Drogurile in societate - efecte ale dependentei

Drogurile in societate

In fiecare zi pe tot cuprinsul globului pamantesc milioane de oameni folosesc droguri.In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai sau cafea, sau in cazul multor adulti, un pahar de vin ce ne relaxeaza.Ca si alte droguri, cafeina din ceai, café sau din alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau alcolul din vinsi bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si in multe zone ale lumii perfect legate.

Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substantele ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege.Aceste droguri pot ucide.

Alcolul si Tutunul

Alcolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit in aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cand drojdia (prticule mici de mucegai) formeaza zaharuri in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele din orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi whiskey-ul, ginul si romul contin toate alcoolul. 58126qtd47jcq2e

Acest drog actioneaza asupra creierului in doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Alcoolul il poate face pe cel care-l bea sa se simta mai fericit, mai spiritual si mai increzator. Cu toate acestea, ca si in cazul multor droguri, doar cel care il consuma se simte astfel. Ceilalti, insa, vad lucrurile asa cum sunt.

Majoritatea oamenilor pot sa-si controleze consumul de alcool. Acestia sunt “bautori sociali”, iar alcoolul se gaseste in magazine, baruri si restaurante. Insa consumul de alcool este o problema grava in mai multe tari, fiind strans legata de accidente rutiere, crime, sinucideri, violente si abuzul sexual.

Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana dependenta de aceasta inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptomeale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratia, greata si halucinatiile.

Nicotina in dtutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatulpoate provoca unele forme de cancer, cum ar fi la plamani si gat, poate de asemenea, cauza unele boli ale inimi si ale vaselor sangvine, probleme ale plamanilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare. tc126q8547jccq

Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul tabac, cum ar fi vaporii de tar monoxidul de carbon.Persoanele care inspira fumul de tigara in mod regulat - fumatorii pasivi – se afla si ele in pericol.

Nicotina insasi poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect.Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de pericolele si riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Stimularea creierului

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din funzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si in unele bauturi racoritoare, cum ar fi cola.

In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mai mari, aceasta poate cauza probleme mai grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.

Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Cel core o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l inconjoara si mai capabil de a fi increzator si creativ. Cel ce priveste de afara, vede opusul acestor stari.

In general, si in comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave in comparatie cu alcoolul sau tutunul. In multe tari, unele grupari au incercat sa schimbe legile si sa inlature unele pedepse pentru consumul acestora.

 

Barbituricele

Aceste droguri create in laborator sunt uneori prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, in calitete de “somnifere” sau “calmante”. Sunt de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar in zilele noastre iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Aceasta datorita problemelordin trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.

In doze mari, barbituricele produc efecte cu cele ale alcoolului. Simptomele incetarii folosirii acestora sunt foarte grave, uneori chiar fatale.

Amfetaminele

Fabricate si ele in laborator, aceste medicamente sunt denumite “excitante”. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactile chimice al organismului, producand energie. Au fost folosite, candva, ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de mai multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic. Acest fapt poate duce la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele

Halucinogenele prezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din “ciupercile magice” si mescalina din cactusul “peyote”. Celelalte sunt create in laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid), cunoscut sub numele de “acid”.

Aceste droguri au efecte dramatice asupra constientei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de "caltorie" poate fi extrem de inspaimantatoare.

Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia insa provoaca o toleranta in organism, iar oamenii au murit, Chiar, sub influenta lor. De exemplu consumatorul poate sa-si inchipuie ca este capabil sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiaceele

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac numita opiu. Acestea provoaca stari temporere de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. In medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt insa deosebit de puternice si periculoase, putand provoca rapid toleranta in organism si dependenta serioasa. O supradoza poate chiar ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismuluisunt neplacute: friguri, crampe, greturi, transpiratie si tremuraturi.

Cocaina si “crack”

Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii oameni pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau “de recreere”, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.

“Crack” este o versiune modificata, din punctde vedere chimic, a cocainei. Este unul dintre drogurile cele mai puternice si creeaza dependenta. I unele zone consumul ilegal al acestora poate duce la jafuri, violenta si alte infractiuni.

Efecte ale dependentei

Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.Dependenta psihologica (uneori numita obisnuinta) se petrece in mintea omului. Consumatorul simte ca nu poate sa gandeasca normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. In cazul dependentei fizice, nervii, muschii,inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.

Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale ale renuntarii la cestea. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, halucinatii (zarirea sa simtirea unor lucruri care nu sunt reale), inconstienta sau chiar convulsii fatale.

Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca inainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de drog, in vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare poate fi de asemenea periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unui ac sau al unei siringi, care nu sunt sterile, poate provoca injectii cu hepatita si SIDA.

//////////////////////////////////////////

Dependenta de mall

Mall-ul poate fi un drog?Cu riscul de-a cheltui peste limita propusa, de a cumpara in nestire vrute si nevrute, de a face excese alimentare, multe persoane nu se pot abtine de la o noua plimbare prin mall. Sunt constiente ca au de trecut o multime de capcane, dar nu le pasa daca sunt prinse in mrejele lor. Ideea de-a merge in mall le atrage ca un magnet, devenind un ritual.

In SUA se vorbeste din ce in ce mai des despre dependenta de mall. La noi, e mult prea devreme pentru asta. Totusi, niste semnale de alarma trebuie trase. Medicii psihiatri au studiat indeaproape comportamentul celor care viziteaza mall-ul si au ajuns la concluzia ca se aseamana cu cel al dependentilor de jocuri de noroc. "Cu cat stai mai mult in mall, cu atat se creeaza mai multa obisnuinta. Esti asemenea jucatorului aflat in fata mesei de joc", sustine dr. Ioan Jung, medic psihiatru la Spitalul "Alexandru Simionescu" din Hunedoara. Acesta descrie trei faze pe care le traverseaza o persoana dependenta de mall:1 Faza incipienta, in care apare dependenta psihologica. Persoana simte nevoia sa mearga la mall;2 Faza moderata, in care apare dependenta fizica. Persoana simte imperios nevoia sa se duca la mall ca sa vada ultima colectie de haine. Se agita, nu-si gaseste locul, nu are stare si nu se potoleste decat atunci cand isi satisface nevoia. Practic, mersul la mall devine un stereotip, un sir de reflexe conditionate, de la care cel in cauza nu se poate abtine. Endorfinele joaca si ele rolul lor. Dar intra in joc doar in momentul in care persoana a pasit in mall. Astfel se explica cum starea celui in cauza se schimba radical in bine;3 Faza cronica, in care apare "sevrajul". Persoana este cuprinsa de o stare de nervozitate accentuata, care se manifesta prin agitatie, chiar agresivitate. Indiferent ce-ar face, nu-si gaseste linistea pana cand nu-si administreaza "doza de mall". Repetand operatiunea la nesfarsit, persoana dependenta se va simti mai bine o perioada de timp, dupa care va constata ca "doza" devine insuficienta si trebuie continuu marita.

Tratamentul, de factura psihologicaDependenta de mall poate fi benefica, dar numai atunci cand determina persoana in cauza sa-si insuseasca anumite abilitati care-i lipsesc. De pilda, daca nu te pricepi la shopping, poti deveni experta dupa cateva vizite in mall. Daca nu ai un bagaj solid de informatii in materie de muzica sau carti, tot zgaindu-te prin magazinele de specialitate, curiozitatea te-ar putea impinge sa asculti niste CD-uri care ti-au atras atentia ori sa citesti o carte a carei

coperta ti-a facut cu ochiul. Si, uite asa, iti faci o cultura vasta in domeniu.

De cele mai multe ori, insa, dependenta are un rol negativ asupra persoanei respective. Cum poti recunoaste acest lucru? Foarte simplu: daca observi ca dupa fiecare plimbare in mall te alegi cu nervozitate, oboseala, insatisfactie, anxietate. Dependenta poate fi tratata, dar nu oricum, ci in cabinetele de psihologie. Se dezvolta diverse strategii comportamentale, uneori sunt necesare si cateva sedinte de consiliere psihologica, si, nu in ultimul rand, trebuie sa existe multa vointa si rabdare din partea pacientului.

Text: Alexandra Manaila

///////////////////////////////////////

Dependenta de jocuri de noroc

Jocurile de noroc sunt populare din cele mai vechi timpuri. Le gasim la vechi societati precum cele egiptene, chineze, japoneze, hindu sau persane, ajungand si in Lumea Noua.

Consideratii religioase, morale, economice au dus la variatii extreme, in diferite perioade istorice, intre acceptarea si interzicerea jocurilor de noroc. Adesea intalnim atitudini ce variaza de la admiratie la dispret.

Ca in orice alt comportament care devine excesiv, apare intrebarea: ce anume face ca persoana in cauza sa repete o data si inca o data acelasi comportament, care devine mult mai important decat orice lucru din viata cotidiana? Care sunt modificarile ce intervin in viata personala sau in mediul natural al unei persoane, astfel ca un anume comportament sa traverseze bariera dintre normal si patologic? Autorii care au studiat jocul de noroc patologic emit diverse ipoteze, de la faptul ca acest comportament ar fi expresia unor ritualuri magice, sau un vestigiu al comportamentelor de risc ce "incearca" norocul, dand iluzia de control, pana la explicatii mai simple ce au in vedere aspectele ludice, generatoare de stare de bine si euforie.

Putina patologie

Psihiatrii vorbesc despre jocul de noroc patologic in situatia in care acest comportament persista dincolo de efectele devastatoare in plan material, familial, social, profesional. Asemanator cu ce se intampla in cazul dependentelor de droguri, jocul de noroc dezvolta fenomenul de toleranta, in sensul ca apare nevoia de a creste "doza" pentru a obtine aceeasi stare de bine, iar incercarea de a stopa jocul se insoteste de efecte fizice si psihice asemanatoare sevrajului la o substanta psihoactiva: iritabilitate, neliniste, dificultati de concentrare sau dispozitie depresiva.Asadar, nu e de glumit cu jocurile de noroc!

Multi jucatori inca nu considera ca au o tulburare psihica si ca duc o lupta cu sansa si cu riscul.

80% dintre noiStatisticile din lumea occidentala arata ca cel putin 80% din oameni au jucat cel putin o data un joc de noroc. Se pare ca incidenta jocurilor de noroc patologice este de 3%, balanta inclinand in favoarea barbatilor. Conform statisticilor, ne putem imagina jucatorul ca fiind barbat, avand o varsta peste 30 ani, apartinand cel putin clasei sociale de mijloc. Adesea, acestia consuma frecvent alcool si droguri. Acestea complica eventualele consecinte, in acest subgrup conflictele interpersonale si somajul fiind mai frecvente.

Trasaturile jucatorului

Etiologia acestui comportament ia in considerare, alaturi de trasaturile psihologice mentionate mai sus, si vulnerabilitatea biologica, studii ale ultimilor ani disputand inca jocul de noroc intre comportamentele din spectrul obsesiv-compulsiv sau cele adictive (dependenta de substante). Iata si criteriile diagnostice ce ar necesita ajutor specializat:

Inabilitatea progresiva de a controla acest comportament in detrimentul pierderilor financiare si relationale;

Nevoia de a juca sume din ce in ce mai mari pentru a atinge aceeasi stare de excitabilitate;

Jocul aduce cu sine o stare euforica, iar imposibilitatea de a juca determina fenomene de "sevraj";

Existenta unor preocupari persistente in ceea ce priveste jocul: planificari, modalitati de a gasi bani etc.;

Esecurile repetate in a controla jocul pe parcursul acestuia sau de a stopa acest comportament;

Jocul, privit ca modalitate de a scapa de probleme sau de a diminua sentimente precum vinovatia, anxietatea, depresia, descurajarea;

Pierderea unei sume de bani este urmata de un nou joc, cu credinta ca "sigur de data asta voi recupera";

Cei din jurul jucatorului sunt mintiti in legatura cu amploarea pierderilor sau lipsei controlului asupra comportamentului;

Adesea apar comportamente ilegale, in legatura cu incercarea de a face rost de bani pentru a juca sau de a acoperi pierderile;

In timp apar dificultati interpersonale, eventual pierderea de oportunitati profesionale sau a jobului.

 

/////////////////////Ce este marijuana?

Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii (Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman. Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de asemenea denumiri pentru diferite „marci” de marijuana, precum „ceai texan”, „Maui wowie” si „cronic”. O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele confiscate de agentiile legale imputernicite.Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%. Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%.

Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.

THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’ (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.

Cum este folosita marijuana?Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita „joint”). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai. Tigarile de marijuana includ adesea cocaina solida, o combinatie cunoscuta in limbajul stradal sub numele de „primos”. Jointurile sunt adesea inmuiate in PCP numindu-se astfel „happy sticks”, „wicky sticks” sau „tical”. Utilizatorii de hasis fumeaza marijuana fie intr-o pipa fie amestecata cu tutun sub forma de tigara. In ultima vreme, tinerii au o noua metoda de a fuma marijuana: deschid trabucurile si inlocuiesc tutunul cu marijuana, facand astfel asa numitul „blunt”. Cand acesta este fumat cu o sticla de lichior de 40 de grade, se numeste „B-40”.

Care sunt efectele pe termen scurt ale marijuanei?· Insomnie · Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala· Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,· Precum sofatul· Cresterea ritmului inimii· Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima· Gura si gat uscate· Scaderea inhibitiilor sociale· Paranoia, halucinatii· Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa· Capacitate de intelegere redusa sau partiala· Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii· Paranoia· Dependenta psihologica· Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,· Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor · Formarea conceptelor· Neliniste intensa si accese de panica

Care sunt efectele pe termen lung ale marijuanei?· Cresterea riscului de cancer· Scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati· Cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate· Placere sexuala scazuta sau disparitia ei· Dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere

Care sunt efectele marijuanei asupra barbatilor?Marijuana este cel mai comun drog folosit de adolescentii americani in ziua de azi. Marijuana afecteaza zonele cerebrale care controleaza hormonii sexului si cresterii. La barbati, aceasta poate scadea nivelul testosteronului. Ocazional, se observa cazuri de crestere a pieptului la barbati, crestere determinata de impactul chimic asupra

sistemului hormonal. Folosirea stabila a marijuanei poate duce si la scaderea cantitatii de sperma, precum si la dezvoltarea unei sperme anormale si imature. Tinerii barbati ar trebui sa stie efectele folosirii marijuanei in procesul de crestere si sexual inaintea inceperii fumarii acesteia.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor?La fel ca la barbat, marijuana afecteaza femeia in zona cerebrala care controleaza hormonii. Acestia sunt cei care determina succesiunea ciclurilor menstruale. S-a spus ca femeile care fumeaza marijuana sau o folosesc inveterat au menstruatii neregulate, ca hormonii lor sunt afectati iar nivelul testosteronului creste. Chiar daca aceste efecte pot fi reversibile, procesul refacerii poate dura mai multe luni de abstinenta de la marijuana inainte ca menstruatia sa devina iar normala.Mamele care fumeaza marijuana inveterat au copii cu slabiciuni ale sistemului nervos. Acestia prezinta reactii anormale la lumina si sunet, tremura si tresar sau au un planset intens asociat cu abstinenta. Sindromul fetal al marijuanei, un caz la cinci sindromuri fetale alcoolice, constituie o grija in crestere pentru multi doctori. Mai mult, acestia se ingrijoreaza pentru copiii nascuti din mame dependente. Ei vor avea dificultati de invatare, deficiente ale atentiei si neregularitati hormonale precum imbatranirea, chiar daca nu exista semne clare de afectiuni la nastere. Femeile insarcinate sau care alpteaza si fumeaza marijuana ar trebui sa vorbeasca imediat cu un doctor.

Care sunt efectele marijuanei asupra creierului?Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii indelungate de marijuana.

Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor?Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de marijuana.In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana, precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani.

Care sunt efectele marijuanei asupra ritmului inimii si tensiunii arteriale?Descoperirile recente arata ca fumatul marijuanei in timpul folosirii cocainei poate provoca cresteri serioase ale ritmului inimii si tensiunii arteriale. Intr-un studiu, utilizatorii inveterati de marijuana si cocaina au primit marijuana si cocaina independente una de cealalta si apoi o combinatie din cele doua. Fiecare drog a produs independent efecte cardiovasculare; cand au fost insa combinate efectele au fost cu mult mai mari si au durat mai mult. Ritmul inimii subiectilor experimentului a

crescut cu 29 de batai pe minut in cazul marijuanei si cu 32 de batai pe minut pentru cocaina. In cazul combinarii celor doua droguri, ritmul inimii a crescut cu 49 de batai pe minut iar cresterea a continuat pentru mai mult timp. Drogurile au fost administrate in conditiile in care subiectii erau linistiti. In cirumstante normale, un individ poate fuma marijuana si lua cocaina si apoi sa faca ceva stresant din punct de vedere psihic, lucru care poate creste riscurile de fortare a sistemului cardiovascular.

Care sunt efectele utilizarii marijuanei in cantitati mari asupra studiului si al comportamentului social?Un studiu asupra elevilor a aratat ca abilitatile critice legate de atentie, memorie si invatare sunt mai slabe la cei care folosesc mult marijuana, chiar si dupa incetarea folosirii acesteia pentru cel putin 24 de ore. Cercetatorii au comparata 65 de utilizatori care fumasera marijuana 29 din 30 de zile, in medie, si 64 de utilizatori care fumasera in medie 1 zi din 30. dupa monitorizarea atenta a unei perioade de 19-24 de ore abstinenta de la marijuana sau alte droguri ilegale, precum si alcool, elevii au primit mai multe teste standard pentru aprecierea atentiei, memoriei si capacitatii de invatare. Relativ la cei care fumau mai utina marijuana, cei care o luau 29 din 30 de zile au facut mai multe greseli si au avut dificultati mai mari in a-si mentine atentia sia o schimba conform cerintelor mediului, precum si in inregistrarea, procesarea si folosirea informatiei. Rezultatele sugereaza o slabire mai accentuata la cei care folosesc marijuana mai des datorita afectiunii activitatii cerebrale produse de marijuana.Cercetarile longitudinale despre folosirea marijuanei la tinerii din liceu arata ca aceia care au folosit-o au realizari mai scazute decat cei care nu au facut-o, acceptanta mai ridicata in devierea comportamentala, mai multe comportamente delincvente si agresive, sanse mai ridicate de revolta, relatii mai sarace cu parintii si asocieri cu prieteni delincventi si dependenti de droguri.

Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor insarcinate?Orice drog luat abuziv poate afecta sanatatea unei mame in timpul sarcinii, tinand cont de aceasta perioada in care mama trebuie sa acorde o atentie sporita sanatatii sale. Abuzul de droguri poate interveni in hranirea adecvata si nu numai, fapt care poate afecta buna functionare a sistemului imunitar. Unele studii au aratat ca nou-nascutii mamelor care au folosit marijuana in timpul sarcinii erau mai mici decat cei ale caror mame nu luasera droguri. In general, copiii mai mici au sanse mai mari sa aiba probleme de sanatate.O mama care alapteaza si foloseste marijuana transmite o parte din THC copilului prin laptele mamar. Cercetariile arata ca utilizarea marijuanei de catre o mama in timpul primei luni de alaptare poate slabi dezvoltarea motorie a nou-nascutului (controlul asupra miscarii muschilor). De asemenea, copiii ai caror maem folosesc marijuana prezinta comportamente mai agresive si regresive (sugerea degetului, accese temperamentale) decat cei cu mame care nu iau droguri.

Marijuana da dependenta?Nu toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In 1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie de ajutor pentru a scapa de el. Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de

dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare. Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste, pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al mainilor.Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea regulata de alcool.

Cei care folosesc marijuana isi pierd motivatia?Persoanele care folosesc marijuana in cantitati mari si pe termen lung dau semne de lipsa de motivatie (sindromul amotivational). Problemele lor includ nepasarea in privinta propriei vieti, lipsa dorintei de a lucra regulat, oboseala si lipsa grijii despre cum arata. Ca rezultat al acestor simptome, unele persoane tind sa aiba performante slabe la scoala sau la serviciu. Oamenii de stiinta studiaza inca aceste probleme.

Folosirea marijuanei duce la alte droguri?Studiile pe termen lung asupra elevilor de liceu si asupra modului lor de folosire a drogurilor arata ca foarte putini tineri folosesc si alte droguri fara a incerca intai marijuana. Riscul folosirii cocainei a fost estimat la 104 ori mai mare pentru cei care au incercat marijuana decat pentru cei care nu au facut-o niciodata. Desi nu exista nici un studiu definitiv asupra factorilor asociati cu trecerea de la marijuana la alte droguri, dovezile arata ca sunt implicati o serie de factori biologici, sociali si psihologici.Marijuana afecteaza creierul in unele moduri in care o fac alte droguri. Cercetatorii examineaza posibilitatea ca folosirea pe termen lung a marijuanei sa creeze schimbari la nivel cerebral care sa determine persoana respectiva sa isi asume riscul de a deveni dependenta de alte droguri, precum alcoolul sau cocaina. In timp ce nu toti tinerii care folosesc marijuana trec si la alte droguri, este nevoie de studii aprofundate pentru determinarea celor care sunt expusi la riscuri mai ridicate.

Marijuana

//////////////////////////Dependenta a fost si este si va fi una din cele mai importante probleme ale societatii noastre, societate in care adevaratele teluri tind sa fie uitate. Unora se pare ca ne pasa de acest feomen tragic, insa unii ne lovim zi de zi de aceasta problema si nu pare sa ne pese. Unii dintre noi bu privim acest fenomen din punct de vedere psihologic, de unde si dezinteresul fata de cei pusi in situatia respectiva. Din timpuri stravechi, omul a folosit diferite substante pentru a-si altera propria stare de constiinta – pentru a stimula sau relaxa, pentru a-si induce somnul sau pentru a-l preveni, pentru a-si intensifica perceptiile obisnuite sau pentru a-s produce halucinatii. Substantele care afecteaza comportamentul, constiinta si dispozitoa psihica sunt denumite psihoactive. Acestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina si marijuana, si si tranchilizantele, stimulentele si alte substante bine cunoscute precum tutunul, alcoolul si cafeaua. La prima vedere, dependenta pare sa fie una din multele forme de devianta ce caracterizeaza cultura si societatea noastra. Daca examinam

acest fenomen cu atentie, mai ales din punct de vedere psihologic, se dovedeste mult mai complex decat o simpla „devianta”. Pentru a intelege acest fenomen complex, sa incercam sa vedem cum a fost definit pornindu-se de la puncte de vedere diverse. Incepem cu punctul de vedere psihologic si clinic. Poate fi destul de dificil pentru tinerii de astazi sa aprecieze schimbarile majore ce au avut loc in ultimii 40 de ani cu privire la tipurile de comportament legat de consumul de droguri. In 1950, foarte putini oameni foloseau droguri. Cu toate acestea din 1950 pana azi ne-am transformat intr-o societate consumatoare de droguri. Numerosi factori au contribuit la aceasta schimbare. De exemplu, din anul 1950 a inceput utilizarea pe scara larga a tranchilizatoarelor in tratamentul bolilor mintale si a problemenor emotionale. Aparitia 1960 a contraceptivelor orale a contribuit deasemenea la schimbarea atitudinii omului fata de droguri. In anii ’60 si ’70 americanii au explorat noi stiluri de viata, in urma inlesnirii furnizate detransport si de extinderea pietelor de munca. Odata cu cresterea timpului liber, oamenii au cautat noi senzatii, iar consumul drogurilor a capatat un scop recreativ. Cu toate acestea, in anii ’80 si ’90, consumul de droguri a inregistrat o panta descendenta. Numerosi factori au contribuit la acest declin: interesul catre educatie, sanate fizica si mentala a crescut.

Freud si multi alti psihanalisti pana la Bowlby au initiat si continuat reflectiile privitoare la toxicomanie dintr-o perspectiva analitica prelungita, cu multa dificultate, pana in zilele noastre cu o serie de contributii tot mai complexe.

Cine este toxicomanul? Berget(1983) face o analiza aprofundata a caracteristicilor subiectilor depoendenti de droguri si a structurilor de personalitate tipice acestora. Acest autor releva deja cele trei aspecte de baza ce definesc fenomenul, aspecte prezentate mai apoi in toate studiile ulterioare. El crede ca toxicomania se intemeiaza pe trei poli: • Tipul de substansa si efectul acesteia asupra organismului • Structura de personalitate a toxicomanului si datele efective corelate cu aceasta • Influenta mediilor cu care subiectul a intrat in contact pe tot parcursul vietii

Recent, o taxonomie mai precisa a fost elaborata de catre Cancrini(1982), El stabileste patru tipuri de dependenta de droguri: cea cu structura nevrotica, cea de acoperire, cea imatura si cea nucleara. • Toxicomania cu structura nevrotica poate avea la randul ei trei forme, in functie de tipul de suferinta pe care il exprima (actuala, traumatica si de tip diferit) • Toxicomania de acoperire este o modalitate dezvoltata de subiect pentru a acoperi un alt simptom mai grav si preexistent in structura personalitatii sale (neincredere in sine si nesiguranta, manifestari auto si eteroagresive)

• In dependeta de droguri de tip imatur, toxicomanul manifesta o regresie catre stari primare. Absenta autonomiei, afectivitatea nebuloasa, izolarea sentimentala, etc... sunt unele dintre modurile prin care se manifesta subiectul in acest caz. In acest caz, substanta ii permite sa nu infrunte niciodata frustrarea ca parte a existentei • In privinta toxicomaniei cu structura nucleara, Cancrini se sprijinape studiile lui Olivenstein.

Dependenta fizica, denumita si adictie, se caracterizeaza prin toleranta(lucru care inseamna ca la consum continull individul trebuie sa ia din ce in ce mai mult drog pentru a avea acelasi efect) si prin simptomul de intrerupere(daca folosirea drogului este intrerupta, persoana prezinta reactii fizice si psihologice neplacute). Dependenta psihologica se refera la nevoia care se dezvolta prin invatare. Persoanele care folosesc in mod obisnuit un drog pentru a reduce simptomele anexioase, pot deveni dependente de drogul respectiv, chiar daca nu dezvolta nevoie fizica. De exemplu, fumatorii de marijuana nu par sa dezvolte toleranta fate de drog, acestia avand simptome minime de sevraj. Totusi, un individ care invata sa consume marijuana, atunci cand este pus in fata unor situatii stresante, va renunta cu greu la acest obicei. Consumul anumitor droguri, precum alcoolul, duce de la dependenta psihologica la dependenta fizica, din ce in ce mai mut, pe masura ce substanta este consumata.

Sedativele

Sedativele sunt niste substante ce includ tranchilizante minore si duc la scaderea activitatii SNC. Aproape fiecare societate primitiva consuma alcool. In cantitati mici, se pare ca alcoolul sporeste energia individului, il face sa se simta plin de viata si sociabil. In reallitate este un sedativ al SNC, nu un stimulant. Consumul de alcool este considerat de majoritatea studentilor ca o parte integranta a vietii sociale. Aceasta favorizeaza sociabilitatea, calmeaza tensiunile, elibereaza inhibitiile si in general se adauga distractiei. Consumul de alcool este larg raspandit in randul tinerilor sub 21 de ani. Desi vanzarea alcoolului catre liceeni s-a interzis, procentajele inca reprezinta cote ridicatre. Au fost luate numeroase masuri pentru a face fata acestei probleme. Pe langa procentul de probabilitate al accidentelor ce il reprezinta consumul de alcool, acesta este deasemenea un factor de risc pentru dezvoltarea fatului. Mamele care beau mult sunt predispuse la pierderi repetate ale sarcinii sai la nasterea unor copii subponderali. Circumstanta este denumita embriopatia alcoolica si este caracterizata prin retardare mintala si deformatii multiple ale fetei si gurii.

Opiaceele

Opiul si derivatii sau sunt niste droguri care diminueaza sensibilitatea fizica si capacitatea de a raspunde la stimuli, prin inhibarea SNC. De obicei aceste droguri sunt numite si narcotice. Opiaceele sunt folosite in medicina pentru proprietatile lor analgezice, insa datorita capacitatii lor

de a altera dispozitia psihica si de a reduce anxietatea, au condus la raspandirea consumului ilegal. Cel mai utilizat drog ilegal este heroina, deoarece fiind mai concentrata se poate efectua mai usor contrabanda. Heroina poate fi injectata, fumata sau inhalata. La inceput, drogul produce o senzatie de bine. Consumatorii experimentati relateaza o stare deosebita de agitatie. Tinerii care prizeaza heroina au relatat ca au uitat de tot ceea le provoca necazuri. Spre deosebire de alcool, consumatorul de heroina poate da raspunsuri ingenioase testelor de inteligenta, are reactii adecvate la testele de agilitate si rareori devine agresiv. Heroina provoaca schimbari dispozitiei psihice. In orice caz, heroina este extrem de adictiva; chiar si pe o perioada scurta aceasta poate provoca dependenta fizica. O data ce consumatorii incep sa-si injecteze heroina in vene, sunt necesare doze din ce in ce mai mari pentru a produce starea optima, iar discomfortul fizic al intreruperii devine extrem de intens. De aici apare si motivatia de a continua folosirea drogului, din nevoia de a evita durerea sau discomfortul. Vatamarile provocate de consumul de heroina sunt multe. Moartea provocata prin supradoza este o posibilitate constanta. Consumul de heroina este in general asociat cu deteriorarea serioasa a vietii personale si sociale. Deoarece mentinerea acestui viciu este extrem de costisitoare, consumatorul se implica adesea in activitati ilegale. Celelalte pericole aditionale ale consumului de heroina sunt: SIDA, hepatitele si alte infectii datorate seringilor nesterilizate. Metadona este o alta substanta cunoscuta. Este cea mai cunoscuta substanta de agonism cu care se trateaza dependentii de heroina. Creeza si ea dependenta fizica, dar produce mai putine dereglari psihice si mai putine efecte de deapreciere fizica. Cand se administreaza in cantitati mici pe cale orala, suprima dorinta de a consuma heroina si previne simptomele de intrerupere.

Simulantele

Amfetaminele. Spre deosebire de sedative si opiacee, simulantele sunt substante psihotrope care stimuleaza vigilenta. Amfetaminele sunt stimulente puternice, vandute sub denumirea comerciala de Metedrina, Dexedrina si Benzedrina, vandute sub denumirea argotica de „speed”, „uppers” sau „Bennies”. Efectele imediate ale acestora sunt atenuarea senzatiei de oboseala si monotonie. Activitatile fizice care cer un efort marit, par mult mai usoare atunci cand sunt consumate amfetaminele. Deasemenea, amfetaminele au efect alterant al starii psihice. Marea majoritate a medicamentelor pentru tinerea sub control a greutatii contin amfetamina. Toleranta se dezvolta deasemena rapid si in cazul acestui drog, individul avand nevoie de doze tot mai mari pentru a obtine efectul dorit. Atunci cand toleranta se dezvolta pana in punctul in care dozele orale nu mai sunt eficiente, multi consumatori recurg la injectarea intravenoasa a amfetaminelor. Dozele puternice intravenoase produc imediat o experienta placuta, experienta urmata insa de iritabilitate si discomfort. Cel care foloseste intens amfetamine poate cauta eliberare de acest discomfort prin revenirea la consumul de alcool sau heroina. Folosirea amfetaminei pe o perioada mai indelungata poate duce la

deteriorarea drastica a sanatatii fizice si mentale. Simptomele sunt asemanatoare celor cu schizofrenie acuta. Aceste simptome includ iluziile paranoide si halucinatiile, lucruri ce pot duce la violenta deprovocata.

Cocaina. Ca si alte stimulante, cocaina, denumita si „coke” este obtinuta din fructele uscate ale arbustului Coca. Ea sporeste energia consumatorului si increderea in sine. La inceputul secolului, cocaina de fapt era ingredient in prima reteta la Coca-Cola. Acum consumul este ilegal. Intr-adevar, cocaina este drogul ales de numerosi tineri, care il considera mai sigur decat heroina sau amfetaminele. Unele din primele studii referitoare la efectele cocainei a fost descris de Freud in 1885. El a incurajat folosirea cocainei in una din expunerile sale. El nota: „veselia si permanenta euforie ce nu difera in nici un fel de euforia naturala a unei persoane sanatoase...Percepi o sporire a autocontrolului si posezi mai multa vanitate si capacitate de munca...Cu alte cuvinte, esti cu totul normal si este foarte greu de crezut ca te afli sub influenta vreunui drog...Activitatea fizica sau mentala intensiva este executata fara nici o oboseala...Acest rezultat este placut, fara a avea alte reactii adverse neplacute care urmeaza euforiei date de alcool” Nu dupa mult timp, Freud si-a retras aceste declaratii, in urma tratarii unui prieten cu cocaina. Rezultatele au fost dezastruoase: prietenul sau a dezvoltat o adictie care a dus la deces. In ciuda tuturor faptelor, cocaina provoaca o foarte mare dependenta fizica. In doze mari apar iritabilitatea si starea de depresie. Consumatorii de cocaina pot trai aceleasi simptome ca si consumatorii de amfetamina. Cercetarile arata ca o singura expunere a unei femei insarcinate la cocaina duce la afectiuni permanente grave ale fatului.

Halucinogenele sunt acele droguri al caror efect principal este de a altera experienta perceptuala. PCP (vandut sub denumirea de „Praful ingerilor”, „Shermans” sau „Superacid”) este un anestezic disociativ. Ingredientii PCP-ului sunt ieftine, iar drogul este usor de preparat. De aceea a fost extrem de raspandit pe perioada anilor ’80.Consumatorii sunt de cele mai multe ori violenti sub influenta PCP-ului.

LSD sau „acid” este o substanta incolora, inodora si insipida, care se vinde dizolvata pe cubui de zahar sau pe bucatele de hartie. Este un drog extrem de puternic si produce halucinatii chiar si la doze reduse. Unii consumatori au halucinatii vii sub forma de culori si sunete, in timp ce altii au experiente mistice sau semireligioase. Infricosatoare la consumatorii de LSD este pierderea simtului realitatii. Multi oameni si-au pierdut viata sub influenta acestui drog. LSD produce tulburari genetice ale consumatorilor si ale urmasilor sai.

Substante derivate din cannabis

Planta cannabis a fost recoltata inca din timpuri stravechi pentru efectele sale psihoactive. Frunzele uscate si florile sau marijuana, reprezinta

forma cea mai des folosita, in timp ce rasina solidificata a plantei denumita hasis nu este la fel de frecvent folosit. Cei care consuma regulat marijuana relateaza numeroase modificari senzoriale si perceptuale. Efectele marijuanei pot persista mult timp dupa ce starile de somnolenta si somnolenta au disparut. Se stie ca marijuana afecteaza serios functiile memoriei. Ea determina memoria de scurta durata sa fie mai susceptibila la interferenta. Deasemenea, marijuana afecteaza procesul de invatare. In ciuda reactilor adverse, marijuana este unul din cele mai raspandite droguri.

Concluzii

Toate drogurile despre care am discutat au efecte profunde asupra SNC si orice individ poate deveni dependent fizic sau psihologic de oricare dintre acestea. Faptul ca pana si elevii de 11-12 ani consuma droguri este extrem de ingrijorator nu numai pentru ca ca acestea afecteaza SNC care este in procesul de dezvoltare, ci si pentru ca o implicare timpurie in consumul de droguri prevesteste o folosire extensiva a drogurilor mai tarziu. Asta inseamna ca consumul unui drog va duce in mod invariabil la consumul altor droguri in serie. Elevii se opresc la diferite stadii ale consumului.(Kandel,1975). Aceasta teorie a „trambulinei” catre consumul de droguri a fost criticata, intrucat majoritatea persoanelor tinere care consuma marijuana nu continua cu consumarea drogurilor „dure”. Nu exista un anumit tip de personalitate asociat cu consumul de droguri. Oamenii incearca drogurile dintr-o multime de motive, cum ar fi curiozitatea, dorinta de a trai o noua stare de constiinta, de a scapa de durerea fizica sau de necazuri, ori pur si simplu de a se elibera de plictiseala. Newcomb si Bentler(1988) au condus un studiu important privind efectele consumului de droguri asupra tinerilor. Acestia au concluzionat ca stilul de viata ce implica un consum regulat de droguri include, de asemenea, noncomformismul fata de valorile traditionale, trasatura intalnita in randul majoritatii adolescentilor din ziua de azi. Relatiile dificile in familii, lipsa intereselor educationale sau starile de alienare si razvratire precum si experientele de tulburare emotionala sunt factori ce determina consumul de droguri in randul adolescentilor.

Sus

Afişează mesajele pentru a le previzualiza:  

Ora este GMT + 2 ore

//////////////////////////

Abuzul de substanta

Tulburarile legate de abuzul de substanta

Tulburarile legate de abuzul de substanta se refera la intoxicatie, dependenta, abuz si sevraj, toate acestea cauzate de diferite substante, legale sau ilegale.

Aceste substante pot include: alcool, amfetamite, cafeina, inhalanti, nicotina, medicamente prescrise legal dar de care se poate abuza (cum ar fi sedativele), opioidele (morfina, heroina), marijuana (cannabis), cocaina si halucinogene.

Descrierea abuzului de substanta

Conform DSM-IV-TR toate substantele mentionate mai sus, cu exceptia nicotinei si cafeinei dau tulburari de doua tipuri: tulburari de utilizare (abuz si dependenta) si tulburari induse de substanta (intoxicatie, sevraj, anxietate, psihoza, etc.).

Dependenta de substanta este caracterizata de utilizarea continua a unei substante chiar dupa ce utilizatorul a avut probleme serioase legate de consumul acelei substante.

Persoana dependenta de o anumita substanta are nevoie de o cantitate din ce in ce mai mare de substanta pentru a obtine efectul dorit. Acest fenomen este descris ca "toleranta".

Sevrajul in abuzul de substanta

Dependentul de substanta sufera deasemenea de simptome de sevraj atunci cand nu foloseste substanta. Simptomele de sevraj variaza de la substanta la substanta dar unele simptome sunt comune: ritm cardiac crescut, frisoane, insomnie, oboseala si iritabilitate.

Intoxicatia este efectul direct al substantei; substante diferite afecteaza indivizii in feluri diferite.

Unele dintre efectele abuzului de substanta pot fi: judecata afectata, instabilitate emotionala, modificari ale apetitului sau schimbarea obiceiurilor legate de somn.

Tipuri de tulburari de abuz de substanta

DSM-IV-TR incadreaza tulburarile legate de abuz de substanta in urmatoarele categorii:

tulburari legate de alcool tulburari legate de amfetamina tulburari legate de cafeina tulburari legate de cannabis

tulburari legate de cocaina tulburari legate de halucinogene tulburari legate de inhalante tulburari legate de nicotina tulburari legate de opioide tulburari legate de sedative, hipnotice si anxiolitice tulburari legate de mai multe substante

  A   -   B   -   C   -   D   -   E   -   F   -   G   -   H   -   I   -   J   -   K   - L   -   M  

  N   -   O   -   P   -   Q   -   R   -   S   -   T   -   U   -   V   -   W   -   X   - Y   -   Z  

Posted in dictionar psihoterapie - A - autentificati

/////////////////////////////////