| Date post: | 05-Aug-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | anastasia-cazacu |
| View: | 152 times |
| Download: | 2 times |
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Program de masterat “Comert exterior si activitate vamala”
Analiza mediului de afaceri al Belgiei
Autori: Popovici Elena
Ciumașu AngelaCazacu Anastasia
Gr. academică COMEX-121
Chisinău 2012
1
Planul:
Prezentare generala.................................................................................................3
I. Factori politici.....................................................................................................4
II. Factori economici................................................................................................5
a). Principalii indicatori economici..............................................................................5
b). Climatul de afaceri.................................................................................................7
c). Comerțul exterior................................................................................................8
d). Regimul comertului exterior..............................................................................8
e). Taxe și impozite................................................................................................10
III. Factori sociali-culturali și demografici..........................................................11
IV. Factori tehnologici...........................................................................................15
2
Prezentare Generala
Denumire oficiala: Regatul Belgiei
Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala din anul 1831, cu sistem parlamentar bicameral
la nivel federal (Camera Deputatilor si Senatul care au rolul de a propune si adopta legile, ce devin
efective dupa semnarea decretului regal) si unicameral la nivelul regiunilor si comunitatilor.
Seful statului: Regele Albert al II-lea, incoronat la 30 august 1993
Personalitati din guvern: Yves Leterme, Prim Ministru. Guvernul este format dintr-o coalitie
crestin-democrata, liberala si socialista. In Belgia exista un Guvern federal, format din 15 membri -
primul ministru si 14 ministri, dintre care 7 francofoni si 7 neerlandofoni (dimensiunea maxima de
15 posturi ministeriale si structura lingvistica paritara sunt stabilite prin Constitutie - art. 99) si 5
guverne comunitare si regionale - Guvernul Flamand, Guvernul Valon, Guvernul Comunitatii
franceze, Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitala, Guvernul Comunitatii germanofone.
Geografie: Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la est cu
Germania si la sud cu Luxembourg si Franta. Anvers, cel de al treilea port ca marime din lume, este
situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este situata la
nord de centrul tarii. Alte orase importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge. Suprafata tarii
este de 30.522 kmp, distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul granitelor este de
330 km.
Clima este maritim-temperata, cu ierni blande si veri placute.
Populatie: Belgia are o populatie de 11 847 076 locuitori. (2012), cu o densitate de 356 de locuitori
pe km2, una din cele mai mari din lume.
Regiuni: Belgia este formata din trei regiuni: Flandra (care cuprinde provinciile: Anvers, Flandra
de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o populatie de 6,2 milioane locuitori,
limba vorbita fiind neerlandeza (dialect al limbii olandeze); Valonia (cu provinciile: Namur, Liege,
Luxemburg, Hainaut Occidental si Brabantul Valon), situata in sudul tarii are o populatie de 3,4
milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea Bruxelles-Capitala cu o populatie de 1,2
milioane locuitori este oficial bilingva (flamanda/franceza).
In Belgia exista, din punct de vedere cultural, trei comunitati, respectiv flamanda, franceza, si
germana (ultima, in zona situata la granita cu Germania).
Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din cele
doua, franceza sau neerlandeza. Engleza este de asemenea larg folosita, cu o frecventa mai mare in
domeniul afacerilor.
Religia: romano-catolica este predominanta.
Moneda naţionala: Euro.
Sarbatori oficiale: 21 iulie, Ziua nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15 august, 1
noiembrie, 11 noiembrie (Ziua armistitiului), Craciunul.
Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligata sa importe marea majoritate a
materiilor prime.
Produsul intern brut: 351, 800 miliarde euro (2010).
3
Contributia diferitelor sectoare economice la crearea PIB: servicii comerciale 67,8%,
industrie 15,8%, constructii 4,6%, electricitate, gaze naturale si apa 4%, agricultura, silvicultura si
pescuitul 0,8%.
PIB/locuitor : 32.400 euro (2010)
Creştere economica: 2,1 % (2010/2009)
Rata inflatiei: 2,3% (2010)
Somaj: 8,4% din populatia activa (2010).
Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si SUA.
Balanţa comerciala (31.12.2010): deficit de 2,2 miliarde euro.
Rezerve valutare: 5.932 milioane euro (2010).
Datoria publica: 98,1% din PIB (2010)
Datoria externa: 345,3 mlrd euro
I. Factorii politici
De la înfiinţarea sa în 1831, Belgia este o monarhie constituţionala ereditara. Regele, plasat
de Constituţie deasupra considerentelor ideologice şi religioase, a dezbaterilor politice şi a
intereselor economice, are rol de arbitru si aparator al unitaţii şi independenţei ţarii. Regele Albert al
II-lea, al şaselea rege al belgienilor, a depus juramântul la 9 august 1993. Este casatorit cu Donna
Paola Ruffo di Calabria şi au împreuna trei copii: Prinţul Philippe, Prinţesa Astrid şi Prinţul Laurent,
care la rândul lor şi-au întemeiat familii.
Şeful statului este Regele, care are însa prerogative reduse. El numeşte prim ministrul, dar
acesta trebuie sa aiba sprijinul Parlamentului. Prim ministrul este şeful guvernului federal, format
dintr-un numar egal de miniştrii neerlandofoni şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul
civil ce îşi are originile în Codul Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al
ierarhiei juridice, fiind superioara Curţii de Apel. Parlamentul federal este bicameral, format din
Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul are 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunitaţilor şi
10 membri cooptaţi. Membrii majori ai familiei regale aflaţi în lista de succesiune la tron sunt
senatori de drept. Camera Inferioara este formata din 150 reprezentanţi aleşi în 11 arondismente
electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţari cu participare la vot
obligatorie, înregistreaza una dintre cele mai mari prezenţe la vot.
Pe lânga nivelul federal, conform reviziei Constituţiei din 1993, Belgia are înca doua niveluri
de administraţie federala:
trei comunitaţi lingvistice: Comunitatea flamanda, franceza şi germanofona
trei regiuni: › Flandra, subdivizata în 5 provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est, Flandra
de Vest, Brabantul Flamand ›Valonia, subdivizata în 5 provincii: Brabantul Valon, Namur,
Liège, Hainaut, Luxemburg ›
Regiunea Capitalei Bruxelles
Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativa şi propriul guvern. Regiunea
Capitalei Bruxelles este oficial bilingva, ambele Comunitaţi majore exersându-şi autoritatea pe
teritoriul acesteia, existând însa şi o Comisie Comunitara Comuna.
4
Există trei grupuri în sistemul partidic belgian, care împărtăşesc idei diferite alimentate de motivaţii
la fel de diferite, atunci când se pune în discuţie integrarea europeană şi Uniunea Europeană în sine. Primul
grup este reprezentat în principal de creştini-democraţi, dar şi de parlamentarii Volksunie (VU), şi ei
urmăresc drept scop Statele Unite ale Europei, adică nu un superstat, ci o structură de guvernare pe mai multe
nivele, unde suveranitatea este fragmentată între aceste numeroase nivele după tradiţia creştin-democrată a
subsidiarităţii.
Al doilea grup, care este format în principal de social-democraţi şi ecologişti, propun o soluţie de tip
utilitarist raţional pentru integrare, considerând că integrarea europeană nu este un scop în sine, ci doar un
instrument cu ajutorul căruia se tratează problema globalizării. În viziunea lor, Uniunea Europeană
contrabalansează natura capitalistă a globalizării şi facilitează redistribuirea în lupta împotriva sărăciei şi
protecţiei mediului.
Al treilea grup, care este reprezentat de către liberali, cum era de aşteptat, se situează undeva între
primele două, împrumutând din poziţiile lor ferme doar nuanţa care se supune compromisului.
Belgia este un exemplu contemporan al democratiei, este o ţară relativ mare ca teritoriu, are o
societate puternic divizată între vorbitori de limbă flamandă şi limbă franceză, împărţirea puterilor este
impusă constituţional şi prezintă simptomele păstrării acestui tip de democraţie o perioadă mai lungă de timp.
O astfel de democraţie consociaţională presupune, aşa cum dovedeşte cazul Belgiei, elemente
specifice:
1. Împărţirea puterii executive prin mari coaliţii,
2. Relaţiile executiv-legislativ echilibrate cu o semi-separare a puterilor,
3. Sistem bicameral şi o reprezentare a minorităţilor,
4. Sistem pluripartidic,
5. Caracter multidimensional al sistemului partidic,
6. Reprezentare proporţională,
7. Federalism teritorial şi non-teritorial şi descentralizare,
8. Veto-ul minorităţilor.
II. Factorii economici
a). Principalii indicatori economici
Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie,un calm
social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica. Somajul este sub media
europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut. O
economie moderna, deschisa, bazata pe intreprinderile private, s-a concentrat pe locatia sa
geografica, pe retelel sale de transport foarte dezvoltate si pe diversificarea industrial – comerciala.
Industria este concentrata in principal in regiunea mai intens pipulata din Flandra, in nord. Belgia
detine putine resurse naturale, de aceea importa cantitati substantiale de materii prime si exporta un
volum mare de produse fabricate, ceea ce face economia sa vulnerabila la volatilitatea de pe pietele
mondiale. Aproximativ trei sferturi din comertul Belgiei este cu alte tari din UE, beneficiind de
vecinantatea sa cu Germania. In 2012 , PIB-ul Belgian a crescut cu 2,0%, rata somajului a scazut
usor pina la 7,7% de la 8,5% anul precedent, iar deficitul bugetar a fost redus de la 6% la 4,2%. In
ciuda imbunatatirei relative a situatiei deficitului bugetar, datoria publica a Belgiei constutie
aproximativ 100% din PIB. Bancile Belgiene au fost grav afectatede criza financiara internationala.
5
PIB dupa puterea de cumparare USD:
418.6 trl. (2011)
410.8 trl. (2010)
201.7 trl. (2009)
Pozitia 39 in comparatie cu restul tarilor lumii.
Rata de crestere a PIB-ului:
1,9 % (2011)
2,3 % (2010)
2,8 % (2009)
Pozitia 152 in compratie cu restul tarilor lumii.
PIB pe cap de locuitor USD:
38,200 (2011)
37,900 (2010)
37,400 (2009)
Pozitia 28 in comparatie cu restul tarilor lumii.
2009 2010 2011 20120.00
100.00
200.00
300.00
400.00
500.00
600.00
Evoluția PIB
PIB Mlrd. USD
Structura PIB-ului pe sectoare:
Agricultura – 0,7%
Industrie – 21,7%
Servicii - 77,6%
Ocuparea popultaiei pe sectoare :
Agricultura – 2%
Industrie - 25%
Servicii – 73%
6
2%24%
75%
Repartizarea activitatii economice pe sectoare
Agricultura
Industrie
Servicii
Rata inflatiei:
3,5 % (2011)
2,3% (2010)
2,0% (2009)
Pozitia 81 printre tarile lumii.
Conform Rportului Global de Competitivitate, Belgia se claseaza pe pozitia 15, cu 4 pozitii
mai sus decit anul trecut. Tara s-a distins la capitolul Sanatate si Educatie primara, creaind un sistem
printre cele mai bune din lume (2 pozitie). Belgia desemenea se poate lauda cu o educatie
superioara exceptionala, scolile sale de management printre cele mai bune si o puternica inclinatie
pentru traininguri in diferite domenii. Pietele sale de marfuri se caracterizeaza printr-un nivel inalt
de competie si un mediu ce faciliteaza crearea noilor afaceri. Operatiunile de business se disting
printr-un nivel inalt de sofisticare si management. Mediul macroeconomic este caracterizat de un
deficit bugetar si o datorie publica persistenta ocupind tocmai pozitia 60 printre tarile lumii, dar
tousi mentine o pozitie mai avantajoasa decit multe alte tari europene.
b). Climatul de afaceri
Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale,
caile ferate si transportul public reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive.
Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.
Belgia dispune de o industrie performanta care depinde in mare masura de comertul international.
Astfel ea importa aproape toate materiile prime care ii sunt necesare. Exporturile de marfuri si
servicii reprezinta cca.70% din PIB.
Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare sector al
economiei, incluzand industria, finantele si comertul.
Guvernul belgian nu impune investitorilor straini limitari sau controale restrictive, rezultand
un climat investitional liberal. Se solicita totusi anumite aprobari a unor comisii care reglementeaza
modalitatea de realizare a serviciilor in industrie, banci, asigurari, leasing etc, respectarea anumitor
reguli de protectie a consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de constructii, demolari etc. din
partea administratiilor locale, asigurarea conditiilor de protejare a muncitorilor in sensul de a nu
lucra in conditii periculoase, sau de poluare etc.
Companiile straine se bucura in Belgia de tratamentul national, fiind asimilate celor
indigene. Nu exista restrictii de repatriere a capitalului si profitului si nici cerinte in ceea ce priveste
participarea belgiana la constituirea unei firme cu capital strain. Cu toate acestea companiile straine
se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investitii, care adesea sunt rezultatul neclaritatilor in
ce priveste impartirea responsabilitatilor intre autoritatile locale, regionale sau federale si care poate
fi interpretata ca o inconsistenta a legislatiei si a aplicarii ei.
Pentru a preveni distorsionarea competiţiei in afaceri cu celelalte tari membre ale U.E.,
Belgia a intarit legislatia care interzice acordurile, deciziile sau practicile care restrictioneaza
7
2010 2011 20120
0.51
1.52
2.53
3.5
Evoluția ratei inflației
Rata In-flatiei
concurenta, cum ar fi obligativitatea folosirii unor preturi fixe, limitarea sau controlul productiei,
pietelor sau evolutia investitiilor, impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare.
Sistemul bancar belgian este format din Banca Centrala (a carui rol determinant in realizarea
politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca Europeana Centrala), Comisia Bancara si
Financiara (care supervizeaza activitatea institutiilor financiare, incluzand bancile, companiile de
investitii, companiile de asigurari etc) si bancile comerciale a caror filiale si sucursale functioneaza
in cadrul centrelor comerciale si financiare din numeroase tari. Bancile belgiene utilizeaza sisteme
moderne si automate de realizare a tranzactiilor bancare interne si internationale. De altfel, sediul
SWIFT se afla la Bruxelles. In Belgia isi desfasoara activitatea o serie de banci internationale de
prim rang.
Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul tarilor care au semnat
Acordul de la Schengen, cetatenii romani neavand nevoie de viza pentru o sedere de maximum 90
de zile pe teritoriul belgian. Persoanele individuale care sosesc in Belgia au obligatia de a se
inregistra la oficiile municipale in decurs de opt zile.
c). Comerțul exterior
Totalul schimburilor comerciale a fost estimat in iunie 2012, la 578,1 miliarde euro, din care
exportul 298,4 miliarde euro, iar importul de 279,7 miliarde euro. Circa 80% din volumul total al
schimburilor comerciale ale Belgiei au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene (72%
din exporturi si 62,5% din importuri), iar diferenta cu celelalte tari.
Structura exporturilor: produse chimice si farmaceutice (26,3%), masini si aparate (11.2%),
produse minerale (9,2%), materiale de transport (9,1%), metale comune si produse metalurgice
(8,6%), materiale plastice si cauciuc (8,6%) pietre pretioase si bijuterii (4,8%), produse ale industriei
alimentare (4,3%), textile si imbracaminte (3,5%), produse ale regnului vegetal (2,3%), hartie si
carton (2,1%), animale vii si produse ale regnului animal (2,0%), instrumente si aparate optice
(1,5%), mobila (1,5%), ciment, piatra, ceramica, sticla (1,2%).
Principalii parteneri la export sunt membrii Uniunii Europene și SUA.
Structura importurilor: produse chimice si farmaceutice (23,1%), masini si aparate (12,6%),
produse minerale (14,5%), materiale de transport (10,5%), metale comune si produse metalurgice
(7,7%), materiale plastice si cauciuc (5,5%), pietre pretioase si bijuterii (4,2%), produse ale
industriei alimentare (3,5%), textile si imbracaminte (3,1%), produse aqle regnului vegetal (2,9%),
instrumente si aparate optice( 2,6%), hartie si carton (2,1%), instrumente si aparate
optice( 2,1%),animale vii si produse ale regnului animal (1,9%), produse ale regnului vegetal
(2,9%), mobila (1,7%), ciment, piatra, ceramica si sticla (1,0%) .
Principalii parteneri la import sunt membrii Uniunii Europene ( Germania, Olanda, Franța,
Marea Britanie, Irlanda ), SUA și China.
d). Regimul comerțului exterior
Regimul comertului exterior belgian trebuie inteles in contextul apartenentei acestei tari la
U.E. inca din 1957, cand a obtinut o piata de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul, acordul
tarifar stabilit intre Belgia, Olanda si Luxemburg a fost precedesorul U.E.
8
Schimburile comerciale se desfasoara, de regula, pe baze libere, fara interventia statului,
guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comerciala nerestrictiva. Astfel,
majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpla declaratie de import, dar pentru anumite
cazuri trebuiesc obtinute licente de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru
Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa Mijlocie si Energie. In conformitate cu regulile de
functionare a UE pot fi practicate anumite restrictii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restrictii
cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, masurile anti-dumping etc. In
momentul in care UE a incheiat unele acorduri cu alte tari pentru practicarea unor taxe vamale
preferentiale (Turcia, acordul de la Lome, fosta Iugoslavia etc) ele au devenit obligatorii si pentru
Belgia.
Belgia este membru fondator al GATT si al actualei organizatii OMC.
Belgia si Luxemburg au stabilit o uniune economica si monetara (BLEU). Ca rezultat al acestei
uniuni, statistica lor de comert exterior si contul balantei de plati sunt commune. Aceasta uniune
practica regululile comertului liber.
Nu sunt aplicate taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari membre ale U.E.,
marfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de " bunuri comunitare ", cu conditia ca
produsele respective sa nu contina componente importate din afara uniunii. De asemenea, Belgia nu
aplica taxe vamale la produsele care contin componente din afara U.E. daca produsele respective au
fost deja taxate prin sistemul tarifului extern comun.
La produsele importante in Belgia se aplica acelasi TVA ca si la produsele belgiene.
Conform regulilor U.E., controalele fiscale s-au mutat de la granita la o administratie fiscala
centrala, insa pentru marfurile provenind din tarile ne-membre se mentine sistemul unui punct de
intrare pentru calcularea TVA.
La importul anumitor produse agricole, se aplica un sistem de contingente, taxe sau garantii
conform regulilor existente in cadrul U.E.
La vamuire, pentru importurile din tarile membre U.E. se solicita « documentul unic », iar pentru
importuri specifice se solicita Carnet de Passage et Douane, pentru importurile temporare (inclusiv
de autoturisme), Carnet ATA/CCVsi Carnet TIR, pentru transporturile internationale.
ÎNFIINŢAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE
Urmatoarele tipuri de companii pot fi infiintate in Belgia:
• Societati pe actiuni (SA/NV) ;
• Societati Private cu Responsabilitate Limitata (SPRL/BVBA);
• Societati in comandita simpla SC(A)/CV(A) ;
• Cooperative.
Societatile pe actiuni sunt cele mai raspandite si adesea folosite in Belgia. Actionarii pot ramane
anonimi, actiunile (la purtator sau nominale) fiind in intregime transferabile, iar detinatorii acestor
actiuni au o responsabilitate limitata.
In cazul SPRL actiunile sunt nominale, iar pentru transferul lor este necesar acordul celorlalti
actionari. Detinatorii acestor actiuni au de asemenea, o responsabilitate limitata.
In cadrul societatilor in comandita se face distinctie intre "partener activ", care conduce compania
si "silent partner" care este numai investitor.
9
Intr-o cooperativa, capitalul companiei este variabil.
Procedura de inregistrare a unei societati pe actiuni, de exemplu, se deruleaza intr-un interval de 30
de zile, finalizandu-se prin publicarea in Begian Official Gazette (dupa ce in prealabil s-a completat
si notificat un formular la notariat cu datele obtinute din Registrul Tribunalului Comercial unde s-a
inregistrat firma). Procedura de inregistrare a firmei (si a " marcii inregistrate ", daca este cazul)
incepe la Registrul Comertului. De mentionat ca firma poate sa-si inceapa activitatea imediat,
inainte de a se finaliza procedura de inregistrare. Taxele percepute pentru inregistrare sunt
urmatoarele:
• Taxe notariale in valoare de la 0,0228% la 0,855% din capital (cu procentul mai mic aplicabil
pentru capitaluri mai mari);
• Taxa de inregistrare in valoare de 0,5% din capital + TVA;
• Costul publicarii inregistrarii in Begian Official Gazette, care este de aproximativ 50 Euro pe
pagina.
Astfel, taxele de inregistrare la nivelul capitalului minim mentionat mai sus, sunt: taxe notariale
459,22 Euro, taxe de inregistrare 309,87 Euro, costul publicarii in Monitorul Oficial 283,29 Euro.
Firmele sunt obligate sa completeze, pana la 30 iunie al fiecarui an, o declaratie de venituri, iar
firmele mari trebuie sa realizeze un audit al situatiei lor financiare. In cadrul Adunarilor Generale a
actionarilor, directorii au obligatia de a prezenta situatia financiara a companiei respective.
e). Taxe și impozite
Impozitul pe profit, practicat in Belgia, atat pentru firme rezidente cat si pentru cele
nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58
Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.
Taxele pe veniturile individuale variaza intre 0 si 55%, iar pentru dividente este de 25%. La
dobanzile bancare se aplica un impozit de 15%.
T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Belgia de marfuri
si servicii.
Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA:
• Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E.;
• Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni libere de
aplicarea unor taxe;
• Transferarea unui segment complet de afaceri;
• Majorarea in cash a capitalului unei companii. In
Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA:
• 1% pentru tranzactiile cu aur;
• 6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala;
• 12% pentru marfurile de destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au
importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale ;
• 21% pentru celelalte marfuri.
TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa vamala (daca este cazul),
ambalajul si cheltuielile de transport si asigurare.
10
Pentru rentele obtinute de detinatorii de propietati imobiliare se percepe o taxa de la 1,25% la
2,5%, care variaza in functie de localizarea propietatii.
Taxele locale, percepute de administratiile locale, variaza intre 0 si 10%, cele mai frecvente
fiind intre 5 si 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.
Accizele in U.E. sunt percepute pentru productia si importul de combustibili, tigari, alcool si
produse alcoolice si uleiuri minerale. In Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei si bauturilor ne-
alcoolice, precum si produselor importate peste anumite limite cantitative. Mentionam ca intre
Romania si Belgia functioneaza Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata de cele doua parti in martie l996 si
ratificata de partea romana in luna octombrie 1996.
III. Factori sociali-culturali și demografici
Acum două mii de ani în urmă, populația Belgiei, după cum se menționează de către Iulius
Cezar, în cartea sa despre războaiele galice "Comentarii de Bello Gallico", era locuita iniţial de catre
belgi, un amestec de popoare celtice şi germanice. Această populație, ca urmare a marilor invazii ale
Imperiului Roman și ca rezultat al nenumăratelor permutări și-a pierdut identitatea. Francii, care s-
au stabilit acolo în timpul secolului 4 d.Hr., sunt considerați strămoșii populației belgiene de astăzi.
Belgia are o populație de 11 847 076 de locuitori. Densitatea populației este mai mare în
Nord și Vest, în regiunea Flamanda ( 423 loc/km2 ) și mai mică în Sud și Est, în regiunea Valona
( 192 loc/km2 ). În regiunea Bruxelles densitatea depășește 6000 loc/km2 .
Fiind situată pe frontiera ce divide Europa germanica de Europa latina, teritoriul țării a fost
divizat în două regiuni mari. Regiunea de limba neerlandeza - Flandra, situată în jumatatea de nord a
ţarii, are 58% din populaţie, iar regiunea de limba franceză - Valonia, situată în jumătatea de sud,
grupează 32% din populaţie. Regiunea capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar
francofonă situată în Regiunea Flamanda, dar în apropiere de frontieră cu regiunea valonă şi are 9%
din populaţie. O comunitate germanofonă mică – 1% exista în estul Valoniei. (Fig.1)
58%
32%
1% 9%
Figura 1. Componența etnică a populației belgiene
Flamanzi
Valoni
Germani
Altele
Populația belgiană continuă să crească în fiecare an, cu aproximativ 0,85%. Această creștere
continuă din ultimii ani, se datorează în principal imigrației. Cu toate acestea, în termen de câțiva ani
se prevede o diminuare drastică a populației totale a țării din cauza vârstei medii, care este de
aproximativ 40 de ani.
11
În general, cea mai mare parte a populației este concentrată în centrul si nordul țării (Fig.2).
Regiunea Bruxelles totalizează, în medie, 1 145 098 locuitori cu o densitate de la 793 – 23057
loc/km2, ceea ce denotă faptul că are un grad ridicat de urbanizare (în 2012, s-a înregistrat o creștere
a populației din această regiune cu +1,62%) , regiunea Flandra – 6 370 493 locuitori ( o creștere de
+0,77% în 2012 ) și regiunea Valonia cu 3 561 256 locuitori si o creștere anuală a populației de
+0,74%.
Ca pondere din totalul polulației Uniunii Europene, Regatul Belgiei constituie aproximativ
2,39 %, ocupînd locul 11 din 27 state membre. (Tab.1)
Loc Stat membru Populație
1 Germania 82,422,299
2 Franța 63,392,140
3 Regatul Unit 60,209,500
4 Italia 58,751,711
5 Spania 45,061,274
6 Polonia 38,132,277
7 România 22,329,977
8 Olanda 16,407,491
9 Grecia 11,244,118
10 Portugalia 10,605,870
11 Belgia 10,445,852
12 Cehia 10,287,189
Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații. Aceasta se
masoară prin rata natalității, indicator calculat prin raportarea numărului total de nascuți vii la
populația medie și se exprimă în promile (%o). Pe Glob, există diferențieri importante în ceea ce
privește nataliatatea, fenomen complex, biologic dar și social, factorii care permit explicarea acestor
variații spațiale sunt economici, politici, socio-culturali.
12
Tab. 1 Populația UE
loc/km2
Regiunea Bruxelles
Figura 2. Densitatea Belgiei
În Belgia la începutul anilor ‘50, se evidențiază valori crescute față de cele din prezent, dar
mai ales față de cele care se estimează că vor fi în anul 2025. În intervalul 1950-1960 natalitatea
ajunge de la 16.7%o la 17.1%o apoi începe să scadă pentru a ajunge în 2025 la o natalitate de
10,2%o. Aceste variații se datorează în primul rînd unor factori economici, dar și socio-culturali.
Concret, cu cît nivelul de trai este mai ridicat, cu atît rata natalității este mai redusă și invers,
dezvoltarea economică ducînd deci la un recul al natalității cele două țări fiind un exemplu bun
pentru acești factori, intrucît Belgia, fiind un stat dezvoltat prezintă o rată a natalității scazută încă
din 1950, iar continua dezvoltare duce la scăderea valorilor în viitor.
Factorii socio-culturali care pot interveni în evoluția ratei natalitatii sunt predominant statutul
femeii in societate, dar si religia. Ca religie, 87,9% din populația Belgiei sunt romano-catolici, 2,5%
islamiști, 1% - protestanți iar 8,6% din populație sunt de alte religii.
88%
3%1%
9%
Figura 2. Repartizarea populației după religia confesată
Romano-catolici
Islami;ti
Protestanți
Altele
Belgia cuprinde şase unităţi subnaţionale: comunităţile flamande, francofone şi germane,
regiunile flamandă şi wallonă şi regiunea capitalei Bruxelles. Regiunile înseamnă teritorii, iar
comunităţile înseamnă locuitorii acestora.
Situaţia actuală a Belgiei, adică împărţirea în subunităţile menţionate anterior, presupune o
explicaţie istorică întrucât limba oficială a fost foarte multă vreme numai franceza, iar mişcarea
flamandă (după 1898) a produs o schimbare radicală a acestui aspect. De asemenea, minoritatea
germanofonă apare mult mai târziu, abia după 1918, iar în Wallonia apar reacţii la asemenea
modificări de spectru, producându-se şi semnificative evoluţii demografice
Astăzi există trei comunităţi (sau minorităţi), şi anume: cea francofonă, cea flamandă şi cea
germanofonă, fiecare dintre ele dispunând de: Parlament, cu putere legislativă la nivel local, dar
egală ca autoritate cu puterea legislativă federală; Guvern la nivel local, responsabil faţă de
Parlament; Competenţe locale exclusive: învăţământ, cultură, audio-vizual, cercetare ştiinţifică
fundamentală, sănătate, protecţia tineretului, politica dezvoltării; Administraţie specifică.
Guvernul belgian constituit în 1974 a delegat toate competenţele sale culturale către cele trei
comunităţi: flamandă, franceză şi germană. Astfel că organizarea şi administrarea domeniului
cultural revine fiecăreia în parte, neexistând la nivel naţional vreun organ central de conducere şi
control. Deşi fiecare comunitate din cele amintite dispune de instituţii similare, gemene, totuşi
problemele sunt luate în dezbatere în mod diferit şi servesc unor cauze comune doar în principiu,
pentru că fiecare comunitate are interese specifice.
13
Comunităţile culturale sunt colectivităţi de persoane aşa cum regiunile sunt colectivităţi
teritoriale. În Belgia există trei asemenea comunităţi culturale, identificabile prin limba vorbită:
flamandă, franceză şi germană. Competenţa instituţiei comunităţii seextinde asupra teritoriului
corespunzător celui lingvistic, dar şi asupra persoanelor acelei comunităţi care locuiesc în Bruxelles,
regiunea capitalei având un statut special.
Consiliile Culturale au putere legislativă în fiecare comunitate, legile emise neputând fi
revăzute sau anulate de către curţile naţionale. Consiliile sunt compuse din membri ai ambelor
camere ale Parlamentului corespunzător teritoriului lingvistic. Membrii executivului comunităţii
sunt miniştrii naţionali sau secretari de stat.
Consiliul Cultural nu are putere de a fixa taxe. El primeşte anual bani de la stat, repartizaţi pe
principii obiective, nepărtinitoare şi stabilite de comun acord între comunităţi, dar împărţirea banilor
bugetului de stat reprezintă întotdeauna sursă de neînţelegeri şi dezbateri. În anii 80 Belgia îşi aloca
fondurile între cele trei comunităţi principale, Flamanzi, Walloni şi populaţia Bruxelles-ului, printr-
un compromis având la bază trei criterii: numărul populaţiei (care reprezenta avantajul flamanzilor),
suprafaţa teritorială (atuul wallonilor) şi veniturile din taxe.
Comunităţile culturale au competenţe în chestiuni culturale specificate în Legea din 21 Iulie 1971.
De altfel, competenţele se exprimă într-un număr de arii, cuprinzând de la apărare naţională şi până
la turism, arte, biblioteci, radio-televiziune, muzee, educaţie (deşi puţin îngrădite, a se vedea mai
jos), cooperare între comunităţile culturale şi cooperare culturală internaţională, uzul limbii în
administraţie şi educaţie şi relaţiile sociale între angajatori şi angajaţi.
Pacte Culturelle are în centru educaţia, care a funcţionat multă vreme pe două sisteme
şcolare: unul organizat de autorităţile statului şi o reţea foarte puternică de şcoli denominaţionale,
cele mai multe catolice. În 1958 a fost semnat un Pact Şcolar, care presupunea o unitate de principii,
iar tratamentul egal a început să fie pus în practică. Pactul Cultural anticipează şi problema unui
„război cultural" prin faptul că prescrie ca organizaţiile culturale publice şi private să primească
tratament egal, iar opiniile diferite trebuie reprezentate după importanţa lor în instituţiile culturale
oficiale. Există, de asemenea, şi instrumente de sancţionare a abuzurilor, chiar la nivel de minoritate.
În anii '80 se pune problema autorităţii regiunilor, care ar putea submina Belgia ca unitate
naţională şi ar genera un model societal-ideologic în Wallonia şi Flandra. Practicile consociaţionale
sunt puse sub semnul întrebării, existând tot mai mult posibilitatea schimbării cu cele ale regulei
impuse de majoritate, ceea ce ar fi o deviere de la practica obişnuită a negocierii hotărârilor.
Autonomia locală a fiecărei regiuni economice (wallonă, flamandă şi regiunea capitalei
Bruxelles), ca instrument specific al Belgiei, înseamnă că autorităţile regionale au în aria de
competenţe domenii ca: protecţia socială (inclusiv minorităţile), inserţia profesională, conservarea
calităţii vieţii, mediul înconjurător, gestiunea resurselor forestiere, infrastructura.
Statutul oraşulului Bruxelles este unul special întrucât este capitală federală, în el coexistând
două culturi locale, flamandă şi walonă, dar şi comunităţi de imigranţi de diferite etnii. Regiunea
capitalei are statut bilingv în cele 14 comune ale hinterlandului.
Un raport asupra minorităţilor din Belgia, prezentat în 2002 Consiliului Europei, arăta că: „la
nivelul entităţilor federale, francofonii belgieni pot fi consideraţi o minoritate care trebuie protejată
14
în regiunile de limbă flamandă sau de limbă germană, aşa cum flamanzii şi germanofonii trebuie
protejaţi în regiunile de limbă franceză".
Protecţia juridică a minorităţilor în Belgia înseamnă o seamă de instrumente precum: paritate
în structura guvernului federal; solidaritate financiară între comunităţile de aceeaşi limbă; adoptarea
legilor importante prin principiul majorităţii calificate; semnal de alarmă printr-un instrument social
special în caz de ameninţare privind interesele unei minorităţi; obligaţia căutării unei noi mjorităţi
parlamentare atunci când o minoritate se simte puternic lezată în drepturile ei legitime; dialogul
intercomunitar, chiar între Statul federal şi entităţile federale; transferuri financiare dinspre puterea
federală spre comunităţile sau minorităţile care se simt defavorizate.
Belgia este reprezentativă pentru dinamica raporturilor interetnice şi pentru faptul că le
situează pe acestea în progresul scării de valori universale impuse de evoluţia globală a societăţii
umane.
Răspunsul concret al administraţiei belgiene la problemele care ţin de interculturalitate este
unul potrivit contextual. În aceeaşi măsură în care Belgia poate exporta asemenea soluţii, ea poate
găsi alte rezolvări problemelor sale. Dar se ridică întrebarea în ce măsură alte răspunsuri potenţiale
corespund contextului Belgiei şi, mai mult, în ce măsură se subsumează ele intereselor de lungă
durată ale Belgiei.
IV. Factorii tehnologici
O ancheta comparativa publicata de Comisia Europeana, intitulata "Tabloul de bord al
inovatiilor Uniunii", arata ca Belgia ocupa locul 5 dupa Suedia, Danemarca, Germania si Finlanda.
tudiul se bazeaza pe 24 de indicatori din domeniul cercetarii, iar punctul forte al Belgiei este
sistemul atractiv din cercetare si nivelul bun de pregatire, iar punctul slab este insuficienta
investitiilor din domeniu.
Belgia este o țară federală cu un sistem extrem de descentralizat de cercetare și inovare, care
are o influență profundă asupra guvernanței politicii de inovare.
La nivel federal, în pofida instabilității politice și lipsa de durată a guvernului limitarea activităților
de afaceri curente, guvernul urmărește, în esență aceeași politica a Guvernului din martie 2008.
Conform acestei declarații din anul 2008, in ceea ce privește aspectele legate de inovare și în
limitele competențelor sale, guvernul ar trebui să pună în actiune un plan special dedicat la crearii și
dezvoltarii IMM-urilor (simplificare administrativă, reducere a sarcinii fiscale, sprijin pentru inovare
și drepturi de proprietate intelectuală, sprijin pentru economii de energie).
Sectorul economic de IT are ca obiectiv stabilirea ansamblului tehnicilor utilizate pentru
prelucrarea si transmiterea informatiei si anume, informatica, telecomunicatii, internet si ansamblul
de retele necesare pentru convertirea, stockarea, gestionarea si transmiterea informatiei. IT
regrupeaza ansamblul filialelor relative tehnologiilor si serviciilor:
- Materialul informatic, servere, PC, echipamente de transmitere a datelor;
- Microelectronica si componentele sale;
- Echipamente de telecomunicatie, echipamente de retele, terminale;
- Servicii de telecomunicatii: telefonie fixa, mobila;
- Retelele informatice;
15
- Softurile si serviciile informatice;
- Multimedia si servicii de audiovisual: televiziune, video, cinema, jocuri;
- Comertul electronic si media electrinica.
Dezvoltarea IT in Belgia
Industria tehnologiilor informationale este un sector important al economiei
belgiene.Industria tehnologiei informației și comunicațiilor reprezintă mai mult de 4% din PIB-ul
belgian. De curind " Indicatorul de competitivitate a industriei IT 2011" situeaza Belgia pe locul
22 la nivel mondial și pe locul douăsprezece în Europa de Vest.
În plus, Belgia are rețele de infrastructură excelente. Gradul de acoperire cu internet este
excelent, numarul de utilizatori este destul de mare (77% din gospodării) și numărul de companii
conectate este foarte mare (96%).
În luna octombrie 2010 (Sursa: IDATE), acoperirea cu internet (ca% din populație), în
Belgia a fost de aproape 100% pentru DSL , de 92% pentru modemul prin cablu și 98% pentru 3G.
Aproape doua treimi (64,7%) de linii fixe suporta o viteză de transmitere a informatiei de cel
puțin 10 megabiți pe secundă și aproape trei din zece linii (29,9%), inregistreaza o viteză foarte
mare (cel puțin 30 Mbps). În ceea ce privește retelele mobile, Belgia inregistreaza o acoperire a
rețelei 3G de 90%, inaintind cu pasi rapizi spre reteaua 4.
INSTITUȚII BELGIENE CU ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL ECONOMIC
I. La nivel federal
A. Serviciul Public Federal al Afacerilor Externe, Comertului Exterior si Cooperarii
Internationale (http://www.diplomatie.be)
Atributii: Are misiunea de a asigura relatiile externe ale Belgiei, printr-o retea de cca. 130 de
ambasade, consulate si reprezentante, care sunt conduse de administratia centrala de la Bruxelles.
Relatiile economice externe sunt coordonate prin Directia Generala Relatii Bilaterale, care cuprinde:
Directia Relatii Bilaterale, care include si Serviciul Europa Centrala si Orientala;
Directia Sprijin financiar pentru Export : Finantarea exporturilor si Asigurarea creditului, in cadrul
Secretariatului Comitetului Finexpo si pregatirea reuniunilor UE si OCDE pentru creditele de
export;
Directia Interese Economice, cu urmatoarele servicii:
- Reprezentarea intereselor economice - instrumente de aparare comerciala, gestiunea
bugetului, misiuni economice in strainatate, diplomatie economica, imaginea de marca a
Belgiei, sectorul diamantar, probleme sanitare si fitosanitare, intreprinderi aflate in
dificultate, OCDE -Coduri de conduita si Punct de contact national;
- Agentia de Comert Exterior, Camere de Comert si Consilieri de Comert Exterior;
- Acorduri Economice - urmarirea acordurilor de promovare si protectie a investitiilor si a
acordurilor pentru evitarea dublei impuneri;
-Politica Transportului International - acorduri maritime, aeriene si de transport rutier,
permise de conducere, autorizatii diplomatice de survol;
B. Serviciul Public Federal pentru Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa de Mijloc
si Energie ( www.mineco.fgov.be )
16
Atributii: in domeniul politicilor comerciale, organizat in urmatoarele directii generale:
Energie - vegheaza la aprovizionarea energetica a Belgiei;
Organizarea Pietii - elaboreaza cadrul legal si regulamentar in vederea asigurarii functionarii optime
a pietii bunurilor si serviciilor in interesul tuturor actorilor;
Potential Economic - dezvolta cunoasterea pietii si a sectoarelor sale economice si le apara
interesele la nivel european si international;
Politica pentru IMM-uri - stimuleaza spiritul antreprenorial, dezvoltand un cadru reglementar
adaptat IMM-urilor si independentilor si analizeaza situatia socio-economica specifica;
Calitate si Securitate - intareste increderea in produse, servicii si instalatii prin control, certificare si
normalizare, stimuland in acelasi timp inovatia.
Control si Mediere - vegheaza la respectarea legislatiei economice si faciliteaza rezolutia alternativa
a conflictelor;
Statistica si informatii economice - colecteaza, trateaza si difuzeaza datele statistice si informatiile
economice pertinente, fiabile si comentate.
C. Agentia de Comert Exterior ( www.abh-ace.org )
Atributii: Organizeaza, la solicitarea organelor federale sau in coordonare cu organismele regionale
de promovare a exportului, misiuni economice belgiene in strainatate, precum si colectarea si
diseiminarea informatiilor necesare pentru intocmirea unor studii si documentare privind pietele
externe.
D. Oficiul National Ducroire (www.ondd.be )
Atributii: Organismul public federal care asigura tranzactiile internationale contra riscurilor politice
si comerciale.
In ceea ce priveste reglementarile privitoare la atragerea investitiilor straine in Belgia, se poate
consulta portalul www.invest.be
II. La nivel regional
1. Ministerul Comunitatii Flamande - Administratia A facer i l o r Ex t e rne
(http://www.vlaanderen.be/), secretar general Koen VERLAECKT, care are in subordine:
Departmentul International - responsabil pentru Romania - dl. Peter Van HEESVELDE -
consilier (e-mail : [email protected] ) - are ca responsabilitati asigurarea
secretariatului Comisiei mixte romano-flamande, precum si selectarea si derularea
proiectelor pentru Romania, finantate de Guvernului Flamand in cadrul «Programului pentru
Europa Centrala si de Est»
2. Ministerul Regiunii Valone ( www.wallonie.be ) - Directia Generala a Relatiilor Externe
Bilaterale (e-mail : [email protected] ) , condusa de un director general: dl. Charles-
Etienne LAGASSE, care are in subordine:
Directia Europa Centrala si de Est - responsabil pentru Romania - dl . Francois SEUMOIS,
atasat, (e-mail: [email protected] ) - are ca responsabilitati asigurarea secretariatului Comisiei
mixte romano-valone, precum si selectarea si derularea proiectelor pentru Romania, finantate
de Guvernul Valon.
3. Ministerul Regiunii Bruxelles-Capitala ( www.bruxelles.irisnet.be ) :
17
Directia de Comert Exterior - Bruxelles Export - dl. Philip FEYTONS, director. Nu exista o
Comisie mixta intre Romania si aceasta regiune.
III.Agentii Regionale de Promovare a Exportului si a Investitiilor
1. Agentia de Investitii si Comert a Flandrei (FIT) http://www.fitagency.be - agentie a regiunii
Flandra pentru promovarea exporturilor flamande si atragere a investitiilor straine in Flandra. Are ca
atributii : facilitarea participarii firmelor flamande la targuri si expozitii internationale, cu suportarea
unor cote din cheltuieli, organizarea de misiuni economice sau seminarii in strainatate, cu suportarea
unor cote din cheltuieli, elaborarea unor studii de piata etc. De asemenea, organizeaza pentru
comunitatea de afaceri flamanda, vizita unor misiuni economice straine sau a unor seminarii cu
suportarea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestor actiuni, respectiv, pune la dispozitie spatiile
si logistica necesare, convoaca firmele flamande etc.
Agentia are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la ambasadele
Belgiei in strainatate. Din 2007, FIT a deschis un birou de reprezentanta la Bucuresti (e-mail:
2. AWEX- Agentia Valona pentru Export si Investitii ( www.awex.wallonie.be ) - agentie a regiunii
Valonia pentru promovarea exporturilor si de atragere a investitiilor din strainatate. Atributii
identice cu cele ale FIT.
AWEX are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la ambasadele
Belgiei in strainatate, inclusiv la Bucuresti e-mail: [email protected] .
3. BRUXELLES EXPORT ( www.bruxelles-export.be ) - agentie a regiunii Bruxelles- Capitala
pentru promovarea exporturilor. Atributii identice cu celelate doua agentii mentionate mai sus.
Bruxelles Export are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la
ambasadele Belgiei in strainatate. Pentru Romania, activitatea este asigurata de Biroul AWEX din
Bucuresti.
Este de remarcat faptul ca, in ciuda multitudinii de organisme pentru promovarea
exporturilor, multe dintre ele operand la nivel regional, in cazul organizarii unor actiuni de
promovare pe o anumita piata, se realizeaza o cooperare pragmatica intre ele. Astfel, se apeleaza la
reprezentantul de pe piata respectiva, indiferent ce agentie de promovare o reprezinta (FIT, AWEX,
sau Bruxelles Export),care isi coordoneaza actiunile de participare la diferite misiuni economice,
simpozioane, targuri si expozitii internationale, in functie de interesul specific al regiunii pentru
respectiva piata etc.
18
Analiza Belgiei dupa indicii mediului de afaceri (Doing Business)
Prezentare generala
Regiunea OCDE Clasament Doing
Business 2012
28
Clasament Doing
Business 2011
27
Variatia in
clasament
-1
Grupa de venit Venit ridicat
Populatia 10 866 560
PIB (USD) 45 420 00
Analiza pe categorii
Clasamentul pe
categorii
DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
Initierea afacerilor 36 32 -4
Acordarea autorizatiei
pentru construire
51 51 Nicio schimbare
Transferul de proprietate 174 177 +3
Obtinerea creditelor 48 45 -3
Protectia investitorilor 17 16 -1
Plata impozitelor 77 75 -2
Comertul de frontiera 36 40 +4
Executarea contractelor 20 21 +1
Lichidarea intreprinderilor
8 8 Nicio schimbare
Initierea afacerilor, indicatori
DB Clasament 2012
36
DB Clasament 2011
32
Variatia in clasament
-4
Procedurile (numarul) 3
Timpul (zile) 4
Costul(% din venitul pe locuitor) 5.2
Capital minim varsat (% din venitul pe locuitor) 18.9
Acordarea autorizatiei pentru construire, indicatori
DB Clasament 2012
51
DB Clasament 2011
51
Variatia in clasament
0
Procedurile (numarul) 12
Timpul (zile) 169
Costul(% din venitul pe locuitor) 53.6
Transferul de proprietate, indicatori
DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
19
174 177 +3
Procedurile (numarul) 8
Timpul (zile) 64
Costul(% din venitul pe locuitor) 12.7
Obtinerea creditelor, indicatori
DB Clasament 2012
48
DB Clasament 2011
45
Variatia in clasament
-3
Indicele de garantii de fiabilitate (0-10) 7
Domeniul de informare despre credit(0-6) 4
Acoperirea pe registre publice(% adultilor) 72.6
Acoperirea pe birouri private (% adultilor) 0.0
Protectia investitorilor, indicatori
DB Clasament 2012
17
DB Clasament 2011
16
Variatia in clasament
-1
Indicele de divulgare a informatiei (0-10) 8
Indicile care masoararesponsabilitatea conducatorilor( 0-10) 6
Indicele de usurinta de devenire a actionarilor( 0-10) 7
Indicele de protectie a investitorilor (0-10) 7.0
Plata impozitelor, indicatori
DB Clasament 2012
48
DB Clasament 2011
45
Variatia in clasament
-3
Achitarea impozitelor (numarul pe an) 11
Perioada( ore pe an) 156
Impozitul pe venit (%) 5.2
Importul si schimbul social(%) 50.4
Alte taxe (% din profit) 1.7
Total spre plata (% din venitul brut) 57.3
Comertul de frontiera, indicatori
DB Clasament 2012
36
DB Clasament 2011
40
Variatia in clasament
+4
Acte pentru export (numarul) 4
Perioada de export( zile) 8
Costul exportului (USD pentru participant) 1.429
Acte pentru import (numarul) 5
Perioada de import (zile) 8
Costul importului (USD pentru participant) 1.600
Executarea contractelor, indicatori
DB Clasament 2012
20
DB Clasament 2011
21
Variatia in clasament
+1
Procedurile (numarul) 26
20
Timpul (zile) 505
Costul(% din venitul pe locuitor) 17.7
Lichidarea intreprinderilor, indicatori
DB Clasament 2012
8
DB Clasament 2011
8
Variatia in clasament
0
Timpul (ani) 0.9
Costul(% din din bunurile imobiliare) 4
21
