14 SfAntulIgnatie Brianceaninov tot atdt de neinfeles ca gi moartea. in timpul lui sufletulseodihnegte,uitAndcelemaicumplite dureri gi nenorociri pdmAntegti, sub forma veg- niceisaleodihne;iartrupul!...dacdelsescoald din somn, neaPdrat va invia 9i din morfi' A spus mareleAgathon:,,Fdrdatenfiasporitdfalildesine estecu neputinld sd sporegti in virtute"e. Amin. Dsspnn RucicruNEA r,\ LUI TISUS IN GENERAL Partea r Ucenicul; Toli fralii din mdndstirese pot inde- letnici cu Rugdciunea lui Iisus? Starefullo; Nu numai cd pot, dar gi trebuie. La tunderea tr monahism, cdnd noului cdlugdrit i se incredinfeazd metaniile, numite totodatd gi sa- bieduhoaniceascd, i se cere si se roage neincetat, zi gi noapte cu Rugdciunealui Iisus11. Prin urmare, deprindereacu Rugdciunea lui Iisus esteun legd- mAnt al monahului. 9i implinirea legdmAntului esteo obligatie de carenu te poti dezice. Mi-au spus nigte monahi bdtrAnicd,incd de la inceputul veacului acestuia, in pustia Sarovului gi, Pesemne, gi in alte mdndstiri rusegti bineorAnduite, 10 Starel = (rus. stdrec, vsl. starici, starica = bdtrAru cdlugdr in vArstd); cilugdr sau cdlugdrifd,, conducdtor al unei mdnis- tiri, staroste, egumen.(n. ed.) 1r Predosloaia schimonahului Vasile deIa Poiana Mdrului la capitolele fericitului Filotei Sinaitul. Viala gi scrierile starelului moldoo e an P aisie V elicikoa ski,Edigia Schitutui Optina, Mosco- va,7842. e Patericul egiPtean. >_-
Transcript
14 SfAntul Ignatie Brianceaninov
tot atdt de neinfeles ca gi moartea. in timpul lui
suf letu lseodihnegte,u i tAndcelemaicumpl i tedureri gi nenorociri pdmAntegti, sub forma veg-
n ice isa leod ihne; ia r t rupu l ! . . .dacde lsescoa lddin somn, neaPdrat va invia 9i din morfi' A spus
mareleAgathon:,,Fdrdatenfiasporitdfal i ldesineeste cu neputinld sd sporegti in virtute"e. Amin.
Dsspnn RucicruNEAr , \
LUI TISUS IN GENERAL
Partea r
Ucenicul; Toli fralii din mdndstire se pot inde-letnici cu Rugdciunea lui Iisus?
Starefullo; Nu numai cd pot, dar gi trebuie. Latunderea tr monahism, cdnd noului cdlugdrit ise incredinfeazd metaniile, numite totodatd gi sa-bie duhoaniceascd, i se cere si se roage neincetat, zigi noapte cu Rugdciunea lui Iisus11. Prin urmare,deprinderea cu Rugdciunea lui Iisus este un legd-mAnt al monahului. 9i implinirea legdmAntuluieste o obligatie de care nu te poti dezice.
Mi-au spus nigte monahi bdtrAni cd, incd de lainceputul veacului acestuia, in pustia Sarovului gi,
Pesemne, gi in alte mdndstiri rusegti bineorAnduite,
10 Starel = (rus. stdrec, vsl. starici, starica = bdtrAru cdlugdrin vArstd); cilugdr sau cdlugdrifd,, conducdtor al unei mdnis-tiri, staroste, egumen. (n. ed.)
1r Predosloaia schimonahului Vasile de Ia Poiana Mdrului lacapitolele fericitului Filotei Sinaitul. Viala gi scrierile stareluluimoldoo e an P aisie V elicikoa ski, Edigia Schitutui Optina, Mosco-va,7842.
e Patericul egiPtean.
>_-
171,6 SfAntul lgnatie Brianceaninov
oricine intra fur mdndstire, neaperat era invdfat Ru-
gdciunea lui lisus. Fericitul stare! Serafim, care s-a
nevoit ir aceasti pustie gi a atins marea izbAndd
in rugdciune, neincetat ii sfdtuia pe tofi cdlugdrii
sd viefuiascd cu luare-aminte gi sd se indeletniceas-
cd cu Rugdciunea lui Iisus12. Odatd l-a vizitat untAndr, ce terminase cursul invdfdturii la seminarul
duhovnicesc Ai i-a destdinuit starelului intenfia sade a intra fir monahism. Stareful i-a dat tAndrului
sfaturi mAntuitoare de suflet, printre care gi acelade a invdfa Rugdciunea lui Iisus. Vorbind despreea, stareful a addugat: ,,Numai rugiciunea de su-
prafaldnu este de ajuns. DumnezetJ ascultd minteagi de aceea monahii care nu unesc rugdciunea desuprafafd cu cea dinlduntru, nu sunt monahi"13.
Definifia e foarte corectd! Monah inseamne in-singurat: cine nu s-a retras in sine insugi, acela trcdnu este insingurat, acela incd nu este monah, chiardacd ar trdi fir cea mai retrasd mdndstire. Minteanevoitorului, care nu s-a retras gi nu s-a inchis fur
12 Sf6ntul Serafim de Sarov, inadtdtura 32, Moscova,18M. Stareful Serafim s-a ndscut in anul 1759, a intrat in ob-gtea schitului din Sarov in anul 1778 gi a murit in anul 1833la 2 ianuarie.
13 Informafia aceasta este primitd de la insdgi persoanasfetuiti, .astdzi arhimandritul Nikon, egumenul mdnistiriiSfdntului Gheorghe din Balaklav (anul 1866). (nota alcdtui-torului)
Starea corecti a duhului
sine, se afle negregit in mijlocul vorbelor degarte gial rdzmerifei provocate de nenumdratele gAndurice au intotdeauna cale liberi spre ea gi aga, ca unbolnav, fdrd, nicio nevoie gi niciun folos, rdtdcegtein chip primejdios prin lume. Retragerea omuluifir sine nu se poate face altfel decAt cu ajutorul ru-giciunii atente, gi mai ales cu ajutorul rugdciuniiatente a lui Iisus.
lJcenicul: Pdrerea stareplui Serafim mi se pareprea durd.
Stareful; Ea este aga doar daci o privegti lasuprafafd; este aga doar faf6, de infelegerea insu-ficientd a marilor comori duhovnicegti, ascunse incregtinism. Fericitul Serafim nu a rostit propria sapdrere, a rostit pdrerea care apartine, in general,Sfinfilor Pdrinfi, care aparfine Bisericii Ortodoxe.Sptnu SfAntul Isihie al lerusalimului: ,,Cel ce s-alepddat de lucruri, de pildd: de femeie, de banigi de cele asemenea, a fdcut monah pe omul dinafard, dar incd nu gi pe cel dinlduntru. Dar cel ces-a lepddat gi de infelesurile pdtimage ale acestora,l-a fdcut gi pe cel dinlduntru, care este mintea. peomul din afard ugor il face cineva monah, numais{ vrea; dar se cere multd luptd pentru a face peomul dinlduntru monah. Cine s-a izbdvit, astfel, inneamul acesta cu totul de infelesurile pdtimage gis-a invrednicit pentru totdeauna de rugdciunea cu-
1918 Sfhntul Ignatie Brianceaninov
rate gi nemateriald, ceea ce este semnul monahuluidinlduntnr?"la
Cuviosul Agathon, monah al Schitului Egp-teary fiind intrebat care este mai importantd, nevo-infa trupeascd sau nevoinfa lduntricd, a rdspuns:,,Omul este asemenea unui pom; deci ostenealatrupeascd este frunza, iar pdzirea celor dinldun-tru este roada. $i fiindcd, dupd ceea ce este scris:<<tot pomul care nu face roadd bund, se taie gi in focse Erruncdrr", se spune ci pentru roadd este toatdosArdia noastrd, adicd pentru pdzirea minfii. Dareste nevoie gi de acoperdmantul gi podoaba cea defrunze, care sunt ostenelile cele trupegti',16.
,,Minunat", exclamd fericitul Nichifor Atho-nitul, pomenind cuvintele cuviosului Agathon inlucrarea sa despre nevoinfa duhovniceascd, ,,cumacest sfant a invdfat pre tofi cei ce nu au pazamin-fii, gi se laudd cu singurd practica faptelor bune,zicdnd: tot pomul, nefdcAnd roadd, adicd pdzireamintii, se taie gi in foc se aruncd. infricogatd estehotdrAr ea ta, Pdrinte!"17
la sfdntul Isihie Ierusalimneanul, Cuailnt despre trezaie,cap.70.
75 Luca3,9.16 Patericul egiptean17 Nichifor cel din singurdtate, cuafrnt pentru trezaie gi
aceleiagi nevoinfe sufletegti, sub feluritele ei as-
pecte. Nevoinfa sufleteascd se preface, la vremea
ei, ilr duhovniceascd. Nevoinfa duhovniceascl
este tot sufleteascd, dar umbritd deja de harul
lui Dumnezeu. Aceastd nevoinfd sufleteascl sauduhovniceascd Pdrinfii o definesc astfel: ,,Luareaaminte a inimii este linigtirea cea nefurcetatd des-pre tot gAndul, intru care pre Hristos Iisus, preFiuI lui Dumnezeu gi Dumnezeu, nelipsit numaipre Ddnsul rdsuflAndu-L gi chemAndu-L, gi cubdrbdlie impreund cu El impotriva vrdjmagilorostdgindu-se; gi singur Lui se mdrturisegte, Celuice are putere a ierta pdcatele"le.}dai simplu spus,prin lucrarea l5untricd, lucrarea minti| a sufletu-lui, rugdciunea mintii, trezvie, pdzirea gi suprave-gherea minfii, atenfie se denumegte unul gi acelagilucru: deprinderea atentd, cu evlavie a Rugdciuniilui Iisus. Fericitul Nichifor Athonitul a asemdnataceste denumiri cu cele date unei porfiuni tdiatedin pdine, care, potrivit felului ei de d fr, poate fi
18 Trezvie = (din vsl. tiezail, trdzaenrTe) Stare de limpezi-me a minfii, de vioiciune, de agerime; curdfenie sufleteascd.(n. ed.)
'
SfAntul Isihie Ierusalimneanul, op. cit.,cap. 5.
>-
20 Sfhntul lgnatie Brianceaninov
numitd gi bucatd, gi felie, gi imbucdtur520. Dum-
nezeiasca Scripturd a Vechiului Testament porun-
cegte: ,,Pdzegte-fi inima mai mult decAt orice, cdcidin ea fAgnegte viata"2l. ,,Pdzegte-te sd nu intre ininima ta gAndul nelegiui{'n.
Supravegherea inimii gi curdfirea ei sunt po-runcite mai ales de Noul Testament, spre ele suntindreptate toate poruncile Domnului. ,,CurXfd in-tei" ,spune Domnul, ,,partea dinduntru a paharuluigi a blidului, ca sd fie curatd gi cea din afar6"B. Vasedin sticld subgire gi lut obignuit i-a numit Domnulaici pe oameni. ,,Ceea ce iese din om, aceea spurcdpe om. Cdci dinduntru, din inima omului, ies cuge-tele cele rele, desfrdndrile, hofiile, uciderile, adul-terul, ldcomiile, vicleniile, ingeldciunea, nerugina-rea, ochiul pizmag, hula, trufia, ugurdtatea. Toateaceste rele ies dinduntru gi spurcd pe om"24.
Sfdntul Varsanufie cel Mare spune: ,,Dacd lu-crarea lduntricd nu ajutd, dupd Dumnezert, omu-lui, in zadar se ostenesc in cele din afare'25.
m Fericitul Nichifor Athonitul, in F ilo cali a, v ol. Y II, Cap e -tele Sfkntului Nichifor din singurdtate.
rusalimneanul, op. cit., cap. 2.ts Matei 23,26.2a Marcu 7,20-23.5 SfAnful Varsanufie cel Mare, inFilocalia, vol. XI.
Starea corecti a duhului 21
Sfantul Isaac Sirul tnvafi gi el: ,,Cel ce nu are
lucrare sufleteascd, e lipsit de darurile (harismele26)
duhormic e1tr"o. in alt cuvAnt, acest mare indrumd-
tor al ascetismului cregtin explicd: ,,Ostenelile tru-
pegti ferd, cur5lia minlii sunt ca un pAntece sterp 9ica nigte fAfe uscate. Cdci, spune SfAntul, nu se pot
apropia de cunogtinfa lui Dumnezerr"E.SfAntul Isihie al Ierusalimului susflne: ,,Cel ce
nu are rugdciune curatd de gdnduri, armd nu are la
rdzboi. $i md refer la rugdciunea care de-a Pururease lucre azd., iri cele mai ascunse locuri ale sufletu-lui; ca prin chemarea lui Iisus Hristos, luptdtorulce luptd intru ascuns sd fie bdtut gi sd se ardd"2e.
,,Este cu neputinfd sd ne curdfim inima deturfelegerile pdtimage gi sd gonim pe vrdjmagii ceigAnditori din ea fdrd deasa chemare a Numelui luilisus Hristos"s.
,,Aga cum este cu neputinfd in aceastd via-
!d de acum sd trdim fdrd sd rndncdm gi sd bem,
e Harisma = (gr. khnrisma, fu. chnrisme, delu gr. lnis =
\ar, grafie) dar deosebit de la Dumnezeu. Harismele suntdate Prin Duhul SfAnt atAt Bisericii, cdt gi unor oameni cuviatit deosebitit, inchinati lui Dumnezeu. (n. ed.)
minlii gi curdlirea inimii, care este gi se numegte
trezvie, in ceva duhovnicesc Ai pldcut lui Dumne-
zeu sd se transforme sau sd scape de pdcatul cel
gAnditor, chiar dacd se strdduie cineva, de frica
chinurilor vegnice, sd nu pdcdtuiascd vreodatd cu
lucrul"31.
,,Deci, dacd vrei cu adevdrat sd imbraci gAn-
durile cu rugine, gi sd te linigtegti cu dragoste, gi sd
te trezegti cu inima ugoard, rugdciunea lui Iisus sd
se lipeascd de suflarea ta, gi vei vedea peste pufine
zile c6, se va indeplini acest 1ucru"32.
,,Nu se va migca corabia fdrd, ape; gi paza min-
fii nicidecum nu va cregte fdrl trezvie, impreund
cu smerenia gi cu rugdciunea nefircetatd a lui Iisus
Hristos"33.
,,Dacd, vrei sd nu fii monah bun numai la ex-
terior, ingdduitor gi unit totdeauna cu DumnezelJ,
ci sd fii intr-adevdr gi de fapt ogd, ingrijegte-te cu
toatd puterea de virtutea atenfiei, care este paza gi
observarea mintii, o dulceafd desivdrgitd a inimii,
o linigte fdrd ndluciri, o stare fericitd a sufletului,
lucru care nu se gdsegte la mulli oameni"il.
Starea corecti a duhului 23
,,Monah adevdrat este cel care a dobdndit tre-
zvie; iar trezvie adevdratd a dobdndit cel ce este
monah in inime"3s. Aceastd inv5ldturd a Sfinfilor
Pfuinti are, ca o clddire, o piatrd de temelie: invdfd-
tura Domnului lnsugi. ,,Adevdrafii inchindtori", a
binevestit Domnul, ,,se vor inchina Tatdlui in duh
gi in adevir, cd gi Tatdl astfel de itrchindtori igi do-
regte. Duh est€ Dumnezeu gi cei ce I se inchind tre-
buie sd i se inchine in duh gi in adevdr"s.
Mi-aduc aminte cI unii mireni evlaviogi,contemporani tinerelii mele, chiar gi dintre no-bilii care duceau o viafd foarte simpld, se inde-letniceau cu Rugdciunea lui Iisus. Acest scurnpobicei, acum, .cdnd cregtinismul gi monahismulau sl5bit, aproape s-a pierdut. Rugdciunea cu nu-mele Domnului Iisus Hristos cere o viafd atentd,morald, cere renuntarea la patimi, iar noud ne-audevenit necesare imprdgtierea, cunogtinfele vas-t€, satisfacerea numeroaselor noastre pofte, bine-fdcdtorii gi binefdcdtoarele, iar ,,Iisus s-a dat la o
Patte"sz 'Ucenicul: Urmarea celor spuse nu va fi, oare,
concluzia cd, f5rd deprinderea cu Rugdciunea luiIisus, nu se dobdndegte mdntuirea?
Stareful: Pdrinfii nu spun asta. Dimpotrivd,Sfantul Nil Sorski, fdcdnd referire la Sfantul Muce-nic Petru DamaschirL afirmd cd mulfi, neajungandla despdtimire, s-au ilrvrednicit a primi iertareapdcatelor gi mAntuireas. Sfantul Isihie, spunAnd cdfere ftezvie nu este cu putinfd a fugi de pdcattn ghn-dui, i-a numit fericifi gi pe cei care se furfrAneazd, dela pdcatut cu fapta. El i-a numit pe ei ,,silitori ai lm-pdrdfiei Cerurilor"3e. Iar ajungerea la despdtimire,la sfinlenie sau, ceea ce este tofuna, la desdvArgireacreEtind, fdrd dobAndirea rugdciunii mintii nu estecu putintd, cu aceasta sunt de acord tofi Perinfii.
Scopul vieluirii monahale consti nu numaiin dobdndirea mAntuirii, ci, mai cu seam5, in do-bdndirea desdvArgirii cregtine. Scopul acesta estepredeterminat de Domnul: ,,Dacd voiegti sd fii de-sdvdrgit" , a sptts Domnul, ,,du-te, vinde averea ta,dd-o sdracilor [...J gi apoi, ludnd crucea, vino gi ur-meazd, Mie"{.
Pdrinfii/ comparAnd osteneala rugdciunii, incare este chemat numele Domnului Iisus, cu cele-lalte osteneli cdlugiregti, spun urmdtoarele: ,,Degi
38 Sfantul Nil Sorski, Predosloaie la predanie sau Tipiculpentru aiala asceticd, Cuaintul l.
s SfAntul Isihie Ierusalimneanul, op. cit., cap.11O con-fruntare cu cap. L09.
& Matei 79,2'1,. Marcu 10,2'l.,.
Starea corecti a duhului 25
existd gi alte cdi gi feluri de viefuire sau, dacd vrei
sd le numegti aga, bune lucrdri care conduc la man-
tuire gi o ddruiesc celor ce se indeletnicesc cu ele;
degi existd osteneli gi deprinderi, care te duc la sta-
rea de rob gi atgat,cum 9i MAntuitorul a spus: oln
casa Tatdlui Meu multe locaguri sunt,,41, totugi ca-
lea rugdciunii minfii e calea impdrdteascd, aleasd.
Ea este cu atAt mai inaltd gi mai frumoasd decAt
toate celelalte osteneli pe cdt este sufletul mai mi-
nunat decAt trupul, ea ridicd din pdmdnt gi cenugd
la starea de fiu al lui Dumnezeu"42.Llcenicul: Orientarea monahismului actual, in
care deprinderea cu Rugdciunea lui Iisus se intAl-negte foarte rar, poate fi pentru mine o scuzd 9i ojustificare dacd nu md voi indeletnici cu ea?
Stareful: Datoria rdmAne datorie, gi obligafiaobligafie, chiar dacd numdrul celor ce nu le indepli-nesc s-a inmultit mai mult. LegdmAntul este rostitde tofi. Nici mullimea celor ce incalcd legdmAntul,nici obiceiul incdlcdrii nu dau legalitate acestei in=cdlcdri. Mic[ este turma, cireia Tatdl Ceresc a bine-voit sd-i dea impdrdfiun'. lntotdeauna calea strdmtdare pufini cdldtori, iar cea largd, mulgi#.
_:___ar loan14,Z.e Sfinlii Calist 9i Ignatie Xantopol, 1n F ilocalia, v ol. Vru.I LucalL,gz.4 Matei 7,19-'j-,4.
>--
26 Sfhntul lgnatie Brianceaninov
in vremurile din urmd, calea cea strdmtd va fipdrdsitd aproape de tofi, aproape tofi vor merge pecea largd. De aici nu reiese cd cea largd igi pierdeinsugirea de a duce la rdu, iar cea strAmtd devinede prisos, inutild pentru mdntuire. Cel ce doregtesd se mAntuiascd, neapdrat trebuie sd meargd pecalea cea strdmtd, poruncitd de MAntuitorul.
Ucenicul; De ce numegti cale strAmtd deprinde-rea cu Rugdciunea lui Iisus?
Stareful; Cum sd nu fie cale strAmt6? CalestrAmtd este, in adevdratul sens al cuvdntului! Celce doregte sd se indeletniceascd in chip izbutit cuRugdciunea lui Iisus, trebuie sd se ingrddeascd gidinafard gi induntru prin purtarea cea mai infeleap-td, cea mai prudentd: firea noastrd cdzutd e gata, infiecare ceas, sd ne trddeze, sd ne ingele; duhurilecdzute atacd cu deosebitd furie gi viclenie deprin-derea cu Rugdciunea lui Iisus. Nu rareori, dintr-o nechibzuinfd, aparent micd, dintr-o nepdsare gio infumurare nebdgate in seamh, apare o urmareimportant6,, care are influenfd asupra vietii, asu-pra vief,i vegnice a nevoitorului: ,,Cd, de nu mi-ar fiajutat mie Domnul, pulin de nu s-ar fi sf,ldgluit iniad sufletul meu. CAnd am zis: uS-a cl5tinat picio-rul meu, mila Ta, Doarnne, mi-a ajutat mie"45.
Starea corectd a duhului 27
Temelia deprinderii cu Rugdciunea lui Iisus
este purtarea infeleaptd gi prevdzdtoare. in pri-
mul rAnd, trebuie sd inldturdm de la noi rdsfdful 9idesfdtdrile trupegti sub toate aspectele. Trebuie sd
mdncdm gi sd dormim intotdeauna cu mdsurd, pe
mdsura puterilor gi a sindtdfii, ca hrana gi somnul
sd-i ofere trupului intdrirea cuvenitd., fdrd, a provo-
ca migcdri necuviincioase, care apar din cauza ex-cesului gi fIrH a provoca istovirea, care apare dincauza lipsei. imbrdcdmintea, locuinfa gi toate lu-cmrile materiale, in general, trebuie sd fie modes-te, urmAnd lui Hristos, Apostolilor Lui, ca urmarea duhului lor, in unitate cu duhul lor.
Sfinfii Apostoli 9i adevdrafii lor uceluclbnntrr Apostoll 91 adevaralrl lor ucelucl nuau adus nicio jertfd slavei degarte gi degertdciunii,dupi obiceiurile lumii, nu au intrat in nicio privinfdin legdturd cu duhul lumii. Lucrarea corectd, bine-cuvdntatd a Rugdciunii lui Iisus poate rdsdri numaidin Duhul lui Hristos, ea se dezvoltd gi cregte nu-mai pe acest teren. Ydzul, auzulgi celelalte simfuritrebuie sd fie strict pdzite ca nu cumva, prin ele,ca Pe nigte porti, sd ndvdleascd in suflet dugmanii.Buzele gi limba trebuie tinute fur frAu, ferecate oa-recum cu tdcerea; vorbele degarte, multa vorbdrie,mai ales ironiile, clevetirile gi vorbirea de rdu suntcei mai rdi dugmani ai rugdciunii. La primire a fra-lilor in chilia ta,la umblatul prin chiliile lor trebuie
b--
as Psalmul93,17-18.
28 SfAntul Ignatie Brianceaninov
sd renunfi: trebuie sd stai cu rdbdare in chilia ta, cain mormdnt cu mortul tdu - cu sufletul tdu, sfdgiat,omorAt fafd, de pdcat - sd il rogi pe Domnul Iisussd te miluiascd.
Din acest mormAnt, din chilie, rugdciunea seinalgd la cer; in acel mormdnt, tr care se ascundetrupul dupd moarte gi in mormAntul iadului, incare este aruncat sufletul pdcdtosului, nu mai esteloc pentru rugdciune. ln mdndstire trebuie sd pe-treci ca un strdin, fdrd a te bdga tr treburile md-n5stirii cu de la sine putere, fdrd, a lega cu nimenirelafie apropiatd, ingrddindu-te la muncile mdnds-tirii cu ticerea, cercetdnd mereu biserica lui Dum-nezeu, cercetdnd, la nevoie, chilia pdrintelui du-hovnic, chibzuind fiecare iegire din chilia ta, ieginddin ea doar dacd e neapdrat nevoie. La curiozitateadegartd trebuie s[ renunfi categoric, indreptandtoatd curiozitatea gi toate cdutdrile spre cercetareagi studiul ciii rugdciunii. Aceastd cale are nevoiede cea mai minulioasd cercetare gi studiu: ea nueste numai ,,calea strAmtd" , ci gi calea ,,cate ducela via!5"46; ed este gtiinfa gtiintelor gi megtegugulmegtegugurilor. Aga o numesc Pdrinriio'.
6 Matei 7, "1.4.47 Sfanful Casian Romanul, Conaorbirea a 2-a; Despre
dreapta socoteald; Fericitul Nichifor Athonitul, op. cit., gi mul;ialfi Pirinfi.
Starea corecti a duhului 29
Calea rugdciunii adevdrate devine mult mai
strdmtd cdnd nevoitorul pdgegte pe ea prin lucrarea
omului lduntric. $i, cAnd el pdgegte pe aceastd trecd-
toare gi simte corectitudinea, trsugirea mAntuitoaregi necesitatea acestei stdri, cAnd osteneala fur cdmara
lduntricd devine doritd de el, atunci devine doritd gi
strAmtorarea ilr ceea ce privegte viafa exterioar6,, cafiind locag gi addpost pentru lucrarea lduntricd. Celce pomegte cu mintea la osteneala rugdciunii, tre-buie sd se lepede, gi sd se lepede mereu atdt de toategAndurile gi sim,tdmintele firii cdzute, cAt gi de toategdndurile gi simfdmintele aduse de duhurile cdzu-te, oricdt de plHcute la infdgigare ar fi gi unele gi ce-lelalte gAnduri gi simfdminte; el trebuie sd meargdmereu pe calea cea strdmtd a rugdciunii fdcute cucea mai mare atenfie, neabdtAndu-se nici la stdnga,nici la dreapta. Prin abaterea la stdnga md refer lapdrdsirea rugdciunii cu mintea pentru discufia cugAndurile degarte gi pdcdtoase; iar prin abaterea ladreapta md refer la pdrdsirea rugdciunii cu minteaPenh:u discufia cu gdndurile, aparent bune.
Patru feluri de gAnduri gi simldminte acfio-neazd asupra celui ce se roagd: unele sunt insuflatede harul lui Dumne zetr, sddit in fiecare cregtin or-todox prin SfAnful Botez, altele sunt insuflate deIngerul pdzitor,altele se nasc din firea cdzutlgi, insfdrgit, altele sunt aduse de duhurile cdzute.
dezvdluie in fala ochilor celui ce se roagd imensi-
tatea pdcitogeniei lui gi adAncul cXderii omenegti,
vestesc moartea iminentX, care nu ocolegte pe ni-
meni, fapful cd ceasul ei este necunoscut, judecata
corectd gi infricogdtoare a lui Dumne zetr, chinul
vegnic care, prin cruzimea lui, irtrece infelegerea
omeneascd. in gAndurile gi simfimintele firii cdzu-
te binele este amestecat cu rdul, iar in cele diavo-
legti rdul deseori este invdluit in bine, acfionAnd,
totugi, uneori gi fd1ig.
Ultimele doud feluri de gAnduri gi simfdmin-
te acfioneazd, impreund datoritd legdturii gi relafi-
ei duhurilor cdzute cu firea omeneascd cea cdzutd,
gi cel dintdi rod al acfiunii lor e ingAmfarea, iar la
rugdciune e imprigtierea. Demonii, aducAnd pd-
reri aparent duhovnicegti, inalte, ne abat prin ele
de la rugdciune, produc o bucurie plind de slavd
degartd, produc desfdtare, multumire de sine, ca
gi cum am fi fdcut descoperirea celei mai tainice
invdfdturi cregtine. in urma teologiei gi filo zofiei
demonice ndvdlesc in suflet gAnduri gi fantezii de-
garte gi pdtimage, ce rdpesc, nimicesc rugdciunea,
distrug buna alcdtuire a sufletului. Dupd roade se
Starea corecti a duhului 31
disting gdndurile gi simtdmintele cu adevdrat bunede gAndurile gi simldmintele aparent bune.
O cAtd dreptate au Pdrintii cdnd nurnesc deprin-derea cu Rugdciunea lui Iisus gi cale strdmtd, gi le-ptrdare de sine, gi lepddare de lume!6 Aceste insugiriaparf,n oricdrei rugdciuni fdcute cu atenfie gi evlaviegi, mai cu seam5, Rugdciunii lui Iisus, ce e strdind deacea varietate a formei gi acea multitudine de ideicare apar,tin psalmodierii gi celorlalte rugdciuni4e.
Ucenicul: Din ce cuvinte este alcdtuiti Rugd-ciunea lui Iisus?
Stareful: Ea este alcdtuitd din urmdtoarele cu-vinte: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne-zert, miluieEte-mi pe mine, picitosul.
Unii Pdrinfis0 impart rugdciunea, pentru in-cepdtori, ftr doud jumdtdfi, gi poruncesc de dimi-neafd, de exemplu, pAnd la prdnz sd, zic6: DoamneIisuse Hristoase, miluiegte-md, iar dup 6 prdnz: FiuIlui Dumnezett, miluiegte-md. Aceasta este o tradilieveche. Dar mai bine sd te deprinzi, dacd pofi, curostirea rugdciunii intregi. impdrtirea e admisd dintrgdduinfd fald de neputinla celor neputinciogi gi acelor incepdtori.
-ffiil sinaitu r. Despre rugdciune, cdp.77, rg,1.42.4e Sfdnful Ioan Scdrarul, Scara.
*,, -,1 Cuviosul avva Dorotei, Viafa cuaiosului Dositei,SfAn-'ur brlgorie Sinaitul, in Filocalia, vol. VIL
. :-.-
32 SfAntul Ignatie Brianceaninov
Ucenicul: Se pomenegte despre Rugdciunea luiIisus in SfAnta Scripturd?
Stareluh Se vorbegte despre ea fur SfAnta Evan-ghelie. Sd nu crezi cd ea este o lege omeneascd: ea
este o lege dumnezeiascd. PreasfAnta rugdciune alui Iisus a instituit-o gi a poruncit-o insugi Domnul
nostru Iisus Hristos. Dupd Cina cea de taind, la care
s-a sivArgit cea mai mare dintre tainele cregtine:SfAnta Euharistie, Domnul, in discufia de rdmas-
bun cu ucenicii Sdi, furainte de iegirea la cumplitele
chinuri gi la moartea pe cruce pentru rdscumpdra-rea prin ele a omenirii pierdute, a dat cea mai traltdnrvdfdturd gi cele mai importante, irevocabile po-runci. Printre aceste porunci, El a dat promisiuneagi porunca de a ne ruga cu numele Luisl. ,,Adevdrat,adev5rat zic vorJd" ,le-a spus El Apostolilor, ,,oricevefi cere de la Tatdl in numele Meu El vd va da"52.
,,$i orice veli cere intru numele Meu, aceea voiface, ca sd fie sldvit Tatdl intru Fiul. Dacd vefi cereceva in numele Meu, Eu voi face"s3.
,,Pdnd, acum n-afi cerut nimic in numeleMeu; cerefi gi veti primi, ca bucuria voastrd sd fiedeplind"s.
