Denumirea testului: Ecomomie agrară ID test: EconomieREI Întrebări total în test: 290 Partea 1 50%: Număr de întrebări - 154, ([53,1%]-28,97%-17,93% ). Partea 2 30%: Număr de întrebări - 84, (53,1%-[28,97%]-17,93% ). Numărul total de grupuri (teme): 14 ------------------------------------------------------------------------------------------- Partea 1 50%: Număr de întrebări - 154, (53,1%). Grupul (tema): Tema01Întrebarea 1.Care este obiectul de studiu al „Economiei agrare”?Variante de răspuns: |1. comportamentul agenţilor economici în agricultură2. totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor economice producătoare şi/sauconsumatoare de bunuri şi servicii3. acţiunile obiective a legilor economice şi forma lor de manifestare în producţia agricolă 4. preţul producţiei agricole

Întrebarea 2.Care este principala sarcină a agriculturii?Variante de răspuns: 1. majorarea venitului naţional2. maximizarea profitului3. asigurarea populaţiei cu produse alimentare 4. asigurarea industriei prelucrătoare cu materie primă

Întrebarea 3.Care este sarcina principală a „Economiei agrare”?Variante de răspuns: 1. elaborarea şi argumentarea economică a nivelului optimal de concentrare şi specializare a producerii producţiei agricole2. arumentarea economică a mecanismului economic de funcţionare a producătorilor agricoli3. elaborarea şi argumentarea economică a formelor de organizare raţională a integrării şi cooperării4. elaborarea bazelor economice de dezvoltare a ramurilor în condiţii de piaţă şi metodele eficiente de gospodărire

Întrebarea 4.Cu ce se ocupă economia agrară reieşind din sarcinile ei principale?Variante de răspuns: 1. cu elaborarea bazelor economice de dezvoltare a ramurii în condiţii de piaţă2. cu elaborarea şi argumentarea economică a metodelor de folosire raţională a resurselor3. cu elaborarea şi argumentarea economică a direcţiilor principale a intensificării pe baza introducerii progresului tehnico-ştiinţific4. cu elaborarea metodelor de minimizare a consumurilor de producţie

Întrebarea 5.Ce reprezintă metoda calculativ-constructivă?Variante de răspuns: 1. este o metodă de coordonare şi corelare a tuturor indicatorilor, care reflectă esenţa fenomenului studiat2. permite de a găsi direcţiile reale de argumentare ştiinţifică a soluţionării problemelor în perspectivă3. permite de a studia fenomenele şi procesele în masă4. este o metodă ce include organizarea experienţelor ştiinţifice în corespundere cu sarcinile puse

Întrebarea 6.Care din metodele de cercetare a „Economiei agrare” se foloseşte la soluţionarea problemelor de optimizare a producerii producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. metoda monografică2. metoda statistico-economică3. metoda economico – matematică 4. metoda de bilanţ

Întrebarea 7.Din ce derivă importanţa deosebită a agriculturii în comparaţie cu celelalte ramuri ale economiei naţionale?Variante de răspuns: 1. asigură o autonomie deplină a agenţilor economici2. acţiunea favorabilă a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor şi serviciilor consumate în agricultură să fie mai reduse decât în alte ramuri ale economiei naţionale3. presupune o modificare conştientă a unui ecosistem în direcţia sporirii capacităţii componenţei utile productive, prin valorificarea fondului fizic de viaţă, a mediului înconjurător şi a comunităţii biologice4. asigură posibilitatea de valorificare a produselor agricole la preţuri remuneratorii, care să garanteze obţinerea de venituri stabile de către producătorii agricoli

Întrebarea 8.În ce constă funcţia socială a agriculturii?Variante de răspuns: 1. creează rezerve de stat de producţie agricolă2. asigură celelalte ramuri cu forţă de muncă 3. refacerea mediului înconjurător4. participă la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum ale producţiei

Întrebarea 9.Care din funcţiile agriculturii stă la baza eforturilor de realizare în ţara noastră a dezideratului privind asigurarea unui consum alimentar apropiat de cel din unele ţări din Europa occidentală?Variante de răspuns: 1. participă nemijlocit la crearea, dezvoltarea şi împrospătarea periodică a rezervelor de stat de produse agricole

2. participă la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum ale populaţiei pe calea aprovizionării cu materii prime agricole a industriilor prelucrătoare3. o sursă importantă de creare a acumulărilor generale ale statului4. este furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaţiei

Întrebarea 10.Care din cele de mai jos reprezintă o particularitate specifică a agriculturii faţă de celelalte ramuri a economiei?Variante de răspuns: 1. în agricultură timpul de muncă coincide cu timpul de producţie2. agricultura foloseşte organismele vii ca mijloc de producţie 3. în agricultură principalul mijloc de producţie este capitalul4. în agricultură activitatea de producţie nu este influenţată de condiţiile naturale pedoclimaterice

Grupul (tema): Tema02Întrebarea 11.Ce reprezintă complexul agroindustrialVariante de răspuns: 1. ansamblul ramurilor economiei naţionale integrate într-o sarcină comună pentru a satisface cerinţele ţării cu resurse de muncă2. ansamblul ramurilor economiei naţionale integrate într-o sarcină comună pentru a satisface cerinţele ţării cu produse alimentare3. ansamblul ramurilor economiei naţionale integrate într-o sarcină comună pentru a satisface cerinţele ţării cu materie primă agricolă4. ansamblul ramurilor economiei naţionale integrate într-o sarcină comună pentru a satisface cerinţele ţării cu produse alimentare şi cu materie primă agricolă?

Întrebarea 12.Care din ramurile de mai jos intră în componenţa complexului agroindustrial? Variante de răspuns: 1. toate variantele sunt corecte 2. păstrarea şi comercializarea producţiei agricole3. prelucrarea producţiei agricole4. producerea producţiei agricole

Întrebarea 13.Care sferă constituie veriga de bază a complexului agroindustrial? Variante de răspuns: 1. industria constructoare de maşini şi utilaje agricole2. producerea îngrăşămintelor minerale şi a mijloacelor chimice pentru protecţia plantelor3. agricultura, întreprinderile silvice şi sectoarele de lângă case ale populaţiei 4. industria alimentară

Întrebarea 14.Ce reprezintă infrastructura complexului agroindustrial? Variante de răspuns: 1. toate variantele sunt corecte 2. complexul ramurilor economiei naţionale ce asigură obţinerea cantităţii necesare de produse finite

3. complexul ramurilor economiei naţionale ce asigură condiţiile de reproducere4. complexul ramurilor economiei naţionale ce asigură funcţionarea normală a întreprinderilor agricole

Întrebarea 15.De ce depinde funcţionarea eficientă a complexului agroindustrial?Variante de răspuns: 1. perfecţionarea structurii tehnologice a complexului agroindustrial2. perfecţionarea structurii de ramură a complexului agroindustrial3. perfecţionarea structurii teritoriale a complexului agroindustrial 4. perfecţionarea structurii economice a complexului agroindustrial

Întrebarea 16.Care este problema principală a legăturilor economice interamurale a complexului agroindustrial?Variante de răspuns: 1. menţinerea relaţiilor contractuale2. reformarea economiei3. realizarea independentă a producţiei de către producătorii agricoli4. menţinerea schimbului echivalent

Întrebarea 17.Ce reprezintă securitatea alimentară?Variante de răspuns: 1. capacitatea guvernului de a garanta satisfacerea nevoilor agriculturii în mijloace de muncă2. capacitatea guvernului de a garanta satisfacerea nevoilor populaţiei ţării în materii prime agricole3. capacitatea guvernului de a garanta satisfacerea nevoilor populaţiei ţării în produse alimentare4. capacitatea guvernului de a garanta satisfacerea nevoilor agriculturii în mijloace de protecţie a plantelor

Întrebarea 18.Prin ce sunt reglementate eficient relaţiile economice dintre întreprinderile agricole şi industriale?Variante de răspuns: 1. prin integrarea şi cooperarea producerii şi prelucrării producţiei agricole 2. prin integrarea şi concentrarea producerii şi prelucrării producţiei agricole3. prin integrarea şi organizarea producerii şi prelucrării producţiei agricole4. prin integrarea şi specializarea producerii şi prelucrării producţiei agricole

Întrebarea 19.Cum se determină structura produsului final al CAI?Variante de răspuns: 1. ca raportul procentual dintre cantitatea producţiei agricole şi suprafaţa terenului agricol2. ca raportul procentual dintre valoarea producţiei diferitor ramuri şi suma totală a produsului fabricat3. ca raportul dintre suma totală a produsului fabricat şi valoarea producţiei diferitor ramuri4. ca raportul procentual dintre valoarea producţiei diferitor ramuri şi suma totală a venitului net

Întrebarea 20.Ce trebuie să asigure mecanismul economic de funcţionarea a complexului agroindustrial?Variante de răspuns: 1. majorarea producerii produsului finit şi micşorarea consumurilor totale în calcul la o unitate2. schimbul echivalent dintre agricultură şi industrie 3. totalitatea metodelor şi instrumentelor de acţiune economică asupra agriculturii şi industriei4. creşterea motivării în activitatea de producţie şi investiţională a producătorilor de produse agricole

Grupul (tema): Tema03Întrebarea 21.Care este funcţia pământului în agricultură?Variante de răspuns: 1. sursă de creare a rezervelor de stat2. sursă de satisfacere a nevoilor populaţiei3. sursă de creare a veniturilor4. mijloc de muncă

Întrebarea 22.Care din cele de mai jos nu reprezintă o caracteristică a pământului?Variante de răspuns: 1. este limitata în spaţiu2. nu se uzează3. nu poate fi transportabil4. reprezintă rezultatul muncii omeneşti

Întrebarea 23.Ce reprezintă fondul funciar?Variante de răspuns: 1. pământurile destinate agriculturii2. o componentă a avuţiei naţionale, care trebuie folosită ş i ameliorată în concordanţă cu interesele oamenilor3. pământurile cu destinaţie specială4. pământurile destinate ocrotirii naturii

Întrebarea 24.Cu ce se caracterizează fertilitatea relativă?Variante de răspuns: 1. cu sporirea randamentului la hectar însoţită cu reducerea consumurilor de muncă2. cu sporirea randamentului la hectar însoţită cu reducerea costurilor de producţie 3. cu sporirea randamentului la hectar însoţită cu majorarea investiţiilor4. cu sporirea randamentului la hectar însoţită cu majorarea productivităţii muncii

Întrebarea 25.Cum se determină venitul net calculat la un hectar teren agricol?Variante de răspuns: 1. (valoarea producţiei globale agricole –venitul global) raportat la suprafaţa terenului agricol2. (venitul global – consumurile de producţie) raportat la suprafaţa terenului agricol

3. (venitul global – consumurile materiale) raportat la suprafaţa terenului agricol4. (valoarea producţiei globale agricole – consumurile de producţie) raportat la suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 26.Care din cele de mai jos reprezintă o funcţie a Cadastrului funciar de stat?Variante de răspuns: 1. asigură organele administrative locale, organizaţiile şi cetăţenii cu informaţie în scopul organizării folosirii raţionale şi protecţiei lui2. conţine un sistem de date şi documente necesare despre regimul juridic al pământurilor3. conţine un sistem de date şi documente necesare despre repartizarea proprietarilor beneficiarilor folosirii pământurilor4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 27.Ce reprezintă bonitatea solului?Variante de răspuns: 1. valoarea producţiei vegetale la un hectar teren prelucrat2. calitatea fondului funciar după cele mai importante însuşiri care determină fertilitatea naturală a solului3. valoarea comparativă a pământului ca mijloc de producţie în agricultură4. valoarea medie anuală a producţiei vegetale la un hectar de teren agricol

Întrebarea 28.Care va fi valoarea economică a pământului într-o gospodărie, dacă valoarea producţiei vegetale la 1 ha de teren agricol în întreprinderea dată constituie 3600 lei , iar valoarea producţiei vegetale la 1 ha în mediu pe republică constituie 2700 lei?Variante de răspuns: 1. 33 p2. 133 p 3. 30 p4. 130 p

Întrebarea 29.Care este destinaţia monitoringului pământului?Variante de răspuns: 1. evidenţierea modificărilor în fondul funciar2. prognozarea şi elaborarea recomandărilor privind avertizarea şi stoparea consecinţelor proceselor negative3. asigurarea cadastrului funciar de stat cu informaţii4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 30.Cum se determină valoarea economică a pământului?Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea producţie globale vegetale la un hectar teren agricol în mediu pe republică şi valoarea producţiei globale vegetale la un hectar teren agricol în gospodăria respectivă înmulţit cu 100 de puncte

2. raportul dintre valoarea producţie globale vegetale la un hectar teren agricol în mediu pe republică şi valoarea producţiei globale vegetale la un hectar teren arabil în gospodăria respectivă înmulţit cu 100 de puncte3. raportul dintre valoarea producţie globale vegetale la un hectar teren agricol din gospodăria respectivă şi valoarea producţiei globale vegetale la un hectar teren agricol în mediu pe republică înmulţit cu 100 de puncte4. raportul dintre valoarea producţie globale vegetale la un hectar teren agricol din gospodăria respectivă şi valoarea producţiei globale vegetale la un hectar teren arabil în mediu pe republică înmulţit cu 100 de puncte

Întrebarea 31.Să se determine preţul pământului dacă renta anuală funciară constituie 1000 lei, iar procentul bancar este de 5%?Variante de răspuns: 1. 200 lei2. 200000 lei3. 20000 lei 4. 2000 lei

Întrebarea 32.Ce reprezintă renta funciară?Variante de răspuns: 1. venitul proprietarului de pământ 2. venitul sub formă de salariu3. venitul deţinătorului de capital4. nici una din variante

Întrebarea 33.Care sunt indicatorii naturali ce caracterizează eficienţa economică a folosirii pământului?Variante de răspuns: 1. producţia globală raportată la suprafaţa terenului cultivat 2. producţia globală raportată la volumul obţinut de producţie3. suprafaţa terenului arabil raportat la suprafaţa terenului agricol4. venitul global raportat la suprafaţa terenului cultivat

Întrebarea 34.Care va fi randamentul pământului dacă valoarea terenului agricol constituie 33915 mii lei, iar valoarea producţiei globale agricole constituie 971 mii lei?Variante de răspuns: 1. 8,72. 0,03 3. 0,114. 0,30

Întrebarea 35.Ce se ia în calcul la determinarea suprafeţei cadastrale a terenului agricolVariante de răspuns: 1. suprafaţa şi bonitatea terenului arabil , pîrloagelor şi a păşunilor2. suprafaţa şi bonitatea terenului arabil, fâneţelor şi a plantaţiilor perene

3. suprafaţa şi bonitatea plantaţilor perene, fâneţelor şi a păşunilor4. suprafaţa şi bonitatea terenului arabil ,fâneţelor şi a păşunilor

Întrebarea 36.Care din indicatorii de mai jos determină nivelul de folosire a fondului funciar?Variante de răspuns: 1. ponderea terenului prelucrat în suprafaţa terenului irigat2. ponderea terenului prelucrat în suprafaţa totală a fondului funciar3. ponderea terenului prelucrat în suprafaţa terenului arabil4. ponderea terenului prelucrat în suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 37.Cum se determină venitul global calculat la un hectar teren agricol?Variante de răspuns: 1. (valoarea producţiei globale agricole – consumurile pentru remunerarea muncii) raportat la suprafaţa terenului agricol2. (valoarea producţiei globale agricole – consumurile materiale) raportat la suprafaţa terenului agricol3. (valoarea producţiei globale agricole – consumurile de producţie) raportat la suprafaţa terenului agricol4. (valoarea producţiei globale agricole – costul producţiei finite vândute) raportat la suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 38.Care din cele de mai jos reprezintă o măsură economico-organizatorică de sporire a eficienţei economice a fondului funciar?Variante de răspuns: 1. lupta cu buruienele2. introducerea raţională a îngrăşămintelor organice şi minerale3. perfecţionarea structurii suprafeţelor 4. desecarea pământului

Întrebarea 39.Ce are în vedere organizarea teritoriului şi sistematizarea localităţilor rurale?Variante de răspuns: 1. cultivarea integrală a terenului şi asigurarea unei structuri optime a suprafeţelor cultivate2. extinderea pe teritoriul ţării a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare irigare, desecare, combaterea eroziunii solului ş.a3. înlăturarea fenomenelor de risipă în folosirea pământului şi de întărire a disciplinei funciare4. introducerea sistemului ştiinţific în agricultură şi utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor organice şi minerale

Întrebarea 40.Care sunt mărimile indicatorilor ce caracterizează eficienţa economică a utilizării terenurilor agricole, dacă suprafaţa terenului agricol constituie 1893ha, suprafaţa cultivată cu culturi cerealiere -749ha, recolta globală de cereale -19549q, iar producţia de lapte constituie 71q?Variante de răspuns: 1. 26,10q/ha; 3,75kg 2. 10,32q/ha; 9,47kg3. 43,09q/ha; 2,75kg4. 27,56q/ha; 4,43kg

Întrebarea 41.Care sunt mărimile indicatorilor ce caracterizează eficienţa economică a utilizării terenurilor agricole, dacă suprafaţa terenului agricol constituie 1893ha,valoarea producţiei agricole -2848mii lei, iar valoarea terenului agricol -39,9mii lei?Variante de răspuns: 1. 1504,49 lei; 71,38 lei; 0,01 lei 2. 1564,32 lei; 71,38 lei; 0,61 lei3. 1589,55 lei; 32,54 lei; 0,78 lei4. 1521,49 lei; 41,06 lei; 0,03 lei

Întrebarea 42.Cît va constitui valoarea producţiei globale la 1ha de suprafaţă cadastrală, dacă suprafaţa terenului arabil constituie 1682ha, avînd o bonitate de 69 puncte, suprafaţa fîneţelor -45ha, bonitatea lor constituind 40 puncte, suprafaţa păşunilor-55ha, cu bonitatea de 35 puncte, iar valoarea producţiei agricole -3567mii lei?Variante de răspuns: 1. 2001,68 lei2. 3564,32 lei3. 2120,69 lei4. 3410,13lei

Întrebarea 43.Cît va constitui venitul net la 1ha teren agricol, dacă suprafaţa terenului agricol constituie 539ha, valoarea producţiei agricole -2237mii lei, iar consumurile de producţie sunt egale cu 1840mii lei?Variante de răspuns: 1. 3413,73 lei2. 4150,28 lei3. 511,77 lei4. 736,55 lei

Întrebarea 44.Cît va constitui venitul global la 1ha teren agricol, dacă suprafaţa terenului agricol constituie 1539ha, valoarea producţiei agricole -2237mii lei, iar consumurile de producţie sunt egale cu 1754mii lei, din care 17% consumuri privind remunerarea muncii?Variante de răspuns: 1. 313,84 lei2. 507,47 lei

3. 1453,5 lei4. 1139,7 lei

Grupul (tema): Tema04Întrebarea 45.Din care constatări rezultă importanţa bazei tehnico-materiale a agriculturii?Variante de răspuns: 1. determină nivelul de intensivitate a agriculturii2. determină eficienţa economică a producerii producţiei agricole3. determină nivelul de concentrare şi specializare a resurselor funciare4. determină nivelul de calificare şi specializare a forţei de muncă

Întrebarea 46.Care din cele de mai jos reprezintă o particularitate a bazei tehnico-materiale din agricultură ce o deosebeşte de cea din alte ramuri a economiei naţionale?Variante de răspuns: 1. în componenţa bazei tehnico-materiale din agricultură sunt incluse resursele de muncă2. baza tehnico-materială nu este influenţată de condiţiile climaterice3. în componenţa bazei tehnico-materiale din agricultură nu sunt incluse resursele funciare4. o parte din elementele bazei tehnico-materiale sunt căpătate nemijlocit din agricultură şi sunt organismele vii

Întrebarea 47.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de creare a bazei tehnico-materiale în agricultură?Variante de răspuns: 1. satisfacerea cerinţelor populaţiei cu produse alimentare2. folosirea raţională a resurselor de muncă3. intensificarea producţiei şi restructurarea tehnică şi tehnologică a ei 4. soluţionarea problemei alimentare a ţării

Întrebarea 48.Cum se determină capacitatea de absorbţie a energiei în procesul de producţie?Variante de răspuns: 1. raportul dintre capacitatea resurselor energetice şi suprafaţa terenului agricol2. raportul dintre capacitatea resurselor energetice şi volumul investiţiilor alocate3. raportul dintre capacitatea resurselor energetice şi consumurile de muncă4. raportul dintre capacitatea resurselor energetice şi volumul producţiei obţinute

Întrebarea 49.Care este indicatorul folosit la caracteristica generală a resurselor energetice la nivel de întreprindere?Variante de răspuns: 1. puterea instalaţiilor electrice2. puterea de tracţiune a animalelor de lucru3. puterea motoarelor la tractoare4. capacitatea energetică totală

Întrebarea 50.Cum se determină asigurarea întreprinderii cu resurse energetice?Variante de răspuns: 1. raportul dintre capacitatea energetică totală şi suprafaţa terenului agricol 2. raportul dintre capacitatea energetică totală şi efectivul mediu anual de lucrători3. raportul dintre capacitatea energetică totală şi valoarea producţiei globale4. raportul dintre capacitatea energetică totală şi timpul lucrat

Întrebarea 51.Care din cele de mai jos este metoda de determinare a indicatorului „înzestrarea cu energie electrică”?Variante de răspuns: 1. raportul dintre cantitatea de energie electrică pentru necesităţile de producţie şi valoarea producţiei globale2. raportul dintre cantitatea de energie electrică pentru necesităţile de producţie şi suprafaţa terenului arabil3. raportul dintre cantitatea de energie electrică pentru necesităţile de producţie şi numărul mediu anual de lucrători ocupaţi în agricultură4. raportul dintre cantitatea de energie electrică pentru necesităţile de producţie şi suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 52.Ce putem determina în urma raportării valorii producţiei globale la capacitatea energetică sumară?Variante de răspuns: 1. termenul de recuperare a resurselor energetice2. capacitatea resurselor energetice3. termenul de recuperare a investiţiilor alocate în energia electrică4. randamentul resurselor energetice

Întrebarea 53.Cum se determină nivelul de mecanizare?Variante de răspuns: 1. raportul procentual dintre volumul de lucru mecanizat şi volumul total de lucru îndeplinit2. raportul procentual dintre volumul de lucru mecanizat şi numărul mediu anual de lucrători3. raportul dintre volumul de lucru îndeplinit total şi volumul de lucru mecanizat4. raportul dintre numărul de maşini şi utilaje şi numărul de lucrători

Întrebarea 54.Prin ce se caracterizează asigurarea cu maşini agricole speciale şi utilaje?Variante de răspuns: 1. numărul de maşini şi utilaje la 1ha teren ocupat cu oarecare cultură 2. numărul de maşini şi utilaje la 1ha teren prelucrat3. numărul de maşini şi utilaje la 1ha teren agricol4. numărul de maşini şi utilaje la 1ha teren arabil

Întrebarea 55.Care din indicatorii de mai jos se foloseşte la determinarea eficienţei economice a utilizării tehnicii noi?Variante de răspuns: 1. gradul de investire2. gradul de reducere a consumurilor de exploatare 3. volumul investiţiilor capitale4. termenul de recuperare a consumurilor de muncă

Întrebarea 56.Care din cele de mai jos reprezintă caracteristica mecanizării complexe?Variante de răspuns: 1. mecanizarea cuprinde numai unele procese de producţie cu păstrarea a unei pondere mai mari a muncii manuale2. se folosesc instalaţiile, care permit de a înlocui, controla şi regula procesele de producţie, fără intervenţia omului3. nici una din variante4. toate procesele de producţie sunt mecanizate, dar se păstrează conducerea manuală a maşinilor

Întrebarea 57.Cum se determină nivelul de mecanizare a unor procese de producţie?Variante de răspuns: 1. raportul procentual dintre efectivul de animale care sunt deservite cu mijloace de mecanizare şi numărul total de animale2. raportul procentual dintre numărul de lucrări îndeplinite mecanizat şi efectivul de lucrători3. raportul procentual dintre volumul total de lucru îndeplinit şi volumul de lucru mecanizat4. raportul procentual dintre volumul de lucru mecanizat şi volumul total de lucru îndeplinit

Întrebarea 58.Care este indicatorul indirect al nivelului de mecanizare în fitotehnie?Variante de răspuns: 1. suprafaţa terenului arabil2. volumul lucrărilor mecanizate3. suprafaţa semănăturilor4. densitatea lucrărilor mecanizate

Întrebarea 59.Cum se determină coeficientul de schimb?Variante de răspuns: 1. raportul dintre numărul de maşino- schimburi şi volumul de lucrări mecanizate2. raportul dintre numărul de maşino- zile şi numărul de maşino- schimburi3. raportul dintre numărul de maşino-schimburi şi numărul de maşino-zile 4. raportul dintre numărul de maşino- zile şi fondul anual al timpului de muncă

Întrebarea 60.Ce reprezintă sistemul de maşini în agricultură?Variante de răspuns: 1. ansamblul de maşini diferite după construcţie, necesare pentru îndeplinirea treptată a diferitor lucrări tehnologice2. mijloacele, care produc energia necesară punerii în funcţiune a diferitor maşini, instalaţii şi unelte cu care se efectuează lucrările în agricultură3. mijloacele care produc energia necesară punerii în funcţiune a diferitelor maşini care alcătuiesc baza tehnico- materială4. ansamblul celor mai importante elemente ale potenţialului de producţie, care asigură accelerarea progresului tehnico- ştiinţific

Întrebarea 61.Care indicatori se iau în consideraţie la determinarea coeficientului de utilizare a timpului unei zile de lucru a automobilelorVariante de răspuns: 1. numărul de maşini-zile de găsire a automobilelor în întreprindere2. timpul în care automobilele sunt antrenate efectiv în procesul de transport3. timpul maxim posibil4. numărul de automobil-ore în circulaţie

Întrebarea 62.Care va fi termenul de recuperare a investiţiilor suplimentare, dacă în urma întroducerii unei tehnologii noi s-a obţinut 21600q de lapte, costul unitar de producţie constituind 18,21lei, ceea ce este mai redus cu 16,58% faţă de costul unitar de producţie pînă la întroducerea tehnologiei noi, iar investiţia suplimentară constituind 253920lei?Variante de răspuns: 1. 4 ani2. 3 ani 3. 5 ani4. 2 ani

Întrebarea 63.Cum se determină productivitatea unui tractor fizic şi convenţional într-o zi de lucru?Variante de răspuns: 1. raportul dintre volumul de lucru mecanizat şi numărul de tractoare fizice sau convenţionale2. raportul dintre volumul de lucru mecanizat şi numărul de schimburi la un tractor fizic şi convenţional3. raportul dintre volumul de lucru mecanizat şi numărul de maşino-zile 4. raportul dintre volumul de lucru mecanizat şi numărul de tractoare

Întrebarea 64.Care va fi gradul de reducere a costului unitar de producţie dacă costul unitar al producţiei de mere fără îngrăşăminte constituie 455,79 lei, iar a producţiei obţinute după încorporarea îngrăşămintelor 448,41 lei?Variante de răspuns: 1. 9,83 %2. 1,62 %

3. 13,71 %4. 7,38 %

Întrebarea 65.Care indicatori se iau în calcule la determinarea nivelului de mecanizare general la producerea unui produs concret?Variante de răspuns: 1. volumul lucrărilor mecanizate şi consumurile de muncă totale2. volumul lucrărilor mecanizate şi suprafaţa terenului agricol3. consumurile de muncă din sectorul zootehnic şi numărul de animale deservite4. consumurile de muncă la lucrările mecanizate şi consumurile de muncă totale

Întrebarea 66.Cu cît va fi egal gradul de reducere a costului unitar de producţie, dacă productivitatea merelor pînă la întroducerea îngrăşamintelor constituie 115,8q/ha, după întroducerea îngrăşamintelor -131,3q/ha, iar consumurile de producţie la 1ha pînă la întroducerea îngrăşamintelor constituie 52870lei, după întroducerea îngrăşamintelor -58876lei?Variante de răspuns: 1. 1,79% 2. 11,80%3. 13,39%4. 10,20%

Întrebarea 67.Cîte persoane vor fi eliberate, dacă la ferma de producere a laptelui în urma întroducerii tehnologiei intensive s-a obţinut 21600q de lapte, ceea ce este cu 6800q mai mult faţă de tehnologia veche,consumurile de muncă constituind pentru tehnologia veche 66 mii om-ore, iar pentru tehnologia nouă-57,4mii om-ore (norma timpului de lucru a 1 lucrător anual este 2160 om-ore)?Variante de răspuns: 1. 15 persoane2. 20 persoane3. 18 persoane 4. 13 persoane

Întrebarea 68.Care este condiţia principală a mecanizării complexe în agricultură?Variante de răspuns: 1. nici o variantă corectă2. dezvoltarea bazei tehnico-materiale3. eliberarea forţei de muncă4. formarea şi introducerea sistemei de maşini

Întrebarea 69.Care din indicatorii de mai jos nu este unul de determinare a eficienţei economice a aplicării noilor mijloace tehnice în agricultură?Variante de răspuns: 1. termenul de recuperare a investiţiilor2. coeficientul de exploatare

3. gradul de reducere a costului unitar de producţie4. gradul de reducere a consumurilor de muncă

Întrebarea 70.Care sunt mărimile indicatorilor ce caracterizează eficienţa economică a utilizării combinelor, dacă de la utilizarea a 9 combine s-a obţinut 2968,5 mii lei venit din vînzări, 957,1 mii lei profit, iar suprafaţa recoltată în total constituie 7172ha ?Variante de răspuns: 1. 329,83 mii lei;106,34 mii lei; 413,90 lei 2. 278,11 mii lei; 125,19 mii lei; 280,45 lei3. 329,83 mii lei; 125,19 mii lei; 345,87 lei4. 298,95 mii lei; 106,34 mii lei; 367,23 lei

Întrebarea 71.Cum se determină coeficientul de utilizare a tonajului?Variante de răspuns: 1. raportul dintre cantitatea de mărfuri transportată şi capacitatea nominală a automobilului2. raportul dintre cantitatea de mărfuri transportată şi parcursul total3. raportul dintre cantitatea de mărfuri transportată şi productivitatea automobilelor4. raportul dintre cantitatea de mărfuri transportată şi perioada de timp

Întrebarea 72.Care va fi gradul de reducere a consumurilor recalculate dacă consumurile recalculate la 1 q de producţie până la aplicarea noilor mijloace tehnice constituie 62,52 lei, iar după aplicarea noilor mijloace tehnice 50,32 lei?Variante de răspuns: 1. 21,46 %2. 22,57 %3. 12,2 %4. 19,51 %

Întrebarea 73.Cu cît va fi egal termenul de recuperare şi coeficientul eficienţei investiţiilor suplimentare, dacă volumul producţiei obţinute atît până, cît şi după aplicarea noilor mijloace tehnice constituie 30000q, investiţiile la 1q de producţie până la aplicarea noilor mijloace tehnice – 16,67 lei, investiţiile la 1q de producţie după aplicarea noilor mijloace tehnice –20 lei, iar efectul economic anual de la reducerea consumurilor de producţie constituie 60 mii lei?Variante de răspuns: 1. 3 ani; 0,342. 3 ani; 0,603. 2 ani; 0,60 4. 2 ani; 0,65

Întrebarea 74.Care va fi efectul economic anual, dacă consumurile recalculate la 1 q de producţie până la aplicarea noilor mijloace tehnice constituie 22,50 lei, iar după aplicarea noilor mijloace tehnice 21 lei, volumul producţiei obţinute după aplicarea noilor mijloace tehnice constituie 30000 q?Variante de răspuns: 1. 34500 lei2. 1438900 lei3. 1305000 lei4. 45000 lei

Grupul (tema): Tema05Întrebarea 75.Care din cele de mai jos reprezintă o componentă a mijloacelor de producţie?Variante de răspuns: 1. mijloacele şi obiectele de muncă 2. obiectele şi resursele de muncă3. mijloacele şi procesul de muncă|4. obiectele şi forţa de muncă

Întrebarea 76.Care din cele de mai jos reprezintă o caracteristică a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. valoarea mijloacelor fixe este pe deplin transferată în costul producţiei finite şi depăşesc plafonul valoric stabilit de legislaţia în vigoare2. valoarea mijloacelor fixe este parţial transferată în costul producţiei finite şi se întrebuinţează în procesul de producţie un timp îndelungat3. valoarea mijloacelor fixe este parţial transferată în costul producţiei finite şi se consumă în întregime4. valoarea mijloacelor fixe este pe deplin transferată în costul producţiei finite şi se întrebuinţează în procesul de producţie un timp îndelungat

Întrebarea 77.Prin ce se deosebesc mijloacele fixe de activele curente?Variante de răspuns: 1. modul de transferare a costului lor în valoarea producţiei finite 2. modul de transferare a costului lor în valoarea activelor curente3. modul de transferare a costului lor în valoarea mijloacelor fixe4. modul de transferare a costului lor în valoarea de intrare a activelor

Întrebarea 78.Care este principala funcţie a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. sporirea eficienţei economice a producţiei agricole2. majorarea producţiei globale agricole3. majorarea productivităţii muncii obşteşti 4. majorarea profitului primit din vânzarea producţiei agricole

Întrebarea 79.Care sunt criteriile de clasificare a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. după apartenenţa ramurală şi termenul de deţinere2. după destinaţie şi forma lor de alocare3. după componenţa natural-substanţială şi sfera de acţiune4. după gradul de utilizare şi de influenţă

Întrebarea 80.Ce reprezintă uzura mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. uzura mijloacelor fixe reprezintă reparaţia mijloacelor fixe2. uzura mijloacelor fixe reprezintă înlocuirea unor mijloace fixe cu altele3. uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a lor în decursul duratei de funcţionare utilă4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 81.De care factor depinde uzura fizică?Variante de răspuns: 1. uzura fizică depinde de intensificarea utilizării mijloacelor fixe 2. uzura fizică depinde de volumul de producţie obţinut3. uzura fizică depinde de suprafaţa terenului agricol4. uzura fizică depinde de progresul tehnico-ştiinţific

Întrebarea 82.Care metodă de determinare a uzurii prevede includerea în consumuri şi cheltuieli a sumei calculate în baza utilizării presupuse a productivităţii activelor?Variante de răspuns: 1. metoda proporţional volumului produselor sau serviciilor2. metoda degresivă cu rata descrescătoare 3. metoda casării liniare4. metoda soldului degresiv

Întrebarea 83.Ce reprezintă valoarea venală a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. valoarea bunurilor materiale utilizabile, pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a mijloacelor fixe2. valoarea de intrare a obiectului de mijloace fixe sau o altă sumă diminuată cu valoarea probabil rămasă3. suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora acordată la achiziţionarea sau crearea mijloacelor fixe4. suma cu care un mijloc fix ar putea fi schimbat în procesul operaţiei comerciale între părţile independente

Întrebarea 84.Ce reprezintă valoarea uzurabilă a unui utilaj?Variante de răspuns: 1. valoarea utilajului scos din funcţiune2. diferenţa dintre valoarea de bilanţ al utilajului şi valoarea lui rămasă3. valoarea mijloacelor fixe determinată ca urmare a reevaluării acestora4. diferenţa dintre valoarea de intrare a utilajului şi valoarea lui rămasă

Întrebarea 85.Ce reprezintă valoarea mijloacelor fixe determinată după efectuarea investiţiilor capitale ulterioare în cazul ameliorării stării activelor (reparaţie capitală, modernizare, reconstrucţie)?Variante de răspuns: 1. valoarea corectată a mijloacelor fixe 2. valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe3. valoarea de intrare a mijloacelor fixe4. valoarea rămasă a mijloacelor fixe

Întrebarea 86.Ce permite reevaluarea mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. evaluarea obiectivă a valorii reale a mijloacelor fixe2. determinarea corectă şi exactă a consumurilor de producţie3. formarea condiţiilor normale pentru procesul investiţional4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 87.Cum este eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dacă coeficientul de uzură acumulat este mare?Variante de răspuns: 1. dacă coeficientul de uzură acumulat este mare, atunci eficienţa utilizării mijloacelor fixe este redusă2. dacă coeficientul de uzură acumulat este mare, atunci eficienţa utilizării mijloacelor fixe este nulă3. dacă coeficientul de uzură acumulat este mare, atunci eficienţa utilizării mijloacelor fixe este mare4. dacă coeficientul de uzură acumulat este mare, atunci eficienţa utilizării mijloacelor fixe este constantă

Întrebarea 88.Cum se determină coeficientul de utilitate (păstrare) a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea uzurabilă şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe2. raportul dintre valoarea de bilanţ şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe 3. raportul dintre valoarea corectată şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe4. raportul dintre valoarea rămasă şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe

Întrebarea 89.Cum se determină coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe? Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune în cursul anului şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe la începutul anului2. raportul dintre valoarea mijloacelor fixe primite în cursul anului şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe la începutul anului3. raportul dintre valoarea de intrare a mijloacelor fixe la începutul anului şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe la sfîrşitul anului4. raportul dintre valoarea mijloacelor fixe primite în cursul anului şi valoarea de intrare a mijloacelor fixe la sfîrşitul anului

Întrebarea 90.Care din indicatorii de mai jos caracterizează numărul de rotaţii a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. coeficientul tehnic al întreprinderii2. compoziţia tehnologică a mijloacelor fixe3. coeficientul de uzură acumulat4. coeficientul de exploatare

Întrebarea 91.Care va fi gradul de asigurare şi de înzestrare cu mijloace fixe, dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe constituie 8491 mii lei, numărul mediu anual de lucrători – 220 persoane şi suprafaţa terenului agricol – 1785 ha?Variante de răspuns: 1. 4756,86 lei; 38595,45 lei 2. 4756,86 lei; 4553,50 lei3. 4553,50 lei; 38595,45 lei4. 36945,45 lei; 38595,45 lei

Întrebarea 92.Care din indicatorii de mai jos nu face parte din sistema de indicatori ce ne caracterizează proporţiile optimale dintre diferite grupe de mijloace de producţie?Variante de răspuns: 1. coeficientul compoziţiei tehnice a întreprinderii2. rata imobilizării3. rata activelor curente4. ritmul de creştere a mijloacelor de producţie

Întrebarea 93.Cum se determină termenul de recuperare a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. valoarea producţiei globale raportată la valoarea medie anuală a mijloacelor fixe2. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe raportată la venitul net3. venitul net raportat la valoarea medie anuală a mijloacelor fixe4. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe raportată la valoarea producţiei globale

Întrebarea 94.După care indicatori pot fi calculaţi randamentul şi capacitatea mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. după valoarea producţiei globale, venitului global şi venitului net 2. după valoarea producţiei globale, profitului net şi profitul perioadei de gestiune până la impozitare3. după valoarea producţiei globale, profitului brut şi venitului net4. după valoarea producţiei globale, venitului din vânzări şi profitului până la impozitare

Întrebarea 95.Care va fi capacitatea mijloacelor fixe dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe cu destinaţie agricolă constituie 82,86% din valoarea totală a mijloacelor de producţie care este egală cu 10493 mii lei, iar valoarea producţiei globale- 2848 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1,81 lei2. 3,05 lei 3. 0,22 lei4. 0,32 lei

Întrebarea 96.Care tip de profit se ia în calcul la determinarea rentabilităţii generale (indicator de determinare a eficienţei economice a folosirii mijloacelor de producţie)?Variante de răspuns: 1. profitul din vânzarea producţiei2. profitul perioadei de gestiune până la impozitare 3. profitul net4. profitul brut

Întrebarea 97.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a eficienţei economice a folosirii mijloacelor fixe de producţie?Variante de răspuns: 1. micşorarea termenului de dare în exploatare a clădirilor 2. folosirea raţională a fondului funciar3. reducerea costului unitar al producţiei4. asigurarea producătorilor cu volumul necesar de resurse materiale

Întrebarea 98.Care din cele de mai jos reprezintă o caracteristică a activelor curente?Variante de răspuns: 1. activelor curente îşi pierd forma naturală şi materială 2. activelor curente îşi transmit treptat valoarea lor în noul product3. activelor curente sunt planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor4. activelor curente se întrebuinţează în producţie un timp îndelungat

Întrebarea 99.Ce intră în componenţa activelor curente?Variante de răspuns: 1. consumurile şi cheltuielile de producţie legate de obţinerea activelor biologice2. consumurile şi cheltuielile de producţie legate de obţinerea producţiei finite3. consumurile şi cheltuielile de producţie legate de obţinerea producţiei aflată în stadia biologică4. consumurile şi cheltuielile de producţie legate de obţinerea producţiei agricole

Întrebarea 100.Care active curente influenţează direct la nivelul producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. mijloacele de muncă2. mijloacele biologice de reproducţie 3. mijloacele financiare4. mijloacele de transport

Întrebarea 101.Care din indicatorii de mai jos caracterizează eficienţa utilizării activelor curente?Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea medie anuală a activelor curente şi coeficientul vitezei de rotaţie a activelor curente2. raportul dintre numărul de zile pe an şi coeficientul vitezei de rotaţie a activelor curente 3. raportul dintre numărul de zile pe an şi valoarea medie anuală a activelor curente4. raportul dintre numărul de zile pe an şi valoarea medie anuală a creanţelor pe termen scurt

Întrebarea 102.Care mărime se ia în consideraţie la determinarea eficienţei economice a folosirii activelor curente?Variante de răspuns: 1. venitul global primit de la cultura plantelor şi creşterea animalelor2. valoarea producţiei globale în preţuri comparabile3. valoarea producţiei globale în preţuri curente4. venitul din vânzări

Întrebarea 103.Care va fi perioada de întoarcere a datoriilor pe termen scurt, dacă rata de rotaţie a lor constituie 0,72?Variante de răspuns: 1. 500 zile 2. 259 zile3. 11 ani4. 600 zile

Întrebarea 104.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a eficienţei folosirii activelor curente?Variante de răspuns: 1. reducerea preţurilor la maşinile şi utilajele agricole furnizate de către întreprinderile industriale2. majorarea vitezei de rotaţie a mijloacele fixe3. stabilirea proporţiei optimale dintre mijloacele fixe şi activele curente 4. extinderea şi generalizarea în practică a unor tehnologii avansate de producţie, bazate pe mecanizarea complexă şi automatizare

Întrebarea 105.Cînd activele curente sunt folosite mai eficient?Variante de răspuns: 1. activele curente sunt folosite mai eficient în cazul cînd coeficientul aflării activelor curente în rotaţie se majorează2. activele curente sunt folosite mai eficient în cazul cînd coeficientul vitezei de rotaţie a activelor curente se micşorează3. activele curente sunt folosite mai eficient în cazul cînd coeficientul vitezei de rotaţie a activelor curente se majorează4. activele curente sunt folosite mai eficient în cazul cînd durata de rotaţie a activelor curente se majorează

Întrebarea 106.Care va fi rata imobilizării dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie cu destinaţie agricolă constituie 8128 mii lei, iar valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente - 10264 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1,262. 0,823. 0,174. 0,79

Întrebarea 107.Care va fi gradul de asigurare cu mijloace fixe, dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe constituie 8491 mii lei, numărul mediu anual de lucrători – 220 persoane şi suprafaţa terenului agricol – 1785ha?Variante de răspuns: 1. 4756,86 lei 2. 4553,50 lei3. 36945,45 lei4. 38595,45 lei

Întrebarea 108.Care sunt mărimile indicatorilor ce determină eficienţa economică a utilizării activelor curente dacă valoarea medie anuală a activelor curente constituie 1773 mii lei, iar venitul din vânzări – 2881 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1,61; 0,73; 222 zile2. 1,65; 0,62; 235 zile

3. 1,62; 0,62; 222 zile 4. 1,78; 0,65; 235 zile

Întrebarea 109.Care sunt mărimile indicatorilor ce determină eficienţa economică a utilizării mijloacelor fixe dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente constituie 4100 mii lei, venitul global–1175 mii lei, iar profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare este 562 mii lei?Variante de răspuns: 1. 2,99 lei; 14,78 %2. 0,29 lei; 13,71% 3. 3,49 lei; 13,73 %4. 0,67 lei; 28,65%

Întrebarea 110.Care sunt mărimile indicatorilor ce determină eficienţa economică a utilizării mijloacelor fixe dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe constituie 2244 mii lei, valoarea producţiei globale–2359 mii lei, iar consumurile de producţie- 2112 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1,05 lei; 0,89 lei; 11zile2. 1,33 lei; 0,89 lei; 9zile3. 1,05 lei; 0,89 lei; 7zile4. 1,05 lei; 0,95 lei; 9 zile

Întrebarea 111.Care sunt mărimile indicatorilor ce determină eficienţa economică a utilizării mijloacelor fixe dacă valoarea medie anuală a mijloacelor fixe constituie 1975 mii lei, venitul global–1807mii lei, consumurile de producţie- 2706 mii lei, iar consumurile privind remunerarea muncii constituie 46% din consumurile totale?Variante de răspuns: 1. 1,09 lei; 0,91 lei; 4 zile 2. 1,37 lei; 0,91 lei; 3 zile3. 1,37 lei; 0,63 lei; 4 zile4. 1,09 lei; 0,73 lei; 5 zile

Întrebarea 112.Care va fi coeficientul scoaterii din uz a mijloacelor fixe dacă valoarea mijloacelor fixe la început de an constituie 8308,32 mii lei, valoarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune constituie – 241,06 mii lei, iar valoarea mijloacelor fixe la sfârşit de an – 9772,82 mii lei?Variante de răspuns: 1. 0,062. 0,03 3. 0,024. 0,04

Întrebarea 113.Care va fi coeficientul de uzură a mijloacelor fixe dacă valoarea mijloacelor fixe la sfîrşit de an constituie 2624 mii lei, iar valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe este egală cu 2244 mii lei?Variante de răspuns: 1. 0,862. 0,123. 0,14 4. 1,17

Întrebarea 114.Care sunt mărimile indicatorilor ce determină eficienţa economică a utilizării activelor curente, dacă valoarea medie anuală a creanţelor pe termen scurt constituie 295 mii lei, a datoriilor pe termen scurt – 247 mii lei, iar venitul din vînzări este egal cu 2626 mii lei?Variante de răspuns: 1. 9 rotaţii şi 40 zile; 11 rotaţii şi 33 zile 2. 11 rotaţii şi 33 zile; 12 rotaţii şi 30 zile3. 10 rotaţii şi 36 zile; 13 rotaţii şi 28 zile4. 8 rotaţii şi 45 zile; 14 rotaţii şi 26 zile

Grupul (tema): Tema06Întrebarea 115.Care sunt sursele de reproducţie a mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. Taxele2. Investiţiile 3. Dobânzile4. impozitele

Întrebarea 116.Ce reprezintă investiţiile capitale?Variante de răspuns: 1. totalitatea mijloacelor băneşti alocate cu scopul de a crea noi resurse de muncă2. mijloacele băneşti alocate pentru majorarea activelor curente şi de a obţine profituri3. mijloacele băneşti alocate pentru restabilirea , lărgirea şi modernizarea mijloacelor de producţie cu scopul de a obţine venituri4. mijloacele băneşti alocate pentru restabilirea , lărgirea şi modernizarea mijloacelor fixe cu scopul de a obţine venituri

Întrebarea 117.Care din cele de mai jos reprezintă o direcţie de utilizare a investiţiilor în agricultură?Variante de răspuns: 1. procurarea tehnicii şi mijloacelor de transport 2. achitarea salariului lucrătorilor3. procurarea inventarului pentru birotică4. acoperirea datoriilor

Întrebarea 118.Care din expresiile de mai jos defineşte noţiunea de investiţii financiare?Variante de răspuns: 1. mijloacele băneşti alocate la dezvoltarea sferei sociale2. mijloacele băneşti alocate în procurarea hârtiilor de valoare 3. mijloacele băneşti alocate în construcţiile capitale4. investiţiile alocate în construirea unui depozit

Întrebarea 119.Cum se numesc totalitatea resurselor financiare şi materiale alocate pentru reproducerea mijloacelor fixe?Variante de răspuns: 1. investiţii reale 2. investiţii de refacere3. investiţii financiare4. investiţii specifice

Întrebarea 120.Care din cele expuse poate fi obiect al activităţii investiţionale?Variante de răspuns: 1. acţiuni şi obligaţiuni 2. impozite şi subsidii3. tarife şi preţuri4. venituri şi profituri

Întrebarea 121.Care din cele de mai jos reprezintă o resursă proprie de constituire a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. acumulările din emisiile suplimentare de acţiuni2. profitul obţinut din activitatea economică 3. bugetul statului4. creditele bancare

Întrebarea 122.Care sunt criteriile de clasificare a investiţiilor în agricultură?Variante de răspuns: 1. după destinaţia economică şi după modul de participare la introducerea progresului tehnico-ştiinţific2. după gradul de influenţă şi după termenul de deţinere3. după gradul de utilizare şi forma lor de alocare4. după componenţa natural – substanţială şi după sfera de acţiune

Întrebarea 123.Cum se determină eficienţa economică a investiţiilorVariante de răspuns: 1. prin compararea volumului investiţiilor cu efectele primite de la folosirea lor2. prin compararea efectelor primite de la folosirea investiţiilor cu volumul investiţiilor 3. prin raportul procentual dintre efectele primite de la folosirea investiţiilor şi volumul

investiţiilor4. prin raportul procentual dintre volumul investiţiilor şi efectele primite de la folosirea lor

Întrebarea 124.Care din indicatorii de mai jos este un indicator suplimentar de determinare a eficienţei economice a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. sporul profitului la 1 leu de investiţii2. costul unitar de producţie 3. sporul venitului global la 1 leu de investiţii4. sporul venitului net la 1 leu de investiţii

Întrebarea 125.Care din indicatorii de mai jos nu este un indicator principal a eficienţei economice a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. termenul de recuperare a investiţiilor2. sporul venitului net la 1 leu de investiţii3. sporul venitului global la 1 leu de investiţii4. volumul investiţiilor la o unitate de producţie

Întrebarea 126.Cum se determină termenul de recuperare a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. prin raportul dintre sporul profitului şi investiţiile capitale2. prin raportul dintre costul unitar de producţie şi investiţiile capitale3. prin raportul dintre investiţiile capitale şi venitul net 4. prin raportul dintre venitul net şi investiţiile capitale

Întrebarea 127.Care din indicatorii de mai jos este un indicator de determinare a eficienţei economice comparative a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. investiţiile în calcul la 1q de producţie2. consumurile recalculate în calcul la 1q de producţie 3. valoarea producţiei globale în calcul la 1q de producţie4. consumurile de producţie în calcul la 1q de producţie

Întrebarea 128.Care va fi eficienţa anuală a investiţiilor, dacă consumurile recalculate după alocarea investiţiilor s-au micşorat faţă de consumurile recalculate până la alocarea investiţiilor cu 19,89% şi constituie 568 lei, iar volumul de producţie obţinut după alocarea investiţiilor constituie 5273 q?Variante de răspuns: 1. 743493lei 2. 141lei3. -743493lei4. -141lei

Întrebarea 129.În ce constă autonomia gestiunii resurselor de investiţii ? Variante de răspuns: 1. fiecare agent economic îşi constituie fondul de investiţii, apelând la mijloace fixe2. fiecare agent economic îşi constituie fondul de investiţii, apelând la crearea noilor capacităţi de producţie3. fiecare agent economic îşi constituie fondul de investiţii şi apelează la împrumuturi bancare, căutând totodată să utilizeze eficient sumele respective4. fiecare agent economic îşi constituie fondul de investiţii şi apelează la lărgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale

Întrebarea 130.De care factor extern depinde eficienţa folosirii investiţiilor în agricultură?Variante de răspuns: 1. folosirea proiectelor tipice2. politica fiscală negândită în privinţa producătorului agricol autohton 3. respectarea regimului de economii4. introducerea rezultatelor progresului tehnico-ştiinţific

Întrebarea 131.Cât va constitui coeficientul de autofinanţare a întreprinderii dacă, sursele proprii a întreprinderii constituie 1320 mii lei, iar suma totală de investiţii constituie 2513 mii lei?Variante de răspuns: 1. 38,90%2. 52,53 % 3. 47,53%4. 190,38%

Întrebarea 132.De ce depinde eficienţa economică de utilizare a investiţiilor?Variante de răspuns: 1. structura economică2. structura organizatorică3. structura teritorială 4. structura socială

Întrebarea 133.Cît va constitui investiţia anuală şi randamentul investiţiilor, dacă într-o întreprindere se alocă investiţii în mărime de 16 mln. lei, durata medie de funcţionare a lor este 15 ani, iar valoarea producţiei globale constituie 12245 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1126,7 mii lei; 10,76 lei2. 1089,4 mii lei; 66,43 lei3. 1066,7 mii lei; 11,48 lei 4. 1306,7 mii lei; 76,53 lei

Întrebarea 134.Care sunt particularităţile pe care investiţiile din agricultură le prezintă comparativ cu cele alocate în alte sectoare de activitate productivă?Variante de răspuns: 1. condiţiile de amplasare a întreprinderilor agricole limitează posibilitatea dezvoltării fondului investiţional2. recuperarea fondurilor de investiţii alocate se face după o perioadă mai îndelungată de timp din momentul efectuării lor şi se eşalonează pe un număr mai mare de ani3. o mare parte din procesele de producţie au loc în condiţiile naturale, care duce la micşorarea fondului de investiţii4. neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producţie, care afectează folosirea raţională a fondurilor de investiţii

Grupul (tema): Tema07Întrebarea 135.Ce reprezintă munca?Variante de răspuns: 1. munca reprezintă activitatea care nu este îndreptată spre un anumit scop2. munca reprezintă activitatea prin care omul îşi defineşte interesul3. munca reprezintă activitatea prin care omul nu-şi caută şi nu-şi construieşte mijloacele adecvate atingerii scopului propus pentru satisfacerea interesului4. munca reprezintă activitatea conştientă specific umană, îndreptată spre un anumit scop, prin care omul îşi caută şi îşi construieşte mijloacele adecvate atingerii scopului propus pentru satisfacerea interesului

Întrebarea 136.Care din cele de mai jos reprezintă un element al procesului muncii?Variante de răspuns: 1. remunerarea muncii2. scopul muncii3. stimularea muncii4. rezultatul muncii

Întrebarea 137.Ce reprezintă resursele de muncă?Variante de răspuns: 1. totalitatea oamenilor, munca cărora în măsura capacităţilor fizice şi spirituale pot fi incluse în procesul de producţie2. totalitatea oamenilor, munca cărora în măsura capacităţilor fizice şi spirituale nu pot fi incluse în procesul de producţie, dar au atins vîrsta de muncă3. activitatea conştientă,specific umană, îndreptată spre un anumit scop4. reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică ce aparţin unei persoane juridice sau fizice

Întrebarea 138.Care este procesul ce influenţează dinamica resurselor de muncă ? Variante de răspuns: 1. procesul de migraţiune 2. procesul de ocupare a forţei de muncă

3. procesul de concentrare4. procesul de inflaţie

Întrebarea 139.Cum sunt clasificaţi lucrătorii în funcţie de termenul de aflare la întreprindere ? Variante de răspuns: 1. lucrători ocupaţi în subdiviziunile neproductive2. lucrători ocupaţi în subdiviziunile productive3. lucrători angajaţi la întreprindere pentru perioada lucrărilor sezoniere 4. lucrători ocupaţi în procesul de producere şi de deservire a lui

Întrebarea 140.Cum se determină coeficientul de folosire a resurselor de muncă ? Variante de răspuns: 1. raportul dintre durata planificată a anului de muncă şi efectivul mediu anual de lucrători2. raportul dintre numărul de zile lucrate şi numărul de zile planificate 3. raportul dintre numărul de zile lucrate şi efectivul mediu anual de lucrători4. raportul dintre numărul de zile planificate li numărul de zile lucrate

Întrebarea 141.Cum se determină nivelul de atragere a resurselor de muncă în câmpul muncii?Variante de răspuns: 1. nivelul de atragere a resurselor de muncă în câmpul muncii se determină prin raportul dintre numărul de lucrători planificaţi şi numărul total de lucrători2. nivelul de atragere a resurselor de muncă în câmpul muncii se determină prin raportul dintre numărul de lucrători care participă în procesul de producţie şi numărul total de lucrători3. nivelul de atragere a resurselor de muncă în câmpul muncii se determină prin raportul dintre producţia obţinută şi numărul de lucrători angajaţi4. nivelul de atragere a resurselor de muncă în câmpul muncii se determină prin raportul dintre numărul total de lucrători şi numărul de lucrători care participă în procesul de producţie

Întrebarea 142.Ce reprezintă cererea de muncă?Variante de răspuns: 1. nevoia de muncă salariată care se formează la un anumit moment într-o economie de piaţă2. numărul celor apţi de muncă din care se scade numărul femeilor de profesie casnică, al studenţilor şi al militarilor în termen3. munca pe care o pot oferi membrii societăţii în condiţiile salariale4. populaţia activă disponibilă din care se scade numărul celor care nu doresc să se angajeze întrucît au resurse pentru existenţă

Întrebarea 143.Care din cele de mai jos reprezintă o particularitate luată în consideraţie la formarea şi dezvoltarea pieţei muncii în agricultură?Variante de răspuns: 1. activitatea investiţională2. progresul tehnico-ştiinţific

3. competitivitatea înreprinderii4. infrastructura socială

Întrebarea 144.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator suplimentar al productivităţii muncii?Variante de răspuns: 1. consumurile de muncă la un qental de producţie2. productivitatea culturilor agricole3. consumurile de muncă la un cap de animal 4. volumul producţiei obţinute la un om-oră

Întrebarea 145.Care din particularităţile enumerate condiţionează micşorarea motivării muncii ? Variante de răspuns: 1. procesul muncii în agricultură depinde de caracterul sezonier2. procesul muncii în agricultură depinde de condiţiile sociale3. procesul muncii în agricultură depinde de condiţiile economice4. procesul muncii în agricultură depinde de condiţiile naturale

Întrebarea 146.Care din factorii de mai jos face parte din gupa factorilor organizatorico-economici de sporire a productivităţii muncii în agricultură?Variante de răspuns: 1. respectarea disciplinei de lucru2. aprofundarea specializării şi dezvoltarea cooperării 3. perfecţionarea tehnicii4. lichidarea pierderilor din motiv tehnic

Întrebarea 147.Din care grupă de factori de sporire a productivităţii muncii în agricultură face parte îmbunătăţirea normării muncii?Variante de răspuns: 1. organizatorico-economici 2. natural – climaterici3. social-economici4. tehnico-economici

Întrebarea 148.Care este unul din factorii social – economici de bază care determină eficienţa economică a resurselor de muncă ? Variante de răspuns: 1. motivarea muncii 2. normarea munci3. calificarea muncii4. stimularea muncii

Întrebarea 149.Care va fi gradul de asigurare cu resurse de muncă şi coeficientul de folosire a lor în întreprindere, dacă efectivul mediu anual de lucrători constituie 212 persoane, numărul de lucrători planificaţi constituie 220 persoane, iar numărul de zile lucrate efectiv de un lucrător în întreprindere este 256 zile?Variante de răspuns: 1. 103,8%; 0,712. 121,8%; 0,873. 98,73%; 0,654. 96,36%; 0,97

Întrebarea 150.Care va fi gradul de asigurare cu resurse de muncă al întreprinderii, dacă efectivul mediu anual de lucrători constituie 326 persoane, iar numărul de lucrători planificaţi constituie 380 persoane?Variante de răspuns: 1. 116,56%2. 85,79% 3. 87 %4. 79, 85%

Întrebarea 151.Ce se înţelege prin productivitatea muncii în agricultură?Variante de răspuns: 1. cantitatea de producţie vîndută de un lucrător2. cantitatea de producţie, produsă de un lucrător, într-o unitate de timp 3. cantitatea de timp cheltuită de un lucrător4. cantitatea de producţie produsă de un lucrător

Întrebarea 152.Care din indicatorii de mai jos este un indicator valoric de determinare a productivităţii muncii?Variante de răspuns: 1. producţia obţinută la un om-oră2. consumurile de muncă la 1 q de producţie3. valoarea producţiei globale agricole calculată la un om-oră 4. valoarea producţiei globale agricole calculată la un hectar teren agricol

Întrebarea 153.Cu cât va fi egală productivitatea muncii, dacă valoarea producţiei gloale vegetale este egală cu 2795mii lei, iar numărul mediu anual de lucrători ocupaţi în producţia agricolă constituie 180 persoane, din care 80,56% în producţia vegetală?Variante de răspuns: 1. 19275,86 lei 2. 15674,32 lei3. 18123,97 lei4. 15527,78 lei

Întrebarea 154.Cu cât va fi egală productivitatea muncii, dacă venitul net constituie 23 mii lei, consumurile de muncă -286 mii om-ore, iar consumurile de producţie -3102 mii lei?Variante de răspuns: 1. 10,93 lei 2. 10,85 lei3. 10,67 lei4. 10,08 lei

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 84, (28,97%). Grupul (tema): Tema08Întrebarea 155.Ce reprezintă calea intensivă de dezvoltare a agriculturii?Variante de răspuns: 1. sporirea efectivelor de animale, fără a face alocări succesive de mijloace de producţie pe aceeaşi unitate de producţie2. sporirea randamentelor la unitate de suprafaţă sau pe animal, ca urmare a alocării sistemelor de mijloace suplimentare3. atragerea de noi suprafeţe de teren, fără a face alocări succesive de mijloace de producţie pe aceeaşi unitate de producţie4. extinderea suprafeţelor cultivate şi sporirea efectivelor de animale

Întrebarea 156.Ce reprezintă calea extensivă de dezvoltare a agriculturii?Variante de răspuns: 1. atragerea de noi suprafeţe de teren, fără a face alocări succesive de mijloace de producţie pe aceeaşi unitate de producţie2. sporirea randamentelor la unitate de suprafaţă sau pe animal, ca urmare a promovării progresului tehnico-ştiinţific3. sporirea randamentelor la unitate de suprafaţă sau pe animal, ca urmare a realizării unor investiri sporite în mijloace de producţie4. sporirea efectivelor de animale, cu alocarea mijloacelor de producţie pe aceeaşi unitate de producţie

Întrebarea 157.Care este cauza necesităţii aplicării procesului de intensificare ? Variante de răspuns: 1. caracterul limitat al suprafeţei pământului 2. capacitatea productivă a pământului3. reducerea consumurilor pe unitate de produs4. sporirea continuă a productivităţii muncii

Întrebarea 158.Cum se poate de redus consumurile pe unitate de produs în agricultură?Variante de răspuns: 1. prin sporirea efectivelor de animale2. prin sporirea continuă a productivităţii muncii3. prin realizarea unor investiţii sporite în mijloace de producţie 4. prin majorarea numărului de lucrători

Întrebarea 159.Ce reprezintă intensivitatea agriculturii?Variante de răspuns: 1. indicatorul ce determină raportul între rezultatele economice şi eforturile de investiţii şi mijloace de producţie2. indicatorul de apreciere a procesului de producere a producţiei agricole3. indicatorul ce evidenţiază nivelul alocărilor de mijloace la unitate de suprafaţă 4. indicatorul ce evidenţiază nivelul rezultatelor economice la unitate de suprafaţă

Întrebarea 160.În ce constă intensificarea agriculturii?Variante de răspuns: 1. intensificarea agriculturii constă în creşterea randamentului pe aceeaşi unitate de producţie în condiţiile majorării productivităţii muncii ca urmare a promovării multilaterale a progresului tehnic2. intensificarea agriculturii constă în creşterea randamentului pe aceeaşi unitate de producţie în condiţiile majorării profitului ca urmare a folosiriicelor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii moderne3. intensificarea agriculturii constă în creşterea randamentului pe aceeaşi unitate de producţie în condiţiile reducerii consumurilor pe unitatea de produs ca urmare a realizării unor investiri sporite în mijloace de producţie4. intensificarea agriculturii constă în creşterea randamentului pe aceeaşi unitate de producţie în condiţiile majorării consumurilor pe unitatea de produs ca urmare a realizării unor investiri reduse în mijloace de producţie

Întrebarea 161.Care este condiţia economică primordială a intensificării producţiei agricole pentru toate ţările lumii?Variante de răspuns: 1. procesul de comercializare2. procesul de producere3. procesul de schimb4. procesul de industrializare

Întrebarea 162.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator factorial general de apreciere a intensificării producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. gradul de mecanizare a diferitor lucrări agricole2. consumul energetic la 100 hectare3. consumurile de producţie la hectar 4. suprafaţa de teren ce revine la un tractor

Întrebarea 163.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator factorial parţial de apreciere a intensificării producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. cantitatea de îngrăşăminte în calcul la un hectar teren prelucrat 2. consumurile de producţie în calcul la un animal

3. activele curente în calcul la un hectar teren agricol4. mijloacele fixe în calcul la un hectar teren agricol

Întrebarea 164.Care din cele de mai jos reprezintă o caracteristică a indicatorilor rezultativi de apreciere a intensificării producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. indicatorii rezultativi sunt indicatorii ce caracterizează efectul obţinut de la folosirea mijloacelor de intensificare2. indicatorii rezultativi caracterizează rezultatul muncii3. indicatorii rezultativi caracterizează nivelul de intensivitate a producţiei agricole4. indicatorii rezultativi sunt indicatorii ce caracterizează efortul obţinut de la folosirea mijloacelor de producţie

Întrebarea 165.Ce caracterizează valoarea medie anuală a mijloacelor de producţie în calcul la o unitate de suprafaţă?Variante de răspuns: 1. efectul obţinut de la folosirea mijloacelor de intensificare2. eficienţa economică a intensificării3. nivelul de intensivitate a producţiei agricole 4. eficienţa economică a utilizării mijloacelor de producţie

Întrebarea 166.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a gradului de intensivitate a producţiei agricoleVariante de răspuns: 1. introducerea tehnologiilor neproductive2. gospodărirea iraţională a fondurilor de investiţii3. majorarea consumurilor de producţie4. perfecţionarea continuă a mijloacelor de muncă

Întrebarea 167.Care din cele de mai jos reprezintă principala cale de sporire a gradului de intensivitate a producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. perfecţionarea metodelor de organizare şi de conducere a agriculturii2. asigurarea agriculturii cu cadre înalt calificate3. sporirea investiţiilor la unitate de suprafaţă 4. reducerea consumurilor de producţie

Întrebarea 168.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a eficienţei economice a intensificării producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. sporirea productivităţii muncii2. toate variantele sunt corecte 3. îmbunătăţirea calităţii produselor agricole4. introducerea unui regim sever de economii în toate ramurile de producţie

Întrebarea 169.De ce este strâns legată intensificarea producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. reducerea consumurilor de muncă2. obţinerea profitului3. toate variantele sunt corecte4. obţinerea rentei diferenţiale II

Întrebarea 170.Care din cele de mai jos reprezintă o latură principală a studierii procesului de intensificare?Variante de răspuns: 1. explicarea nivelului de muncă în agricultură2. determinarea nivelului de folosire a resurselor de muncă în agricultură3. determinarea nivelului de folosire progresului tehnic în agricultură4. explicarea nivelului de intensivitate în agricultură

Întrebarea 171.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator de determinare a eficienţei economice a intensificării producerii producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. consumurile de producţie la 1ha teren agricol2. rentabilitatea financiară3. productivitatea muncii 4. ponderea terenului irigat în suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 172.Care este metoda de determinare a rentabilităţii mijloacelor de producţie ca indicator de determinare a eficienţei economice a intensificării producerii producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. raportul procentual dintre profitul obţinut din vânzarea producţiei agricole şi costul producţiei finite vândute2. raportul procentual dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe3. raportul procentual dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente4. raportul procentual dintre profitul net şi valoarea medie anuală a activelor

Întrebarea 173.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator de determinare a nivelului de intensivitate a producerii producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente la un hectar teren agricol 2. profitul obţinut din vânzarea producţiei agricole la un hectar teren prelucrat3. valoarea producţiei globale vegetale şi animaliere la 1 leu mijloace fixe4. valoarea producţiei globale vegetale şi animaliere la un hectar teren agricol

Întrebarea 174.Să se determine consumurile de producţie la un hectar, dacă consumurile de producţie au constituit 2334 mii lei, costul producţiei finite vândute – 1495 mii lei, iar suprafaţa terenului agricol – 1639ha?Variante de răspuns: 1. 912 lei2. 2336,2 lei3. 912,14 lei4. 1424,04 lei

Întrebarea 175.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator ce caracterizează nivelul de intensivitate a producerii producţiei de floarea – soarelui?Variante de răspuns: 1. productivitatea florii – soarelui2. costul unitar de producţie3. nivelul rentabilităţii4. consumurile pentru seminţe la 1 hectar cultivat cu floarea soarelui

Întrebarea 176.Cît va constitui nivelul rentabilităţii la producerea florii soarelui, dacă venitul obţinut din vânzarea producţiei este egal cu 219 mii lei, consumurile de producţie – 244 mii lei, iar costul producţiei finite vândute – 211 mii lei?Variante de răspuns: 1. 3,28 %2. 51,32 %3. 56,07 %4. 3,79 %

Întrebarea 177.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator de determinare a eficienţei economice a creşterii suinelor?Variante de răspuns: 1. ponderea scroafelor de bază în numărul total de suine2. consumurile pentru remunerarea muncii la un cap convenţional3. consumurile de furaje la un cap convenţional4. numărul de fătări la o scroafă

Întrebarea 178.Cît vor constitui consumurile de producţie la un cap convenţional (la creşterea suinelor), dacă: consumurile de producţie constituie – 6297 mii lei, numărul de capete convenţionale – 11058 capete conv., iar numărul de suine în capete fizice – 40562capete?Variante de răspuns: 1. 362,83 lei2. 659,95 lei3. 155,24 lei4. 569,45 lei

Grupul (tema): Tema09Întrebarea 179.Care din cele de mai jos reprezintă o caracteristică a progresului tehnico-ştiinţific?Variante de răspuns: 1. reprezintă forma materială de dezvoltare economică a ştiinţei2. toate variantele sunt corecte 3. perfecţionarea forţelor de producţie îndreptate la sporirea productivităţii muncii4. perfecţionarea metodelor de conducere îndreptate la sporirea productivităţii muncii

Întrebarea 180.Care din cele de mai jos reprezintă o formă de bază a progresului tehnico – ştiinţific în agricultură?Variante de răspuns: 1. Evoluţionară2. Ascendentă3. Contemporană4. nici o variantă corectă

Întrebarea 181.Prin ce se caracterizează forma evoluţionară a progresul tehnico-ştiinţific?Variante de răspuns: 1. provoacă schimbări fundamentale în mijloacele de producţie2. perfecţionarea comparativ înceată şi parţială a bazelor tradiţionale a producţiei agricole 3. se exprimă în revoluţia tehnico-ştiinţifică4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 182.Care din indicatorii de mai jos caracterizează nivelul obţinut de progresul tehnico-ştiinţific în agricultură?Variante de răspuns: 1. randamentul resurselor energetice2. randamentul mijloacelor fixe3. înzestrarea muncii cu resurse energetice 4. productivitatea muncii

Întrebarea 183.Care este baza progresului tehnico-ştiinţific în agricultură?Variante de răspuns: 1. puterea potenţialului de producţie 2. automatizarea procesului de producţie3. organizarea muncii4. transformarea calitativă a mijloacelor de producţie

Întrebarea 184.Care este esenţa revoluţiei tehnico-ştiinţifice în agricultură?Variante de răspuns: 1. transformarea tehnicii şi crearea unei baze tehnico-materiale noi 2. perfecţionarea parţială a organizării muncii

3. perfecţionarea parţială a bazelor tehnice4. perfecţionarea parţială a relaţiilor de producţie

Întrebarea 185.În ce constă aprecierea economică a progresului tehnico-ştiinţific?Variante de răspuns: 1. toate variantele sunt corecte2. exprimă posibilităţile folosirii tehnici noi3. arată rolul progresului tehnico-ştiinţific în procesul de dezvoltare a forţelor de producţie în crearea inovaţiilor tehnice4. exprimă influenţa progresului tehnico-ştiinţific la perfecţionarea relaţiilor de producţie şi rezultatelor de gospodărire ca urmare a reînnoirii forţelor de producţie

Întrebarea 186.Ce se determină la aprecierea tehnologică a progresului tehnico-ştiinţific?Variante de răspuns: 1. posibilitatea folosirii tehnicii noi 2. capacităţile complexului agroindustrial3. reducerea termenului de recuperare a investiţiilor4. accelerarea ritmurilor de intensificare şi sporire a eficienţei economice

Întrebarea 187.Care din indicatorii de mai jos caracterizează eficienţa economică a progresului tehnico-ştiinţific?Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi suprafaţa terenului agricol2. raportul dintre valoarea producţiei globale şi suprafaţa terenului agricol 3. înzestrarea muncii cu resurse energetice4. nivelul de mecanizare

Întrebarea 188.Care din cele de mai jos reprezintă o direcţie de dezvoltare a PTŞ în agricultură?Variante de răspuns: 1. folosirea cadrelor de o calificare înaltă2. folosirea maşinilor de o productivitate înaltă3. toate variantele sunt corecte 4. întrebuinţarea îngrăşămintelor minerale

Grupul (tema): Tema10Întrebarea 189.Ce reprezintă consumurile de producţie?Variante de răspuns: 1. resursele naturale, materiale, de muncă, financiare şi de altă natură utilizate pentru fabricarea, producerea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, în scopul obţinerii unui venit2. cheltuielile care nu sunt legate de procesul de producţie3. resursele utilizate, cheltuielile şi pierderile, care apar în rezultatul activităţii economico-financiare4. cheltuielile care nu se includ în costul produselor

Întrebarea 190.Care din cele de mai jos reprezintă o caracteristică a cheltuielilor întreprinderii?Variante de răspuns: 1. resursele utilizate, care apar în rezultatul activităţii economico-financiare şi sunt legate de procesul de producţie2. resursele utilizate, cheltuielile şi pierderile, care apar în rezultatul activităţii economico- financiare3. cheltuielile şi pierderile, care se includ în costul produselor4. resursele naturale, materiale, de muncă, financiare şi de altă natură utilizate în procesul de producţie cu scopul obţinerii unui venit

Întrebarea 191.Care este caracteristica consumurilor directe?Variante de răspuns: 1. pot fi identificate nemijlocit pe un anumit produs sau obiect concret de consumuri în baza documentelor primare contabile2. mărimea acestora depinde de modificarea volumului de producţie3. în baza documentelor contabile nu pot fi identificate faţă de obiectele concrete de evidenţă reflectate de conturile contabile4. nici una din variante

Întrebarea 192.Care din cele de mai jos reprezintă o componentă a cheltuielilor activităţii operaţionale?Variante de răspuns: 1. diferenţele de curs valutar2. cheltuielile activităţi de investiţii3. pierderile excepţionale4. costul vânzărilor

Întrebarea 193.Care din cheltuielile de mai jos fac parte din categoria cheltuielilor comerciale?Variante de răspuns: 1. cheltuielile privind operaţiunile de marketing 2. cheltuielile privind vânzarea activelor curente3. cheltuielile legate de arenda pământului4. cheltuielile privind uzura mijloacelor fixe

Întrebarea 194.Care sunt cheltuielile activităţii financiare?Variante de răspuns: 1. diferenţele de curs valutar 2. cheltuielile privind întreţinerea personalului administrativ3. impozitele, taxele şi plăţile potrivit legislaţiei în vigoare4. cheltuieli pentru arenda curentă

Întrebarea 195.Care din cele de mai jos reprezintă cheltuielile activităţii investiţionale?Variante de răspuns: 1. cheltuieli privind remunerarea muncii personalului de conducere2. cheltuieli generate de scoaterea şi uz a activelor pe termen lung 3. cheltuieli privind operaţiunile aferente plăţii redevenţilor4. cheltuieli privind modificarea mărimii capitalului propriu

Întrebarea 196.Cum se determină costul efectiv al produselor agricole şi activelor biologice suplimentare?Variante de răspuns: 1. prin însumarea tuturor consumurilor directe de producţie timp de un an la care se adaogă costul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune2. prin nivelul mediu al consumurilor pe ultimii doi-trei ani, corectat cu nivelul modificării preţurilor sau un alt indicator3. prin însumarea tuturor consumurilor directe de producţie timp de un an la care se scade costul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune4. prin însumarea tuturor consumurilor directe şi indirecte de producţie timp de un an la care se adaogă costul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune şi se scade mărimea lui la finele acestei perioade

Întrebarea 197.Ce serveşte drept obiect de calculare a costului normat şi efectiv în fitotehnie?Variante de răspuns: 1. un qental de cereale 2. un hectar de teren arabil3. toate variantele sunt corecte4. un tractor fizic

Întrebarea 198.Ce serveşte drept obiect de calculare a costului normat şi efectiv în sectorul zootehnic?Variante de răspuns: 1. un cap de prăsilă2. toate variantele sunt corecte 3. un qental de peşte4. un qental de lapte

Întrebarea 199.Care din consumurile materiale de mai jos nu se includ în costul producţiei?Variante de răspuns: 1. produsele petroliere2. energia electrică3. îngrăşămintele minerale4. taxa pe valoarea adăugată

Întrebarea 200.Care din cele de mai jos reprezintă un avantaj al micşorării costului producţiei?Variante de răspuns: 1. micşorarea volumului producţiei realizate2. imposibilitatea efectuării reproducţiei lărgite3. micşorarea preţului de producţie 4. micşorarea conflictelor de muncă

Întrebarea 201.Care din factorii de mai jos influenţează structura costului de producţie?Variante de răspuns: 1. amplasarea geografică a întreprinderii 2. cheltuielile privind deservirea întreprinderii3. preţul mărfii4. şomajul

Întrebarea 202.Care din indicatorii de mai jos caracterizează structura costului de producţie?Variante de răspuns: 1. proporţia dintre munca vie şi materializată2. ponderea fiecărui element sau articol în suma de consumuri3. proporţia dintre consumurile variabile şi constante4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 203.Care din cele de mai jos reprezintă un factor de micşorare a costului unitar de producţie?Variante de răspuns: 1. micşorarea recoltei culturilor agricole2. majorarea consumurilor de producţie3. sporirea productivităţii animalelor 4. reducerea productivităţii animalelor

Întrebarea 204.Care din consumurile de mai jos se măresc odată cu sporirea recoltei culturilor agricole şi productivităţii animalelor?Variante de răspuns: 1. consumurile pentru seminţe2. consumurile pentru mijloace de protecţie 3. amenzile şi despăgubirile4. uzura mijloacelor fixe

Întrebarea 205.Care din consumurile de mai jos se micşorează odată cu sporirea recoltei culturilor agricole şi productivităţii animalelor?Variante de răspuns: 1. consumurile pentru energia electrică2. consumurile pentru retribuirea muncii 3. consumurile pentru combustibil4. cheltuielile generale şi administrative

Întrebarea 206.Ce reprezintă costul vânzărilor?Variante de răspuns: 1. consumurile directe şi indirecte de producţie ale produselor şi mărfurilor vândute 2. cheltuielile legate de calcularea profitului3. cheltuielile rezultate din modificarea mărimii, structurii capitalului propriu4. cheltuielile generate de scoaterea din uz a activelor pe termen lung

Întrebarea 207.Care va fi costul unitar al cerealelor, dacă cantitatea producţiei de cereale constituie 55322q, iar consumurile de producţie – 2797 mii lei?Variante de răspuns: 1. 67,75 lei2. 39,11 lei3. 19,78 lei4. 50,56 lei

Întrebarea 208.Care vor fi consumurile pentru remunerarea muncii la un hectar de sfeclă pentru zahăr, dacă suprafaţa cultivată cu sfeclă pentru zahăr constituie 866ha, iar consumurile pentru retribuirea muncii constituie 896 mii lei?Variante de răspuns: 1. 1034,64 lei 2. 669,75 lei3. 6688,06 lei4. 2920,76 lei

Grupul (tema): Tema11Întrebarea 209.Ce depinde cel mai mult de organizarea relaţiilor de piaţă?Variante de răspuns: 1. structura ramurală depinde cel mai mult de organizarea relaţiilor de piaţă 2. structura tehnologică depinde cel mai mult de organizarea relaţiilor de piaţă3. structura teritorială depinde cel mai mult de organizarea relaţiilor de piaţă4. structura socială depinde cel mai mult de organizarea relaţiilor de piaţă

Întrebarea 210.Care este condiţia principală de existenţă a pieţei?Variante de răspuns: 1. Oferta2. toate variantele3. Cererea4. concurenţa

Întrebarea 211.Ce include producţia globală a agriculturii?Variante de răspuns: 1. producţia plantaţiilor silvice2. producţia vegetală şi animalieră 3. producţia animalieră şi producţia obţinută din pescuit4. producţia vegetală şi a plantaţiilor silvice

Întrebarea 212.Ce include producţia globală vegetală?Variante de răspuns: 1. producţia principală şi secundară căpătată de la recolta anului curent 2. diferite produse gata de la natură3. producţia căpătată de la recoltarea fructelor sălbatice4. producţia căpătată de la recoltarea ciupercilor din pădure

Întrebarea 213.Ce include producţia globală animalieră?Variante de răspuns: 1. producţia animalelor sacrificate2. producţia obţinută în rezultatul pisciculturii şi a vânatului3. producţia obţinută în procesul de întrebuinţare a animalelor şi a păsărilor 4. produse căpătate în urma prelucrării produselor primare

Întrebarea 214.Ce reprezintă producţia vegetală exprimată în expresie naturală?Variante de răspuns: 1. nici una din variante2. cantitatea totală de producţie exprimată în lei3. producţia globală a unei ramuri din zootehnie4. recolta globală a unui grup de plante omogene

Întrebarea 215.Pentru ce se foloseşte producţia globală valorificată în preţuri comparabile?Variante de răspuns: 1. determinarea eficienţei intensificării2. compararea ei în dinamică pe câţiva ani cu scopul de a determina schimbarea volumului producţiei globale înlăturând prin acesta influenţa preţurilor curente3. compararea indicatorilor planificaţi cu cei reali4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 216.Pentru ce se foloseşte producţia globală valorificată în preţuri curente?Variante de răspuns: 1. pentru determinarea profitului brut şi net2. pentru determinarea profitului perioadei de gestiune până la impozitare3. pentru determinarea venitului global şi net 4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 217.Cu cît va fi egal nivelul producţiei marfă, dacă recolta globală de fructe a constituit 652 q, iar cantitatea de fructe vândute – 560q?Variante de răspuns: 1. 11,64%2. 85,90% 3. 116,43%4. 88,50%

Întrebarea 218.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a producţiei marfă?Variante de răspuns: 1. toate variantele sunt corecte 2. intensificarea producţiei3. aprofundarea specializării şi amplasării optimale4. sporirea producţiei globale obţinute în urma întăririi bazei tehnico-materiale

Grupul (tema): Tema12Întrebarea 219.Ce se înţelege prin raţionalitate economică?Variante de răspuns: 1. raportul dintre consumurile de producţie şi volumul de producţie obţinut2. raportul dintre efortul depus şi efectul obţinut3. raportul de subordonare a activităţii economice şi satisfacerii nevoii umane, în condiţiile obţinerii unor rezultate economice cu cheltuieli minime4. raportul dintre consumurile de muncă şi volumul de producţie obţinut

Întrebarea 220.Care din cele de mai jos reprezintă un generalizator al eficienţei economice în agricultură? Variante de răspuns: 1. volumul şi consumurile de producţie2. consumurile şi resursele de producţie3. randamentul şi resursele de producţie4. volumul şi randamentul producţiei

Întrebarea 221.Care din indicatorii de mai jos determină eficienţa economică a utilizării pământului?Variante de răspuns: 1. raportul dintre valoarea capitalului propriu şi suprafaţa terenului agricol2. raportul dintre valoarea mijloacelor fixe şi suprafaţa terenului agricol3. raportul dintre valoarea activelor curente şi suprafaţa terenului agricol4. raportul dintre valoarea producţiei globale şi suprafaţa terenului agricol

Întrebarea 222.Care din indicatorii de mai jos reprezintă unul dintre cei mai principali indicatori de determinare a eficienţei economice a producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. profitul brut2. nivelul rentabilităţii

3. nivelul mecanizării4. profitul net

Întrebarea 223.Care sunt formele sintetice ale eficienţei economice?Variante de răspuns: 1. eficienţa mediului înconjurător 2. eficienţa la nivelul fiecărui agent economic3. eficienţa activităţii în agricultură4. eficienţa activităţii în construcţie

Întrebarea 224.Ce reprezintă profitul brut?Variante de răspuns: 1. rezultatul activităţilor operaţională, de investiţii, financiară şi rezultatul excepţional2. diferenţa dintre venitul din vânzări şi costul vînzărilor 3. diferenţa rămasă după impozitare4. diferenţa dintre costul vînzărilor şi venitul din vânzări

Întrebarea 225.Ce reprezintă profitul net?Variante de răspuns: 1. diferenţa rămasă după activitatea neoperaţională2. rezultatul activităţilor operaţională, de investiţii, financiară şi rezultatul excepţional3. diferenţa rămasă după impozitare 4. diferenţa dintre venitul din vânzări şi consumuri

Întrebarea 226.Ce reprezintă profitul perioadei de gestiune până la impozitare?Variante de răspuns: 1. rezultatul activităţilor operaţională minus impozitul pe venit2. rezultatul obţinut dintre costul vînzărilor şi venitul din vânzări3. rezultatul activităţilor neoperaţională minus venitul din vânzări4. rezultatul activităţilor operaţională, de investiţii, financiară şi rezultatul excepţional

Întrebarea 227.Care este metoda de determinare a rentabilităţii producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. prin raportul procentual dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea medie anuală a capitalului propriu2. prin raportul procentual dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea medie anuală a activelor totale3. prin raportul procentual dintre profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente4. prin raportul procentual dintre profitul obţinut din vânzarea producţiei şi costul producţiei finite vândute

Întrebarea 228.Care tip de profit se ia în calcul la determinarea rentabilităţii financiare?Variante de răspuns: 1. profitul de la realizarea producţiei agricole2. profitul perioadei de gestiune până la impozitare3. profitul net 4. profitul brut

Întrebarea 229.Care va fi rentabilitatea generală, dacă pierderea perioadei de gestiune până la impozitare constituie 1667 mii lei, iar valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor curente constituie 10350 mii lei?Variante de răspuns: 1. -16,11 % 2. 620,88%3. 16,11 %4. -620,88 %

Întrebarea 230.Care din indicatorii de mai jos determină eficienţa economică a diferitor feluri de producţie vegetală?Variante de răspuns: 1. preţul mediu de vânzare2. toate variantele sunt corecte 3. productivitatea la hectar4. productivitatea muncii

Întrebarea 231.Care din indicatorii de mai jos determină eficienţa economică a diferitor feluri de producţie animalieră?Variante de răspuns: 1. mărimea venitului global şi a venitului net în calcul la 1 om –oră2. toate variantele sunt corecte 3. productivitatea unui animal4. mărimea profitului calculat la 1 q de producţie vândută

Întrebarea 232.Care va fi rentabilitatea producţiei animaliere dacă profitul în calcul la 1 q de producţie vîndută constituie 394,85lei, cantitatea producţiei vândute – 233q, iar costul producţiei finite vândute – 115 mii lei?Variante de răspuns: 1. 49,36%2. 34,33%3. 39,48%4. 80%

Întrebarea 233.Cât va constitui venitul global obţinut în producţia vegetală calculat la un lucrător mediu anual, dacă numărul mediu anual de lucrători ocupaţi în fitotehnie constituie 231 persoane, iar venitul global obţinut constituie 3168 mii lei?Variante de răspuns: 1. 72,92 lei2. 13714,29 lei 3. 729,20 lei4. 13,71 lei

Întrebarea 234.Care va fi rentabilitatea producţiei vegetale, dacă venitul obţinut din vânzarea producţiei vegetale constituie 4467 mii lei, costul producţiei finite vândute – 2743 mii lei, iar consumurile de producţie 3598 mii lei?Variante de răspuns: 1. 62,85% 2. 85,62 %3. 47,92 %4. 76,24 %

Întrebarea 235.Care va fi profitul obţinut din vânzarea producţiei animaliere calculat la 1 hectar teren prelucrat, dacă profitul obţinut din vânzarea producţiei animaliere constituie 92 mii lei, iar suprafaţa terenului arabil şi a plantaţiilor perene constituie 2230ha?Variante de răspuns: 1. 25,41 lei2. nu se determină astfel de indicator3. 24,24 lei4. 41,25 lei

Întrebarea 236.Care din indicatorii de mai jos caracterizează eficienţa folosirii consumurilor de producţie?Variante de răspuns: 1. venitul global în calcul la 1 leu consumuri de producţie 2. consumurile de producţie în calcul la 1q de producţie obţinută3. rentabilitatea mijloacelor de producţie4. consumurile de producţie în calcul la 1ha teren agricol

Întrebarea 237.Care este direcţia principală de sporire a eficienţei economice a producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. micşorarea costului unitar de producţie2. îmbunătăţirea calităţii producţiei3. toate variantele sunt corecte 4. majorarea volumului de producţie obţinut

Întrebarea 238.Care vor fi mărimea indicatorilor ce caracterizează eficienţa economică a producţiei agricole, dacă valoarea producţiei agricole în preţuri comparabile constituie 2823mii lei, în preţuri curente este 4213mii lei, consumurile de producţie-2334 mii lei, din care 19,4% consumuri pentru remunerarea muncii, iar suprafaţa terenului agricol constituie 1893ha?Variante de răspuns: 1. 1491,28 lei; 992,60 lei; 1231,91lei 2. 1491,28 lei; 263,60 lei; 1232,96lei3. 1491,28 lei; 325,57lei; 2225,57lei4. 1491,28 lei; 239,19lei; 1267,43 lei

Partea 3 40%: Număr de întrebări - 52, (17,93%). Gru pul (tema): Tema13 Întrebarea 239.Ce reprezintă amplasarea?Variante de răspuns: 1. un proces dinamic de creştere a proporţiilor respectiv a dimensiunilor factorilor de producţie şi a producţiei agricole însăşi2. repartizarea teritorială a diferitor ramuri de producţie agricolă, în funcţie de condiţiile naturale şi economice existente în diferite zone agricole şi în concordanţă cu nevoile economiei naţionale în produse agroalimentare3. reunirea în cadrul uneia şi aceleiaşi unităţi de producţie, a activităţilor de producţie succesive, începînd cu obţinerea materiei prime şi pînă la fabricarea produsului finit4. o formă de organizare a structurii de producţie ce presupune obţinerea mai multor produse pentru stabilizarea veniturilor

Întrebarea 240.Ce reprezintă specializarea agriculturii?Variante de răspuns: 1. o formă superioară a diviziunii sociale a muncii şi se concretizează prin repartizarea teritorială a diferitor ramuri de producţie agricolă, în funcţie de condiţiile naturale2. o formă superioară a diviziunii sociale a muncii şi se concretizează prin îmbinarea ramurilor în fiecara unitate agricolă3. o formă superioară a diviziunii sociale a muncii şi se concretizează prin stabilirea unor relaţii permanente între unităţi care produc bunuri şi servicii4. o formă superioară a diviziunii sociale a muncii şi se concretizează prin dezvoltarea cu precădere la nivel de zonă sau unitate a uneia sau a mai multor ramuri ori culturi

Întrebarea 241.Care este importanţa economică a specializării agriculturii?Variante de răspuns: 1. crează condiţii favorabile pentru implementarea progresului tehnico-ştiinţific 2. oferă posibilităţi pentru organizarea ritmică a procesului de producere a produselor pe baza exstensivă3. oferă posibilităţi pentru asigurarea securităţii alimentare4. diversifică resursele materiale şi financiare la fabricarea producţiei

Întrebarea 242.Care din cele de mai jos reprezintă o cerinţă de amplasare a agriculturii?Variante de răspuns: 1. nu trebuie să se ia în consideraţie condiţiile climaterice2. apropierea întreprinderilor industriale de sursele de materie primă, iar agricultura către locurile de folosire a producţiei produse de ea3. toate variantele sunt corecte4. stabilirea proporţiilor optimale dintre complexul agroindustrial şi baza tehnico – materială a agriculturii

Întrebarea 243.Ce trebuie avute în vedere î n abordarea problematicii de amplasare în teritoriu a producţiei agricole?Variante de răspuns: 1. necesitatea protecţiei mediului ambiant 2. necesitatea în condiţii de transport3. densitatea populaţiei4. necesitatea în volumul de investiţii

Întrebarea 244.În care zonă a Republicii Moldova este concentrată producerea sfeclei pentru zahăr?Variante de răspuns: 1. Zona de nord 2. Zona de sud3. Zona de centru4. Zona de sud – est

Întrebarea 245.Ce se produce сel mai mult în zona de centru a Republicii Moldova?Variante de răspuns: 1. Struguri 2. Legume3. floarea – soarelui4. tutun

Întrebarea 246.Care ramuri reflectă specializarea întreprinderii?Variante de răspuns: 1. ramurile însoţitoare2. ramurile de bază 3. ramuri competitive4. ramurile complementare

Întrebarea 247.Care ramuri se ocupă de producerea furajelor?Variante de răspuns: 1. ramurile însoţitoare 2. ramurile complementare

3. ramurile cumulative4. ramurile de bază

Întrebarea 248.Cum se determină gradul de specializare?Variante de răspuns: 1. raportul procentual dintre valoarea producţiei marfă agricole şi valoarea producţiei marfă a producţiei de bază2. raportul procentual dintre valoarea producţiei marfă a producţiei de bază şi surafaţa terenului agricol3. raportul procentual dintre valoarea producţiei marfă agricole şi cota producţiei marfă pefiecare produs4. raportul procentual dintre valoarea producţiei marfă a producţiei de bază şi valoarea producţiei marfă agricole

Întrebarea 249.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator principal de determinare a specializării?Variante de răspuns: 1. structura producţiei marfă în preţuri comparabile 2. structura suprafeţelor cultivate3. structura consumurilor de producţie4. structura mijloacelor de producţie

Întrebarea 250.Care din indicatorii de mai jos reprezintă un indicator secundar de determinare a specializării?Variante de răspuns: 1. structura mijloacelor de producţie 2. structura veniturilor obţinute din vânzarea producţiei3. structura producţiei marfă4. structura producţiei globale

Întrebarea 251.Ce fel de specializare au întreprinderile ce au 2-3 ramuri principale şi tot atâtea ramuri secundare?Variante de răspuns: 1. Îngustă2. nu au o specializare clară3. Multilaterală4. profundă

Întrebarea 252.Care din indicatorii de mai jos determină eficienţa economică a specializării?Variante de răspuns: 1. gradul de asigurare cu mijloacelor de producţie2. coeficientul specializării3. eficienţa folosirii mijloacelor de producţie 4. gradul specializării

Întrebarea 253.Ce reprezintă cooperarea de producere în agricultură?Variante de răspuns: 1. forma de organizare bazată pe stabilirea unor relaţii permanente între unităţile independente care produc bunuri şi servicii2. forma de organizare bazată pe limitarea numărului de ramuri (culturi), la cele care corespund cel mai bine condiţiilor economice şi naturale concrete şi care le valorifică cel mai bine3. forma de organizare ce oglindeşte o modificare a structurii de producţie ca urmare a adîncirii procesului de diviziune a muncii4. un proces dinamic de creştere a proporţiilor respectiv a dimensiunilor factorilor de producţie şi a producţiei agricole

Întrebarea 254.Care din principiile de mai jos stau la baza cooperării în agricultură?Variante de răspuns: 1. principiul dreptului de încasare a arendei 2. politica de stat3. acordarea creditelor4. principiul liberului schimb

Întrebarea 255.Între cine are loc cooperarea orizontală?Variante de răspuns: 1. cooperarea orizontală are loc între asociaţi care realizează activităţi diferite în activitatea de producţie2. cooperarea orizontală are loc între producătorii individuali care realizează activităţi diferite de-a lungul întregului lanţ agroalimentar3. cooperarea orizontală are loc între agenţii economici care realizează activităţi omogene 4. cooperarea orizontală are loc între agenţii economici care realizează activităţi neomogene

Întrebarea 256.Cum se numeşte concentrarea care constă din gruparea factorilor de producţie pe aceeaşi suprafaţă de teren?Variante de răspuns: 1. concentrarea intensivă2. concentrarea extensivă3. concentrarea pe orizontală4. concentrarea pe verticală

Întrebarea 257.În ce constă concentrarea pe orizontală?Variante de răspuns: 1. în gruparea factorilor de producţie pe ramuri şi unităţi de dimensiuni teritoriale sporite 2. în reducerea exploataţiei cultivatoare de plante3. în gruparea factorilor de producţie pe aceeaşi suprafaţă de teren4. în creşterea randamentelor la unitate de suprafaţă sau pe animal

Întrebarea 258.Care din cele de mai jos reprezintă o formă de integrare orizontală?Variante de răspuns: 1. întreprinderile unei anumite ramuri 2. holding-ul3. agri-business-ul4. agricultura contractuală

Grupul (tema): Tema14Întrebarea 259.Care este funcţia fitotehniei?Variante de răspuns: 1. de a asigura industria cu materie primă2. de a asigura populaţia cu produse alimentare3. de a asigura animalele cu hrană4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 260.Care este ponderea producţiei vegetale în producţia globală agricolă în anul 2009 în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. 32%2. 74%3. 100%4. 68%

Întrebarea 261.Care este sursa principală de materie primă pentru producerea de carne, lapte, ouă şi este utilizată pe larg în industria alimentară la prepararea spirtului şi amidonului?Variante de răspuns: 1. Cerealele 2. floarea soarelui3. sfecla pentru zahăr4. fructele

Întrebarea 262.Ce procent de ulei semisecativ conţin seminţele de tutun?Variante de răspuns: 1. 35-45% 2. 12-32%3. 23-32%4. 45-55%

Întrebarea 263.Care sunt indicatorii ce caracterizează nivelul de dezvoltare a culturilor agricole?Variante de răspuns: 1. productivitatea muncii2. nivelul rentabilităţii

3. costul unitar de producţie4. recolta globală

Întrebarea 264.Din ce se obţine acid citric şi diferite chimicate pentru lupta cu dăunătorii?Variante de răspuns: 1. Fructe2. floarea soarelui3. Tutun 4. sfeclă pentru zahăr

Întrebarea 265.Care din indicatorii reflectaţi caracterizează eficienţa economică a producţiei de fructe?Variante de răspuns: 1. calitatea producţiei 2. cantitatea producţiei3. rentabilitatea economică4. rentabilitatea generală

Întrebarea 266.Câte procente de zahăr se conţin în rădăcinile de sfeclă pentru zahărVariante de răspuns: 1. 30,5%2. 40%3. 18,5% 4. 90%

Întrebarea 267.Cît constituie producţia de sfeclă pentru zahăr în anul 2009 în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. 961mii tone2. 336mii tone 3. 156mii tone4. 612mii tone

Întrebarea 268.Ce pondere deţin fructele şi strugurii în anul 2009 în totalul producţiei agricole din Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. 33,3%2. 16,9%3. 21,9% 4. 38,4%

Întrebarea 269.Cît constituie producţia de tutun în anul 2009 în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. 1,5mii tone2. 6,2mii tone

3. 3,6mii tone4. 4,2mii tone

Întrebarea 270.Cît constituie producţia de lapte în anul 2009 în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. 604mii tone2. 200mii tone3. 377mii tone4. 575mii tone

Întrebarea 271.În ce constă importanţa economică a pomiculturii?Variante de răspuns: 1. constituie un obiect al comerţului2. constituie materia primă pentru industria uşoară3. posibilitatea plantelor pomicole de a valorifica terenuri cu fertilitate scăzută4. toate variantele sunt corecte

Întrebarea 272.Cît va constitui profitul la 1ha de suprafaţă de pe care s-a vîndut producţia, dacă suprafaţă cultivată cu cereale este egală cu 475ha, recolta globală – 15663q, cantitatea cerealelor vîndute constituie 10389q, iar profitul primit din vînzarea cerealelor este 163mii lei?Variante de răspuns: 1. 15,69 lei2. 517,46 lei 3. 343,16 lei4. 10,41 lei

Întrebarea 273.Care din cerealele de mai jos nu se cultivă în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. Secară2. Grâu3. Orz4. orez

Întrebarea 274.Care este cea mai prielnică zonă pentru producerea tutunului în Republica Moldova?Variante de răspuns: 1. zona de sud-est2. zona de sud3. zona de centru4. zona de nord

Întrebarea 275.Care din indicatorii de mai jos nu caracterizează eficienţa economică a unor feluri de produse vegetale?Variante de răspuns: 1. calitatea producţiei2. costul unitar de producţie3. productivitatea muncii4. consumurile de producţie la un hectar

Întrebarea 276.Cum se determină preţul mediu de vînzare a unui qental de producţie?Variante de răspuns: 1. raportul dintre venitul obţinut din vînzarea producţiei şi cantitatea producţiei obţinute2. raportul dintre venitul obţinut din vînzarea producţiei şi cantitatea producţiei vîndute 3. raportul dintre venitul obţinut din vînzarea producţiei şi costul producţiei vîndute4. raportul dintre costul producţiei vîndute şi cantitatea producţiei vîndute

Întrebarea 277.Cum se determină costul unitar de producţie?Variante de răspuns: 1. raportul dintre consumurile de producţie şi cantitatea producţiei vîndute2. raportul dintre costul producţiei vîndute şi cantitatea producţiei vîndute3. raportul dintre consumurile de producţie şi cantitatea producţiei obţinute 4. raportul dintre costul producţiei vîndute şi cantitatea producţiei obţinute

Întrebarea 278.Care din cele de mai jos reprezintă un indicator al eficienţei economice a producerii seminţelor de floarea soarelui?Variante de răspuns: 1. raportul dintre volumul producţiei obţinute şi costul producţiei finite2. raportul dintre volumul producţiei obţinute şi valoarea mijloacele fixe3. raportul dintre volumul producţiei obţinute şi consumurile de producţie4. raportul dintre volumul producţiei obţinute şi consumurile de muncă

Întrebarea 279.Ce cantitate de lână se obţine în mediu de la o oaie?Variante de răspuns: 1. 150 g2. 270 g3. 5 kg4. 2,5 kg

Întrebarea 280.Care sunt consumurile de muncă în mediu anual la o vacă?Variante de răspuns: 1. 600-670 om-ore2. 260-280 om - ore 3. 450-550 om-ore4. 100-150 om-ore

Întrebarea 281.Care sunt consumurile de muncă pentru obţinerea unui kilogram de carne de porc?Variante de răspuns: 1. 45 om-ore2. 50 om-ore3. 15 om-ore 4. 25 om-ore

Întrebarea 282.Care consumuri se includ în costului unitar al producţiei de tutun?Variante de răspuns: 1. consumurile de furaje2. consumurile de muncă3. consumurile privind întreţinerea personalului administrativ4. consumurile privind remunerarea muncii

Întrebarea 283.Care este preţul mediu de vînzare a 1q struguri, dacă recolta globală de struguri constituie 18036q, nivelul producţiei marfă -18,76%,iar veniturile din vînzarea producţiei sunt egale cu 888mii lei?Variante de răspuns: 1. 56,43lei2. 49,23lei3. 156,98lei4. 262,41 lei

Întrebarea 284.Care va fi productivitatea unei vaci, dacă producţia globală de lapte constituie 1900 q, iar numărul mediu anual de vaci -50 capete?Variante de răspuns: 1. 38 q 2. 63 q3. 26 q4. 263 q

Întrebarea 285.Cu cît va fi egal costul 1q de lapte, dacă consumurile de producţie la producerea laptelui constituie 140000lei, consumurile de muncă la producerea laptelui constituie 70000 om-ore, iar producţia globală de lapte 1900 q?Variante de răspuns: 1. 73,68lei 2. 36,84lei3. 93,33lei4. 86,67lei

Întrebarea 286.Care este nivelul rentabilităţii la producţia de soie, dacă profitul obţinut din vânzarea producţiei de soie constituie 50mii lei, iar venitul din vânzarea producţiei de soie constituie 80 mii lei?Variante de răspuns: 1. 166,67 % 2. 119,05%3. 62,5 %4. 160 %

Întrebarea 287.Care va fi costul unitar al sporului în greutate vie al bovinelor, dacă efectivul mediu anual de bovine constituie 365 capete, sporul în greutate vie al bovinelor 342 q, iar consumurile de producţie 726000 lei?Variante de răspuns: 1. 2122,81 lei 2. 192,98 lei3. 889,69 lei4. 1989,04 lei

Întrebarea 288.Care va fi consumul de furaje la 1 q de spor în greutate vie a suinelor, dacă consumul de furaje constituie 348 q un. nutr., efectivul total de suine -367 capete, iar sporul în greutate vie al suinelor -60 q?Variante de răspuns: 1. 0,95 q un. nutr.2. 5,2 q un. nutr.3. 5,8 q un. nutr. 4. 4,47 q un. nutr.

Întrebarea 289.Cît va constitui nivelul rentabilităţii, dacă întreprinderea a comercializat 37q spor în greutate vie a bovinelor, din care 73% de categorie superioară, preţul mediu de vînzare a 1q de producţie de categorie superioară fiind 544,44lei, de categorie medie –233,20 lei, iar costul producţiei finite vîndute este egal cu 15 mii lei?Variante de răspuns: 1. 14,92%2. 13,55% 3. 113,55%4. 125,34%

Întrebarea 290.Care din cele de mai jos reprezintă o cale de sporire a eficienţei economice a creşterii animalelor?Variante de răspuns: 1. amplasarea pe suprafeţe productive2. majorarea nivelului de mecanizare 3. folosirea raţională a îngrăşămintelor organice4. folosirea mijloacelor de protecţie a plantelor