+ All Categories
Home > Documents > Anatomie umana sistematica

Anatomie umana sistematica

Date post: 07-Feb-2016
Category:
Upload: valentino-petre
View: 97 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
scurt referat de anatomie umana sistematica pentru anul I
of 76 /76
ANATOMIE SISTEMA TICA VALENTIN 1
Transcript
Page 1: Anatomie umana sistematica

ANATOMIE SISTEMATICA

VALENTIN

1

Page 2: Anatomie umana sistematica

2

Page 3: Anatomie umana sistematica

CAPITOLUL I : PERETII TRUNCHIULUI

3

Page 4: Anatomie umana sistematica

Scheletul trunchiului este alcatuit din coloana vertebrala, toracele, pelvisul si articultile carele leaga.

Coloana vertebrala este scheletul postero-medial al trunchiului alcatuit din 33-34 de vertebre dispuse metameric :7 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale si 4-5 coccigiene. Vertebrele sunt alcatuite din: corpul vertebrei, arcul vertebrei si gaura vertebrala.-Corpul vertebrei prezinta fetele costale sup/inf (art. cu capul coastei).-Arcul vertebrei: este alcatuit din : 1.pediculii arcului vertebrei prezinta incizurile vertebrale sup/inf (delim. gaurile intervertebrale); 2.procesul transvers (art. cu tuberculul coastei); 3.procesul articular sup. si inf. (art. cu vertebra vecina); 4.lama arcului vertebral si 5.procesul spinos-Gaura vertebrala: delimitata de corpul si arcul vertebrei, formeaza prin suprapunere canalul vertebral. Caracterele regionale ale vertebrelor:-Cervicale: 1.corpul cel mai mic , fara fete costale; 2.proc. transvers este bituberculat, are la baza a. si v. vertebrale iar pe fata superioara are santul n.spinal; 3.procesul spinos bituberculat.-Toracice: 1.corp de marime medie are fete articulare (sup/inf) pt. capul coastei; 2.proc. transvers pt. art. cu tuberculul coastei; 3.proces spinos unic, lung si foarte inclinat inferior.-Lombare: 1.corpul cel mai mare; 2.procesul transvers este inlocuit de procesul accesor care prezinta anterior procesul costal; 3.proc. articular superior prezinta postero-lateral proc. mamilar.-Sacrul: format prin sudarea vertebrelor sacrale prezinta: 1.baza sacrului (superior) prezinta anterior promontoriul iar lateral proc. articular al lui S1; 2.fata anterioara (pelvina) este concava si prezinta lateral cele 4 perechi de gauri sacrale anterioare pt ramurile anterioare ale nn.sacrali; 3.fata dorsala este convexa si prezinta: creasta sacrala medie (sudarea proc. spinoase), creasta sacrala intermediara (sudarea proc. articulare), gaurile sacrale posterioare (rr. dorsale ale nn.sacrali) si creasta sacrala laterala (sudarea proc. transverse); 4.pars lateralis prezinta fata auriculara (art. cu coxalul) iar posterior, tuberozita sacrala (pt ligg. sacroiliace); 5.varful sacrului (inferior) prezinta posterior hiatusul sacral (orificiul inf al canalului sacral) lateral de care se afla coarnele sacrului.-Coccigele: este mic, format prin sudarea vertebrelor coccigiene. Prezinta superior coarnele coccigiene care se leaga de cele sacrale prin ligamente. Vertebrele de tranzitie: sunt situate la extremitatile regiunilor coloanei:-Atlas sau C1 este sudat la axis, prezinta doua mase laterale (se articuleaza superior cu condilii occipitali iar inferior cu axisul) unite prin arcul anterior (se art. cu dintele axisului) si arcul posterior (prezinta lateral santul a.vertebrale pt artera si n.C1).-Axis sau C2 prezinta superior dintele axisului (se art. cu fovea dentis a atlasului) si lateral procesele unituberculate.-Vertebra C6: tuberculul anterior al procesului transvers se numeste tubercul carotic (datorita raportului cu a.carotid comuna).-vertebra C7 sau proeminenta datorita procesului spinos unituberculat si lung (primul care se palpeaza).-Vertebra T1 corpul alungit transversal are superior o fata articulara completa (coasta I se articuleaza doar cu aceasta vertebra).-Vertebra T10 are numai fete articulare costale superioare.-Vertebra T11 prezinta lateral o singura fata costala, procesul transvers nu prezinta fata costala.

4

Page 5: Anatomie umana sistematica

-Vertebra T12 lafel ca la T11 prezinta lateral o singura fata costala, fara fete costale transverale.-Vertebra L5 are corpul vertebral mai inalt anterior, contribuind la formarea promontoriului. Coloana vertebrala in general: intre corpurile vertebrelor se afla discurile intervertebrale, iar intre procesele spinoase si cele transverse sunt situati mm. erectori spinali. Prezinta curburi dispuse:-In plan sagital: 1.lordoza cervicala cu convexitate anterior, 2.cifoza toracica cu convexitate posterior, 3.lordoza lombara cu convexitate anterior si 4.curbura sacrococcigiana cu concavitatea anterioara.-In plan frontal: 1.scolioza toracica cu covexitate la dreapta si 2.curburile de compensatie in reg. cervicala si lombara. La stangaci, curburile in plan frontal sunt invers orientate.Coloana vertebrala este vascularizata de a.vertebrala, aa.intercostale posterioare si aa.lombare.

Scheletul Toracelu i este format din stern, coaste si vertebrele toracice.

Sternul este un os lat si alungit localizat in partea antero-mediana a toracelui, orientat cu baza superior si fata convexa anterior. Este alcatuit din manubriu, corp si proces xifoid. Prezinta: 1.fata anterioara subcutanat (pt insertia mm. SCM si pectoral mare iar pe proc. xifoid drept abdominal; 2.fata posterioara (se insera pe manubriu mm. sternohioidian si sternotiroidian, pe corp m.transvers toracic iar pe proc. xifoid diafragma); 3.baza (superior) reprezentata de manubriu prezinta, medial incizura jugulara, iar lateral incizura claviculara (pt art cu clavicula); 4.varful reprezentat de procesul xifoid; 5.marginile laterale prezinta incizurile costale (prima pe manubriu, a II-a la nivelul unghiului sternal iar pentru restul coastelor la nivelul corpului sternal).

Coastele unesc coloana cu sternul. Sunt in numar de 12 perechi: primele 7 adevarate (se art. direct cu sternul) iar restul de 5 false, dintre care perechile XI si XII sunt flotante. Coastele sunt formate din os costal (posterior) si cartilaj costal (anterior). Sunt orientate cu capul posterior, cu fata convexa lateral iar cu marginea ce contine santul coastei inferior.

-Coastele sunt alcatuite din: 1.capul coastei prezinta creasta capului (se art cu corpurile a 2 vertebre vecine); 2.colul coastei prezinta creasta colului (se insera lig. costotransversar); 3.tuberculul coastei (se art cu procesul transvers vert); 4.unghiul coastei (coasta isi schimba directia); 5.corpul coastei prezinta doua fete (laterala si mediala) si doua margini pentru insertia muschilor inercostali (marginea inferioaa prezinta santul coastei); 5.cartilajul costal prelungeste anterior coasta si o articuleaza cu sternul.-Coastele particulare: 1.coasta I cu fata cu tuberculul superior si cu marginea concava medial, prezinta tuberculul m.scalen anterior iar posterior santul a.subclavii si nu are nici creasta capului nici santul coastei; 2.coasta a II-a prezinta pe fata laterala tuberozitatea m.dintat anterior si nu are santul coastei; 3.coastele XI si XII sunt sunt flotante (tuberculul costal nu are fata articulara), nu au creasta capului (capul se art cu o singura vertebra).

Cavitatea toracica este delimitata de cutia toracica (scheletul) si are forma unui trunchi turtit antero-posterior, cu baza mare inferior. Adaposteste cordul, pulmonii, vasele mari si alte organe. Prezinta: 1.apertura toracica superiora (delim. de T1) prin care toracele comunica cu gatul; 2.apertura toracica inferioara (inchisa de diafragma, delimitata de T12) prezinta unghiul infrasternal (delim. de arcurile costale); 3.fata externa si 4.fata interna. Diametrele: sagital 18-19cm, transversal 24-26cm.

5

Page 6: Anatomie umana sistematica

Osul coxal

Osul coxal este un os lat perche cu forma de patrulater neregulat, orientat marginea cu scobitura cea mai adanca posterior cu fata acetabulara lateral. Este format din trei oase: 1.ilion format din corp (inferior) si aripa (superior); 2.ischion (infero-posterior) format din corp (superior) si ramura (inferior) si 3.pubis (infero-anterior) format din corp (superio), ramura superioara si ramura inferioara. In ansamblu, coxalul prezinta:-Fata laterala prezinta: 1.fata externa a aripii iliace prezinta linia fesiera posterioara (posterior de care se insera m.fesier mare), linia fesiera anteriora (intre ea si linia posterioara se insera m.fesier mijlociu) si linia fesiera inferioara (intre ea si cea linia anterioara se insera m.fesier mic); 2.acetabulul reprezinta locul de unire al celor 3 oase coxale si prezinta: marginea proeminenta (insertia tendonului reflectat al m.drept anterior femural), incizura acetabulara, fata semilunara (pt articulatia cu capul femurului) si fosa acetabulara (insertia lig.capului femural); 3.gaura obturata (inferior) este acoperita de membrana obturatoare, si prezinta pe marginea superioara santul obturator (transformat in canal, pin care trec supero-inferior nervul, a. si v.obturatoare), pe marginea inferioara insertia mm.obturator extern, adductor mare, scurt si lung si m.gracilis iar pe marginea posterioara se inser mm.patrat femural si adductor mare.-Fata mediala sau pelvina prezinta: 1.fosa iliaca (insertia mm.iliac si psoas mare); 2.fata auriculara (pentru art cu sacrul); 3.tuberozitatea iliaca (insertia ligg. sacroiliac dorsal si interosoase sacroiliace); 4.linia arcuata sub care se insera m.obturator intern.-Marginea superioara corespunde crestei iliace alcatuite din: 1.buza externa pe care se insera antero-posterior tractul iliotibial, m.tensor al fasciei lata, m.oblic extern al abdomenului si m.latissimus dorsi; 2.buza interna pe care se insera anterior m.transvers abdominal iar posterior fascia toracolombara si m.patrat lombar; 3.linia intermediara (intre cele 2 buze) pe care se insera m.oblic intern abdominal. Pe segmentul posterior al crestei iliace se insera lateral m.fesier mare iar medial m.erector spinal si ligg sacroiliace interosos si posterior.

6

Page 7: Anatomie umana sistematica

-Marginea anterioara prezinta supero-inferior: 1.spina iliaca antero-superioara (insertia lig. inghinal si m.croitor); 2.spina iliaca antero-inferioara (insertia tendonului direct al m.drept femural si lig.iliofemural); 3.eminenta iliopectinee (unirea ilionului cu pubisul); 4.creasta pectineala (insertia m.pectineu); tuberculul pubic (insertia lig.inghinal si mm.drept abdominal sipiramidal).-Marginea posterioara prezinta supero-inferior: 1.spina iliaca postero-superiora; 2.spina iliaca postero-inferioara (insertia m.piriform); 3.incizura ischiadica mare; 4.spina ischiadica (insertia lig.sacrospinos si mm.coccigian si ridicator anal) este incrucisata de manunchiul vasculo-nervos rusinos intern; 5.incizura ischiadica mica si 6.tuberozitatea ischiadica (insertia mm.semitendinos, semimembranos si capul lung al bicepsului femural).-Marginea inferioara formata din marginile inferioare ale ischionului si pubisului.-Patru unghiuri corespunzatoare: 1.spinei iliace antero-superioare, 2.spinei iliace postero-superioare, 3.tuberozitatii ischiadice si 4.fetei simfizare.

Pelvisul sau bazinul este numit si centura pelviana, are diametrul transversal mai mare datorita actiunii muschilor extensori ai coapsei, ceea ce a determinat si aparitia regiunii fesiere (specifice omului). Baza mare (superior) este reprezentata de baza sacrului, promontoriu, crestele iliace si marginea superoara a simfizei pubiene. Functiile pelvisului sunt: de sustinere a greutatii trunchiului, de protectie a organelor pelvine, in gestatie si la nastere. Prezinta o suprafata exopelvina si una endopelvina, care este impartita de stramtoarea superioara a pelvisului in doua etaje: pelvisul mare (superior) si pelvisul mic (inferior). Pelvisul mare este larg deschis anterior, cavitatea sa apartine dpdv topografic si clinic cavitatii abdominale (adaposteste anse intestinale, colonul sigmoid si partea inferioara a omentulu mare). Pelvisul mic (pelvisul obstretical) cuprinde cavitatea pelvina (strabatuta de corpul fatului la nastere).

-Cavitatea pelvina (canalul nasterii) are forma de cilindroid curb, cu concavitate anterior adaposteste rectul, organele genitale si urinare pelvine.-Tipurile de pelvis: 1.pure: ginecoid, android, antropoid, platipeloid; 2.mixte.-Caracterele sexuale ale pelvisului: pelvisul prezinta un pronuntat dimorfism sexual determinat de influentele hormonale. Diferentierea sexuala incepe la 8-10 ani iar la 13-14 ani are forma de adult. pelvisul feminin este mai scund si mai lat, iar pelvisul masculin este mai inalt si mai stramt Pelvimetria interna: diametrele stramtorii superioare a pelvisului (de mare importanta obstreticala) sunt: -Sagitale sau conjugate: 1.conjugata anatomica (diametrul promonto-suprapubian, 11cm); 2.conjugata vera (diametrul promonto-retropubian, 10,5cm); 3.conjugata diagonalis (diametrul promonto-subpubian, 12-12,5cm).-Diametrele transversale: 1.diametrul transversal anatomic (treimea posterioara, 13,5cm); 2.diametrul transversal mediu (egala distanta promonto-pubiana, 13cm); 3.diametrul transversal anterior (intre eminentele iliopectinee, 12cm).-Diametrele oblice (12-12,5cm): 1.drept art.sacroiliaca dreapta-eminenta iliopectinee stanga; 2.stang art.sacroiliaca stanga-eminenta iliopectinee dreapta. Pelvimetria externa (configuratia pelvisului mare):-Diametrul antero-posterior (conjugata externa, 19-20cm);-Distanta bicreta (distanta intre tuberculul iliac, 28cm);-Distanta bispinoasa (intre cele 2 spine iliace antero-superioare, 24cm);-Distanta bitrohanterica (intre trohanterii mari, 32cm).

7

Page 8: Anatomie umana sistematica

Articulatiile trunchiului: se impart in articulatiile intervertebrale, articulatiile coloanei vertebrale cu craniul, cu coastele si oasele coxale si articulatiile sternului cu coastele.

Articulatiile coloanei vertebrale: Articulatiile intervertebrale se realizeaza prin:-Articulatiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze si prezinta: 1.fete articulare superioare si inferioare (acoperite de cartilaj hialin); 2.mijloace de unire reprezentate de: discuri intervertebrale (intre corpurile vertebrelor, formate dintr-un inel fibros periferic si un nucleu pulpos in interior), lig.longitudinal anterior (situat pe fata anterioara a corpurilor vertebrale, de la partea bazilara a occipitalului pana la fata anterioara a lui S1, fibrele superficiale sar peste 3-4 vertebre iar cele profunde unesc doua vertebre apropiate) si lig.longitudinal posterior (situal pe fata posterioara a corpurilor vertebrale, de la marginea anterioara a gaurii occipitale pana la prima vertebra coccigiana).-Articulatiile proceselor articulare sunt diartroze si prezinta: 1.fete articulare (acoperite de cartilaj hialin); 2.mijloace de unire reprezentate de: capsula articulara (se insera la periferia fetelor articulare) si sinoviala (captuseste la interior capsula articulara).-Unirea proceselor spinoase se face prin: 1.lig.interspinos uneste marginile a doua procese spinoase vecine (intre ligg.galbene si lig.supraspinos); 2.lig.supraspinos uneste varfurile proceselor spinoase de la C7-pana la sacru (anterior de lig.interspinos).-Unirea proceselor transverse se face prin lig.intertransversar.-Unirea lamelor a doua vertebre vecine se face prin lig.galbene.-Articulatia lombosacrala (intre L5 si baza sacrului) este prevazuta cu disc intervertebral, ligamente longitudinale si cu celelalte elemente.-Articulatia sacrococcigiana este unita prin: 1.lig.sacrococcigian anterior (continua lig.longitudinal anterior); 2.lig.sacrococcigian posterior superficial (intre marginile hiatusului sacral si fata posterioara a coccisului); 3.lig.sacrococcigian posterior profund (continua lig.longitudinal posterior); 4.lig.sacrococcigian lateral (intre marginile laterale ale sacrului si coccisului, limiteaza a V-a gaura sacrala). Articulatiile coloanei vertebrale cu craniul se realizeaza prin:-Articulatia atlantooccipitala este bicondiliana si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata articulara superioara a atlasului si de condilul occipital (acoperite de cartilaj hialin); 2.mijloace de unire sunt reprezentate de capsula articulara (se insera pe marginile fetelor articular, captusita de sinoviala la interior), membrana atlantooccipitala anterioara (se insera pe marginea anterioara a gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului anterior al atlasului) si membrana atlantooccipitala posterioara (se insera pe marginea posterioara a gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului).-Articulatia atlantoaxoidiana mediana este o trohoida si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata articulara anterioara a dintelui axisului si de foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului; 2.mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara (se insera pe marginile fetelor articulare), ligg.alare (se insera pe fetele mediale ale condililor occipitali si pe marginile laterale ale dintelui), lig.varfului dintelui (intre ligg.alare), lig.cruciat, membrana tectoria (se insera inferior pe fata posterioara a corpului axisului iar superior pe fata mediala a condililor occipitali) si sinoviala (care este dubla).-Articulatia atlantoaxoidiana laterala este o diartroza planiforma si prezinta: 1.fete articulare (reprezentate de fetele articulare inferioare laterale ale atlasului si fetele articulare ale proceselor articulare ale atlasului); 2.mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula articulara captusita de o sinoviala. Articulatiile costovertebrale sunt reprezentate de:

8

Page 9: Anatomie umana sistematica

-Articulatia capului coastei este o diartroza planiforma si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata articulara a capului coastei si fetele costale ale corpurilor a doua vertebre vecine (vertebrele I,X,XI si XII se art. cu o singura vertebra; 2.mijloacele de unire reprezentate de capsula articulara, lig.radiat al capului coastei (uneste capul coastei de cele doua vertebre vecine si discul intervertebral), lig.intraarticular al capului coastei (unsete capul coastei cu discul intervertebral, lipseste la coastele X,XI si XII) si sinoviala (dubla).-Articulatia costotransversala este o diartroza planiforma si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata articulara a procesului transvers si de fata articulara a tuberculului costal; 2.mijloace de unire reprezentate de: capsula articulara, lig.costotransvers (se insera pe fata posterioara a colului coastei si pe procesul transvers), lig.costotransvers superior (leaga colul coastei de procesul transvers al vertebrei superioare), lig.lombocostal (leaga colul coastei XII de procesul trnsvers L1) si lig.costotransvers lateral (leaga varful procesului transvers de tuberculul coastei). Articulatiile sternului cu coastele se fac prin cartilajul costal si sunt:-Articulatiile costocondrale sunt sincondroze la nivelul carora periostul costal se continua cu pericondrul cartilajului costal.-Articulatiile sternocostale sunt diartroze planeforme (cu exceptia primei art. care este sincondroza) si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de incizurile costale ale sternului in care patrund cartilajele costale; 2.mijloace de unire sunt reprezentate de: capsula articulara, lig.sternocostal intraarticular (situat in interiorul articulatiei, inconstant) si ligg.sternocostale radiate (se insera pe fata anterioara a cartilajului costal si pe stern).-Articulatiile intercondrale sunt diartroze planiforme ce se formeaza intre extremitatile anterioare ale coastelor VI,VII,VIII,IX si X (formeaza arcul costal). Articulatiile oaselor bazinului :-Articulatia sacroiliaca este o diartro-amfiartroza si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fetele auriculare ale sacrului si coxalului; 2.mijloace de unire reprezentate de ligg.sacroilice ventrale (de pe fata anterioara a sacrului la partea posterioara a fosei iliace si a liniei arcuate), ligg.sacroiliace interosoase (profund de precedentul, intre tuberozitatile sacrala si iliaca) si ligg.iliolombar, sacrotuberos si sacrospinos. Raporturi: anterior cu m.piriform, plexurile nervoase lombar si sacral, m.iliopsoas si vasele iliace externe; posterior este acoperit de m.sacrolombar iar superior cu m.patrat lombar. Vascularizatia pentru partea anterioara din aa.iliolombare si sacrala laterala, pentru partea posterioara din a.sacrala iar pt partea inferioara din a.fesiera. Inervatia din nn.sacrali I si II, din n.fesier superior si din n.obturator.-Simfiza pubiana este o amfiartroza (uneste oasele coxale in partea anterioara) si prezinta: 1.fete articulare (fetele simfizare ale coxalelor) sin 2.mijloace de unire reprezentate de: discul interpubian, lig.pubian superior si lig.arcuat (se insera pe disc si pe ramurile anterioare ale oaselor pubiene). Raporturi: posterior cu vezica urinara, superior cu insertiile mm.piramidal si drept abdominal, inferior cu membrana perineala strabatuta de uretra iar anterior la barbat cu vv.cvernoase si dorsala profunda si cu corpii cavernosi ai penisului cu lig.suspensor, iar la femeie cu comisura superioara a vulvei tes.grasos al muntelui lui venus, vv. care fac legatura intre partea post. a clitorisului si lig.suspensor al acestuia. Vascularizatia din aa.epgastrica, rusinoasa interna siexterna superioara, circumflexa posterioara si obturatoare. Inervatia din nn.rusinos intern si ilioinghinal.

9

Page 10: Anatomie umana sistematica

Muschii trunchiului se impart in muschii spatelui si ai cefei si in muschii anterolaterali

Muschii spatelui se impart in muschi migrati si muschi erectori ai trunchiului.

Muschii migrati ai spatelui sunt superficiali; actioneaza asupra membrului superior pe centura scapulara (mm.vertebroscapulari reprezentati de mm.trapez, romboizi si levator scapulae), pe articulatia umarului (mm.vertebrohumerali reprezentati de latissimus dorsi) sau pe coaste (mm.respiratori reprezentati de mm.dintati posteriori); se dezvolta din mezodermul ventral al trunchiului si sunt inervati de rr.anterioare ale nn.spinali. Acestia sunt:-M.trapez de forma triunghiulara are: 1.originea pe protuberanta occipitala externa, jumatatea mediala a liniei nucale superioare, lig.nucal, procesele spinoase C7-T12 si pe ligg.interspinoase corespunzatoare; 2.insertia pe marginea posterioara a claviculei, marginea mediala a acromionului si marginea posterioara a spinei scapulei; 3.actiunea: ridica, trage inapoi si in jos umarul; 4.Inervatia din n.accesor si rr.anterioare C3-C4; 5.raporturi: superficial, acoperit de piele, acopera ceilalti muschi, marginea sa anterioara delimiteaza impreuna cu m.SCM trigonul supraclavicular.-M.latissimus dorsi are: 1.originea pe procesele spinoase T7-L5 si lig.supraspinoase corespunzatoare si pe creasta iliaca (prin fascia toracolombara); 2.insertia in santul intertubercular al humerusului; 3.actiunea extensia, adductia si rotatia mediala a bratului si ridicarea coastelor (intervine in tuse); 4.inervatia din n.toracodorsal; 5.raporturi este acoperit superior de trapez iar inferior de piele, acopera mm.oblici abdominali, dintat postero-inferior, erector spinal si coastele si spatiile intercostale; marginea sa laterala delimiteaza latura mediana a trigonului lombar petit iar superior, delimiteaza impreuna cu trapezul si marginea mediala a scapulei triunghiul de auscultatie pulmonara.-Mm.romboid mic (origine pe procesele spinoase C6-T1) si romboid mare (origine pe procesele spinoase T2-T5) au: 1.insertia pe marginea mediala ascapulei (cel mic mai superior de cel mare); 2.actiunea aproprie umarul de coloana; 3.inervatia din plexul brahial prin n.dorsal al scapulei; 4.raporturi acoperiti de trapez si piele, acopera mm.dintat postero-superior si erector spinal, costele si spatiile intercostale.-M.levator scapulae are: 1.originea pe procesele transverse C1-C4; 2.insertia pe unghiul superior al scapulei; 3.actiunea ridicarea umarului si flexia laterala a gatului; 4.inervatia din rr.anterioare C3-C5; 5.raporturi acoperit de trapez si piele, acopera mm.dintat postero-superior si erector spinal, vine in raporturi medial cu mm.splenius al gatului si romboid mic iar anterio cu mm.SCM si scaleni posterior si mediu.

10

Page 11: Anatomie umana sistematica

-M.dintat postero-superior are: 1.originea pe procesele spinose C6-T2 si lig.nucal; 2.insertia pe unghiul coastelor 2-5; 3.actiunea ridicarea coastelor (m.inspirator); 4.inervatia din primii 5 nn.intercostali; 5.raporturi acoperit de mm.romboizi, acopera m.erector spinal, coastele si spatiile intercostale.-M.dintat postero-inferior are: 1.originea procesele spinoase T10-L2; 2.insertia pe unghiul ultimelor coaste; 3.actiunea coborarea coastelor (m.expirator); 4.inervatia nn.intercostali 9-11; 5.raporturi acoperit de m.latissimus dorsi, acopera m.erector spinal si coastele, participa la delimitarea tetragonului lombar grynfelt care poate fi pentagon (kraus) sau triunghi (Lesghalt).

Muschii erectori spinali sau autohtoni sunt profunzi; actioneaza supra coloanei; se dezvolta din mezodermul dorsal al trunchiului si sunt inervati de rr.dorsale ale nn.spinali. Dupa sistematizarea lui Braus, sunt clasificati astfel:

-Sistemul intertransversar muschii se intind intre procesele transverse (costiforme in reg.lombara) si pot fi: 1.superficiali: ·m.iliocostal (lateral de m.longissimus, cu originea in masa sacrospinala) are trei portiuni: lombara (insertie pe unghiul coastelor), toracica (insertie pe tuberculul posterior al C7) si cervicala (origine pe coastele 3-6 si insertia pe tuberculii posteriori C4-C6);

·m.longissimus (medial de m.iliocostal, are de asemenea trei portiuni: toracica (origine pe masa sacrospinala si insertie pe proc. transverse toracice si marginea inferioara a ultimelor 9 coaste), cervicala (origine pe proc.transverse T1-T5 si insertia pe proc. transverse C2-C7) si a capului (originea pe proc.transverse C3-T5 si insertia pe proc.mastoid).2.profunzi: ·mm.intertransversari (intre proc.transverse a 2 vertebre vecine) sunt: lombari (medial si lateral), toracici si cervicali (anteror si posterior).

-Sistemul interspinos muschii se intind intre proc. spinoase si sunt:1.superficiali: ·m.spinal (medial de m.longissimus) are trei portiuni: toracica (originea pe proc.spinoase T11-L3, acopera mm.sistemului transversospinos), cervicala (origine pe lig.nucal si insertie pe tuberculyul posterior C1) si a capului.2.profunzi (intre proc.spinoase a 2 vertebre vecine: ·m.marele drep posterior al capului (origine pe proc.spinos C2 si insertie pe linia nucala inferioara); ·m.micul drept inferior al capului (origine pe proc.spinos C1 si insetia in jurul gaurii occipitale); ·m.sacrococcigian anterior si posterior (sacru-coccis).

-Sistemul transversospinos mm. au originea pe proc.transverse ale vertebrelor inferioare si se insera pe procesele spinoase ale vertebrelor superioare. Din el fac parte: ·m.semispinal (sare peste minimum 5 vertebre) are trei portiuni: toracica, cervicala si a capului.·m.multifid (sare peste 3-4 vertebre)·m.rotatori (sar peste o vertebra, in reg.toracica)·m.m.oblic superior al capului (origine pe proc.transvers C1 si insrtia pe ligamentul nucal, lateral de m.semispinal al capului)

-Sistemul spinotransvers (origine pe proc.spinoase ale vertebrei inferioare si insertie pe proc.transvers al vertebrei superioare) din care fac parte:·m.spleniusul gatului (origine pe proc.spinoase T3-T6 si insertie pe proc.transverse C1-C3).·m.spleniusul capului (origine pe proc.spinoase C7-T4 si insertie pe proc.mastoid)

Fascia toracolombara se insera pe creasta iliaca si pe unghiul ultimelor coaste, se afla intre mm.latissimus dorsi si erector spinal. La marginea laterala a m.erector se imparte in: 1.lama posterioara profunda (ant. de m.erector spinal, se insera pe proc.costiform) si 2.lama posterioara superficiala (acopera m.erector, se insera proc.spinoase toracice si lombare). In reg.toracica este subtire,

11

Page 12: Anatomie umana sistematica

considerata continuarea lamei aponevrotice dinte mm.dintati posteriori iar in reg.lombara se imparte in 3 lame:1.lama posterioara superficiala (se insera pe proc.spinoase lombare); 2.lama mijlocie (intre m.patrat lombar si masa sacrospinala); 3.lama anterioara profunda (acopera m.patrat lombar). Lamele se unesc la marg.mediale ale mm.erector spinal si patrat lombar.

Muschii anterolaterali ai trunchiului se impart in muschii toracelui si muschii abdomenului.

Muschii toracelui se impart in: Muschi superficiali sau mm.migrati ai toracelui, actioneaza asupra membrului superior:-M.pectoral mare are: 1. trei parti de origine: claviculara (pe marginea anterioara), sternocostala (pe fata anterioara a sternului si a primelor 6 cartilaje costale) si abdominala (pe teaca muschiului drept abdominal); 2.insertia pe creaasta tuverculului mare; 3.actiune coborarea si proiectia anterioara a umarului si adductia,rotatia mediala si flexia bratului; 4.inervatia din plexul brahial prin nn.pectorali; 5.raporturi este superficial, acoperit de piele, nn.subclaviculari si de glanda mamara, invelit de fascia pectorala, acopera mm.pectoral mic, dintat anterior si subclavicular si coastele.-M.pectoral mic are: 1.originea pe fetele laterale ale coastelor 3-5; 2.insertia pe proc.coracoid; 3.actiune proiecteaza anterior umarul si ridica coastele (m.inspirator auxiliar); 4.inervatie de nn.pectorali; 5.raporturi este acoperit dem.pectoral mare si de rr.pectorale ale a.toracoacromiale, acopera m.dintat anterioar, vasele axilare si plexul brahial si coastele, este perforat de n.pectoral medial iar me marginea sa inferioara prezinta a.toracica laterala.-M.subclavicular are: 1.originea pe fata superioara a primei coaste; 2.insertia pe fata inferioara a claviculei; 3.actiune coboara clavicula si ridica prima coasta (m.inspirator); 4.inervatia din plexul brahial prin n.subclavicular; 5.raporturi este acoperit de m.pectoral mare, invelit de fascia clavipectorala, acopera vasele subclaviculare si plexul brahial.-M.dintat anterior are 1.originea pe fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste; 2.insertie pe marginea mediala a scapulei; 3.actiune coboara costele (fibrele superioare), ridica coastele (fibrele inferioare) si ajuta deltoidul in ridicarea bratului; 4.inervatie de nervul toracic lung; 5.raporturi posterior este acoperit de m.subscapular iar anterior de mm.pectorali, acopera coastele si prezinta pe fata anterioara n.toracic lung si a.toracica laterala. Muschi profunzi sau mm.proprii ai toracelui, se dezvolta in partea anterioara a somitelor trunchiului, ocupa spatiile intercostale si intervin in respiratie:-Mm.intercostali externi au: 1.originea pe marginea inferioara a coastei superioare; 2.insertia pe marginea superioara a coastei inferioare; 3.actiune ridica coastele (mm.inspiratori); 4.inervatia din nn.intercostali; 5.raporturi ocupa stratul extern al spatiilor intercostale intre intre tuberculul si cartilajul coastei, de unde se continua pana la stern cu membrana intercostala externa.-Mm.intercostali interni au: 1.originea pe marginea superioara a coastei inferioare; 2.insertia pe marginea inferioara a coastei superioare; 3.actiune coboara coastele (mm.expiratori); 4.inervatia din nn.intercostali; 5.raporturi ocupa stratul mijlociu al spatiilor intercostale, de la unghiul coastei pana la stern.-Mm.intercostali intimi sunt muschi expiratori, ocupa spatiile intercostale, in treimea lor laterala; au raport medial cu fascia endotoracica, pleura si pulmonii.-Mm.ridicatori ai coastelor pot si scurti (sar peste o coasta) sau lungi (sar peste 2-3 coaste) si au: 1.originea pe proc.transverse C7-T11; 2.insertia pe fata laterala a coastei inferioare (intre tubercul si unghi); 3.actiune ridicara coastele (mm.inspiratori); 4.innervatie din nn.intercostali; 5.raporturi: acoperiti de mm.santurilor vertebrale.-Mm.subcostali au: 1.originea pe fata mediala a unei coaste; 2.insertia pe a doua si a treia coasta supraiacenta; 3.actiune coboara coastele (mm.expiratori); 4.inervatie din nn.intercostali.

12

Page 13: Anatomie umana sistematica

-M.transvers toracic are: 1.originea pe fata posterioara a proc.xifoid si a cartilajelor costale VII-III; 2.insertia pe marginea inferioara a cartilajelor costale 2-6; 3.actiunea coborarea coastelor (m.expirator); 4.inervatie din nn.intercostali.

Diafragma este un sept musculomembranos care separa cavitatea toracelui de cavitatea abdomenului, prezinta o bolta care proemina in cavitatea toracica alcatuita din doua cupole: dreapta (varful corespunde spatiul IV intercostal drept pe linia medioclaviculara) si stanga (pana la coasta V pe linia medioclaviculara stanga). Baza boltii diafragmei circumscrie intern apertura toracica interna. Diafragma este alcatuita din doua parti:-Centrul tendinos (frenic) are forma unei frunze de trifoi cu trei foliole: 1.anterioara (partea mediana) cu marginea convexa anterior (spre stern), marginea concava posterior (datorita incizurii vertebrale a diafragmei) iar cu fata superioara (sprijina fata diafragmatica a cordului); 2.laterale (stanga si dreapta) reprezinta continuarea foliolei anterioara, in partea superioara corespund cupolelor care se muleaza pe bazele concave ale pulmonilor (prin pleura diafragmatica). Intre foliola laterala dreapta si cea anterioara se afla gaura venei cave inferioare.-Portiunea musculara a diafragmei este alcatuita din trei parti (in functie de origine): 1.lombara cu origine pe vertebrele lombare (prin stalpii diafragmatici stang si drept)si pe ligamentele arcuate mediale si laterale iar insertia pe marginea posterioara a centrului tendinos; 2.costala (cea mai ampla) cu originea prin sase digitatii pe fata interna a ultimelor 6 coaste (care alterneaza cu digitatiile m.transvers abdominal) si insertia pe marginile laterale si anterioara ale centrului tendinos; 3.sternala (cea mai mica) cu originea fata posterioara a proc.xifoid si insertia pe marginea anterioare a foliei anterioare (medial).In herniile diafragmatice anterioare, cordul poate hernia in cavitatea abdominala cordul, prin spatiul retrosternal conjunctiv (comunica cu spatiul preteritoneal din cav.abdominala) cand acesta este prea mare. Herniile diafragmatice pot survenii in spatiile diafragmatice(daca sunt prea mari) pe unde trec vase importante, organele abdominale putand hernia in cavitatea toracica.-Fata superioara este acoperita de fascia endotoracica.-Fata inferioara este invelita de fascia diafragmatica inferioara (parte a fasciei endoabdominale).-Inervatie din n.frenic-Vascularizatie: de rr. din aa.pericardofrenice, diafragmatice superioare, musculofrenice,intercostale VI-XI si a.subcostala.-Drenaj limfatic limfa din diafragma dreneaza spre: gg.limfatici lombari, intercostali, diafragmatici anteriori si posteriori si in gg.limfatici parasternali.-Actiune principalul m.inspirator, participa alaturi de mm.abdominali in reflexele de voma, mictiune, defecatie si parturitie.

Peretele abdomenului este limitat superior de coasta V, inferior de creasta iliaca si li.inghinal, anterior de marginea laterala a m.drept adominal si posterior de marginea laterala a m.erector spinal

Muschii abdomenului sunt muschi pereche aflati intre linia mediana anterioara (linia alba) si linia mediana posterioara (proc.spinoase), formeaza peretelo musculoaponevrotic al abdomenului, acoperit superficial de fascia superficiala si profund de fascia endoabdominla (il desparte de cavitatea abdominala). Ontogenetic, mm.abdominali se dezvolota in mezenchimul membranei reuniens si deriva din ultimele 7 somite toracice si prima lombara, cu exceptia m.patrat al lombelor care deriva din ultimele 4 somite lombare. Stratigrafic, mm.abdominali sunt organizati in trei straturi (planuri) musculare: 1.stratul extern: m.oblic extern; 2.stratul mijlociu: mm.oblic intern, drept abdominal si piramidal; 3.stratul intern: mm.patrat al lombelor si transvers abdominal. Actiunea comuna a muschilor abdomenului: 1.mentinerea viscerelor abdominale in pozitia normala (prin tonusul normal), hipotonia musculara determinand hernii (in special la batrani si obezi) iar

13

Page 14: Anatomie umana sistematica

hipertonia musculara in zona apendiculara este un semn de apendicita acuta (aparare musculara in apasarea organului bolnav) iar la nivelul intregului perete antero-lateral in peritonite generalizate sau in ulcerul gastric perforat (‘’abdomen de lemn’’); 2.presa abdominala mm.abdominali comprima organele subiacente, participand in mictiune, defecatie, voma, parturitie, tuse si stranut; 3.rol in statica si dinamica trunchiului, mentin corpul prin tonus normal in pozititie sezanda sau in ortostatism, participa la toate miscarile trunchiului cu exceptia extensiei; 4.muschi expiratori auxiliari.

Mm.lati ai abdomenului (muschi pari) sunt: m.transver abdominal, m.oblic intern si m.oblic extern-M.oblic extern (cel mai mare si superficial m.lat abdominal) are: 1.originea pe fetele externe si marginile inferioare ale ultimelor 8 coaste (prin cele 8 digitatii musculotendinoase); 2.insertia prin aponevroza m.oblic extern, insertia mediala se face pe procesul xifoid si pe linia alba pana la simfiza pubiana iar cea inferioara pe buza externa a crestei iliace, pe spina iliaca antero-superioara, pe fascia lata si pe fascia iliaca; 3.actiunea prin contractie unilaterala, inclinarea trunchiului de aceesi parte si rotirea de partea opusa iar prin contractie bilaterala flexia trunchiului pe pelvis si flexia pelvisului pe trunchi, este si un m.expirator auxiliar; 4.inervatia din nn.intercostali, n.iliohipogastric si n.ilioinghinal; 5.raporturi fata interna a muchiului vine in raport cu ultimele 6 coaste si spatii intercostale iar fata superficiala acoperita de fascia superficialis prezinta raporturi prin primele 2 digitatii ale muschiului cu m.pectoral mare, care le acopera.-Muschiul oblic intern are:1.originea pe foaia superficiala a fasciei toracolombare, pe linia intermediara a crestei iliace si pe 1/3 sau 2/3laterale ale lig.inghinal; 2.insertia pe marginea inferioara a ultimelor 3-4 coaste (se continua cu fasciculele m.intercostal intern), pe membrana sternala si pe linia alba (de la proc.xifoid la simfiza pubiana); 3.actiunea prin contractie unilaterala roteste trunchiul de aceeasi parte iar prin contractie bilaterala flexia trunchiului pe pelvis si a pelvisului pe trunchi, fiind si un m.expirator auxiliar; 4.inervatia nn.intercostali VIII-XI, n.subcostal, n.iliohipogastric si n.ilioinghinal; 5.raporturi este superficial de m.transvers al abdomenului si profund de m.oblic extern, pantecele muscular se afla in peretele lateral abdominal iar aponevroza in cel anterior.-M.transvers al abdomenului are: 1. originea pe fata interna si marginile inferioare ale ultimelor 6 coaste si cartilje costale (prin sase digitatii care pot avea continuitate cu cu cele ale diafragmei si ale m.transvers toracic), pe foaia profunda a fasciei toracolombare, pe buza interna a crestei iliace si pe lig.inghinal si fascia iliaca; 2.insertia pe linia alba, iar prin tendonul conjunct (format prin unirea fibrelor aponevrotice ale mm.transvers abdominal si oblic intern) pe creasta pubisului, tuberculul pubic si pe portiunea mediala a lig.pectineal (Cooper); 3.actiune este principalul muschi al presei abdominale, comprima viscerele participand in mictiune, defecatie si parturitie, participa si in expiratia fortata, voma tuse si stranut; 4.inervatia ultimii 5 nn.intercostali, n.subcostal, n.iliohipogastric si n.ilioinghinal; 5.raporturi este cel mai profund dintre muschii lati, se intinde pe toata suprafata unui hemiabdomen, corpul sau muscular se afla in peretele lateral al abdomenului, prezentand aponevroza anterioara si posterioara, este acoperit de m.oblic intern, intre cai doi muschi aflandu-se un spatiu conjunctiv adipos prin care trec ultimele 5 manunchiuri vasculo-nervoase intercostale, cel subcostal, vasele lombare, n.iliohipogastric si n.ilioinghinal.-M.cremaster origine format din fascicule provenite din mm.oblic intern si transvers ai abdomenului, sub forma unor anse musculare care inconjoara funinculul spermatic, coboara pana la scrot formand un hamac de sustinere al acestuia iar apoi urca pentru a se insera pe tuberculul pubic si pe lig.pectineal. Este inervat de r.genitala a n.genito-femural. Actiune reflexul cremasterin.-M.drept abdominal este un muschi lung intins intre baza torcelui si simfiza pubiana, alcatuit din3-6 pantece musculare separate de 2-5 tendoane intermediare (intersectii tendinoase) care are: 1.originea prin trei digitatii pe fata anterioara si marginea inferioara a cartilajelor costale V-VII si pe fata anterioara a procesului xifoid; 2.insertia printr-un tendon scurt se sinsera pe creasta pubisului pana la tuberculul pubic, pe fata anterioara a unghiului pubic si a simfizei pubiene; 3.actiune mentinere corpului in pozitie

14

Page 15: Anatomie umana sistematica

verticala si mentinerea viscerelor in pozitie, in contractie bilaterala flexia trunchiului pe pelvis si a pelvisului pe trunchi si este un m.expirator auxiliar; 4.inervatia ultimii 5 nn.intercostali, n.iliohipogastric si n.ilioinghinal; 5.raporturi.-M.piramidal este un muschi mic, triunghiular si inconstant, localizat in partea inferioara a tecii m.drept abdominal. Are: 1.originea pe fata anterioara unghiului pubic si pe simfiza pubiana; 2.insertie pe linia alba, pe marginea mediala m.drept abdominal si pe lama anterioara a acestuia; 3.actiunea este m.tensor al liniei albe; 4.inervatie din n.subcostal, uneori si din nn.iliohipogastric, ilioinghinal si genito-femural.-M.patrat al lombelor este subtire, patrulater, situat profund in regiunea lombara, alcatuit din doua planuri musculare: posterior (mai gros) si anterior. Are: 1.originea planului posterior pe buza interna crestei iliace si pe marginea superioara a lig.iliolombar iar a planului anterior pe procesele costiforme ale ultimelor 3-4 vertebre lombare; 2.insertia planului posterior pe procesele costiforme ale primelor 3-4 vertebre lombare iar a planului anterior pe ultima coasta; 3.actiunea inclina lateral trunchiul, coboara ultima coasta si ridica coxalul; 4.inervatia rr.din n.subcostal si rr.colaterale scurte din plexul lombar; 5.raporturi fata anterioara este acoperita de fascia lombara, care o separa de spatiul retroperineal ce contine contine rinichiul si colonul (ascendent in dreapta si descendent in stanga) si prin grasimea caruia trec nn.subcostal, iliohipogastric si ilioinghinal. Are raporturi antero-medial cu m.psoas, postero-medial cu mm.intertransversari lombari laterali si lateral cu aponevroza posterioara a m.transvers abdominal.

Perineul este peretele inferior al pelvisului, alcatuit si totalitatea partilor moi care inchid stramtoarea inferioara a pelvisului (si pe care se insera), alcatuita din marginea inferioara a simfizei pubiene, ramurile inferioare pubiene, ramurile ischioanelor,ligg.sacrotuberoase si varful coccisului. Perineul (reg.perineala) are forma unui romb si se imparte in perineul anterior (reg.urogenitala) si perineul posterior (reg.anala).

Diafragma pelvina este o formatiune complexa, alcatuita din: mm.ridicatori anali, mm.coccigieni si m.sfincter anal extern si fasciile cestor muschi. Are forma de palnie cu deschiderea mare superior si cu cea mica inferior, inconjurand rectul inte canalul anal si ampula rectala. Prezinta hiatul urogenital (intre marginile mediale ale mm.ridicatori anali, simfiza pubiana si peretele anterior al rectului) prin care trec: la barbat uretra prostatica iar la femeie uretra si vagina. Mm.diafragmei pelvine:-M.ridicator anal alcatuit din patru parti: 1.m.pubococcigian cu originea pe ramura inferioara a pubisului si pe arcul tendinos al rigicatorului anal, insertia pe ultimele 2 vertebre coccigiene, lig.anococcigian si pe lig.sacrococcigian anterior, este un sfincter auxiliar extern (ridicarea perineului posterior); 2.m.ridicator al prostatei (barbat) cu originea pe ramura inferioara a pubisului (infero-medial de m.pubococcigian) si insertia pe fascia prostatica si pe centrul tendinos, trage anterior si in sus prostata; 3.m.pubovaginal (femeie) cu originea pe ramura inferioara a pubisului (infero-medial de m.pubococcigian) si insertia pe marginea laterala a vaginei (superior), pe septul rectovaginal si pe centrul tendinos, realizeaza constrictia vaginei; 4.m.puborectal cu originea pe fata interna a unghiului pubisului, se insera pe peretele antero-lateral al rectului si pe membrana Laimer si ridica canalul anal si anusul; 5.m.iliococcigian cu originea pe arcul tendinos al ridicatorului anal, se insera pe lig.anococcigian si pe marginile laterale ale coccisului si ridica planseul diafragmei pelvine.-M.coccigian situat posterior de m.ridicator anal, inchide inapoia ridicatorului anal, stramtoarea inferioara a pelvisului. Are: 1.originea pe spina ischiadica, posterior de originea ridicatorului anal; 2.insertia pe marginile laterale si fetele anterioare ale vertebrelor S4-coccigiene3; 3.raporturi marginea sa posterioara este separata de marginea inferioara a m.piramidal printr-un interstitiu prin care trec

15

Page 16: Anatomie umana sistematica

spre orificiul infrapiriform nn.ischiadic, fesier inferior, cutanat femural posterior si rusinos si arterele fesiera inferioara si rusinoasa interna.-M.sfincter anal extern (control voluntar) inconjoara partea inferioara a canalului anal. Are: 1.originea pe varful coccisului, lig.anococcigian si pe piele; 2.insertia pe centrul tendinos al perineului si dermul de la acest nivel; 3.raporturi fata sa profunda adera la cea superficiala a sfincterului anal intern iar in jos il depaseste venind in contact cu mucoasa anala si pielea orificiului anal. Fasciile diafragmei pelvine -Fascia pelvina este continuarea fasciei endoabdominale la acest nivel. Inferior, la nivelul arcului tendinos, se dedubleaza intr-o foaie parietala (captuseste peretele pelvin) si o foaie viscerala (inconjoara viscerele pelvine in portiunea subperitoneala.-Fascia superioara a diafragmei pelvine este portiunea fasciei pelvine parietale care acopera fata superioara a diafrgmei pelvine.-Fascia inferioara a diafragmei pelvine este continuarea partii inferioare a fasciei obturtoare, care acopera fata inferioara (externa) a diafragmei pelvine. Diafragma urogenitala este o formatiune complexa, nusculofasciala care inchide stramtoarea inferioara a pelvisului (antero-inferior de hiatusul urogenital al diafragmei pelvine), constituind principala componenta a perineului anterior. Se intinde intre marginea inferioara a simfizei pubiene, ramurile inferioare pubiene, ramurile ischioanelor si linia biischiadica. Este alcatuita din doua planuri musculare (profund si superficial) si trei fascii ale diafragmei: superioara, inferioara si superficiala. Muschii diafragmei urogenitale-Planul muscular superficial: 1.m.transvers superficial al perineului este inconstant, localizat la limita posterioara a perineului anterior, cu originea pe tuberozitatea ischiadica si insertia pe centrul tendinos al perineului, realizeaza prin contractie bilaterala fixarea si punerea in tensiune al centrului tendinos al perineului; 2.m.bulbospongios (barbat) este un muschi median al perineului care formeaza un jgheab care imbraca bulbul penisului si corpul spongios pana sub simfiza pubiana unde intalneste corpii cavernosi ai penisului. Are originea pe centrul tendinos al perineului, se insera pe corpul spongios si intervine in ejaculare si in mentinerea erectiei (prin impiedicarea intoarcerii venoase); 3.m.bulbospongios (femeie) se insera pe bulbul vestibular si pe fata laterala si dorsala a clitorisului si participa la eliminarea produsului de secretie a glandei vestibulare mari si la erectia clitorisului, fiind si un constrictor inferior al vaginei; 4.m.ischiocavernos (pereche) are originea pe fata mediala a tuberozitatii ischiadice si pe ramura ischionului, se insera pe albugineea corpului cavernos si intervine in erectie (prin impingerea sangelui inspre portiunea anterioara a penisului).-Planul muscular profund: 1.m.transvers profund al perineului are originea pe fata mediala a corpului ischionului si a ramurii sale si insertia pe centrul tendinos al perineului, are rol in sustinere a vezicii urinare si a prostatei la barbat si a vaginei si a uterului la femeie, iar ca actiune comuna la ambele sexe, are rol in erectie (comprimarea venelor); 2.m.sfincter al uretrei (barbat) este situat anterior de m.transvers profund al perineului, prezinta trei portiuni: inferioara (m.compresor al glandelor bulbouretrale), superior de prima (sfincterul uretral propriu-zis) si portiunea cea mai profunda (m.sfincter al uretrei prostatice). M.sfincter al uretrei inchide voluntar uretra. Fasciile diafragmei urogenitale: -Fascia superioara a diafragmei urogenitale se afla pe fata superioar a m.transvers profund al perineului si se continua pe laturile prostatei cu fascia prostatica (parte a fasciei pelvine viscerale).-Fascia inferioara a diafragmei urogenitale se afla pe fata inferioara a m.transvers profund al perineului. -Fascia superficiala inveleste mm.planului superficial al diafragmei urogenitale Centrul tendinos al perineului situat in partea mediana a perineului, intre anus si bulbul penisului (la barbat) sau vagina (la femeie), este format din insertiile mm.transversi profunzi ai perineului, bulbospongiosi, sfincteri externi anal si al uretrei.

16

Page 17: Anatomie umana sistematica

Vascularizatia trunchiului

Arterele trunchiului

Arterele Cefei si spatelui prezinta urmatoarele regiuni de sus in jos: 1.pe linia mediana: reg.nucala, reg.vertebrala si reg.sacrala; 2.paramedian: reg.scapulara, reg.subscapulara si reg.lombara. Aa.reg.NUCALE:-A.Occipitala: 1.origine: este o ramura a a.carotide externe; 2.traiect ajunge in regiunea occipitala trecand prin spatiul dintre proc.transvers al atlasului si proc.mastoid (pe care formeaza santul a.occipitale), este acoperita de insertiile mm.SCM, digastric, splenius si longissimus ai capului, la nivelul marginii mediale a spleniusului devine verticala, strabatand originea m.trapez impreuna cu n.occipital mare, devenind superficiala iar pe traiectul ei ascendent se anastomozeaza cu a.pereche si cu r.parietala a a.temporale superficiale; 3.ramuri: rr.occipitale (pt pielea si muschii reg.occipitale), rr.musculare (pt mm.cefei) si r.descendenta care se bifurca intr-o r.superficiala (se anastomozeaza cu r.superficiala a a.transverse agatului) si o r.profunda (se anastomozeaza cu a.vertebrala si cu a.cervicala profunda).-A.Vertebrala: 1.origine este o ramura a a.subclavii care patrunde in gaura transversa a vertebrei C6; 2.traiect parcurge ascendent gaurile transverse pana la C1, insotita de cateva venule (situate lateral) si de n.vertebral, este incrucisata posterior in dreptul fiecarui spatiu intertransversar, de catre n.cervical respectiva, iar la nivelui axisului paraseste gaura transversara a acestuia, descrie o curba si patrunde in gaura transversa a atlasului, iese apoi strabatand membrana atlantooccipitala posterioara si dura mater pentru a patrunde in spatiul subarahnoidian; 3.ramuri: rr.spinale care patrund in canalul vertebral pentru a vasculariza maduva si meningele, da si ramuri care se anastomozeaza cu a.occipitala si cu a.cervicala profunda pentru vascularizatia mm.cefei.-A.Cervicala profunda: 1.origine din a.subclavie prin trunchiul costocervical; 2.traiect patunde in reg.nucala inferior de proc.transvers C7 dar superior de colul primei coaste; 3.ramuri pentru mm.profunzi ai cefei.-A.Transversa a gatului: 1.origine din a.subclavie prin trunchiul tirocervical; 2.traiect patrunde in reg.nucala printre fasciculele plexului brahial si ajunge la unghiul medial al scapulei (profund de mm.trapez si levator scapulae); 3.ramuri la nivelul unghiului median al scapulei se bifurca in: r.superficiala cu traiect ascendent (vacularizeaza mm.splenius al capului si gatului si multifizi) si r.profunda cu triect descendent (vascularizeaza mm.romboid, dintat postero-superior, latissimus dorsi si infraspinos).-A.Suprascapulara: 1.origine din a.subclavie prin trunchiul tirocervical; 2.traiect merge pe fata profunda a m.trapez, patrunde in fosa supraspinoasa si trece peste colul scapulei in fosa subspinoasa, la nivelul careia se anastomozeaza cu ramuri din aa.transversa a gatului si subscapulara; 3.ramuri pt mm.vecini si infraspinos.-A.Cervicala ascendenta: 1.origine din a.subclavie prin trunchiul tirocervical; 2.ramuri pt toti muschii care se insera pe proc.transverse cervicale si se anastomozeaza cu ramuri din a.cervicala profunda. Aa.reg.VERTEBRALE:-Aa.intercostale posterioare-Aa.Lombare sunt in numar de 4 perechi, vascularizeza partea lombara a reg.vertebrale si au: 1.origine din aorta toracica; 2.traiect se indreapta posterior trecand printre corpurile vertebrale si arcadele m.iliopsoas, impreuna cu rr.comunicnte simpatice lombare aflate lateral de artere; 3.ramuri la nivelul gaurilor intervertebrale, aa.lombare se impart intr-o r.posterioara (pt muschii si pielea spatelui) si o r.spinala (patrunde in canalul vertebral vascularizand dura mater si mduva spinarii). Aa.reg.SACRALE-Aa.Sacrale laterale dau ramuri care patrund in gaurile sacrale anterioare si ies prin cele posterioare vascularizand mm.sacrospinos si fesier.

17

Page 18: Anatomie umana sistematica

Aa.reg.SCAPULARE sunt reprezentate ramuri din aa.subscapulara si suprascapulara si de rr.subscapulare din a.axilara Aa.reg.INFRASCAPULARE vascularizata de rr.cutanate laterale din aa.intercostale posterioare. Aa.reg.LOMBARE vascularizata de rr.din aa.lombare, iliolombare si circumflexe iliace.

Arterele Peretelui toracic Arterele intrinseci (pentru muschii intrinseci, proprii ai torcelui)-Aa.Intercostale posterioare sunt in numar de 11 perechi,se anastomozeaz cu aa.intercostale anterioare si cu rr.din aa.toracica suprema si toracica laterala si au: 1.originea perechile I-II din a.intercostala suprema (ramura din trunchiul costocervical) iar perechile III-XI din rr.parietale ale a.aortice toracice (descendenta); 2.traiect a.intercostala impreuna cu n.intercostal si vena intercostal formeaza manunchiul vasculo-nervos intercostal; initial aa.intercostale posterioare se afla in santul intercostal, insa ajunse in partea laterala a toracelui coboara la umatatea distantei dintre doua coaste; arterele stangi sunt mai scurte, deoarece aorta descendenta se afla in flancul stang al coloanei vertebrale; 3.ramuri: r.posterioara da o ramura spinala (patrunde in canalul vertebral vascularizand maduva spinarii, meningele si vertebrele adiacente) si doua ramuri terminale cutanate (pt pielea fetei dorsale a toracelui), r.colaterala se indreapta spre coasta inferioara (anastomozandu-se cu a.intercostala inferioara) si r.cutanata laterala da doua ramuri: anterioara (sau r.mamara laterala) si posterioara; 4.vascularizatie: mm.intercostali, dintati si pectorali, bronhia dreapta si tegumentele anterolaterale ale toracelui.-A.torcica interna: 1.origine din a.subclavie; 2.traiect are traiect vertical pe fata posterioa a cartilajelor costale (insotit de doua vene si cativa ganglioni limfatici), parasternal la 1-2 cm de stern si are raporturi posterior in partea superioara cu fascia endotoracica si pleura parietala iar in partea inferioara cu m.transvers toracic; odata ajuns la nivelul spatiului 6 intercostal se imparte in aa.musculofrenica si epigastrica; 3.ramuri rr.sternale (pt stern), rr.perforante (pt m.pectoral mre si piele), rr.mamare (pt glanda mamara), rr.intercostale (aa.intercostale anterioare) si r.costala laterala.-Aa.Intercostale anterioare sunt in numar de doua pentru fiecre spatiu intercostal (una pe marginea superioara si alta pe marginea inferioara) si au: 1.origine pentru primele 6 spatii intercostale din a.toracica interna iar pentru ultimele 5 spatii Intercostale din a.musculofrenica (r.din a.toracica interna); 2.traiect cele superioare trec posterior de v.jugulara interna si de v.brahiocefalica si patrund in torace avand raporturi cu n.frenic, care initial se afla lateral de artere, apoi le incruciseaza si vine medial de acestea; arterele intercostale anterioare se anastomozeaza cu cele posterioare, iar ultimele intercostastale anterioare se anastomozeaza si cu a.frenica, si cu r.ascendenta a a.circumflexe iliace profunde; 3.vascularizatie: mm.intercostali (in partea anterioara) iar prin rr.perforante glanga mamara. Arterele extrinseci pentru mm.superficiali ai toracelui isi au originea in:-A.subclavie: a.subscapulara (pt m.subclavicular) si a.transversa a gatului (se anastomozeaza cu rr.din aa.intercostale posterioare).-A.axilara: a.toracica suprema (pt mm.pectorali, glanda mamara si tegumentul regiunii), a.toracoacromiala (pt mm.subclaviculari si pectorali si pt glanda mamara) si a.toracica laterala (da ramuri pt mm.pectorali si dintat anterior si pt glanda mamara).

Arterele Peretelui abdominal:-Arterele intercostale VII-XI dup ce strabat spatiile intercostale merg impreuna cu celelalte elemente ale manunchiului vasculonervos intercostal prin interstitiul dintre mm.transvers si oblic intern, ajung pana inapoia tecii m.drept abdominal, perforeaza lama posterioara a acesteia si se termina prin rr.colaterale: musculare (pt mm.lati ai abdomenului), cutanata laterala (pt tegumentele hipocondrului), cutanate mediale (pt pielea peretelui lateral si anterior al abdomenului).

18

Page 19: Anatomie umana sistematica

-A.subcostala: 1.origine se desprinde de pe fata dorsala a aortei toracice; 2.traiect se indreapta lateral si posterior pana la nivelul gaurii intervertebrale, unde d o r.dorsala (care da la randul ei o r.spinala pt meningele si maduva spinarii), care trece printre proc.transvers T12 si proc.costiform L1 (pt muschii si tegumentele pereteloi posterior al abdomenului). Dupa desprinderea r.dorsale, artera subcostala impreuna cu nervul si vena omonime merg anterior de m.patrat lombar, perforand impreuna cu n.subcostal aponevroza posterioara a m.transvers si m.oblic intern si ajunge in final inapoia tecii m.drept abdominal unde se va termina prin ramurile sale: musculare (pt mm.drept abdominal si piramidal) si cutanate (pt tegumentul flancului si reg.inghinale) care se anastomozeaza cu aa.lombare, intercostale, epigastrica superioara si epigastrica inferioara.-Aa.Lombare sunt in numar de patru si au: 1.origine se desprind de pe fata posterioara a aortei abdominale; 2.traiect de la origine trec posterior de lantul simpatic lombar (cele din dreapta incrucisand posterior v.cava inferioara), apoi fiecare artera trece printr-o arcada a m.psoas (impreuna cu o r.comunicanta a n.spinal lombar) iar in dreptul gaurii intervertebrale da o r.dorsala (care da o r.spinala pt meningele si maduva spinarii), care trece printre proc.costiforme vascularizand muschii si tegumentele reg.lombare. Dupa desprinderea r.dorsale, aa.lombare patrund in m.psoas, trec posterior de plexul lomba merg anterior de m.patrat lombar si patrund in interstitiul dintre mm.transvers si oblic intern si iriga muschii cu care vine in raport si dau rr.anastomorice cu aa.subcostala, epigastrica inferioara, epigastrica superficiala, circumflexa profunda, circumflexa ilica superficiala si cu a.iliolombara.-A.epigastrica superioara are:1.origine este r.terminala mediala a a.toracice interne (de la nivelul spatiului VI intercostal); 2.traiect trece din peretele toracic in cel abdominal prin trigonul sternocostal, patrunde in teaca m.drept abdominal, merge pana la ombilic si se termina prin 1-3 ramuri ce patrund in grosimea m.drept abdominal pt a se anastomoza cu aa.epigastrice inferioare; 3.ramuri colaterale: musculare (pt mm.transvers toracic si transvers abdominal si diafragma), cutanate (pt pielea reg.epigastrice si ombilicale) si anastomotice (cu aa.epigastrica superioara opusa, intercostale si hepatica).-A.musculofrenica are:1.origine este r.terminala laterala a a.toracice interne (de la nivelul spatiului V intercostal; 2.traiect merge profund de arcul costal, de-a lungul originii costale a diafragmei; 3.ramuri: rr.musculare (pt mm.lati ai abdomenului si diafragma) si aa.intercostale anterioare (pt ultimele spatii intercostale).-A.epigastrica inferioara are:1.origine se desprinde din a.iliaca externe (inapoia lig.inghinal, inainte de patrunderea in lacuna vasculara); 2.traiect descrie o curba posterior pe marginea infero-mediala a orificiului inghinal profund (incrucisata supero-lateral de canalul deferent, la barbat, sau de lig.rotund al uterului, la femeie), apoi urca urca spre ombilic (prin tesutul preperitoneal,inapoia lig.inghinal), patrunde in teaca m.drept abdominal si se termina prin 1-3 ramuri care se anastomozeaza cu cele omoloage sin a.epigastrica superioara; 3.ramuri: r.pubiana (pt simfiza pubiana, dand ramuri si pt mm.drept si piramidal), a.cremasterica (barbat) se desprinde din a.epigastrica in portiunea initila,patrunde in canalul inghinal (postero-lateral de elementele furninculului spermatic) si vascularizeaza: m.piramidal, tegumentele radacinii penisului, tunicile furninculului spermatic si ale scrotului; a.lig.rotund al uterului (echivalentul a.cremsterice la femei, cu traiect similar) vascularizeaza reg.anterioara a labiilor mari; r.anastomotica (cu a.obturatorie) numita si corona mortis.-A.circumflexa iliaca profunda are:1.origine se desprinde de pe fata laterala a a.iliace externe, inapoia lig.inghinal; 2.traiect urca spre lateral, inapoia lig.inghinal, pana la spina iliaca antero-superioara, si merge de-a lungul crestei iliace unde va forma un arc arterial (prin anastomoze cu r.superficiala a r.iliace din a.iliolombara); 3.ramuri: r. ascendenta (pt mm.lati si tegumentele reg. abdominale laterale), iar din arcul arterial:rr.musculare (pt mm.lati si iliac) si rr.cutanate (pt pielea reg.fesiere superioare si aferente crestei iliace).

19

Page 20: Anatomie umana sistematica

-A.iliolombara are:1.origine este o ramura din a.iliaca interna; 2.traiect urca inapoia a.iliace interne (anterior de trunchiul nervos lombosacral si ajunge lateral de L5 unde se divide in rr.terminale: r.lombara care da rr.musculare (pt mm.psoasi, patrat lombar, transvers si intertransversari lombari), r.spinala (pt maduva si meningele spinale) si o ramura care se uneste cu r.lombara a a. sacrale medii, formand A.Lombara V; r.iliaca da o r.superficial (pt mm.lati si pt osul iliac).-A.epigastrica superficiala are: 1.origine se desprinde din a.femurala, imediat sub lig.inghinal; 2.traiect perforeaza fascia lata, devine superficiala si urca spre ombilic; 3.ramuri: pt gg.superficiali, pielea plicii inghinale si tefumentele reg.pubiene si ombilicale.-A.circumflexa iliaca superficiala are: 1.origine se desprinde din a.femurala, uneori prin trunchi comun cu a.epigastrica superficiala; 2.traiect perforeaza fascia lata (devenind superficiala) si se indreapta lateral si paralel cu lig.inghinal; 3.ramuri: ramuri pt tegumentele plicii inghinale.

Arterele Perineului

-A.rusinoasa interna are: 1.origine este o r.terminala a a.iliace interne; 2.traiect iese din cavitatea pelvina prin marea gaura ischiadica (prin portiunea mediala a orificiului infrapiriform), inconjoara spina ischiadica, ajunge prin mica gaura ischiadica pe peretele supero-lateral al fosei ischiorectale, in canalul Alcock (canal fascial) impreuna cu n.rusinos si v.rusinoasa interna dupa care ajunge in perineul anterior (pe fata mediala a ramurilor ischionului si inferioara a pubisului) unde devine a.dorsala a penisului sau clitorisului (la nivelul lig.transvers al perineului); 3.ramuri: a.rectala inferioara, a.perineala, a.uretrala, a.bulbului penian (sau vestibular) si a.profunda a penisului (sau a clitorisului).-A.rectala inferioara are: 1.origine din a.rusinoasa interna; 2.traiect de regula incepe cu un trunchi care se imparte in 2-3 ramuri care coboara medial spre canalul anal vascularizand partea inferioara a canalului anal, m.sfincter anal extern si tegumentele din jurul orificiului anal.-A.perineala are: 1.origine din a.rusinoasa interna; 2.traiect ajunge pe fata inferioara a m.transvers superficial al perineului, apoi se indreapta anterior si medial strabatand trigonul ischiobulbar; 3.ramuri: terminale sunt r.scrotale posterioare (la barbat, pt tegumentele din partea posterioara a scrotului) sau r.labiale posterioare (la femeie, pt portiunile posterioare ale labiilor mari si mici) iar ramurile recurente sunt r.perineala superficiala (cutanata) si rr.musculare (pt mm.transvers superficial al perineului, ischiocavernos si bulbospongios).-A.bulbului penian sau vestibular are: 1.origine se desprinde din a.rusinoasa interna (anterior de a.perineala); 2.traiect coboara intre fasciile superioara si inferioara ale diafragmei urogenitale si ajunge pe fata profunda a bulbului penian (inapoia uretrei membranoase) sau vestibular (postero-lateral de uretra); 3.ramuri: vascularizeaza bulbul penian sau vestibular si mm.transvers profund al perineului, sfincter uretral si bulbospongios.-A.uretrala are: 1.origine se desprinde din a.rusinoasa interna (posterior de simfiza pubiana); 2.traiect coboara medial si anterior strabatand membrana perineala si ajunge pe fata dorsala a corpului spongios, pe care il patrunde pentru a ajunge aproape de glandul penisului unde se termina prin rr.terminale (se anastomozeaza cu rr.a.profunde a penisului; 3.ramuri vascularizeaza mm.sfincter uretral, bulbospongios si ischiocavernos si corpul spongios impreuna cu uretra peniana.-A.profunda a penisului sau a clitorisului are: 1.origine din a.rusinoasa interna (sub simfiza pubiana); 2.traiect ajunge postero-median de corpul cavernos al penisului sau clitorisului pe care il patrunde; 3.ramuri terminale se anastomozeza cu cele opuse si cu rr.terminale din a.uretrala (doar al barbat). -A.dorsala a penisului sau a clitorisului 1.origine este r.terminala a a.rusinoase interne; 2.traiect parcurge santul de pe fata dorsala a penisului sau clitorisului lateral de v.dorsala profunda a clitorisului sau penisului (pana la gland, unde va forma un inel arterial ce da rr. pt preput si gland); 3.ramuri colaterale pt pielea penisului sau clitorisului, scrotului si pentru corpii cavernosi si spongios.

20

Page 21: Anatomie umana sistematica

Venele trunchiului

Venele cefei si spatelui

Vv.reg.NUCALE pot fi superficiale sau profunde:-Venele superficiale culeg sangele de la piele si sunt tributare v.jugulare externe care se formeaza din v.occipitala (satelit al a.occipitale) si din v.auriculara posterioara.-Venele profunde se varsa in v.cervicala profunda si in v.vertebrala iar acestea la randul lor se vor varsa in v.brahiocefalica. V.vertebrala se formeaza din plexul venos situat inferior de gaura occipitala, insoteste a.vertebrala (prin gaurile transverse), trece in reg.anterioara a gatului printre proc.transvers C7 si colul coastei I, si se varsa in v.brahiocefalica. Vv.reg.VERTEBRALE (in numar de 4 perechi pt aa.omonime) sunt tributare vv.intercostale si vv.lombare iar ultimele sunt tributare v.cave inferioare. Vv.reg.SACRALE sunt reprezentate de v.sacrala mediana (se varsa in v.iliaca comuna) si cele doua vv.sacrale laterale (se varsa in v.hipogastrica). Aceste trei vene se anastomozeaza formand plexul venos sacral. Vv.reg.INFRASCAPULARE sunt reprezentate de afluenti ai vv.intercostale posterioare.

Venele peretelui toracic prezinta valvule (datorita statiunii bipede)

-Vv.intercostale posterioare: v.intercostala superioara (atat dreapta cat si stanga) se varsa in v.brahiocefalica; vv.intercostale II si III formeaza v.intercostala suprema, care in dreapta se varsa de regula in v.azygos (mai rar in vv.subclavie sau brahiocefalica dreapta) iar in stanga se varsa in v.brahiocefalica stanga; vv.intercostale 4-11 drepte se varsa direct in v.azygos; vv.intercostale 4-9 stangi se varsa in v.hemiazygos iar vv.intercostale 10-11 stangi se varsa in v.hemiazygos accesorie. In ultima instanta, vv.intercostale posterioare sunt tributare v.cave superioare.-Vv.intercostale anterioare se varsa in vv.musculofrenice si in vv.toracice interne (in numar de doua, se unesc la nivelul cartilajului costal 3), care se vor varsa la randul lor in v.brahiocefalica.-Vv.extrinseci sunt tributare vv.axilara si subclavie.

Venele peretelui abdominal: vv.satelit ale aa. sunt cate doua, cu anumite exceptii.-V.epigastrica superficiala colecteaza sangele venos din tegumentele regiunilor ombilicala si pubiana si are: 1.afluenti: v.dorsala superficial penisului sau clitorisului; 2.traiect: asemenea a.epigastrice superficiale, are traiect oblic ombilic-jumatatea lig.inghinal si se varsa in arcul v.safene mari sau direct in v.femurala; 3.anastomoza: venulele de origine se anastomozeaza cu cele ale vv.epigastrice superioara si inferioara si ale v.toracice laterale iar prin anastomoza direct a venei cu v.toracica laterala se formeaza v.toracoepigastrica.-V.circumflexa iliaca superficiala colecteaza sangele venos din tegumentele reg.fesiera, peretele lateral al abdomenului si are traiect comun cu a.circumflexa iliaca superficiala, perforeaza fascia lata inferior de lig.inghinal, incruciseaza pe dinainte nervul si a.femurala si se varsa in v.femurala;-V.epigastrica inferioara colecteaza sangele venos din stratul musculo-aponevrotic al regg.ombilicala inghinala si pubiana si are: 1.afluenti: vv.cremasterica si pubiana; 2.traiect: insoteste a.epigastrica inferioara in traiectul sau, este unica si se varsa in v.iliaca externa; 3.anastomoza: venulele sale de origine se anastomozeaza cu cele ale vv.epigastrice superioare, lombare, intercostale, epigastrica superficiala si paraombilicale.

21

Page 22: Anatomie umana sistematica

-V.circumflexa iliaca profunda colecteaza sangele venos din partea inferioara a reg.abdominale laterale, din fosa iliaca si din reg.inghinala; sunt doua vene satelite ale a.circumflexa iliaca profunda ce se unesc inainte de varsarea in v.iliaca externa.-V.iliolombara colecteaza sangele venos din fosa iliaca si primeste ca afluent v.lombara inferiora; se varsa in v.iliaca interna dar frecvent si in v.iliaca comuna.-Vv.lombare (4 la numar) insotesc aa.lombare, colecteaza sangele venos din peretele lateral si posterior al abdomenului si se varsa in v.cava inferioara, se anastomozeaza intre ele formand v.lombara ascendenta, care se uneste cu v.subcostala formand in dreapta v.azygos iar in stanga v.hemiazygos ccesorie.-V.subcostala colecteaza sangele venos din peretele abdominal (sub costa XII) si se uneste cu v.lombara ascendenta formand v.azygos in dreapta si v.hemiazygos in stanga.-Vv.intercostale VII-XI sunt satelite ale aa.intercostale, colecteaza sangele de la peretii anteriori si laterali ai abdomenului si se varsa in partea dreapta in v.azygos iar in partea stanga in v.hemiazygos.-Vv.musculofrenice (cate doua pentru o artera) corespund arterelor anterioare ale ultimelor spatii intercostale, colecteaza o parte din sangele de la nivelul diafragmei si al peretelui posterior al abdominal-Vv.epigastrice superioare (cate 2) colecteaza sangele regiunilor epigastrica si ombilicala iar la nivelul spatiului VI intercostal se unesc cu vv.musculofrenice formeaza vv.toracice interne.-V.hemiazygos (stanga) se formeza prin unirea v.lombara ascendenta cu v.subcostala, se varsa impreuna cu vv.intercostale drepte in v.azygos.-V.azygos (dreapta) se formeaza prin unirea v.lombara ascendenta cu v.subcostala, primeste ca afluenti v.hemiazygos si vv.intercostale drepte si se varsa in v.cava superioara.-Anastomoze cavo-cave se realizeaza intre: 1. venulele de origine ale vv.epigastrice superioare cu cele ale vv.epigastrice inferioara si superficiala; 2. originile v.toracice laterale (afluent al v.axilare) si v.epigastrica superficiala (afluent al v.femurale); 3. v.azygos si v.hemiazygos; 4.plexurile vertebrale extern si intern.-Anastomoze porto-cave: v.porta realizeaza anastomoze cu v.cava superioara si v.cava inferioara prin intermediul vv.paraombilicale, care sunt subtiri localizate in jurul lig.rotund al ficatului.

Venele perineului-V.rusinoasa interna coleceteaza sangele venos din organele genitale externe,se formeaza posterior si inferior de simfiza pubiana, insoteste celelalte elemente ale manunchiului vasculo-nervos (in perineul anterior se afla medial de artera), in perineul posterior manunchiul strabate canalul fascial rusinos si junge in pelvis (prin orificiul infrapiriform) unde se uneste uneori cu v.fesiera inferioara si se varsa in v.iliaca interna. Primeste urmatorii afluenti: 1. v.dorsala profunda a penisului sau a clitorisului se formeaza la barbat la nivelul coroanei glandului (din venele glandului si preputului) si primeste vene care aduc sangele de la corpii cavernosi; 2. vv.profunde ale penisului sau ale clitorisului colecteaza sangele din corpii erectili; 3. vv.uretrale colecteaza sangele de la penis sau clitoris; 4. vv.bulbului penian sau bulbilor vestibulari dreneaza sangele atat in plexul prostatic cat si in v.rusinoasa interna; 5. vv.scrotale posterioare sau labiale posterioare; 6. vv.perineale (2-3); 7. vv.rectale inferioare dreneaza o parte din sange plexului rectal si o parte v.rusinoase interne.

Limfaticele trunchiuluiLimfaticele cefei si spatelui: in se impart in superficiale si profunde.

Limfaticele reg.NUCALE: limfa teritoriului superficial dreneaza in gg.occipitali (pentru partea superioara) si in gg.axilari (pentru partea inferioara), iar limfa teritoriului profund dreneaza in gg.cervicali profunzi. Limfaticele regg.VERTEBRALA, SCAPULARA si INFRASCAPULARA: limfa teritoriilor superficiale dreneaza in gg.axilari (in grupul subscapular) iar limfa teritoriilor profunde dreneaza in gg.intercostali.

22

Page 23: Anatomie umana sistematica

Limfaticele reg.LOMBARA: limfa superficiala a partii supraombilicale dreneaza in gg.axilari, limfa superficiala a partii subombilicale dreneaza in gg.inghinali superficiali iar limfa profund dreneaza in gg.lombari. Limfaticele reg.SACRALA: limfa superficiala dreneaza in gg.inghinali superficiali iar limfa profunda dreneaza in gg.lombari si sacrali.

Limfaticele peretelui toracic: se impart in superficiale si profunde. Limfaticele superficiale: limfaticele partii posterioare ale toracelui dreneaza in gg.subscapulari iar limfaticele partii antero-laterale dreneaza in grupul pectoral al gg.axilari; limfa pielii presternale se varsa in gg.sternali si in cei mediastinali iar limfa partii superioare a reg.mamare si a reg.subclaviculara dreneaza in gg.cervicali profunzi. Gg.limfatici profunzi:-Gg.intercostali: primesc limfa de la partea postero-laterala a spatiilor intercostale de la pleura parietala posterioara, mm.jgheaburilor vertebrale si de la coloana vertebrala.-Gg.sternali (4-5): primesc limfa de la partea supraombilicala peretelui trunchiului, diafragma, partea anterioara a pleurii parietale si a spatiilor intercostale, de la cadranul supero-medial al glandei mamare si de la partea superioara a ficatului.-Gg.diafragmatici: primesc limfa de la partea anterioara a diafragmei si de la fata superioara a ficatului.

Limfaticele peretelui abdominal: atat cele superficiale cat si cele profunde dreneaza in grupele de gg.parietali, iar din acestia dreneaza in:-Gg.limfatici axilari sunt organizati in 5 grupe: apicali, centrali, laterali, pectorali si subscapulari (pentru limfaticele superficiale aleperetelui abdominal posterior si a partii supraombilicale).-Gg.limfatici parasternali dreneaza limfa de la gg.diafragmatici anteriori si de la partea profunda supraombilicala.-Gg.limfatici intercostali dreneaza si limfa din peretele abdominal posterior.-Gg.limfatici diafragmatici anteriori primesc limfa de la diafragma, pleura diafragmatica, pericard, peritoneul prietal diafragmatic si de la fata superiara a ficatului.-Gg.limfatici epigastrici aduna limfa din straturile profunde ale peretilor abdominali anterior si lateral, in partea lor subombilicala.-Gg.limfatici iliaci externi primesc limfa de la gg.inghinali superficiali si profunzi, de la gg.epigastrici, obturatori si circumflexi iliaci profunzi.-Gg.limfatici inghinali superficiali sunt organizati in 4 grupe: supero-intern, supero-extern, infero-intern si infero-extern.-Gg.limfatici inghinali profunzi primesc limfa de la gg.inghinali superficiali si de la vasele limfatice profunde ale membrului inferior, si dreneaza mai departe catre gg.iliaci externi.-Gg.limfatici lombari primesc limfa de la gg.iliaci interni, externi si gg.sacrali, de la testicul/ovar, corpul uterului si trompa uterina, de la rinichi si gandele suprarenale, de la ficat si de la limfaticele profunde ale peretelui posterior al abdomenului.

Inervatia trunchiuluiNervii cefei si ai spatelui

Nervii spinali sunt nervi mixti, in numar de 31 de perechi: 8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian. Fiecare n.spinal este format dintr-o radacina anterioara si una posterioara, care se unesc formand nervul, care iese prin gaura intervertebrala, dupa care se imparte in 4 ramuri.-Radacina anterioara a n.spinal inerveaza somatomotor miotomul corespunzator si visceromotor viscerul respectiv.-Radacina posterioara culege sensibilitatea dermatomerului, asigurand inervatia proprioceptiva si interoceptiva a viscerelor.

23

Page 24: Anatomie umana sistematica

-R.comunicanta se formeaza din trunchiul n.spinal sau din radacina sa ventrala si se indrapta spre ganglionii simpatici latero-vertebrali. Contine axoni ai neuronilor vegetativi preganglionari (din coarnele laterale ale maduvei, ce formeaza fibra preganglionara) si fibre postganglionare (pentru partea somatica) si mai contine si fibre aferente viscerale. Fibrele sale preganglionare fac sinapsa cu cele postganglionare in gg.simpatici latero-vertebrali. -R.meningeala se formeaza din n.spinal (imediat dupa iesirea din gaura intervertebrala) sau din radacina ventrala a nervului, la care se adauga fibre simpatice din r.comunicanta a n.spinal inferior. Dupa formare, r.meningeala se intoarce in canalul vertebral, prin gaura intervertebrala (anterior de n.spinal) si se termina in canalul vertebral unde se va distribuii corpului vertebral, discurilor intervertebrale, lig.longitudinal posterior si durei mater.-R.ventrala se distribuie muschilor si tegumentelor membrelor, peretelui antero-lateral al trunchiului si reg.antero-laterale a gatului.-R.dorsala mai subtire decat rr.ventrale (cu exceptia r.dorsale C2), are traiect orizontal (printre proc.transverse) si da rr.motorii pt mm.autohtoni ai spatelui si rr.senzitive pt pielea spatelui. Mai se distribuie si artt.intervertebrale, arcului vertebral si ligg.galbene. Cazuri speciale:-R.dorsala C1 are doar fibre motorii (pt mm.suboccipitali si semispinal al capului si pt art.atlanto-occipitala) si da o r.comunicanta pt C2.-R.dorsala C2 (cea mai voluminoasa r.dorsala cervicala) da rr.motorii pt mm.oblic inferior, semispinal, longissimus splenius al capului si trapez si rr.senzitive pt pielea reg.occipitale si mai inerveaza si art.atlanto-axoidiana, da cate o r.comunicanta pt C1 si C3.-R.dorsala C3 da rr.musculare (pt mm.transversospinosi, longissimus al capului, splenius si trapez), rr.senzitive si inerveaza art.intervertebrala C2-C3 si da o r.comunicanta pt C2.-Celelalte r.dorsale cervicale inerveaza motor mm.cefei (printr-o r.laterala), senzitiv tegumentele cefei (printr-o r.mediala) si inerveaza si artt.intervertebrale.-Rr.dorsale toracice se divid intr-o r.mediala (musculo-cutanata pt primii 7 nn.toracici si exclusiv musculara pt ultimii 5 nn.toracici) si o r.laterala (musculara pentru primii 7 nn.toracici si musculocutanata pt ultimii 5 nn.toracici), cu exceptia T1 (se comporta similar lui C8). Teritoriul de inervatie motorie este pt mm.autohtoni ai spatelui iar teritoriul senzitiv pt pielea regiunii, pana la linia axilara posterioara.-Rr.dorsale lombare (progresiv mai mici), cu exceptia ramurilor L1-L2 (care se distribuie asemanator rr.toracice), rr.dorsale lombare dau cateva rr.musculare (pt mm.longissimus, multifizi si interspinosi) dupa care se impart intr-o r.mediala si o r.laterala, pt tegumentele lombare si fesiere.-Rr.dorsale sacrale si coccigiana (mult mai subtiri) se impart intr-o r.medial si o r.laterala si formeaza imediat dupa iesirea din gaurile scrale plexul sacral posterior. Rr.dorsale sacrale inerveaza motor mm.erector spinal si marele fesier iar senzitiv pielea reg.sacrale. R.dorsala coccigiana inerveaza motor fata posteriora a m.sacrococcigian si senzitiv pielea reg.coccigiene.

Nervii peretelui toracic sunt de 2 tipuri: Nn.INTRINSECI ai toracelui sunt reprezentati de primele 6 perechi de nn.intercostali:-Nn intercostali I-VI se desprind din nn.spinali toracici (la iesirea din gaura intervertebrala) si sunt situati in spatiile intercostale, n.intercostal fiind elementul cel mai inferior al manunchiului vasculo-nervos intercostal. Rr. nn.intercostali sunt:-R.cutanata laterala sau r.pectorala (pentru primele 6 perechi) lipseste la primul n.intercostal. Se desprinde din n.intercostal in partea laterala a spatiului intercostal, la nivelul unghiului coastei si se termina prin doua ramuri: r.anteroara (sau mamara lateral pentru spatiile II-IV intercostale, are traiect

24

Page 25: Anatomie umana sistematica

ascendent) si r.posterioara (cu traiect descendent, inerveaza tegumentele laterale ale toracelui si abdomenului).-R.cutanata anterioara pt primele 6 perechi se numeste tot r.pectorala, se desprinde din n.intercostal in partea anterioara a spatiului intercostal, parasternal, si se distribuie partii mediale a reg.pectorale pana la linia medioclaviculara.-Rr.musculare pt mm.proprii ai toracelui, pt mm.dintati posteriori si pt diafragma.-Rr.comunicante pt nn.intercostali vecini si pentru gg.simpatici ai lantului simpatic toracic. Nn.EXTRINSECI ai toracelui provin din plexurile brahial si cervical:-Nn.Suprclaviculari mediali, intermediari si laterali sunt ramuri ale plexului cervical si inerveaza tegumentele situate in apropierea claviculei.-N.toracic lung provine din radacinile plexului brahial (C5-C7) da cate o ramura pt fiecare digitatie a m.dintat.-N.subclavicular porneste din C5-C6, da o ramura comunicanta pt n.frenic si inerveaza m.subclavicular.-N.pectoral lateral (C5-C7) isi are originea din ramificatia anterioara a trunchiului superior si mijlociu, formeaza impreuna cu n.pectoral medial ansa pectoralilor si inerveaza a.axilara si m.pectoral mic.-N.pectoral medial (C8-T1) provine din fasciculul medial al plexului brahial, da o ramura care particip la formarea ansei pectorale (alaturi de n.pectoral lateral) si inerveaza mm.pectorali mic si mare.

Nervii peretilor abdominali provin din ramurile anteriore ale ultimilor 6 nn.toracici si ale primilor 2 nn.lombari:-Nn.intercostali VI-XI sunt reprezentati de rr.anterioare ale nervilor T6-T11, strabat spatiile intercostale si au traiec oblic spre inferior si medial ajungand inapoia lamei posterioare a tecii m.drept abdominal pe care o perforeaza, da rr.musculare dupa care se termina printr-o r.cutanata care perforeaza linia alba si se distribuie tegumentelor liniei mediane. Da urmatoarele rr.colaterale: 1. rr.musculare pt musculatura intrinseca a peretelui toracic si pt musculatura abdomenului; 2. r.cutanata laterala; 3. rr.diafragmatice contin si fibre senzitive pt pleura si peritoneu; 4. r.cutanata anterioara devine superficiala.-N.subcostal provine din r.anterioara a lui T12, strabate peretele abdominal, perforeaz aponevroza posterioara a m.transvers abdominal, ajunge inapoia m.drept abdominal, deasupra simfizei pubiene. Da rr.musculare pt mm.drept si piramidal si o r.cutanata pt tegumentele suprapubiene. R.cutanata laterala a n.subcostal se numeste si fesiera si se distribuie reg.fesiere.-N.iliohipogastric provine din r.anterioara a lui L1, strabate m.psoas, ajunge in interstitiul dintre mm.transvers si oblic intern si se termina prin doua rr. cutanate: laterala (pt tegumentele regg.fesiera si laterala abdominala) si anterioara (pt tegumentele regg.pubiana si a scrotului sau a labiilor mari). Rr.colaterale sunt: musculare (pt partile inferioare ale mm.lati abdominali) si comunicante (pt nn.subcostal si ilioinghinal).-N.ilioinghinal provine tot din r.anterioara a lui L1, strabate m.psoas si are traiect paralel dar inferior de n.iliohipogastric, ajunge la nivelul spinei iliace antero-superiore si iese prin inelul inghinal superficial. Inerveaza tegumentele de la baza penisului si scrotului sau ale labiilor mari si tegumentele plicii genito-femurale.-N.genitofemural provine din rr.anterioare ale L1-L2 prin plexul lombar, se imparte (superior de lig.inghinal) in doua ramuri: 1. r.genitala trece peste vasele iliace externe, patrunde in canalul inghinal (prin inelul inghinal profund) si inerveza la m.cremsteric si pielea scrotului (la barbat) si tegumentele labiilor mari (la femei); 2. r.femurala se afla in pelvis, apoi trece spre coapsa si ajunsa in teaca vaselor femurale, da rr.simpatice (pt a.femurala), dupa care perforeaza fascia lata si inerveaza tegumentele reg.trigonului femural.

Nervii perineului sunt reprezentati in cea mai mare parte de n.rusinos dar si de ramuri din n.femural cutanat posterior si din n.coccigian.

25

Page 26: Anatomie umana sistematica

-Rr.perineale ale n.femural cutanat posterior (1-2) inerveaza tegumentele adiacente rafeului perineal si scrotal sau al labiilor mari.-N.rusinos

26

Page 27: Anatomie umana sistematica

CAPITOLUL II: MEMBRUL SUPERIOR

27

Page 28: Anatomie umana sistematica

Scheletul membrului superiorCentura scapulara leaga membrul superior de

trunchi si este formata din scapula si clavicula: Scapula este un os triunghiular, cu baza orientata superior, cu cavitatea glenoida lateral si cu concavitatea anterior, este localizat pe fata posterioara a toracelui, in dreptul coastelor II-VII. Prezinta:-Fata anterioara este concava si prezinta fosa subscapulara (prevazuta cu creste transverse pt insertia m.subscapular), gaura nutritiva (in partea laterala) si crestele pt insertia m.dintat anterior (in apropiere de marginea mediala).-Fata posterioara (convexa) este strabatuta de spina scapulei care imparte fata posterioara in fosa supraspinoasa (pt originea m.supraspinos) si fosa infraspinoasa (pt originea m.infraspinos). Pe buza superioara a spinei se insera m.trapez, pe buza inferioara se insera m.deltoid, iar intre cele doua buze se insera lama superficiala a fasciei cervicale. Acromionul este continuarea laterala si superioara a spinei scapulei (intre acestia formandu-se unghiul acromial) si prezinta pe marginea mediala fata articulara acromiala (pt art. cu clavicula) iar pe marginea laterala insertia lig.coracoacromial.-Marginea superioara prezinta in partea sa laterala procesul coracoid (pt originea m.pectoral mic, m.coracobrahial si capului scurt al m.biceps brahial), iar medial de acesta incizura scapulara, care sete transformata in orificiu (de catre lig.transvers al scapulei), prin care trece n.suprascapular.-Marginea mediala prezinta pe buza sa anterioara insertia m.dintat anterior, iar pe buza posterioara insertiile mm. romboid mic si romboid mare.-Marginea laterala prezinta insertiile mm.rotund mic si rotund mare.-Unghiul superior (medial) prezinta insertia m.levator scapulae.-Unghiul inferior poate prezenta insertia unei fascicule a m.latissimus dorsi.-Unghiul lateral prezinta cavitatea glenoida (pt art. cu capul humerusului), superior de aceasta se afla tuberculul supraglenoidal (originea capului lung al bicepsului), iar inferior cavitatea infraglenoidala (originea capului lung al m.triceps brahial). Clavicula este un os alungit in forma de ‘’S’’ culcat, asezat in partea superioara si laterala a toracelui, lateral de stern si orientata cu extremitatea turtita lateral (cu concavitate anterior) si cu fata neteda superior. Prezinta:-Extremitatea sternala prezinta fata articulara sternala, iar pe marginea sa posterioara se afla insertia m.sternohiodian.-Extremitatea acromiala (turtita) prezinta fata articulara acromiala.-Fata superioara corespunde m.platysma si pielii.-Fata inferioara prezinta: 1. impresiunea lig.costoclavicular (in partea sa mediala); 2.santul insertiei m.subclavicular (in partea sa centrala); 3. tuberculul conoid (pt insertia lig.conoid) in partea sa laterala, care se continua cu linia trapezoida (insertia lig.trapeoid); 4.gaura nutritiva pe mijlocul fetei.

28

Page 29: Anatomie umana sistematica

Scheletul membrului superior liber este format din scheletul bratului (humerus), scheletul antebratului (radius si ulna) si scheletul mainii (carp, metacarp si falange). Humerus este un os lung, format din doua extremitati si un corp, este orientat cu capul humerusului superior, median si posterior, iar cu santul intertubercular anterior. Prezinta:-Extremitatea proximala prezinta: 1.capul humerusului pt articulatia cu cavitatea glenoida, este marginit de un sant numit colul anatomic; 2. tuberculul mic se afla anterior de cap (pt insertia m.subscapular) si se continua cu creasta tuberculului mic (pt insertia mm.latissimus dorsi si rotund mare; 3. tuberculul mare se afla lateral de cap (pt insertiile mm.supraspinos, infraspinos si rotund mic) si se continua cu creasta tuberculului mare (pt insertia m.pectoral mare); 4.santul intertubercular (intre cei doi tuberculi si santuri). -Corpul humerusului prezinta: 1.fata antero-laterala cu tuberozitatea deltoidiana pt insertia m.deltoid (superior) si a m.brahial (inferior); 2.fata antero-mediala prezinta orificiul nutritiv (in partea sa mijlocie), insertia m.coracobrahial (superior de orificiul nutritiv) si originea m.brahial (inferior de orificiu); 3.fata posterioara prezinta santul n.radial (prin care trec n.ulnar, artera si vv.brahiale), superior de care se insera capul lateral iar inferior capul medial ai m.triceps brahial; 4.marginea laterala (inferior prezinta insertia m.brahioradial) si 5.marginea mediala.-Extremitatea distala (condilul humeral) se articuleaza cu oasele antebratului si prezinta: 1.trohleea humerala (in partea mediala) pt art. cu incizura trohleara a ulnei; 2.capitulul humeral (pe fata superioara, laterl de trohlee) pt art. cu capul radiusului; 3.fosa radiala (pe fata anterioara, superior de capitul) in care patrunde capul radial in flexie; 4.fosa coronoida (pe fata anterioara, superior de trohlee)pt procesul coronoid al ulnei in flexie; 5.fosa olecraniana (fata posterioara) in care patrunde olecranul ulnei in extensie; 6.epicondilul lateral; 7.epicondilul medial; 8.santul n.ulnar (posterior de epicondilul medial). Ulna (cubitus) este un os lung situat in partea mediala antebratului, orientat cu extremitatea voluminoasa proximal, cu incizura trohleara anterior si cu marginea ascutita lateral. Prezinta:-Extremitatea proximala prezinta: 1.incizura trohleara (anterior) pt art. cu trohleea humerala; 2.olecranul (posterior de incizura trohleara) pt insertiile m.triceps, ligamentelor. si capsulei articulare a cotului; 3.procesul coronoid (inferior de incizura trohleara); 4.tuberozitatea ulnara (inferor de proc.coronoid) pt insertia m.brahial; 5.incizura radiala (pe fata laterala a proc.coronoid) pt art cu capul radiusului.-Corpul ulnei prezinta: 1.fata anterioara (pe care se afla orificiul nutritiv al osului) prezinta in cele 2 treimi prozimale insertia m.flexor profund al degetelor iar in sfertul distal insertia m.patrat pronator; 2.fata posterioara prezinta proximal insertia m.anconeu iar distal originile m.supinator, mm.abd.lung, extensor scurt si extensor lung ai policelui si m.ext al indexului; 3.fata mediala prezinta proximal insertia m.flexor profund al degetelor; 4.marginea anterioara prezinta proximal originea m.flexor profund al degetelor iar distal originea m.patrat pronator; 5.marginea posterioara prezinta proximal 2 creste: mediala si laterala (creasta m.supinator) si originile mm.flexor profund al degetelor, extensor si flexor ulnar al carpului; 6.marginea interosoasa se bifurca si prezinta insertia membranei interosoase iar in triunghiul de bifurcatie prezinta insertia m.supinator. -Extremitatea distala (capul ulnei) se art cu epifiza distala a radiusului prin circumferinta articulara (partea sa laterala) si se continua inferior cu proc.stiloid al ulnei.

29

Page 30: Anatomie umana sistematica

Radiusul este un os lung, situat lateral de ulna, care prin miscarile sale de invaluire asigura pronatia si supinatia mainii. Este orientat cu extremitatea voluminoasa distal, a carei fete cu santuri este localizata posterior, iar cu procesul stiloid lateral. Prezinta:-Extremitatea proximala prezinta: 1.capul radiusului (segmentul superior) care se art superior cu capitulul humerusului iar medial prin circumferinta articulara a capului radiusului cu incizura radiala a ulnei; 2.colul radiusului (distal de cap); 3.tuberozitatea radiala (inferior de col) pt insertia m.biceps brahial.-Corpul radiusului prezinta: 1.fata anterioara care prezinta proximal orificiul nutritiv, originea m.lung flexor al policelui si insertia m.flexor profund al degetelor (medial de precedentul) iar distal prezinta originea m.patrat pronator; 2.fata posterioara prezinta de sus in jos insertiile mm.supinator, lung abductor al policelui si scurt extensor al policelui; 3.fata laterala prezinta la jumatatea insertia m.rotund pronator iar superior m.supinator; 4.marginea anterioara prezinta inserti m.flexor superficial al degetelor; 5.marginea posterioara (rotunjita); 6.marginea interosoasa prezinta insertia membranei interosoase. -Extremitatea distala (cea mai voluminoasa) prezinta inferior: 1.fata articulara carpiana, subimpartita in 2 fete articulare: laterala (pt osul scafoid) si mediala (pt osul lunat); 2.proc.stiloid (lateral si distal) pt insertia m.brahioradial; 3.incizura ulnara a radiusului (medial) pt art cu circumferinta articulara a capului ulnei.

Scheletul mainii este format din 27 oase asezate in trei grupe: carp, metacarp si falange.

Carpul este alcatuit din 8 oase dispuse in doua randuri transverse:-Randul proximal este format dinspre lateral spre medial din: scafoid, semilunar, piramidal si pisiform. -Randul distal este format tot dinspre lateral spre medial din: trapez, trapezoid, osul mare si osul cu carlig.

Metacarpul formeaza scheletul palmei si reprezinta primul rand de oase lungi ale mainii. Este alcatuit din 5 oase metacarpiene, numerotate dinspre lateral spre medial de la I-V.

Falangele sunt in numar de 14, iar cu exceptia policelui care are doar 2 falange (proximala si distala), celelalte degete au cate 3 falange: proximala, medie si distala.

30

Page 31: Anatomie umana sistematica

Articulatiile membrului superiorArticulatiile centurii scapulare sunt reprezentate de art.sternoclaviculara,

art.acromioclaviculara, ligg.coracoclaviculare si ligg.scapulei.-Articulatia sternoclaviculara este o diartroza si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de incizura claviculara (in unghiul superior al manubriului) si fata articulara claviculara (alcatuita din doua suprafete ce se unesc in unghi obtuz, una verticala pt manubriu si alta orizontal pt marginea superioara a coastei I); 2.discul articular (fibrocartilaginos) adera la periferie de capsula si imparte cavitatea articulara intr-un segment medial si altul lateral; 3.mijloace de unire reprezentate de capsula articulara (se insera pe mrginea suprafetelor articulare) care este intarita de lig.sternoclavicular anterior (se prinde de extremitatea mediala a claviculei si de fata anterioara a manubriului, opunandu-se retropulsiei), lig.sternoclavicular posterior (situat posterior, se opune antepulsiei), lig.interclavicular (format din fibre scurte care unesc clavicula cu incizura jugulara si fibre lungi care unesc extremitatile mediale ale claviculelor intre ele) si lig.costoclavicular (se insera pe clavicula si pe prima coasta); 4.sinoviala se insera la marginea cartilajelor articulare si captuseste la interior capsula. Articulata este vascularizata de aa.toracica interna si toracica suprema si este inervata de nn.supraclaviculari mediali si de n.muschiului subclavicular.-Articulatia acromioclaviculara este o diartroza planiforma si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata articulara de pe acromion (usor concava) si de fata articulara de pe extremitatea laterala a claviculei (usor convexa); 2.discul articular (intre fetele articulare); 3.mijloace de unire sunt reprezentate de capsila articulara (se prinde la periferia fetelor rticulare), lig.acromioclavicular (superior) si lig.coracoclavicular ( se intinde de la proc.coracoid la treimea laterala a claviculei, si este compus din lig.trapezoid si din lig.conoid); 4.sinoviala (simpla sau dubla); 5.ligamente care solidarizeaza articulatia sunt: lig.transvers superior al scapulei (se intinde de la baza proc.coracoid la partea superioara a incizurii scapulare), lig.transvers inferior al scapulei (se intinde de la marginea laterala a spinei nscapulei la marginea posterioara a cavitatii glenoide) si lig.coracoacromial (are forma triunghiulara, cu baza pe fata laterala a proc.coracoid si varful pe acromion). Articulatia este vascularizata de a.transversa a gatului si inervata de r.supraacromiala a plexului cervical.

Articulatiile membrului superior liber-Articulatia umarului este o diartroza sferoidala cere leaga extremitatea proximala a humerusului de centura scapulara si prezinta: 1.fete articulare reprezentate de cavitatea glenoida si capul humeral; 2.mijloace de unire reprezentate de capsula articulara (inveleste articulatia si se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labrului glenoid si pe colul anatomic al humerusului), ligg.glenohumerale si lig.coracohumeral; 3.sinoviala (captuseste capsula articulara). Articulatia este vascularizata de aa.circumflexe humerale (pt partea inferioara), a.suprascapulara (pt partea superiaora) si a.subscapulara iar inervatia este data de nn.scapulari superiori si inferiori si de n.axilar.-Articulati cotului este complexa cu conducere osoasa tip Gingli (balama) fiind alcatuita din articulatia humeroulnara, articulatia humeroradiala si articulatia radioulnara proximala, ale caror cavitati comunica intre ele. Prezinta: 1.fete articulare ale humerului sunt reprezentate de trohlee (pt art. cu incizura trohleara a ulnei) si capitul (pt art. cu capul radiusului), ale radiusului sunt fata articulara a capului radiusului (art. cu humerus) si circumferinta articulara a radiusului (art.cu ulna) iar ale ulnei sunt incizura trohleara (art. cu humerus) si incizura radiala a ulnei (pt art. cu radius); 2.mijloace de unire sunt reprezentate de capsula articulara (comuna, cu insertie complexa pe humerus, ulna si radius), lig.colateral radial (se intinde de la epicondilul lateral la fata laterala a olecranului si la lig.inelar), lig.colateral ulnar (se intinde de la epicondilul medial si marginea mediala a proc.coronoid la fata mediala a olecranului), lig.inelar al radiusului (se intinde de la partea anterioara a incizurii radiale,

31

Page 32: Anatomie umana sistematica

incojurand circumferinta articulara a radiusului, la partea posterioara a incizurii radiale) si lig.patrat (leaga incizura radiala cu colul radiusului); 3.sinoviala captuseste capsila articulara si se prelungeste prin recesuri pe fetele anterioara si posterioara ale art. Articulatia este vascularizata de reteaua periarticulara a cotului iar inervatia este data de nervii: musculocutan, medial, radial si ulnar.-Membrana interosoasa a antebratului realizeaza sindesmoza radioulnara. Se insera e cele 2 treimii inferioare ale marginilor interosoase ale radiusului si ulnei, avand ca limite proximal sub tuberozitatea radiala iar distal superior de articulatia radioulnra distala.-Articulatia radioulnara distala este o articulatie trohoida (Ginglim) si prezinta: 1.fete articulare sunt reprezentate de incizura ulnara a radiusului si de circumferinta articulara a ulnei; 2.discul articular este un fibrocartilaj intraarticular dispus intre capul ulnei si oasele piramidal si lunat; 3.capsula articulara articular se insera pe marginile suprafetelor articulare, continuandu-se apoi cu capsula articulatiei radiocarpiene; 4.sinoviala captuseste capsula si prezinta recesul saciform care depaseste proximal articulatia.

Articulatiile mainii sunt vascularizate de ramuri din aa.radiala si ulnara iar inervatia provine din nn.median, ulnar si radial.-Articulatia radiocarpiana este o diartroza elipsoidala condiliana so prezinta: 1.fete articulare reprezentate de fata carpiana a epifizei distale si discula articular de o parte si de fetele proximale ale primului rand de oase carpiene de cealalta parte; 2.mijloce de unire sunt capsula articulara (se insera pe oase si pe disc), lig.radiocarpian ulnar, lig.ulnocarpian palmar, lig.radiocarpian dorsal, lig.colateral carpian radial si lig.colateral carpian ulnar 3.sinoviala trimite o prelungire spre articulatia radioulnara distala.-Articulatiile intercarpiene se realizeaza intre carpienele din acelasi rand: 1.pe randul proximal articulatia dintre scafoid-lunat si articulatia os piramidal-lunat; 2.pe randul distal sunt 3 rticulatii intre cele 4 oase.-Articulatia osului pisiform: capsula sa este intarita de lig.pisohamat si de lig.pisometacarpian (pisiform-tuberculul mecarianul V).-Articulatia mediocarpiana oasele primului rand al carpului au fete articulare concave si se articuleaza cu randul II care are fete articulare convexe, insa spre extremitatea laterala a extremitatii conformatia este inversa. Astfel articulatia mediocarpiana are aspectul a doua condilartroze.-Articulatia carpometacarpiama a policelui prezinta: 1.fete articulare reprezentate de baza metacarpianului I si fata articulara respectiva a trapezului; 2.capsula articulara este groasa dar laxa.-Articulatiile carpometacarpiene prezinta: 1.fete articulare de pe randul II carpian si bazele metacarpienelor II-V; 2.mijloace de unire: capsulele articulare (laxe) si ligg.carpometacariene palmare (4) si dorsale.-Articulatiile intercarpiene prezint 1.fete articulare localizate pe partile laterale ale bazelor metacarpienelor II-V; 2.mijoace de unire: capsulele articulare intarite de ligg.metacarpiene interosoase, metacarpiene dorsale si metacarpiene palmare.-Articulatiilor metacarpofalangiene prezinta: fete articulare reprezentate de capul metacarpienelor si de baza falangelor; mijloace de unire: capsulele articulare (laxe) si ligg.colaterle (2 pt fiecare deget) si lig.metacarpian transvers profund (intins de la metacarpianul II-V).-Articulatiile interfalangiene ale mainii (cate 2 pt fiecare deget, cu exceptia policelui care are doar una) se realizeaza intre bazele si capetele falangelor.

32

Page 33: Anatomie umana sistematica

Muschii membrului superiorMm.umarului

-M.deltoid are: 1.origine pe jumatatea laterala a claviculei, pe marginea laterala a acromionului si pe marginea inferioara a spinei scapulei; 2.insertie pe tuberozitatea deltoidiana a humerusului; 3.actiune flexia si rotatia mediala a bratului (prin fasciculele clavicular si acromial), extensia si rotatia laterala (prin fasciculul spina, posterior) si abductia bratului (contractie totala); 4.inervatia de n.axilar (C5-C6); 5.raporturi este acoperit de piele, acopera mm.supraspinos, rotund mic, rotund mare si subscapular si formeaza impreuna cu m.pectoral mare santul deltopectoral in care se afla v.cefalica si r.acromiala a a.toracoacromiale.-M.supraspinos are: 1.originea pe fosa supraspinoasa; 2.insertia pe tuberculul mare al humerusului; 3.actiune incepe abductia bratului si tensionarea capsulei articulare; 4.inervatia din n.suprascapular (C5-C6); 5.raporturi este acoperit de m.deltoid si acopera superior articulatia umarului.-M.infraspinos are: 1.originea pe fosa infraspinoasa; 2.insertia pe tuberculul mare al humerusului; 3.actiune rotatia laterala si adducerea bratului si tensionarea capsulei articulare; 4.inervatia din n.suprascapular (C5-C6); 5.raporturi este acoperit de m.deltoid si acopera superior articulatia umarului.-M.rotund mic are: 1.originea pe marginea laterala a scapulei (in partea superioara); 2.insertia pe tuberculul mare al humerusului; 3.actiune rotatia laterala si adducerea bratului si tensionarea capsulei articulare; 4.inervatia din n.axilar; 5.raporturi situat intre mm.infraspinos (superior) si rotund mare (inerior), in acelasi plan cu acestia.-M.rotund mare are: 1.originea pe marginea laterala a scapulei (inferior de m.rorund mic); 2.insertia pe creastatuberculului mic; 3.actiune adducerea, extensia si rotatia mediala a bratului si bascularea laterala a unghiului inferior al scapulei; 4.inervatia din n.toracodorsal (C5-C6); 5.raporturi este acoperit posterior de m.latissimus dorsi si de capul lung al m.triceps, anterior vine in raport cu mm.latissimus dorsi, subscapular si coracobrahial si delimiteaza prin marginea sa inferioara peretele posterior al axilei.-M.subscapular are: 1.originea pe fata anterioara scapulei; 2.insertia pe tuberculul mic si pe capsula articulara; 3.actiune adducerea si rotatia medial a bratului si tensionarea capsulei articulare; 4.inervatia din nn.subscapulari (C5-C6); 5.raporturi acopera articulatia umarului.

Mm.bratului Mm.anteriori ai bratului sunt inervati de n.musculocutan:-M.biceps brahial are: 1.originea capului scurt pe procesul coracoid (tendon comun cu m.coracobrahial) iar a capului lung pe tuberculul supraglenoidian al scapulei; 2.insertia pe tuberozitatea radiala; 3.actiune flexia si supinatia antebratului iar secundar flexia si rotatia mediala a bratului; 4.inervatie n.musculocutan; 5.raporturi la origine, in axila, este acoperit de deltoid si de tendonul pectoralului mare iar pe lungimea sa este superficial.-M.coracobrahial are: 1.originea pe proc.coracoid; 2.insertia pe fata mediala a humerusului; 3.actiune flexia si adducerea bratului; 4.inervatia n.musculocutan; 5.raporturi la origine este acoperit de deltoid si de tendonul pectoralului si are raporturi lateral cu capul scurt al bicepsului iar medial cu vasele brahiale si nn.median, ulnar si musculocutan.-M.brahial are: 1.originea pe fata anterioara si marginea humerusului; 2.insertie pe tuberozitatea ulnei; 3.actiune flexia antebratului; 4.inervatie n.musculocutan; 5.raporturi este acoperit de m.biceps, intre cei doi muschi coborand n.musculocutan, iar pe marginea mediala a m.brahial coboara vasele brahiale si n.median. Mm.posteriori ai bratului sunt inervati de n.radial:-M.triceps brahial are: 1.originea: capului lung pe tuberculul infraglenoidian, capului lateral pe fata posterioara a humerusului, superior de santul n.radial si capului medial pe fata posterioara a

33

Page 34: Anatomie umana sistematica

humerusului, inferior de santul n.radial; 2.insertia pe olecran; 3.actiune extensia bratului si antebratului si adducerea bratului; 4.inervatie n.radial; 5.raporturi proximal acoperit de deltoid iar de-a lungul sau este superficial, intre el si humerus trecand vasele brahiale profunde si n.radial iar medial de muschi coboara n.ulnar.-M.anconeu are: 1.originea pe epicondilul lateral; 2.insertie pe marginea laterala a olecranului; 3.actiune extensia antebratului; 4.inervatie n.radial; 5.raporturi este superficial si acopera posterior art.cotului. Fascia bratului este alcatuita din fibre conjunctive (mai groasa posterior) si este acoperita de piele si acopera muschii bratului. Proximal se continua cu fasciile mm.pectoral mare, infraspinos si deltoid iar distal se insera pe epicondili si olecran si se continua cu fascia antebrahiala. Din fascie se desprind 2 septuri conjunctive (care separa mm.reg.anterioare de mm.reg. posterioare), si anume septul intermuscular medial si septul intermuscular lateral ai bratului.

Mm.antebratului sunt dispusi in trei grupe: Mm.anteriori ai antebratului (8) sunt inervati de n.median , cu exceptia m.flexor ulnar al carpului si al fasciculului medial al m.flexor profund al degetelor, care sunt inervati de n.ulnar . Mm.anteriori ai antebratului sunt dispusi 4 planuri musculare:-Planul I (superficial) prezinta, dinspre lateral spre medial muschii: 1.rotund pronator, 2.flexor radial al carpului, 3.palmar lung si 4.flexor ulnar al carpului.-Planul II prezinta muschiul flexor superficial al degetelor.-Planul III prezinta (lateral-medial) muschii: 1.flexor profund al degetelor si 2.flexor lung al policelui.-Planul IV (profund) prezinta muschiul patrat pronator. Mm.laterali ai antebratului (4) sunt inervati de n.radial , isi au originea pe epicondilul lateral si marginea laterala a humerusului, si dinspre suprafata spre profunzime sunt:-M.brahioradial-M.lung extensor radial al carpului-M.scurt extensor radial al carpului-M.supinator Mm.posteriori ai antebratului (8) sunt inervati de n.radial , si sunt dispusi in 2 planuri musculare:-Planul superficial prezinta dinspre lateral spre medial urmatorii muschi: 1.extensor al degetelor, 2.extensor al degetului mic, 3.extensor ulnar al carpului si 4.anconeu.-Planul profund (tot dinspre lateral spre medial) prezinta urmatorii muschi: 1.lung abductor al policelui, 2.scurt extensor al policelui, 3.lung extensor al policelui si 4.extensor al indexului. Fascia antebratului o continua pe cea a bratului (de l nivelul cotului) si se termina cu fascia mainii. Separa cele 3 grupe de muschi ai antebratului. La nivelul articulatiei radiocarpiene formeaza: 1.retinaculul flexorilor (situat anterior, delimiteaza impreuna cu carpul canalul carpian) si 2.retinaculul extensorilor (pe fata posterioara)

Mm.mainii: Mm.eminentei tenare sunt reprezentati de urmatorii muschi: 1.scurt abductor al policelui (inervat de n.median), 2.scurt flexor al policelui (inervatie: capul superficial de n.median iar capul profund de n.ulnar), 3.opozant al policelui (inervat de n.median) si 4.adductor al policelui (inervat de n.ulnar). Mm.eminentei hipotenare inervati de r.profunda a n.ulnar si sunt urmatorii: 1.palmar scurt, 2.abductor al degetului mic, 3.scurt flexor al degetului mic si 4.opozant al degetului mic. Mm.lombricali si interososi sunt:-Mm.lombricali in numar de 4, sunt flexori ai primei falange si extensori ai ultimelor 2 falange. Inervatia este data de n.median (pt cei 2 lombricali laterali) si de n.ulnar (pt cei 2 lombricali mediali).-Mm.interososi palmari sunt in numar de 3, ocupand spatiile interosoase II, III si IV pe fata palmara si sunt inervati de n.ulnar.

34

Page 35: Anatomie umana sistematica

-Mm.interososi dorsali sunt in numai de 4, ocupa spatiile interosoase pe fata dorsala si sunt inervati de n.ulnar.

Fasciile si aponevrozele mainii:-Fascia dorsala este alcatuita din 2 lame: superficiala (subcutanata, acopera tendoanele mm.extensori) si profunda (acopera mm.interososi dorsali).-Aponevroza palmara are forma de evantai, cu varful situat proximal, este alcatuita din tracturi fibroase longitudinale dublate de fibre transversale.-Fascia palmara acopera spatiile interosoase si metacarpienele.

Vascularizatia membrului superior

Arterele membrului superior A.axilara are: 1.limite continua a.subclavie de la marginea anterioara a claviculei pana la marginea inferioara a m.pectoral mare, unde se continua cu a.brahiala; 2.traiect este formata din 3 portiuni: a.suprapectorala (raporturi anterior cu n.pectoral si vv.cefalica si toracoacromiala, posterior cu nn.pectoral medial si toracodorsal si cu fasc.medial al plexului, medial cu v.axilara si lateral cu fascc.lateral si posterior ale plexului brahial), b.retropectorala (se afla intre radacinile n.median, avand raport posterior cu nn.radial si axilar si medial cu v.axilara) c. infrapectorala (are raporturi lateral cu nn.median si musculocutan, medial cu v.axilara si n.ulnar iar posterior cu nn.radial si axilar).

Rr.arterei axilare:-Rr.subscapulare coboara impreuna cu nn.subscapulari pe fata anterioara a scapulei.-A.toracica suprema se desprinde inferior de m.subclavicular, merge pe marginea superioara a m.pectoral mic si se imparte in 2 ramuri: profunda (pt m.dintat anterior si intercostali externi 2-4) si superficiala (patrunde intre cei 2 mm.pectorali, pe care-i vascularizeaza).-A.toracoacromiala se desprinde de pe fata anterioara a a.axilare si se imparte in urmatoarele: r.acromiala (pt originea m.deltoid), r.deltoidiana (pt m.deltoid) si rr.pectorale (pt mm.pectorali si glanda mamara).-A.toracica laterala se desprinde de pe fata mediala a a.axilare (lateral de insertia m.pectoral mic pe proc.corcoid) si coboara pe digitatiile m.dintat anterior pana la spatiul V sau VI intercostal. Da ramuri pt mm.pectorali si dintat anterior si rr.mamare laterale.-R.claviculara merge anterior de clavicula si vascularizeaza muschii si tegumentele vecine.-A.subscapulara se afla intre capul lung al tricepsului si marginea laterala scapulei, din ea se desprinde a.circumflexa scapulara (da rr.musculare si se anastomozeaza cu aa.transversa a scapulei si gatului) si se continua cu a.toracodorsala care vascularizeza mm.latissimus dorsi, dintat anterior si intercostali.-A.circumflexa humerala anterioara trece posterior de m.coracobrahial iar la nivelul colului chirurgical se imparte in 2 ramuri: ascendenta (urca pt a vasculariza capsula articulatiei umarului) si descendenta (continua traietul arterei, vasculariznd m.deltoid). Da ramuri care se anastomozeaaza cu a.circumflexa humerala posterioara.-A.circumflexa humerala posterioara ajunge pe fata posterioara a m.deltoid unde se ramifica anastomozandu-se cu a.circumflexa humerala anterioara si cu celelalte artere vecine.

A.brahiala are 1.limite continua a.axilara (de la marginea inferioara a m.pectoral mare) pana la 1-2 cm distal de plica cotului, unde se imparte in a.radiala si a.ulnara; 2.traiect coboara pe marginea mediala a m.biceps brahial (intre acesta si m.brahial), este superficiala proximal si profunda distal (aflata in santul bicipital median), fiind insotita de cele 2 vv.brahiale si de n.median (care o incruciseaza dinspre lateral

35

Page 36: Anatomie umana sistematica

spre medial), cu care formeaza manunchiul vasculonervos al bratului; 3.raporturi: posterior cu n.radial si medial cu nn.cutanat brahial medial si ulnar.

Rr.arterei brahiale:-A.brahiala profunda se desprinde la marginea inferioara m.rotund mare si trece impreuna cu n.radial si 2 vv.satelite prin santul radial in reg.posterioar a bratului. Da urmatoarele ramuri: a.colaterala media, a.colaterala radiala, a.nutritiva a humerusului si r.deltoidiana.-A.colaterala ulnara superioara se desprinde tot la marginea inferioara a m.rotund mare, participa la formarea retelei articulare a cotului.-A.colaterala ulnara inferioara se desprinde la 3-6 cm de cea superioara, si se imparte in 2 ramuri: una vascularizeaza m.brahial si cealalta vascularizeaza m.rotund pronator.

A.radiala are: 1.limite de la bifurcatia a.brahiale pana la reg.palmara; 2.traiect strabate succesiv, insotita de cele 2 vv.radiale, fata anterioara a antebratului, tabachera anatomica si palma, proximal este acoperita de m.brahioradial iar distal devine superficiala, in santul pulsului (intre tendoanele mm.brahiordial si flexor radial al carpului). Rr.arterei radiale:-A.recurenta radiala se desprinde in apropierea cotului si urca prin santul bicipital lateral pt a se anastomoza cu a.brahiala profunda.-R.carpiana palmara se desprinde la nivelul proc.stiloid al radiusului si se anastomozeaza cu r.respectiva a a.ulnare formand arcul carpian palmar.-R.palmara superficiala se desprinde imediat sub r.carpiana palmara si se anastomozeaza cu a.ulnara formand arcul arterial palmar superficial.-R.dorsala a carpului se desprinde in tabachera anatomica si se anastomozeaza cu r.analoaga a a.ulnare formand reteaua articulara dorsala a carpului.-A.principala a policelui se imparte in 2 aa.digitale proprii (pt police) si in a.radiala a indexului.

A.ulnara are: 1.limite de la bifurcatia a.brahiale (in santul bicipital medial) pana la osul pisiform; 2.traiect este insotita de 2 vv.satelite si are traiect oblic spre lateral in partea superiora, in treimea proximala se afla acoperita de m.pronator, este incrucisata de n.median dinspre medial spre lateral si are raport medial cu n.ulnar iar in cele 2 treimi distale este acoperit de fascie si piele si are raport medial cu tendonul m.flexor ulnar al carpului iar lateral cu tendoanele mm.flexori ai degetelor. In regiunea palmara trece anterior de retinculul flexorilor si ajunsa in reg.hipotenara se imparte ramuri. Rr.arterei ulnare:-A.recurenta ulnara se desprinde sub originea arterei ulnare si se imparte in 2 ramuri: anterioara (urca pt a se anastomoza cu a.colaterala ulnara inferioara) si posterioara (se anastomozeaza cu a.colaterala ulnara superioara).-A.interosoasa se imparte in 2 ramuri: a.interosoasa anterioara (vascularizeza m.patrat pronator si participa la formarea arcului carpian posterior) a.interosoasa posterioara (vascularizeaza mm.posteriori ai antebratului si participa la formarea retelei dorsale a carpului.-R.carpiana palmara se desprinde la nivelul marginii distale a m.patreat pronator si se anastomozeaza cu r.omoloaga a a.radiale-R.carpiana dorsala participa l formarea retelei dorsale a carpului.-R.palmara profunda se desprinde distal de pisiform si se anastomozeaza cu a.radiala formand arcada palmara profunda.

Retelele arteriale ale mainii:

36

Page 37: Anatomie umana sistematica

-Arcada palmara profunda se formeaza din unirea a.radiale cu r.palmara profunda a a.ulnare. Din convexitatea arcadei ies aa.metacarpiene palmare care dau rr.perforate (pt aa.metacarpiene dorsale) si se anastomozeza cu aa.digitale palmare comune (din arcada palmara superficiala).-Arcada palmara superficiala se formeaza din unirea a.ulnare cu r.palmara superficiala a a.radiale, iar din convexitaea ei se desprind aa.digitale palmare comune cre se divid in cate 2 aa.digitale palmare proprii (se anastomozeaza cu aa.digitale posterioare).-Reteaua articulara dorsala a carpului se formeaza din unirea r.dorsale a carpului (din a.radiala) cu o r.analoaga din a.ulnara iar din concavitatea ei se desprind aa.metcarpiene dorsale care primesc rr.anstomotice din aa.metacarpiene palmare. Cercurile arteriale periscapulare si ale art.umarului: 1.anastomozele r.acromiale (din a.toracoacromiala) cu aa.suprascapular, cervicala profunda si transversa a gatului; 2.anastomozele dintre r.claviculara si aa.toracica laterala, subscapulara, toracica interna si intercostala suprema; 3.anastomozele dintre aa.circumflexe cu rr.ascendente; Reteaua arteriala a cotului este formata din inele arteriale periepicondiliene, unite prin rr.posterioare, din aa.colaterale ulnare superioara si inferioara (din aa.brahiala si brahiala profunda) si aa.colaterla medie si radiala (din aa.radila si ulnara).

Venele membrului superior sunt superficiale si profunde. Venele profunde (cate doua) insotesc arterele omonime, incepand prin vv.digitale palmare (se varsa in arcul venos palmar superficial), la nivelul mainii vv.metacarpiene palmare (se varsa in arcul venos palmar profund) iar vv.metacarpiene dorsale care se varsa in vv.dorsale ale mainii si in vv.radiale. La nivelul antebratului se gasesc (cate 2) vv.radiale si vv.ulnare (se anastomozeaza la nivelul plicii cotului cu vv.superficiale) care se unesc formand vv.brahiale (la nivelul bratului), iar acestea la randul lor se unesc formand v.axilara.-V.axilara are acelasi limite ca si artera, fiind insa mai voluminoasa si este asezata antero-medial de artera. Primeste afluentii corespunzatori rr.arterei axilare si de asemenea v.cefalica. Se continua cu v.subclavie. Vv.superficiale-Ale mainii incep cu vv.digitale dorsale, care se continua cu reteaua venoasa dorsala a mainii care formeaza (pe fata dorsala a falangelor) arcuri venoase digitale, din capetele carora pleaca vv.metacarpiene dorsale (pt spatiile interosoase) si vv.intercapitale. Vv.metacarpiene dorsale se anastomozeaza intre ele alcatuind reteaua venoasa dorsala a mainii. In palma se formeaza arcul venos palmar superficial.-Ale antebratului: 1. v.cefalica continua reteaua venoasa dorsala a mainii, trece prin tabachera anatomica si ajunge ajunge in plica cotului,lateral; 2. v.bazilica continua reteaua venoasa dorsala a mainii si ajunge la plica cotului, medial; 3. v.mediana a antebratului se formeaza pe fata anterioara a antebratului in treimea distala si urca spre plica cotului, intre vv.cefalica si bazilica, si se bifurca in v.mediana cefalica (se uneste cu cu v.cefalica) si v.mediana bazilica (se uneste cu v.bazilica) formandu-se astfel ‘’M’’-ul venos al plicii cotului.-Ale bratului: v.cefalica trece prin santul bicipital lateral, urca pe fata anterioara a bicepsului, pana la santul deltopectoral, unde in dreptul proc.coracoid se varsa in v.axilara. V.bazilica trece prin santul bicipital medial, urca subcutanat iar in apropierea treimii mijlocii a bratului se varsa in v.brahiala.

Limfaticele membrului superior: Gg.cubitali (2-3) sunt situati subcutanat pe traiectul v.basilice (superior de epicondilul medial) colecteaza limfa din partea mediala a mainii si antebratului si dreneaza mai departe spre gg.axilari. Gg.axilari se impart in 5 grupe:-Gg.laterali (4-5) sau grup ganglionar brahial, sunt situati medial de v.axilara si primesc limfa din tot membrul superior.

37

Page 38: Anatomie umana sistematica

-Gg.subscapulari (5-7) colecteaza limfa de la umar si ceafa si sunt localizati pe peretele posterior al axilei in jurul vaselor subscapulare.-Gg.pectorali (4-8) primesc limfa de la mamela si din portiunea supraombilicala a peretelui antero-lateral al abdomenului si sunt localizati pe peretele medial al axilei, in jurul a.toracice laterale.-Gg.centrali (3-5) sunt asezati in centrul axilei si primesc limfa de la grupurile ganglionare precedente.-Gg.apicali (5-12) situati in varful axilei, medial de vasele axilare, primesc limfa de la membrul superior si de la celelalte grupuri ganglionare ale axilei.

Inervatia membrului superior este asigurata de plexul brahial.

Plexul brahial este rezultatul anastomozelor rr.anteriore ale nn.spinali C5-T1: Formarea trunchiurilor: -Trunchiul superior se formeaza prin unirea rr.anterioare din C5-C6.-Trunchiul mijlociu se formeaza din doar din r.anterioara din C7.-Trunchiul inferior se formeaza din unirea rr.anterioare din C8-T1. Dupa formarea trunchiurilor, acestea se divid in fiecare in cate 2 diviziuni: anterioara si posterioara, care participa la formarea fasciculelor.. Formarea fasciculelor:-Fasciculul lateral se formeaza din unirea diviziunilor anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu.-Fasciculul posterior se formeaza din unirea diviziunilor posterioare ale celor trei trunchiuri.-Fasciculul medial se formeaza doar din diviziunea antetioara a trunchiului inferior. Ramurile terminale ale plexului brahial: n.musculocutan, n.axilar, n.radial, n.median, n.ulnar, n.cutanat brahial medial si n.cutanat antebrahial medial.

Nn.centurii scapulare -N.dorsal al scapulei (C3-C5) inerveaza m.levator scapulae si mm.romboizi.-N.suprascapular (C5-C6) inerveaza mm.supraspinos si infraspinos si capsula art.umarului.-N.subclavicular (C5, C6) inerveaza m.subclavicular.-N.toracic lung (C5-C7) da cate o ramura pt fiecare digitatie a m.dintat.-N.pectoral lateral (C5-C7).-N.pectoral medial(C5-C7).-Nn.subscapulari superior si inferior (C5, C6) inerveaza mm.subscapular si rotund mare (doar de cel superior).-N.toracodorsal (C6-C8)inerveaza mm.latissimus dorsi si rotund mare.

38

Page 39: Anatomie umana sistematica

Nn.extremitatii libere N.axilar (C5-C6) iese din fasciculul posterior (lateral de n.radial), inconjoara antero-posterior marginea inferioara a m.subscapular si se alatura vaselor circumflexe humerale posterioare. Da rr.musculare (pt mm.rotund mic si deltoid) si n.cutanat brahial lateral superior (inerveaza fata posterioara a umarului si fata supero-laterala a bratului. N.radial (C5-C8) iese din fasciculul posterior (medial de n.axilar) ajunge pe fata posterioara a bratului, pe santul radial, apoi ajunge in santul bicipital lateral si da urmatoarele ramuri: -N.cutanat brahial posterior inerveaza tegumentul postero-lateral al bratului; -N.cutanat antebrahial posterior inerveaza fata posterioara a antebratului;-R.superficiala inerveaza fata posterioara a mainii;-R.profunda (musculara);-Rr.musculare inerveaza mm.posteriori ai bratului si mm.posteriori si laterali ai bratului. N.median (C5-T1) este cel mai voluminos nerv al pexului format din fasciculele lateral si medial, initial se afla pe fata anterioara a m.subscapular apoi coboara spre brat, asezanduse intre m.brahial si biceps brahial, insotind vasele brahiale, trece apoi prin santul bicipital medial si devine mai superficial in partea distala a antebratului. Da urmtoarele ramuri:-Rr.musculare inerveaza mm.anteriori ai antebratului (cu exceptia flexorului ulnar al carpului si a fasciculului medial a flexorului profund al mainii), mm.eminentei tenare si primii 2 mm.lombricali.-N.antebrahial interosos anterior inerveaza mm.profunzi anteriori ai antebratului.-R.palmara inerveaza pielea eminentei tenate si a palmei.-Nn.digitali palmari comuni (3) care in spatiile interosoase se impart fiecare in cate 2 nn.digitali palmari proprii ce inerveaza fetele anterioare a a degetelor I-III si jumtatea laterala a degetului IV. N.ulnar (C8-T1) se desprinde din fasciculul medial, ajunge in reg.posterioara a bratului, apoi in santul n.ulnar. in antebrat se afla medial de a.ulnara , iar in treimea distala a acestuia trece anterior de retinaculul flexorilor si lateral de pisiform. Da urmatoarele ramuri:-Rr.musculare inerveaza mm.flexor ulnar al carpului si fasciculul medial al m.flexor profund al degetelor.-R.profunda inerveaza mm.eminentei hipotenare, interososi, ultimii 2 lombricali simm.adductor si scurt flexor al policelui.-R.palmara a n.ulnar inerveaza tegumentul eminentei hipotenare.-R.dorsala a n.ulnar se ramifica in rr.digitale dorsale pt tegumentele posteriore ale auricularului si inelarului si jumatatii mediale a mediusului.-R.superficiala inerveaza m.plmar scurt, apoi se ramifica in nn.digitali palmari comuni IV si V care se impart in nn.digitali palmarii proprii pt fetele palmare ale degetelor IV si V. N.musculocutan se formeaza din fasciculul lateral, strabate bratul (intre m.brahial si m.biceps brahial) iar la nivelul cotului se continua cu n.cutanat antebrahial lateral care inerveaza fata laterala a antebratului. Da ramuri musculare pt mm.anteriori ai bratului. N.cutanat antebrahial medial (C8-T1) se desprinde in partea mediala si inferioara a plexului brahial, coboara pe fata mediala a bratului, posterior de v.bazilica iar in treimea distala a bratului se imparte in: r.anterioara (inerveaza jumatatea mediala a fetei anterioare a antebratului) si r.ulnara (inerveaza marginea mediala a antebratului). N.cutanat brahial medial (C8-T1) devine superficial la jumatatea bratului si inerveaza tegumentul bazei axilei si fata mediala a treimii superioare a bratului (prin nn.inercosto-brahiali, ramuri anastomotice ale sale) si tegumentul medial din reg.distala a bratului.

39

Page 40: Anatomie umana sistematica

CAPITOLUL II: MEMBRUL INFERIOR

40

Page 41: Anatomie umana sistematica

Scheletul membrului inferior este format din centura pelviana si scheletul membrului inferior liber.

Scheletul membrului inferior liber este format din femur, patela tibie, fibula si oasele piciorului. Femurul este un os lung pereche, orientat cu capul proximal si medial iar cu marginea rugoasa posterior. Prezinta:-Corpul femurului este format din 3 fete si 3 margini si prezinta: 1.insertia m.vast intermediar (pe fata anterioara); 2.linia aspra (formata prin unirea fetelor posterioare laterala si mediala) reprezinta marginea posterioara, si prezinta 2 buze si un interstitiu; 4.buza mediala a liniei aspre (pt. insertia m.vast medial); 5.buza laterala (pt insertia m.vast lateral); 6.interstitiul (pe care se insera superior mm.adductori lung, scurt si mare si capul scurt al bicepsului femural; 7.trifurcatia liniei aspre (superior); 8.linia de trifurcatie laterala (pt insertia m.fesier mare, si care se continua cu tuberozitatea fesiera sau al III-lea trohanter); 9.linia de trifurcatie mijlocie (sau pectineala, pt insertia m.pectineu); 10.linia de trifurcatiemediala (sau creasta vastului medial, pt insertia m.vast medial); 11.bifurcatia liniei aspre (inferior); 12.linia de bifurcatie laterala si 13.linia de bifurcatie mediala (se termina prin tuberculul aductorilor, pt insertia m.adductor mare).-Epifiza proximala prezinta: 1.capul femural se articuleaza cu soldul si prezinta foseta capului femural pe care se prinde lig.capului femural; 2.colul femurului (col anatomic) reprezinta continuarea capului; 3.trohanterul mare (superior) format la unirea colului cu corpul femurului) prezinta insertiile m.fesier mijlociu (pe fata sa laterala), a m.piriform (pe marginea superioara) si a m.fesier mic (pe marginea anterioara); 4.fosa trohanterica (aflata pe fata mediala a trohanterului) prezinta insertia m.obturator extern si tendonului comun al m.obturator intern si ai mm.gemeni superior si inferior; 5.trohanterul mic (infero-medial de marginea mediala a colului, inferior fata de cel mare) prezinta insertia m.iliopsoas; 6.linia intertrohanterica uneste anterior cele 2 trohantere si se continua cu linia de trifurcatie mediala; 7.creasta intertrohanterica (posterior, intre cele doua trohantere) prezinta insertia m.patrat femural; 8.colul chirurgical (intre epifiza proximala si corp). -Epifiza distala (mai voluminoasa) prezinta: 1.condilul femural lateral care prezinta pe fata sa posterioara insertiile m.plantar, a capului lateral al m.gastrocnemian si a m.popliteu; 2.condilul femural medial prezinta pe fata sa posterioara insertia capului medial al m.gastrocnemian; 3.epicondilul medial aflat pe fata mediala a condilului medial; 4.epicondilul lateral aflat pe fata laterala a condilului lateral; 5.fata patelara in partea anterioara a epifizei, pt art. cu patela; 6.fosa intercondilara (desparte posterior condilii femurali) prezinta insertiile ligg.incrucisate ale art.genunchiului; 7.fata poplitee (deasupra fosei intercondilare, intre ramurile de bifurcatie); 8.insertiile ligg.colateral, tibial, fibular si ale art.genunchiului se fac pe epicondili.

Scheletul gambei este alcatuit din tibie (medial), fibula (lateral) si patela.

41

Page 42: Anatomie umana sistematica

Patela este un os scurt triunghiular,sesamoid, orientat cu baza superior iar cu fata articulara posterior. Tibia este un os lung, situat in partea mediala a gambei, orientat cu marginea cea mai ascutita anterior, cu extremitatea mai putin voluminoasa inferior iar cu apofiza acesteea anterior. Prezinta:-Corpul tibiei are trei fete si trei margini: 1.fata mediala (aflata sub piele) prezinta superior o rugozitate pt insertia mm.croitor, gracilis si semitendinos; 2.fata laterala prezinta insertia m.tibial anterior; 3.fata posterioara prezinta superior linia m.solear (pt insertia m.solear), superior inserandu-se m.popliteu iar inferior se afla o creasta verticala care imparte fata intr-o parte mediala (pt insertia m.flexor lung al degetelor) si alta laterala (pt insertia m.tibial posterior); 4.marginea anterioara este acoperita de piele, incepe superior de la tuberozitatea tibiei si se termina la maleola mediala; 5.marginea mediala prezinta insertia fasciei crurale si 6.marginea laterala (interosoasa) prezinta insertia membranei interosoase.-Epifiza proximala (mai voluminoasa) prezinta: 1.condilul medial prezinta superior fata articulara pt art.cu condilul femural medial; 2.condilul lateral prezinta superior fata articulara pt art.cu condilul femural lateral; 3.eminenta inercondilara se afla intre fetele articulare ale celor 2 condili si este formata din cei 2 tuberculi intercondilari medial si lateral; 4.aria intercondilara anterioara (anterior de eminenta intercondilara, intre suprafetele articulare) pt insertia lig.incrucisat anterior; 5.aria intercondilara posterioara (posterior de eminenta, intre fetele articulare) prezinta insertia lig.incrucisat posterior; 6.fata articulara pt fibula (pe fata laterala a condilului lateral); 7.tuberozitatea tibiei prezinta lateral tuberculul pe care se insera tractul iliotibial si isi are originea m.tibial anterior.-Epifiza distala prezinta: 1.incizura fibulara (pe fata laterala a epifizei) se art.cu extremitatea inferioara a fibulei si prezinta anterior si posterior 2 tuberculi (se insera ligamente); 2.fata articulara inferioara (pe fata inferioara a epifizei) pt art.cu talus; 3.maleola mediala (pe fata mediala a epifizei, pe varful careia se prind ligg.art.talocrurale) prezinta fata articulara maleolara (pt talus); 4.santul maleolar (posterior de maleola) prin care trec tendoanele mm.tibial posterior si flexor lung al degetelor.

Fibula este un os lung, situat in partea laterala a gambei, este orientata cu extremitatea turtita inferior, cu suprafata articulara medial iar cu mrginea cu sant posterior. Prezinta:-Corpul fibulei prezinta: 1.fata laterala prezinta superior santul insertiei mm.peroniei lung si scurt; 2.fata mediala prezinta creasta mediala; 3.fata posterioara (despartita de cea mediala prin creast mediala); 4.mrginea anterioara pe care se insera septul intermuscular anterior al gambei; 5.marginea posterioara (insera septul intermuscular posterior) si 6.marginea interosoasa pe care se insera membrana interosoasa.-Epifiza proximala prezinta: 1.capul fibulei prezinta fata articulara (pt art.cu condilul lateral al tibiei) si varful capului fibulei (pt insertia m.biceps femural si a lig.colateral fibular al art.genunchiului); 2.colul fibulei (continuarea inferioara a capului) la nivelul caruia trece n.peronier comun.

42

Page 43: Anatomie umana sistematica

-Epifiza distala prezinta: 1.maleola laterala (lateral si inferior) prezinta fata articulara maleolara (pt art.cu fata maleolara laterala a talusului) si fosa maleolei laterale (posterior de fata articulara, pt insertia lig.calcaneo-fibular).

Scheletul piciorului este alcatuit din 26 de oase asezate in 3 grupe: tars, metatars si falange. Tarsul corespunde carpului mainii si este alcatuit dinspre posterior spre anterior din:-Talus (situat superior pe calcaneu) vine in raport anterior cu osul navicula.-Calcaneu (cel mai mare os tarsian, inferior de talus) vine in raport antero-lateral cu osul cuboid.-Osul navicular (situat pe marginea mediala a piciorului) vine in raport posterior cu talusul, anterior cu oasele cuneiforme iar lateral cu osul cuboid.-Osul cuboid este situat pe marginea laterala a piciorului vine in raport posterior cu calcaneul, medial cu osul cuneiform lateral iar anterior cu falangele proximale IV-V.-Oasele cuneiforme (3) medial, intermediar si lateral au raport posterior cu osul navicular si anterior cu falangele proximale I-III, osul cuneiform lateral avand raport lateral cu osul cuboid Metatarsul este format din 5 oase metatarsiene I-V. Falangele piciorului sunt in numar de 14 oase: trei falange pentru fiecare picior (proximala,

intermediara si distala) cu exceptia halucelui care are dor 2 falange (proximala si distala). Degetele picioarelor se numeroteaza de la I-V, in sens mediolateral (invers fata de mana).

43

Page 44: Anatomie umana sistematica

Articulatiile membrului inferior se impart in articulatiile centurii pelviene si articulatiile membrului inferior liber. Articulatia soldului este o enartroza (tip sferoidal), triaxiala, cu conducere ligamentara, situata la radacina membrului inferior care realizeaza legatura dintre capul femural si acetabul. Prezinta:-Fetele articulare sunt: 1.capul femural (acoperit de cart.hialin) prezinta in centru fosa capului; 2.acetabulul (cavitatea hemisferica de pe fata laterala coxalului).-Mijloacele de unire: 1.capsula articulara are forma de trunchi de con, cu baza mare inserata pe circumferinta acetabulului iar cu baza mica inserata anterior pe linia intertrohanterica iar posterior pe fata posterioara a colului femural; 2.lig.iliofemural se afla pe fata anterioara a articulatiei si are forma de evantai, cu varful inserat pe spina iliaca antero-inferioara iar baza inserata pe linia trohanterica; 3.lig.pubofemural (tot anterior) se insera medial pe eminenta iliopectinee, creasta pectinee si ramura superioara apubisului iar lateral pe trohanterul mic (anterior); 4.lig.ischiofemural (pe fata posterioara a articulatia) se insera pe spranceana incizurii acetabulare (postero-inferior) si pe fosa trohanterica (anterior); 5.zona orbiculara (condensare a fibrelor circulare profunde ale capsulei); 6.lig.capului femural este intraarticular, intins intre fosa capului femural si fosa acetabulara.-Sinoviala captuseste capsula articulara. Articulatia genunchiului este reprezentata de art.femuro-tibiala si de articulatia femurului cu patela. Este cea mai mare articulatie a corpului si este un trohogimglin.-Fetele articulare: 1.fetele articulare ale condililor femurali (acoperite de cartilaj hialin) pt art. cu tibia; 2.fata patelara (continuarea anterioara a fetelor articulare ale condililor femurali) se articuleaza cu rotula; 3.fata posterioara a patelei (se art.cu fata patelara a femurului); 4.fetele superioare ale condililor tibiali (se art.cu femurul).-Meniscurile intraarticulare lateral si medial (formatiuni fibrocartilaginoase de la periferia fetelor articulare ale condililor tibiali care se insera pe ariile intercondiliene (anterioara si posterioara). -Mijloace de unire: 1.capsula articulara se insera superior pe femur iar inferior pe tibie, prezinta anterior un orificiu pt patela si adera la meniscuri; 2.lig.rotulian este trapezoidal, cu baza mare pe varful patelei iar cu baza mica pe tuberozitatea tibiei; 3.lig.popliteu oblic se desprinde din tendonul m.semitendinos si se insera pe condilul femural lateral; 4.lig.popliteu arcuat se desprinde sub lig.popliteu oblic si se insera pe capul fibulei; 5.lig.colateral fibular se intinde intre capul fibulei si epicondilul lateral; 6.lig.colateral tibial intins de la epiconsilul femural medial la meniscul medial si tibie; 7.ligg.incrucisate (2) sunt intinse intre condilii femurali si ariile intercondiliene ale tibiei.-Sinoviala pleaca anterior de la limita cartilajului articular al trohleei si condililor femurali, urca alcatuind bursa suprapatelara dupa care se reflecta in jos terminandu-se la limita cartilajului articular al patelei. Articulatia tibiofibulara uneste extremitatile proximale ale tibiei si fibulei. Prezinta:-Fetele articulare: 1.fata articulara a capului fibulei si 2.fata articulara fibulara de pe condilul lateral al tibiei.-Mijloace de unire: 1.capsula articulara (inserata la periferia suprafetelor articulare); si 2.ligg.anterior al capului fibulei si posterior al capului fibulei.-Sinoviala poate comunica cu sinoviala genunchiului. Sindesmoza tibiofibulara uneste cele 2 oase ale gambei prin extremitatile lor inferioare. Prezinta:-Fetele articulare: incizura fibulara si o fata concava aflata pe partea laterala a extremitatii inferioare a fibulei.-Sinoviala este prelungirea diverticulara a sinovialei articulatiei talocrurale.-Mijloacele de unire: 1.lig.tibiofibular anterior si 2.lig.tibiofibular posterior.

44

Page 45: Anatomie umana sistematica

Membrana interosoasa a gambei se intinde intre marginile interosoase ale tibiei si fibulei si are rol doar pentru insertiile musculare si prezinta orificii superior pt a.tibiala anterioara si inferior pt rr.perforante ale vaselor peroniere.

Articulatiile piciorului Articulatia talocrurala este o articulatie ginglim care leaga oasele gambei de talus. Prezinta:-Fete articulare: 1.fata articulara inferioara si fata articulara maleolara ale tibiei; 2.fata articulara maleolara a fibulei; 3.suprafata trohleara a talusului.-Mijloace de unire: 1.capsula articulara se prinde la periferia suprafetelor articulare; 2.lig.medial (se insera pe maleola tibiala si se imprastie in evantai la oasele tarsului; 3.lig.talofibular anterior pleaca de la maleola tibiala la partea laterala a colului talusului; 4.lig.talofibular posterior se insera in fosa maleolei laterale si pe tuberculul lateral al proc.posterior al talusului; 5.lig.calcaneofibular se prinde pe varful maleolei laterale si pe fata laterala a calcaneului.-Sinoviala captuseste anterior capsula, are doua funsuri de sac, anterior si posterior, si un diverticul superior pt sindesmoza tibiofibulara.

Articulatia subtalara este alcatuita din articulatia talocalcaneana (posterior) si articulatia talocalcaneonaviculara (anterior). Articulatia talocalcaneana este o articulatie elipsoidala si prezinta: -Fete articulare: 1.fata articulara calcaneana posterioara a talusului) si 2.fata articulara talara posterioara a calcaneului.-Mijloacele de unire sunt: 1.capsula articulara-; 2.lig.talocalcanean lateral de la fata laterala a talusului la cea a calcaneului; 3.lig.talocalcnean medial se insera pe suspentaculum tali si pe proc.posterior al ; 4.lig.talocalcanean interosos ocupa sinus tarsi.-Sinoviala acopera capsula la interior si nu comunica cu articulatiile din jur. Articulatia talocalcaneoclaviculara este o articulatie triaxiala de tip sferoidal si prezinta:-Fetele articulare: 1.capul talusului ; 2.fata articulara posterioara a navicularului; 3.cele 2 fete articulare (mediala si anterioara) ale calcaneului.-Mijloacele de unire: 1.capsula articulara se insera la periferia fetelor articulare si nu comunica cu cavitatile vecine; 2.lig.talocalcanean interosos (prin partea lui anterioara); 3.lig.calcaneonavicular plantar uneste navicularul si calcaneul.-Sinoviala captuseste capsula pe fata interioara. Articulatia calcaneocuboidiana prezinta:-fete articulare: 1.fata articulara cuboidiana a calcaneului (posterior) si 2.fata posterioara a cuboidului (anterior)-Mijloace de unire: 1.capsula articulara (slab reprezentata); 2.lig.bifurcat (lateral) si 2.lig.plantar lung. Articulatia transversa a tarsului este o interlinie articulara ce trece prin articulatiile talonaviculara si calcaneocuboidiana, formata intre primul si al II-ea rand de tarsiene. Articulatia cuneonaviculara prezinta:-Fetele articulare: 1.fata anterioara a navicularului; 2.fetele articulare posterioare ale oaselor cuneiforme.-Mijloace de unire: 1.capsula articulara (se insera la periferia suprafetelor articulare); 2.ligg.cuneonaviculare dorsale si 3. ligg.cuneonaviculare plantare. Articulatiile intercuneene sunt diartroze planiforme formate intre cele 3 oase cuneiforme. Articulatia cuneocuboidiana este tot diartroza planiforma formata intre fata mediala a cuboidului si osul cuneiform lateral. Articulatia tarsometatarsiene se formeaza intre ultimul rand de oase tarsiene (cuneiforme si cuboid) si bazele metatarsienelor. Articulatiile intermetatarsiene se realizeaza intre bazele metatarsienelor si intre capetele acestora.

45

Page 46: Anatomie umana sistematica

Articulatiile metatarsofalangiene unesc metatarsienele cu falangele proximale Articulatiile interfalangiene ale piciorului unesc falangele unui deget, existand cate 2 cu exceptia halucelui, care prezinta doar una.

Muschii membrului inferior se impart in: mm.ai bazinului, mm.ai coapsei, mm.ai gambei si mm.ai piciorului.

Mm.bazinului se impart in mm.intrinseci si extrinseci. Mm.intrinseci formeaza diafragma pelvina. Mm.extrinseci actioneaza asupra articulatiei soldului si a extremitatii superioare a membrului inferior liber, au originea pe oasele pelvisului si insertia pe extremitatea superioara a femurului. Pot fi asezati pe fata interna a pelvisului (apartin bazinului, cu exceptia mm.piriform) sau pe fata externa a pelvisului (apartin reg.fesiere).

·Muschii de pe fata interna a pelvisului:-M.psoas mare are: 1.originea: prin arcadele tendinoase pe fetele laterale ale vertebrelor T12-L5 si pe fata anterioara a proc.transverse L1-L5; 2.Insertie: pe trohanterul mic prin tendon comun (unit) cu cel al m.iliac; 3.raporturi fasciculele de origine se unesc formand corpul muscular, care are directie descendenta pe partea mediala a fosei iliace iar tendonul sau se uneste cu cel al m.iliac (sub lig.inghinal).-M.iliac are: 1.origine: pe fosa iliaca; 2.insertie pe trohanterul mic, prin tendon comun (unit) cu m.psoas mare; 3.raporturi fibrele sale de origine formeaza corpul muscular, al carui tendon se uneste (sub lig.inghinal) cu cel al m.psoas mare.-M.psoas mic (inconstant, 50%) are: 1.originea: pe fetele laterale ale corpurilor vertebrale T12-L1; 2.insertie pe creasta pectineala a pubisului; 3.raporturi se afla anterior de m.psoas mare. M.iliopsoas este format din mm.psoas mare, psoas mic si ilic, toti fiind inveliti de fascia iliaca. Tendoanele mm.psoas mare si iliac converg sub lig.inghinal (formand m.iliopsoas) trec alaturi de n.femural prin lacuna musculara si se insera pe trohanterul mic. M.iliopsoas la nivelul coapsei delimiteaza prin fata sa laterala versantul lateral al trigonului felural.-Actiunea m.iliopsoas: ridicarea coapsei (flexie) peste orizontala, intervenind in mers (propulsarea membrului).-Inervatia m.iliopsoas: de rr.colaterale din plexul lombar (L1-L3) si de n.femural. ·Mm.reg.fesiere (de pe fata externa a pelvisului) sunt dispusi in 3 planuri: Superficial:-M.fesier mare (cel mai voluminos m.al reg.fesiere) are: 1.originea pe fata laterala a aripii osului iliac (posterior de linia fesiera posterioara), pe partile laterale ale fetelor posterioare ale sacrului si coccisului, pe fasc.toracolombara si pe ligg.sacroiliac posterior si sacrotuberos; 2.insertie pe tractul iliotibial, pe linia laterala a trifurcatiei liniei aspre si pe al III-ea trohanter; 3.actiune rotatia laterala, adductia si extensia coapsei; 4.inervatie de n.fesier inferior (L5-S2); 5.raporturi este acoperit de fascie, tesut adipos abundent si piele si acopera partial mm.fesier mijlociu si pelvitrohanterieni, marea incizura ischiadica,etc Mijlociu:-M.fesier mijlociu are: 1.originea pe cele 3 sferturi anterioare ale buzei externe a crestei iliace, pe spina iliaca antero-superioara, pe fata externa a aripii osului iliac (intre liniile fesiere anterioara si posterioara) si pe fascia fesiera; 2.insertie pe fata laterala a trohanterului mare; 3.actiune prin fasciculele anterioare adductia si rotatia mediala a coapsei iar prin fasciculele posterioare extensia si rotatia laterala a coapsei; 4.inervatia de n.fesier superior (L4-S1); 5.raporturi este acoperit partial posterior de fesierul mare, anterior de flexorul fasciei lata, in partea sa mijlocie este superficial si acopera partial fesierul mic si prezinta pe marginea sa superioara manunchiul vasculo-nervos fesier superior. Profund:-M.fesier mic are: 1.originea pe fata externa a aripii osului coxal (intre liniile fesiere anterioara si posterioara); 2.insertie pe marginea anterioara a trohanterului mare; 3.actiune identica cu fesierul

46

Page 47: Anatomie umana sistematica

mijlociu; 4.inervatia de n.fesier superior (L4-S1); 5.raporturi este acoperit posterior de m.fesier mijlociu, intre cei doi muschi trecand vasele si n.fesier superior.

Mm.pelvitrohanterieni:-M.piriform are: 1.origine pe fata pelvina a sacrului, pe marea incizura ischiadica si pe lig.sacroischiadic; 2.insertie pe trohanterul mare prin tendon comun cu mm.gemeni si obturator intern; 3.actiune abducerea, rotatia laterala si extensia coapsei; 4.inervatia dintr-o r.proprie din plexul sacral.-M.obturator intern are: 1.origine pe conturul gaurii obturate, pe fata mediala a membranei obturatorii si pe fata mediala a coxalului; 2.insertie in partea cea mai superioara a fosei trohanterice; 3.actiune rotatia laterala a coapsei; 4.inervatia de o ramura din plexul sacral.-M.gemen superior are: 1.origine pe marginea superioara si fata externa a spinei ischiadice; 2.insertie in partea cea mai superioara a fosei trohanterice, prin tendon comun cu mm.gemen inferior si obturator intern; 3.actiune rotatia laterala a coapsei; 4.inervatia de o ramura din plexul sacral sau de n.m.obturator intern.-M.gemen inferior are: 1.origine pe tuberozitatea ischiadica; 2.insertie in partea cea mai superioara a fosei trohanterice, prin tendon comun cu mm.gemen superior si obturator intern; 3.actiune rotatia laterala a coapsei; 4.inervatia de o ramura din plexul sacral sau de n.m.patrat femural.-M.patrat femural are: 1.originea pe tuberozitatea ischiadica; 2.insertie lateral, sub creasta intertrohanterica; 3.actiune rotatia laterala a coapsei; 4.inervatia de o ramura din plexul sacral.-M.obturator extern are: 1.origine prin trei fascicule pe fata externa a conturului osos a gaurii obturate; 2.insertie in fundul fosei trohanterice, posterior de obturatorul intern; 3.actiune rotatia laterala a coapsei; 4.inervatie de o r.din n.obturator.

Mm.coapsei sunt inveliti de fascia lata si sunt despartiti de septurile intermusculare (medial si lateral in 2 regiuni:anterioara si posterioara. Mm.reg.anterioare a coapsei -M.tensor al fascia lata are: 1.originea pe extremitatea anterioara a crestei iliace, pe spina iliaca antero-superioara si incizura de sub aceasta si pe fascia fesiera; 2.insertie prin tractul iliotibial pe condilul lateral al tibiei (deasupra originii m.tibial anterior) si pe marginea laterala a patelei; 3.actiune tensionarea fasciei coapsei si tractului iliotibial, fixarea art.genunchiului, flexia gambei (initiata de alti muschi) abducerea si flexia coapsei si usoara rotatie laterala a gambei; 4.inervatie din n.fesier superior; 5.raporturi este asezat in partea laterala a reg.anterioare a coapsei, acoperit de fascia lata si tegument, acopera m.vast lateral.-M.croitor are: 1.originea pe spina iliaca antero-superioara si incizura subiacenta acesteia; 2.insertie pe fta medial a diafizei tibiale, proximal; 3.actiune flexor al coapsei si al gambei pe coapsa iar mai redus abductia si rotatia laterala a coapsei si rotatia mediala a gambei; 4.inervatie de rr.din n.femural; 5.raporturi este superficial, invelit de o dedublare a fasciei lata, are traiect descendent si medial, incruciseaza m.patrat femural si este cel mai lung muschi al organismului.-M.cvadriceps femural este alcatuit din mm.drept femural, vast lateral, vast medial si vast intermediar, care se unesc intr-un tendon comun ce se prinde pe baza si marginile patelei si se continua inferior cu tendonul rotulian, care se insera pe tuberozitatea tibiei. Este cel mai mare si cel mai puternic muschi al organismului. este incrucisat anterior de m.croitor. Realizeaza extensia gambei pe coapse si este inervat de rr.din n.femural. Muschii din compozitia sa: 1.M.drept femural are originea prin tendonul direct pe spina iliaca antero-inferioara iar prin tendonul reflectat superior de acetabul; 2.M.vast lateral are originea pe linia laterala de trifurcatie si buza externa a liniei aspre, pe fata anterioara a marelui trohanter, pe septul intermuscular lateral si pe fata laterala a corpului femural; 3.M.vast medial are originea prin tracturi fibroase pe buza mediala a liniei aspre; 4.M.vast intermediar (cel mai profund) are

47

Page 48: Anatomie umana sistematica

originea vasta pe fata anterioara a corpului femural si impreuna cu vastul lateral pe buza laterala a liniei aspre.-M.articular al genunchiului are: 1.originea pe fata anterioara a femurului, sub vastul intermedial; 2.insertie pe fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului; 3.actiune impiedica prinderea fundului sacului sinovial intre fetele articulare ale genunchiului; 4.inervatie de n.femural. M.mediali ai coapsei-M.pectineu are: 1.origine superficial pe creasta pectinee, lig.pubian superior si fasc.pectinee iar profund pe buza anterioara a santului obturator si lig.pubofemural; 2.insertie pe linia pectinee (r.mijlocie de trifurcatie); 3.actiune flexia, adductia si rotatia laterala a coapsei; 4.inervatie pe fata anteriora de rr.din n.femural iar pe fata posterioara de n.obturator; 5.raporturi este cel mai superior muschi al reg. iar fata sa anterioara constituie medial planseul trigonului femural.-M.adductor lung are: 1.origine pe fata laterala a r.inferioare a pubisului; 2.insertie pe intersitiul liniei aspre (1/3 mijlocie); 3.actiune adductia si flexia coapsei; 4.inervatie de r.anterioara a n.obturator si rr.din n.femural; 5.raporturi este cel mai superficial adductor al coapsei, are raporturi posterior cu adductorulscurt si inferior cu cel mare, impreuna cu care formeaza peretele posterior al canalului adductorilor.-M.adductor scurt are: 1.origine prin 2 fascicule pe r.inferioara a pubisului (inferior de adductorul lung); 2.insertie pe interstitiul liniei aspre in 1/3 superioara; 3.actiune adductia, flexia si rotatia laterala a coapsei; 4.inervatie de r.anterioara a n.obturator; 5.raporturi este acoperit de mm.pectineu si adductor lung si acopera partial m.adductor mare.-M.aductor mare are: 1.origine pe tuberozitatea ischiadica si pe r.inferioara a pubisului si ischionului; 2.insertie prin fasc.superior pe ¼ superior a liniei laterale de trifurcatie (sub insertia fesierului mare), prin fasc.mijlociu pe intersttiul liniei aspre (lateral de adductorul lung) iar prin fasc.inferior pe tuberculul adductorului; 3.actiune adductia si extensia coapsei; 4.inervatie de r.posterioara a n.obturator si de n.ischiadic; 5.raporturi este cel mai profund si cel mai mre adductor, are raport medial cu m.gracilis.-M.gracilis are: 1.origine pe r.inferioara a pubisului; 2.insertie pe fata mediala a tibiei; 3.actiune adducerea si continuarea flexiei coapsei; 4.inervatie de r.anterioara a n.obturator; 5.raporturi fata sa mediala este superficiala si este incrucisata inferior de tendonul m.croitor si de v.safena mare iar fata laterala are raporturi cu adductorii. Mm.reg.posterioare a coapsei sunt lungi, biarticulari, intinsi intre pelvis si oasele gambei si sunt antagonisti muschiului cvadriceps.-M.biceps femural are: 1.origine prin capul lung pe tuberozitatea ischiadica (tendon comun cu m.semitendinos) iar prin capul scurt pe jumatatea interstitiului liniei aspre si pe buza sa externa; 2.insertie pe varful capului fibulei (posterior de tractul iliotibial); 3.actiune flexor si rotator lateral al gambei; 4.inervatie din n.ischiadic; 5.raporturi capul lung (acoperit superior de fesierul mare) impreuna cu m.semitendinos (medial), reprezinta planul superficial al reg.posterioare a coapsei iar capul scurt se afla posterior de septul intermuscular lateral.-M.semitendinos are: 1.origine pe tuberozitatea ischiadica (impreuna cu m.biceps); 2.insertie pe tibie, medial (impreuna cu mm.croitor si gracilis); 3.actiune extensor al coapsei si flexor si rotator medial al gambei; 4.inervatie de 2 rr.din n.ischiadic; 5.raporturi este asezat in partea mediala (de biceps) a reg.posterioare, este superficial iar superior este coperit de fesierul mare.-M.semimembranos are: 1.origine pe tuberozitatea ischiadica; 2.insertie pe condilul medial prin 3 fascicule; 3.actiune extensor al coapsei si flexor si rotator medial al gambei; 4.inervatie de 2 rr.din n.ischiadic; 5.raporturi profunde m.semitendinos.

Mm.gambei se impart in: Mm.reg.anterioare a gambei-M.tibial anterior are: 1.origine pe condilul lateral al tibiei, pe partea mediala a membranei interosoase si pe fascia gambei; 2.insertie pe cuneiformul medial si pe baza metatarsianului I; 3.actiune flexia

48

Page 49: Anatomie umana sistematica

dorsala, adductia si rotatia mediala a piciorului; 4.inervatie de n.peronier profund; 5.raporturi este subcutanat, acopera membrana interosoasa si vine in raport lateral proximal cu m.lung extensor al degetelor air distal cu m.lung extensor al policelui, intre m.tibial si acesti extensori trecand a.tibiala anterioara si n.peronier profund.

-M.extensor lung al degetelor are: 1.origine pe condilul lateral al tibiei, pe fata mediala a fibulei, pe membrana interosoasa, pe fascia gambei si pe septul intermuscular anterior; 2.insertie pe falangele ultimelor 4 degete; 3.actiune extensia ultimelor 4 degete si abductia, rotatia laterala si flexia dorsala a piciorului ; 4.inervatie n.peronier profund; 5.raporturi este superficial, la gamba avad raporturi lateral cu mm.peronieri iar medial cu m.tibial anterior (proximal), la picior acopera m.extensor scurt al degetelor.-M.extensor lung al halucelui are: 1.origine pe 1/3 mijolcie a fetei mediale a fibulei si pe membrana interosoasa; 2.insertie pe falangele halucelui; 3.actiune extensia halucelui si flexia dorsala si rotatia mediala a piciorului; 4.inervatie n.peronier profund; 5.raporturi la picior se afla medial de m.extensor scurt al halucelui, intre cei doi trecand a.dorsala a piciorului si n.peronier profund.-M.al III-lea peronier (inconstant) are: 1.origine pe fata mediala a fibulei, pe membrana interosoasa si pe septul intermuscular anterior; 2.insertie pe al V-lea metatarsian; 3.actiune flexia dorsala, abducere si rotatia laterala a piciorului; 4.inervatie n.peronier profund; 5.raporturi superficial, la picior acopera m.extensor scurt al degetelor. Mm.laterali ai gambei-M.lung peronier are: 1.origine pe capul fibulei; 2.insertie pe tuberculul primului metatrsian; 3.actiune flexia plantara a piciorului; 4.inervatie n.peronier superficial; 5.raporturi superficial.-M.scurt peronier are: 1.origine pe fata laterala a fibulei (in jumatatea distala); 2.insertie pe baza ultimului metatarsian; 3.actiune flexia plantara a piciorului; 4.inervatie n.peronier superficial; 5.raporturi acoperit de m.lung peronier. Mm.reg.posterioare a gambei-M.triceps sural este format din: 1.m.gastrocnemian (superficial) are doua capete, medial (cu originea pe fata posterioara a condilului medial femural) si lateral (cu originea pe fat laterala a condilului lateral) si 2.m.solear (profund, cu originea pe cele 2 oase ale gambei). Insertia celor 3 muschi se face prin tendon comun tendonul calcanean al lui Ahile pe tuberozitatea calcaneana. Inervatia din n.tibial iar actiunea de flexor plantar al piciorului.-M.plantar are: 1.origine pe fata superioara a condilului lateral al femurului; 2.insertie pe tuberozitatea calcaneana; 3.actiune tensionarea capsulei art.genunghiului; 4.inervatie n.tibial; 5.raporturi se afla intre capul median al gastrocnemianului si m.solear.-M.flexor lung al degetelor are: 1.origine pe buza inferioara a liniei soleare; 2.insertie pe baza falangelor distale ale degetelor II-V; 3.actiune flexia degetelor si flexie plantara, adductia si inversiunea piciorului; 4.inervatie n.tibial; 5.raporturi este cel mai medial muschi al planului profund al gambei.-M.flexor lung al halucelui are: 1.origine pe fata posterioara a fibulei (in cele 2/3 distale); 2.insertie pe baza falangei mijlocii a halucelui; 3.actiune flexia halucelui si flexia plantara adductia si rotatia mediala a piciorului; 4.inervatie de n.tibial; 5.raporturieste cel mai lateral muschi al planului profund al gambei.-M.tibial posterior are: 1.origine pe tibie (lateral si inferior de linia m.solear) si pe fata posterioara a fibulei (in cele 2/3 superioare); 2.insertie pe tuberculul navicularului; 3.actiune flexia plantara, rotatia mediala si adductia piciorului; 4.inervatie de n.tibial; 5.raporturi este cel mai profund muschi al reg.posterioare a gambei.-M.popliteu are: 1.origine pe fata laterala a condilului lateral al femurului; 2.insertie pe fata posterioara a tibiei si pe linia m.solear; 3.actiune flexor al gambei; 4.inervatie n.tibial; 5.raporturi este acoperit de mm.gastrocnemian si plantar.

Mm.piciorului

49

Page 50: Anatomie umana sistematica

Mm.reg.dorsale a piciorului inervati de n.peronier profund, sunt: M.scurt extensor al halucelui si M.scurt extensor al degetelor. Mm.reg.plantare a piciorului sunt dispusi in 3 loje: -Mediala actioneaza asupra halucelui: 1.m.abductor al halucelui (inervat de n.plantar medial); 2.m.scurt flexor al halucelui (inervat de nn.plantari medial si lateral); 3.m.adductor al halucelui (inervat de n.plantar lateral).-Laterala actioneaza asupra degetului mic: 1.m.abductor al degetului mic (inervat de n.plantar lateral) si 2.m.scurt flexor al degetului mic (inervat de n.plantar lateral).-Mijlocie actioneaza asupradegetelor II-IV: 1.m.scurt flexor al degetelor (inervat de n.plantar medial); 2.m.patrat al plantei (inervati de n.plantar lateral si medial) 3.mm.lombricali (inervat de nn.plantari medial si lateral) si 4.mm.interososi plantari (inervati de n.plantar lateral).

Vascularizatia membrului inferiorArterele membrului inferior

-A.Iliolombara are: 1.origine din trunchiul posterior al a.iliaca interna; 2.traiect recurent vertical, trecand posterior de v.iliaca si n.obturator si anterior de trunchiul lombosacral; 3.ramuri: r.lombara (vascularizeaza mm.psoas, patrat al lombelor sacrospinal) si r.iliaca (vascularizeaza m.iliopsoas si osul iliac).-A.Obturatoare are: 1.originea pe fata anterioara a a.iliace interne; 2.ramuri colaterale: musculare (pt mm.psoas, obturator intern si ridicator anal) si r.pubiana; 3.ramuri terminale: r.anterioara (da rr.musculare pt mm.obturator extern si pectineu si da rr.scrotale sau labiale) si r.posterioara (da rr.musculare pt mm.obturator intern si patrat femural si r.acetabulara).-A.Fesiera superioara are: 1.originea din trunchiul posterior al a.iliace interne; 2.raporturi n.omonim se afla lateral; 3.ramuri: superficiala (pt mm.fesieri mare si mijlociu) si r.profunda (pt mm.fesieri mijlociu si mic).-A.Fesiera inferioara are: 1.originea din trunchiul anterior al a.iliace interne; 2.ramuri: a.comitanta a n.ischiadic.-A.Rusinoasa interna iese din pelvis prin orificiul infrapiriform si da rr.musculare pt mm.fesier mare, gemeni, piriform si obturator intern.-A.Femurala continua a.iliaca externa de la lig.inghinal pana la hiatusul tendinos al m.adductor mare, in reg.poplitee continuandu-se cu a.poplitee. Da urmatoarele ramuri: 1. a.epigastrica superficiala; 2. a.circumflexa iliaca superficiala ; 3. aa.rusinoase externe ; 4. a.femurala profund ; 5. a.circumflexa femurala mediala ; 6. a.circumflexa femurala laterala; 7. aa.perforante; 8. a.descendenta a genunchiului.-A.Poplitee continua a.femurala pana la arcada m.solear, unde se bifurca in aa.tibiala anterioara si posterioara. Ramuri: a.supero-laterala a genunchiului, a.supero-mediala a genunchiului, a.medie a genunchiului, aa.surale, a.infero-laterala a genunchiului si a.infero-mediala a genunchiului.-A.Tibiala anterioara are: 1.originea din bifurcatia a a.poplitee; 2.traiect la nivelul retinaculului extensorilor se continua cu a.dorsala a piciorului. Ramuri: a.tibiala posterioara, a.tibiala anterioara, a.maleolar antero-laterala si a.antero.mediala.-A.Dorsala a piciorului continua a.tibiala anterioara. Ramuri: a.tarsiana laterala, aa.tarsiene mediale si a.arcuata.-A.Tibiala posterioara este bifurcatia mediala a a.poplitee si da ramurile: r.circumflexa a fibulei, a.peroniera, r.comunicanta, rr.maleolare laterale, rr.calcaneene, rr.maleolare mediale si rr.calcaneene.-A.Plantara mediala este bifurcatia mediala a .tibiale posterioare.-A.Plantara laterala este bifurcatia laterala a a.tibiale posterioare.

50

Page 51: Anatomie umana sistematica

Venele membrului inferior Vv.profunde (tributare ale v.iliace externe) Vv,superficiale

Limfaticele membrului inferior-Gg.inghinali superficiali-Gg.inghinali profunzi-G.tibial anterior Limfaticele superficiale Limfaticele profunde

Inervatia membrului inferior Plexul lombar-N.femural cutanat lateral-N.obturator-N.femural Plexul sacral-N.fesier superior-N.fesier inferior-N.femural cutanat posterior-N.ischiadic-N.peronier comun-N.tibial

51


Recommended