie?

În primul rând, este necesar elaborarea unui set informativ pentru abiturien i, în care va fi expusspecificul fiec rei specialit i promovate în institu ia concret de înv mânt i cerin ele ini iale decuno tin e, necesare pentru studiile în acest domeniu. Pentru specialitatea Design interior, se vaconcretiza domeniu de cuno tin e necesar abiturientului i nielul solicitat al posibilit ilor în sec iuneade desen artistic i desen tehnic. Se vor specifica disciplinile aferente care vor fi studiate pe parcursulciclului complet de studii i sfera de ocupa ie a viitorului specialis.

Se solicit organizarea pentru viitorii abiturien i a cursurilor de desen artistic i tehnic cu duratade minim dou s pt nâni. În acest decurs tinerii vor fi familiariza i cu cerin ele respective în domeniulartelor, vor perfec iona capacit iile necesare cu elucidarea unor posibilit i ascunse, sau cel pu in, vorconcretiza prin autoapreciere obiectivitatea alegerii viitoarei profesii.

Dup terminarea cursurilor se va organiza o conversare bilateral între profesor i abiturient cuestimarea capacit iilor acestuia. Astfel se va crea psibilitatea deminu rii diferen ei crescînde întrecantitata abiturien ilor i a absolben ilor a facult ii de design interior.

Este de men ionat, c , de exemplu în rile baltice, anterior depunerii documentelor la facultateade design, tinerii frecventeaz cursuri specializate de desen timp de 1 ai 2 ani.

4. ELEMENTELE PROGRAMULUI DE STUDIU

Este necesar elaborarea unui program complex de studii cu evaluarea succesiv a cuno tin elor pesimestre în domeniul specialit ii de baz i a specialit iilor aferente. Obiectele de studiu general,obligatorii pentru studen ii institu iilor superioare de înv nt, pot fi i ele puse în discu ie, daraceast sec iune prezint tema unei cercet ri separate.

Deci, ne m rginim la sfera de cuno tin e necesare viitorului specialist în domeniul de designinterior. Ele pot fi asociate în câteva grupe: domeniul de art , domeniul de reprezentare a proiectului idomeniul de menegement i rela ii socio-culturale. Urmeaz expunerea lor detaliat cu argumentareapropunerilor în cauz .

5. DOMENIUL DE ART

Structura ini ial în baza c reia se elaboreaz designul interior este crea ia arhitectural , realizatîn natur sau la etapa de proiect. În cazul în care arhitectul i designerul sunt persoane aparte i nucoloboreaz la realizarea proiectului în aceia i echip de lucru, desegnerul trebuie s fie familiarizat îndomeniul concep iei arhitecturale a obiectivului propus. În func ie de profesionalism al specialistului în


27

domeniu, amenajarea interioar poate accentua expresivitatea arhitectural a cl dirii, a structuriivolumetrice interioare, sau a o reduce la valori minime.

În consecin , baza studiilor în domeniul de srt trebuie s fie arta arhitectural . Este demen ionat c arhitectura ca fenomen creativ se refer i la art , i concomitent, la ingenering,tehnologie, i rela ii sociale. Acela i spectru de cuno tin e, dar în componen a lor modificat , trebuie sposede i specialistul în domeniul designului interior. Deci programul de studii în acest domeniu poatefi bazat pe programul de studii arhitecturale. S relev m deci elementele paralele ale acestor programepentru a nu admite abuzul sau insuficien cursurilor universitare:

Istoiria arhitecturii - trebuie studiat în linii generale, paralel cu istoria artelor.Stilurile arhitecturale. Stilurile arhitecturale referitoare la espresivitatea cl dirii i structura ei

spa ial-volumetric sunt dictate în special de tradi ii, cerin ele timpului i tehnologia contemporan alucr rilor de construc ie. În principiu ele prezint o tendin relativ stabil în limitele unei perioade detimp. Aseia i tendin se p stra i în cadrul amenaj rilor interioare, manifestând fiecare epoc printr-unstil predominant. Cu dezvoltarea rapid a tehnolodiei constructive i mai ales cu trecerea ei la metodeindustriale, no iunea de stil arhitectural cedeaz treptat locul no iunii de stil constructiv. Posibilitatea deindustrializare devine un factor primordial, iar tendin a economic deminuiaz i reduce la maximvalorile decorative. Apar stiluri noi: constructivist, hai-tek i a. care întroduc aspecte noi în specificulexterior al cl dirii, dar sunt pu in compatibile cu cerin e de amenajare interioar , mai ales cea locuibil .

Ca factor de reac iune la aceast tendin apar cerin e vaste de amenajare interioal care asumtot spectru de stiluri utilizate cîndva i alte noi, bazate pe eclectism. Beneficiarii contemporani solicitstluri europene, asiatice, africane i multe alte f a le cunoa te i deseori contradictorii aspectuluicl diri au a fun iei generale ale înc perilor. În astfel de situa ii, în func ia specialistului împreun cuexecutarea proiectului de design interior se asum familiarizarea beneficiarului cu stilurile compatibile,alegerea celui optimal i convingerea acestuia în corectitudinea celor propuse.

Din cele expuse rees c studierea stilurilor la facultatea de design interior trebuie s fie mult maivast i mai devirsificat în compara ie cu aceia i tematic la facultatea de arhitectur .

Sistematizarea spa ial-volumetric . Elementul component i indisolubil al designului interioreste sistematizarea spa ial volumetric a înc perilor, a unui grup de înc peri, sau resistematizareaacestora. Sistematizarea poate fi pur vizual sau vizual func ional . Cel de al doilea caz cere creareaunei concep ii func ionale sau func ional-tehnologice ale viitoarelor procese în spa iul proiectat. Oasemenea activitate poate fi bazat doar pe cuno tin e vaste în domeniul de evaluare a procesului vital,func ional, administrativ, comercial, industrial i a., în asociere cu no iunea de ergonomie. Este evident,

în procesul de crea ie viitorul specialist va studia suplimentar fiecare din obiectivele solicitate debeneficiar în volumul cerin elor acestora. Dar în procesul de studii el trebuie s fie familiarizat cufiecare grup de func ii a cl dirilor, componen a i leg tura reciproc a înc perilor.

Plastica mic . La no iune de plastica mic sau forme mici în amenajarea interioareleor se referelementele imobile ale interiorului cu destina ie func ional-decorativ i în cazuri mai rare – purdecorativ . Acestea sunt seminee, havuzuri, coloane, sc ri decorate, vitralii decorative i a. Specificulutiliz rii lor const în crearea unui aspect artistic, cunoa terea stilurilor (în cazul formelor clasice),cunoa terea func ion rii lor (în cazul semineelor, havuzurilor), solu ionarea amplas rii func ionale idecorative în func ie cu cerin e de regiditate a elementelor portante ale cl dirii.

Arta decorativ . În func ie de concep ia autorului i stilul utilizat elementele de art decorativpot persista în amenajarea interioar de la propor ii mici în calitate de accente locale i pân la volumemari, ca un principiu predominant. La ele se refer : pictura i pictura mural , vitralii, sculptura,incrusta ii i elemente modelate, mozaica, piatra i lemnul cioplit, obiecte din ceramic , metal forjat,etc. Toate acestea trebuie studiate în linii generale în baza c rora trebuie s fie desenul, pictura icoloristica.


28

Design aferent. Este o no iune conven ional , utilizat pentru specificarea unor direc ii aparte aledesignului care au dezvoltare sinest toare vast , dar pot fi i elemente componente de amenajareinterioar . La ele se refer : design mobilier, desing de lumin (sau iluminatoriu), design acvatic, designvegetal. Cu toate c fiecare din aceste direc ii poate reprezinta o specialitate aparte, cunoa terea lor esteun suport considerabil pentru un specialist de valoare.

6. DOMENIUL TEHNIC

Luând în considera ie totalitatea de elemente de principiu i func ii integrate în no iunea dearhitectur , este clar c f unele cuno tin e tehnice, studuil de specialitate va fi incomplect.

1. Unele elemente ale designului interior sunt indisolubile de no iunea de rigiditate constructiv .În cazul amenaj rii interioare, întreprinse de regul dup executarea structurii constructive a cl dirii pot

apar unele elemente de amenajare (plastica mic ), care prin masa sa sunt incompatibile cucapacitatea portant a elementelor pe care vor fi amplasate. În caz de reamenajare pot fi propuse:penetrarea pere ilor i a plan eelor, lichidarea par ial a unor elemente de rigiditate a cl dirii, apari iasuprasarcinilor locale. Toate acestea deminuiaz capacitatea portant a cl dirii i necisit o conlucrarecu speciali tul de rigiditate. În cazul în care designerul nu posed cuno tin e necesare, el poate propuneutilizatorului o solu ie care va provoca deteriorarea cl dirii în condi ii de calamit i naturale (activitateseismic ) sau alte împrejur ri de impact natural sau tehnogen. În unele cazuri poate fi deminuat ideiaarhitectural a edificiului.

Pentru a nu admite incomplecitatea cuno tin elor, viitorul specialist trebuie s aib no iuneadespre elementele principale ale cl dirii, func ia lor privind sistemul de rigiditate, protec ie termic ifonic , componen a structural . Sunt necesare cuno tin e elementare privind funda ia cl dirii, structurasau pere ii portan elemente de închidere, plan ee, acoperi , sc ri.

2. La domeniul tehnic se refer i sistemul de amenazare edilitar a cl dirii.O cl dire contemporan (nemaivorbind de cea industrial ) ca un corp viu este sr puns de diverse

re ele edilitare: apeduct i canalizare, re ele termice, electrice, gaz, de colectarea centralizat a colbului,re ele curent slab (telefon, interfon, recep ia radio, semnalizare, re ele digitale ...), etc. Pentruamenajarea interioarelor care includ elemente de utilizare a dot rilor edilitare ca blocurile sanitare,buc riile, solu ionarea instal rii utilajului termic, electric, de ventilare ... sun necesare cuno tin e i înacest domenu.

3. O alt sec iune a aspectului tehnic sunt materialele utilizate. Specialistul este obligat scunoasc cel pu in trei-patru caracteristici ale produselor propuse pentru anenajarea interioar :

- aspectul exterior – spectru coloristic, factura, dimensiuni (pentru materiale cu bucata)- propriet i fizice – duritatera la uzur , impermiabilitatea, rezisten a la foc, protec ia termic etc.

- propriet i biochimice – în primul rând, acele care se refer la protec ia vie ii i s ii omului.- pre il materialului i a lucr rilor respective (aceast sec iune se va examina mai târziu)

7. DOMENIUL DE REPREZENTARE A PROIECTULUI

Evident, proiectul nu este altceva dec t o reprezentare grafic sau volumetric a solu iilorspecialistului în domeniu, propuse pentru executarea oric ror lucr ri.

Reprezentarea poate avea minim dou aspecte – grafic i volumetric (machetarea).


29

Prezentarea grafic poate fi manual (nu vom examina aici varia iile ei) i computerizat saudigital . Ca o alternativ a machet rii este grafica digital în sistem 3D.

În sistemul contemporan de predare nu s-a atins o concluzie unanim – care din cele doumetode de prezentare grafic este prioritar . Vom încerca s r spundem la aceast întrebare:

Studierea oric rei metode, i mai ales celei creative, se începe de la izvoarele ei. Prezentareagrafic nu este numai o metod de redare a concep iei sale, ea este îns i concep ia creativ . Atuncicând mâna lucreaz înpreun cu cugetul, apare procesul de crea ie. Pe m sura dezvolt rii capacit ii dea reda cu mîna cele imaginate mintal, se dezvolt i îns i imagina ia personal , posibilitatea creativ ,care la rândul s u m re te profesionalismul de prezentarea grafic a categoriilor imaginate. Aceastaeste un proces unic a elementelor creative care mu pot exista indisolubil, nu pot fi impuse sau copiate.Îns i mi carea mânii dezvolt con tiin a. Deaceia în cultura japonez se apreciaz la o valoare înaltindividualitatea caligrafului. Acela i ieroglif esprimat grafic de speciali i diferi i, cap nu numaiaspect estetic diferit, dar i un aspect informativ individual. El nu poate fi executat mecanic. (În liniigenerale se poate compara cu accentuarea diferit a cuvântului sau a propozi iei, redând astfel sensuridiferite).

ne inchipuin un specialist grafic în domeniul caracterilor (literilor), care dorind s creeze cevanou, se ocup cu decuparea cuvintelor, literlor din reviste i aranjarea lor în structura nou . El poate sob in un aspect considerabil, dar nu ceva individual, fiindc utilizeaz crea iile altora. La figurat,cam acelea i posibilit i ne prezint i sistemul digital. În cadrul lui suntem limita i de programe,metode, i îns i aspectul mecanic. Din alt punct de vedere, metoda computerizat prezint i multeavantaje, care vor fi expise mai târziu. Totu i, lucr nd în sistem digital profesionalistul progreseaz maimult ca un utilizator bun decân ca un creator talentat. i numai ob inînd posibilit i creative,dezvoltate tradi ional, nu vom fi afecta i în crea ia noastr de metoda computerizat , ob inând prin eapriorit i noi.

Ca s nu fim în ele i incorect, vom men iona c dezvoltarea creativ este posibil prin oricemetod , îns prin metoda manual tradi ional este mai simpl i mai eficient . Metoda digital esteurm torul pas în aceast direc ie. Ambele sunt nesesare viitorului specialist.

Prezentarea grafic manual . Aceast metod se bazeaz pe studierea desenului clacic (mono ipolicrom), desenului liniar i a geometriei discriptive. Se manifest prin schi area manual liber la

utarea solu iilor, executarea proiectelor-sch i executarea desenelor tehnice cu perfectare artistic ,utilizând instrumente simple din setul pictorului grafician.

Ree ind din cele expuse în capitolul „Admiterea”, studierea prezent rii grafice manuale trebuie sfie paralel : în cadrul geometriei discriptive, i în cadrul desenului artistic. În cadrul primeia, trebuie deatras aten ia la cuno tin e de prezentare frontal , în sec iune, axometrie, volum i perspectiv ,construirea umbrelor; în cadril desenului de studiat metode grafice (creion, tu i), de laviu, pensulauscat , prezentare policrom . Perfectarea capacit iilor în domeniu se ob ine prin executarea o dat îndou s pt mâni a proiectelor sch de scurt durat (minim 2 ore) i executarea proiectelor de simestru.

Prezentarea grafic digital . Aceast metod cere resurse mari materiale în procurarea tehniciicomputerizate i a programelor. Evident, ele trebuie s fie prezentate de institu ie de înv mânt. Pentruspecialistul în domeniul designului interior este de dorit de a cunoa te urm toarele programe: WordExcel, care este un program textual, programe grafice Autocad sau Arhicad, programe de solu ionarevolumetric 3DMAX i Sketcuup i programul de redactare coloristic Adobe Photoshope. Toateprogramele cu execp ia Word Excel si Adobe Photoshope con in elemente posibile în celelalteprograme, dar unele posibilit i sunt mai eficiente anume cu utilizarea lor concret . De exemplu, înprogramul Sketcuup executarea desenului tehnic este bazat ini ial pe principiu volumetric.

Machetarea. Macheta este cea mai informativ metod de redare în componen a esen ialdeplin a solu iei proiectului. Ea include toate elementele de percep ie: spa ial-volumetric, coloristic,conceptual. Deaceia metoda machet rii este cea mai acceptabil pentru familiarizarea comandatarului,


30

pentru care desenul tehnic este slab informativ. Pentru proiectant este de valoare i metoda de c utare aformei prin machetarea de lucru – modelarea. Macheta se execut din materiale dure – hârtie, carton,plastic ... într-o scar liber , compatibil cu posibilitatea de lucru i examinare. În ea se eviden iaz maiclar neajunsurile solu iei de proiect i particularit iile posibile de corectare. Unicul neajuns al macheteieste masivitatea ei i necisitatea unui volum mare de lucru manual mig los.

O bun alternativ a machet rii este prezentarea grafic în sistemul 3D. Cea mai simplprezentare volumetric poate fi ob inut cu utilizarea programului 3DMAX, cea mai detaliat i maiinformativ – prin intermediul programului Sketcuup, care d posibilitatea de examinare a volumului înorice sec iune posibil .

8. DOMENIUL DE MANAGEMENT I RELA II SOCIO-CULTURALE

Un specialist de valoare nu poate lucra f rela ii directe între comandatar (sau beneficiar) iproiectant. Spre deosebire de proiectarea arhitectural , proiectarea în domeniul designului interior seexecut de un num r redus de speciali ti. Acest fapt impune deseori situa ia în care i menegerul iproiectantul sunt reprezenta i prin una i aceia i persoan . Deci, viitorul specialist trebuie s fie apt i înaceast direc ie de activitate.

Pentru a duce tratative, a convinge utilizatorul privind valoarea i necisitatea celor propuse, secere un bagaj suficient de cuno tin e i posibilit i. Este o sec iune a rela iilor numite menegement,esen ialul c rora este prezentat în programul specializat de studii i nu este pus de noi în discu ie. Vomexamina pe scurt aici doar baza unor elemente de rela ii, care dup p rerea noastr trebuie suplimentatla programul de studii la specialitatea de design interior. În acelea i ri baltice pentru specialitateamen ionat menegementului i se acord o aten ie deosebit de mare.

Temelia rela iilor de orice caracter este totalitatea de norme etice i estetice. Nu se tie din ceconsiderente aceste cuno tin e, indisolubile no iunii de om cult, nu se predau nici în colile medii, niciîn majoritatea institu iilor de înv mânt superior. Este strict necesar de a include acest obiect înprogramul de studii pentru speciali tii care vor avea rela ii vaste de diferite jenuri: culturale,psihologice, organizatorice, financiare. Este cazul s men ion m c estetica este i partea component aspecialit ii examinate.

Al doilea element necesar se afl în sec iunea de formare a pre urilor. Nu este vorba de setul dedocumente privind rela ii contractuale între beneficiar i proiectant, cu toate c , i acest element nutrebuie ratat.

Componen a proiectului care include i devizul de cheltueli, este mult mai solicitat de beneficiardecât acela i proiect f evaluartea costului materialelor i a lucr rilor propuse. Este un element poatepu in compatibil cu no iunea de crea ie, dar necesar în condi ia rela iilor de pia . Examinând tema înlinii generale, în aceast privin sunt necesare urm toarele cuno tin e:

Cunoa terea pre urilor tuturor materialelor propuse în proiectCunoa terea firmelor care produc sau livreaz materiale men ionate i a pre urilorcomparabile ale acestora, inclusiv cu regii de transport.Cunoa terea calit ii comparabile a materialelor, produse de diferite firmePosedarea informa iei privind calitatea ecolgic a materialelor, certificarea utiliz rii lor înregiunea proiect rii, sau existen a certificatului de conformitate.Cunoa terea costului lucr rilor propuseCunoa terea firmelor care presteaz aceste licr ri.


31

Cunoa terea pre urilor comparabile a firmelor cu activitate similar i a calit ii lucr riloracestora.

Activitatea permanent privind colectarea informa iei referitor la utilajul i materiale noi, ap rutepe pia , tehnologii contemporane în domeniul practicat.

9. PROCESUL DE PREDARE

Totalitatea elementelor ale procesului de predare i intercalarea lor este tema unei lucr ri aparte,vaste dup con inut i expise detaliat în func ie de timpul duratei de studii. Aici ne vom m rgini doar laaceia ce prive te consecutivitatea celor predate.

Metoda familiariz rii succesive. Examinarea acestei metode se execut în dou sec iuni:consecutivitatea pred rii obiectelor de studiu i consecutivitatea temelor în fiecare obiect.Nerespectarea cosicutivit ii aduce la minorarea insu irii informative i a dezvolt rii poten ialuluicreativ. Aici este necesar o generalizare.

Se propun urm roarele discipline de profil:1. Istoria artei.Istoria arhitecturii. Stiluri arhitecturale2. Desenul3. Sculptura4. Geometria discriptiv5. Proiectarea - designul i ecologia interiorului6. Proiectarea - plastica mic7. Elementle constructive ale cl dirilor8. Materiale constructive i de finisare9. Amenajarea tehnico-edilitar10. Informatica11. Etica i estetic12. Management i rela ii

Necisitatea lor a fost expus în linii generale în capitolul „Elementele programului de studii”. Lapredarea disciplinilor men ionate trebuie de inut cont de faptul, c insuficien a informativ i avolumului de lucru necesare studentului este malefic la fel, ca i abuzul celor predate. Este binecunoscut tendin a profesorilor de a aprecia tema predat de ei ca cea mai important , cu cerin e majorerespective privind cunoa terea ei i executarea lucr rilor practice. Fiind în principiu o tendin pozitiv ,atunci când apare necesitatea de încadrare în timpul rezervat pentru studi, ea poate provocadezechilibrarea procesului general de predare i a posibilit iilor de percepere a studentului.

Motivând de cele expuse, vom încerca în linii generale s prezent m structura de volum iconsicutivitate a disciplinilor de profil. La detalierea lor în cadrul programului analitic, este binevenitcompletarea i modificarea posibil a pozi iilor respective. De asemenea trebuie de atras aten ia lafamiliarizarea i îndrumarea studentrului în domeniul lucrului sinest tor, care va fi executat în afaraorelor conferin iale.

În primul an de studii sunt necesare a a discipline ca Istoria artei, arhitecturii, stiluriarhitecturale; Desenul; Geometria discriptiv ; Compozi ia; Bazele proiect rii.


32

La istoria artei studen ii fac cuno tin cu totalitatea de arte plastice i posibilitatea utiliz rii lorîn structura designului interior.

La istoria arhitecturii i stiluri arhitecturale, aten ia primordial se acord arhitecturii i stilurilorclasice, care reprezint o baz optim pentru studierea no iunilor de modul, propor ionalitate, ritmicetc. Mai detaliat trebuie studiat esen a stilurilor arhitecturale, care pot fi divizate în antice, clasice,europene, orientale i contemporane. Ca un element suplimentar trebuie examinat posibilitateaintercal rii între stiluri – eclecticii i a coeczisten ei elementelor stilistice concrete cu elemente de utilajedilitar, produse de industrie.

Desenul. Aten ia principal se acord desenului cu creionul – desenului clasic – începând de laforme geometrice simple, trecând la elemente de plastic arhitectural i sculptural i desenul dinnatur . La desenul din natur tema prioritar este reprezentarea construc iilor arhitecturale.

Geometreia discriptiv trebuie anticipat cu geometria euclidian i elemente de desen liniar, înspecial cu construirea formelor geometrice, executarea sec iunilor, i a axonometriei. Îns i geometriadiscriptiv poate fi limitat la studierea intersec iilor elementelor volumetrice i, neap rat, la metode deconstruite a perspectivei. Ca element de studiere sinest toare poate fi metoda construirii umbrelor.

Compozi ia. În esen , compozi ia poate fi tratat ca predicisorul bazelor proiect rii. Ea includesubstratul estetic i no iuni de formare a armoniei compozi ionale planimetrice, volumetrice icoloristice. Se studiaz caracteristica compozi ional a elementelor separate, a ansamblului de elementei a amplas rii lor în cadrul structural planimetric sau volumetric.

Bazele proiect rii. Se studiaz cerin ele de prezentare grafic , executarea releveelor, elementesimple de modificare a structurilor spa iale, coloristica i propor ionalitatea, elemente de interior isus inerea cuno tin elor prin redare grafic i machetare.

La anul doi de studii se solicit predarea disciplinilor: desenul, proiectarea, plastica mic ,elemente constructive, informatic , etica i estetica.

Desenul. Aten ia se transfer de la desenul monocrom la desen-pictur , în special pictura mono ipolicrom cu acuarele. În cadrul studiilor de desen pot fi incluse primele no iuni de vitraliu i sculptur .

Proiectarea. Cerin ele de proiectare devin mai apropiate de domeniul specialit ii i treptatdirijaz studentul spre sfera amenaj rilor interioare. Aici, în cadrul profesional, este cazul de atrasaten ia la consecutivitatea pred rii:

Pentru studen ii care urmeaz studiile la specialitatea design interior, cea mai util metod defemiliarizare la factorii de baz a amenaj rii func ional-estetice a interioarelor, este studiereaparticularit iilor func ionale i a direc iilor de preferin privind organizarea spa iului locuibil.

La aceasta contribuie un ir întreg de premise, i anume:1. Spa iul locativ este cel mai cunoscut oric rei persoane ca o parte indisolubil a

concep iei vitale umane. Tendin a fireasc spre optimizarea func ional i estetic a spa iului locuibilne este inerent i prin studierea respectiv , poate fi transformat într-o specializare de valoare aindividuului în acest domeniu. Din acest motiv, bazele gesignului interior pot fi mai u or conceputeîncepând cu concep ia forma iunii locative.

2. Structura spa iului locativ i tendin a social de extindere a posibilit iilor luifunc ionale, include în sine multe elemente caracteristice organiz rii interioare a cl dirilor iconstruc iilor de alt destina ia func ional . Astfel, acumulând experien a în elaborarea interioarelorlocuin elor, este mai simplu de cuprins specificul tendin elor prioritare de amenajare a iterioarelor dedestinas ie nelocuibil . La acestea fac parte gr dini ele de copii, institu iile de înv mânt, cl dirile dedestina ie social i administrativ , i toate cele lalte în care factorul de baz a destina iei spa iuluiinterior este omul. La o exep ie din aceast categorie se refer designul interioarelor industriale, dictatde procesul tehnologic a utilajului i a specificului de producere.


33

3. Studierea spa iului locativ din punct de vedere a posibilit iilor de adaptarea lui optimalla interesele vitale ale omului d posibilitatea de a urm ri dezvoltarea în cadrul bazei ini iale aposibilit iilor func ionale ale stucturii locative în interac iunea ei cu calit iile estetice.

Procesul de proiectare în acest domeniu se începe de la locuin a personal a fiec rui student. Sestudiaz detaliat tehnica machet rii.

Plastica mic . No iunea de plastica mic , sau forme mici, include totalitatea de elementevolumetrice decorative sau decorativ-func ionale ale interiorului care nu ader la structuri constructivesau la amenajarea mobilier . La asest grup se refer a a elemente ca semineu, havuz, barierele deprotec ie a sc rilor, elemente volumetrice ale tavanelor decorative, sculpturi, basoreliefe etc. În cazul dedestina ie func ional-decorativ a acestora, concomitent cu variet iile artistice se studia i structuralor func ional .

Elemente constructive. Pentru posibilitatea de implicare profesional în structura volumetric acl dirii, specialistului în design sunt necesare cuno tin e privind structura constructiv a edificiului i aelementelor lui componente. În sec iunea nominalizat se atrage aten ia deosebit la elementeleportante, de protec ie termic , fonic i hidrofug i la parametri posibili de modificare a acestora.

Informatic . La studierea acestei discipline trebuie de inut cont de unele circumstan e sociale:majoritatea suden ilor din localit iile rurale nu posed no iuni ini iale în acest domeniu de cuno tin e.Organizarea ciclului într-un grup comun cu posesorii de cuno tin e teoretice i practice în utilizareacomputerului nu va fi efectiv . Se solicit predarea separat prin divizarea grupului pentru ambelecategorii de studen ii, sau organizarea ciclului de cursuri ini iale. Pentru începutul studierei se propunprogramele Word Excel i Autocad.

Etica i estetica. În principiu, cu predarea eticii trebuie de început orice ciclu le studii, i mai ales,de studii superioare. Dar, inând cont de faptul c primul an de studii este rezervat în specialdisciplinelor de ordin general, predarea eticii i esteticii poate fi acceptat ca exep ie din anul doi. Suntdou no iuni strâns îmbinate i uneori idivizabile, dar totu familiarizarea cuno tin e se începe cupredominarea no iunilor etice. Pe parcurs, cu acumularea cuno tin elor în domeniul artei, se intensificaten ia la categorii estetice, fiind nu numai sociale, dar i profesionale.

La anul trei de studii se solicit predarea disciplinilor: designul, ecologia interiorului, materialeconstructive, aprovizionare edilitar , informatic , menegementul.

Designul. Se studiaz desidnul interior a cl dirilor sociale cu executarea lucr rilor de simesrtu,metodele i specificul de argumentare a solu iilor propuse, elaborarea borderourilor de consum i depre . Paralel cu aceasta, se studiaz elementele alternative ale designului interior, i anume: designulmobilier, designul vegetal, designul acvativ i de lumin . Se sus ine la valori înalte orice inten ie astuden ilor privind dep irea celor predate, intercalarea elementelor cunoscute i propunerea solu iilororiginale.

Ecologia interiorului. Se studiaz ca partea component a designului interior privind totalitateade de condi ii necesare pentru comfortul vital i protec ia vie ei în spa iul cl dirilor. Include studiereaac iunilor pozitive i de impact asupra cl dirilor, provenen a acestora, cerin ele ecologice necesareomului, inclusiv condi iile sanitare în func ie de particularit iile de amenajare a spa iului interior.

Materiale constructive. Se studiaz totalitatea de materiale i elemente utilizabile pentruamenajarea interioar , inclusiv: domeniul de utilizare, aspectul exterior structural i coloristic,propriet i fizico-mecanice i biochimice, durata de esploatare i specificul proceselor de montare-finisare.

Aprovizionare edilitar . Familiarizarea se limiteaz la re elele de aprovizionare edilitar icomunica iile ingenere ti în interiorul cl dirii, inclusiv cu elementele utilajului lor aferent. În calitate de


34

utilaj se specific utilajul pentru grupul sanitar, pentru buc rii, pentru înc lzire i ventilare.Necisitatea acestor cuno tin e este expus mai sus.

Informatic . Se perfec ioneaz cuno tin ele de utilizare a programelor grafice, studiereaprogramelor suplimentare, executarea deseneloer tehnice în formatul 3D. Un element important înaceast sec iune care trebuie inclus în studiu de ordin organizatoric, îl constituie accesibialitaeastuden ilor la utilajul computerizat.

Managementul. Necisitatea cuno tin elor de management pentru un specialist practic nu estediscutabil . R mâne de precizat specificul i volumul cuno tin elor necesare.

tiin a. Este un ciclu redus de studii pentru orientarea studen ilor în sec iunea cercet rilortiin ifice în domeniu. Se presupune c raportul procentual al celor capabili i cointeresa i de a a

activitate nu va fi mare, dar totu i no iunea de crea ie tiin ific nu trebuie ratat . Este posibil iincluderea elementelor tiin ifice în componen a lucr rii de licen . În acest caz, persoanelecointeresate vor prelungi studierea respectiv la anul IV, posibil sinest tor.

Anul patru de studii. Anul patru este final i solicit o planificae mig loas . Se propunurm toarele: În primul simestru se studiaz designul interior, informatica (sau lucrul la computor) imanagementul. Aten ia primordial i volumul maxim de ore se acord designului interior. Laînceputul anului de studii se stabile te tema lucr rii de simestru, identic cu tema lucr rii de licen .Tema se alege la propunerea catedrei sau în baza solicit rilor studentului conform cerin elor stabiliteini ial i argumentate de stdent. Volumul lucr rii de simestru include toate compartimentele necesareproiectului de design interior cu excep ia execut rii machetei. Dup sesiunea de iarn , se finalizeazstudiul oric ror disciplini i timpul se rezerveaz excusiv execut rii lucr rii de licen .

Sus inerea tezei de licen . Toate elementele componente ale procesului i metodelor deperfectare i sus inere a tezei de licen vor fi expuse în „Ghidul privind elaborarea i sus inereaproiectelor de licen la design interior”.

10. CONCLUZII

Lucrarea propus reprezint o concep ie a programului de studii la specialitatea design interior.Pentru elaborarea unui program activ complex se solicit o detalizare minu ioas a celor expuse cucomplet ri sau modific ri în baza obiec iilor i propunerilor ai colegilor de breasl .

Multe elemente au r mas înc în afara razei de aten ie. La ele se refer : Metoda de evaluare lenta cuno tin elor pe simestre, studiul comparativ privind volumul de lucr ri teoretice, practice isinest toare, problema de aprovizionare a suden ilor cu materiale i utilaj, problema spa iuluipersonal în cadrul institu iei, sistemul de familiarizare a studen ilor cu cerin ele necesare pentruconfirmarea cuno tin elor primite etc.

Sper m, c o lucrare aparte va include i aceste componente.


35


1. Veaceslav Perju, Doctor habilitat. Recomand ri privind elaborarea i perfectarea tezelor de liceni master. ULIM, Chi in u 2009.

2. Ghid privind elaborarea i sus inerea proiectelor de licen . ULIM, Chi in u 20103. Rejep V. Progran analitic la disciplina Design interior; ULIM 20094. Rejep V, Progran analitic la disciplina Bazele constructive de creere a formei, ULIM 20105. Rejep V, Progran analitic la disciplina Tehnologia constructiv , ULIM 20106. Rejep V, Progran analitic la disciplina Ecologia interiorului, ULIM 2010

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	vuongnhi
View:	219 times
Download:	1 times

ELEMENTE DE AUTOMATIZARE ÎN CADRUL PROIECT …ulim.md/digilib/assets/files/Reviste/Partea_1.pdf ·...

Documents