Teme similare...............................................................................................................4Participarea CES România la Adunarea Generală a UCESIF 2016.................................4Schimbările climatice vor aduce pierderi de 2,5 trilioane $ economiei mondiale........6
PRESA LOCALĂ..............................................................................................................8ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ......................................................8
Teme ABA.....................................................................................................................8Dezbatere publică cu privire la activităţile de gospodărire a apelor desfăşurate în anul 2016.....................................................................................................................8Lucrările hidrotenice din Mureş vor ține cont de protecția mediului..........................9Teme similare.............................................................................................................10Panou care produce apă potabilă, inventat în Peru...................................................10Teme de mediu...........................................................................................................10Gunoiul a provocat scandal în Consiliul Judeţean......................................................10E sezonul transporturilor ilegale de lemne…..............................................................11
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................11Teme ABA...................................................................................................................11ABA Olt a organizat Cursurile de pregătire şi atestare în domeniul barajelor............11ABA OLT a organizat la Căciulata cursurile de pregătire şi atestare în domeniul Barajelor de categoria C şi D......................................................................................12Teme similare.............................................................................................................13OFERTĂ! O nouă microhidrocentrală din Vâlcea a fost scoasă la licitaţie!.................13La jumătate de preţ: patru hidrocentrale de pe Tărlung sunt scoase la vânzare cu 1,8 milioane de euro........................................................................................................14Podul de lemn de la Hălmeag este într-o stare depolorabilă.....................................15ANM: Temperaturi cu 10 grade Celsius mai mari decât cele normale pentru această perioadă.....................................................................................................................16Teme de mediu...........................................................................................................16
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
APM a plantat 1000 de puieți, la Tinovul Apa Roşie...................................................16S.O.S.! LA MĂLDĂREȘTI, „GROAPA DE GUNOI”, BOMBĂ ECOLOGICĂ!.......................17Direcţia Silvică Olt a finalizat campania de împădurire de primăvară........................20
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................21Teme ABA...................................................................................................................21Gilortul şi Amaradia, deviate......................................................................................21
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................22Teme similare.............................................................................................................22INVESTIȚII: Lucrări în plină desfăşurare în comuna Sarasău.......................................22Staţie de epurare, în Libotin.......................................................................................23Teme de mediu...........................................................................................................23Pădurile din Parcurile Naționale – pagubă pentru primării. „Plătim 800 de milioane lei vechi pentru pază. Nu încasăm în schimb nimic”..................................................23Curăţenie în Cupşeni..................................................................................................24
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
PRESA CENTRALĂTeme similareParticiparea CES România la Adunarea Generală a UCESIF 2016Consiliul Economic şi Social din România, reprezentat de domnul Radu Minea, membru CES, a participat la Biroul UCESIF reunit la Rabat, în ziua de 24 martie 2016, la sediul CESE din Maroc, precum şi la un colocviu cu tema "Adaptarea la schimbările climatice, rolul CES-IS în sprijinirea acțiunii publice şi în mobilizarea societății civile", 24-25 martie 2016. Participarea CES România la Biroul UCESIF precum şi la un Colocviu organizat de UCESIF împreună cu CESE din Maroc, cu tema "Adaptarea la schimbările climatice, rolul CES-IS în sprijinirea acțiunii publice şi în mobilizarea societății civile".Rabat, Maroc24-25 martie 2016În dezbaterile din cadrul Biroului au fost incluse bilanțul la mijlocul mandatului dlui Nizar Baraka, preşedinte UCESIF şi preşedintele CESE din Maroc, propunerile de acțiuni pentru perioada următoare, dar şi Raportul de activitate al UCESIF, inclusiv bilanțul punerii în aplicare a foii de parcurs pentru anii 2015-2016, precum şi rapoartele susținute de dnii Driss Guerraoui şi Michel Doucin, secretar general al UCESIF. Au mai avut intervenții reprezentanții Guineei, Greciei, Nigeriei şi României. Ample discuții au fost generate de "Ghidul metodologic pentru sprijinirea CES-urilor în misiunea lor de sensibilizare şi difuzare a acțiunilor şi atitudinilor care permit lupta cotidiană împotriva schimbării climatice", redactat în urma seminarului desfăşurat în Guineea, la Conakry, în zilele de 16-17 februarie 2016. În intervenția pe care a avut-o pe marginea acestui subiect, dl Radu Minea a apreciat calitatea deosebită a prezentării, cât şi a valorii intrinsece a Ghidului, şi s-a angajat să transmită traducerea în limba română a documentului, acțiune voluntară. În acest context, dl Minea a fost asigurat de admirația reprezentanților Guineei pentru CES România, iar dna preşedinte a apreciat în mod deosebit sugestiile şi oferta, considerându-le o dovadă de prietenie şi respect reciproc.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
În cadrul lucrărilor s-a subliniat situația delicată a unor CES-uri din Africa şi Europa (Italia, Burkina Faso, Coasta de Fildeş), necesitatea îmbunătățirii comunicării între membri, necesitatea implicării mai vizibile şi mai susținute a OIF (Organizația Internațională a Francofoniei) care să devină un partener real al UCESIF, iar vocea sa să ajungă astfel la cel mai înalt nivel.Dl Minea a solicitat cuvântul pentru a transmite membrilor prezenți invitația preşedintelui CES România, dl Florian Costache, de participare la Conferința privind migrația, ce se va organiza la Bucureşti, în zilele de 16-17 iunie 2016. Informația a fost primită cu interes, iar dl Driss Guerraoui, SG al CES Maroc, a acceptat să modereze una din sesiunile Conferinței. Invitația a fost transmisă, cu ocazia Colocviului care a urmat Biroului, şi celorlalți membri CES care nu fac parte din Consiliul de administrație, iar reacția a fost, de asemenea, foarte pozitivă. De altfel, domnul Radu Minea a primit din partea CESE din Maroc o cupă ca semn de stimă şi prețuire pentru relațiile de excelentă colaborarea şi colegialitate pe care le au cele două instituții de foarte multă vreme. S-a decis ca următoarea şedință a Biroului să aibă loc în Grecia, cu ocazia întâlnirii țărilor mediteraneene, la o dată ce va fi transmisă ulterior (luna octombrie, în principiu). Colocviul s-a desfăşurat în după-amiaza zilei de 24 martie şi pe parcursul zilei de 25 martie 2016. Sesiunea inaugurală a avut ca subiect evaluarea COP21, iar pe parcursul celei de a doua zile au avut loc trei mese rotunde. Prima s-a referit la "Ce politică de gestiune a riscurilor climatice ar trebui să se adopte în cadrul strategiilor de adaptare?" cea de a doua a dezbătut "Ce scenarii de cooperare regională se pot întrevedea pentru a se asigura consolidarea capacităților şi dezvoltării inovației pentru politicile de adaptare?"Dl Radu Minea a avut o intervenție la cea de a treia masă rotundă a Colocviului cu tema "Rolul aşteptat din partea CESE în mobilizarea societății civile, a sectorului privat şi colectivităților teritoriale din țările francofone, pentru asigurarea succesului COP 22".În cadrul intervenției sale, dl Minea a prezentat evoluția structurii CES România, care a trecut de la o structură tripartită, care cuprindea şi reprezentanții Guvernului, la una în care aceştia au fost înlocuiți de reprezentanți ai societății civile, acțiune în curs. Dl. Minea a subliniat caracterul consultativ al avizelor şi prezența, încă, a unor dificultăți în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
transmiterea actelor normative spre avizare, dar şi în transmiterea acestora conform recomandărilor, chiar dacă există un caracter consultativ. În ceea ce priveşte tema de discuție, dl Minea şi-a exprimat punctul de vedere conform căruia "adaptarea la schimbările climatice" constituie o politică defensivă, fără perspective, dacă se ignoră cauzele care au condus la schimbările climatice şi care sunt trecute cu vederea atât în COP 21, cât şi în COP 22. După părerea domniei sale, cauzele care au provocat schimbările climatice încă mai acționează, nici măcar procesul de limitare a emisiilor de carbon nemaifiind o prioritate. Conform principiului după care este mai important să previi decât să tratezi, reprezentantul CES România a arătat că avem o responsabilitate față de societatea civilă, față de copii şi tineret, şi că o soluție ar fi un Memorandum la COP22 care să se refere şi la măsuri privind eliminarea cauzelor, a factorilor care determină schimbările climatice, inclusiv prin implicarea unor fonduri destinate unor cercetări ştiințifice internaționale, multidisciplinare. /CES, http://www.ces.ro/participarea-ces-romania-la-adunarea-generala-a-ucesif-2016/ro/145
Schimbările climatice vor aduce pierderi de 2,5 trilioane $ economiei mondialeConform unui studiu condus de Simon Dietz, profesor la London School of Economics, schimbările climatice pot aduce pierderi de 2,5 trilioane$ economiei mondiale. Conform celor mai pesimiste estimări, modelele worst case scenarios utilizate de autorități pentru a testa sănătatea unor companii sau a economiei unei țări, aceste pierderi s-ar putea ridica până la 24 trilioane$ sau 17% din activele întregii economii mondiale, fapt ce ar echivala cu o adevărată catastrofă.Studiul a arătat şi rațiunea economică pentru combaterea schimbărilor de climă, şi menținerea nivelului emisiilor de carbon sub limita de pericol asupra căreia liderii lumii au căzut de acord. În acest scenariu, pierderile financiare ar fi cu 315 miliarde$ mai mici, chiar şi după ce costurile cu reducerea emisiilor sunt incluse.„Cercetarea noastră sugerează investitorilor pe termen lung că ne-am găsi într-o situație superioară într-o lume cu emisii reduse de carbon. Fondurile de pensii ar trebui să fie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
primele care reacționează la acest fapt, iar multe dintre ele fac deja acest lucru”, a afirmat Prof. Simon Dietz, completând totuşi că acest fapt este încă destul de ignorat de sectorul financiar.Mark Campanale, de la thinktank-ul Carbon Traker Initiative, a afirmat că pierderile datorate schimbărilor climatice pot fi mult mai severe decât cele estimate de modelul economic folosit în acest studiu. „Poate fi mult mai rău. Pierderile de capital pot fi mult mai mari şi mai rapide decât cele raportate la PIB (folosite în studiu). Priviți doar gigantul din industria de cărbune Peabody Energy. Avea o valoare de câteva miliarde doar acum câțiva ani, iar acum nu mai valorează nimic”.În ianuarie, World Economic Forum a declarat că „o catastrofă provocată de schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa economiei mondiale pentru anul 2016”. „Impactul schimbărilor climatice reprezintă un risc sistemic de proporții masive”, a declarat şi Ben Caldecott, directorul programului de finanțare sustenabilă din cadrul Universității Oxford. „Investitorii pot distinge între companiile mai mult sau puțin expuse la acest fenomen, şi pot contribui la reducerea acestui risc la adresa economiei globale prin susținerea acțiunilor de amploare pentru combaterea încălzirii globale”, a mai adăugat acesta. Aceste pierderi vor fi cauzate de distrugerea directă a bunurilor de către evenimentele de vreme extremă tot mai frecvente şi de către micşorarea beneficiilor a celor afectați direct de către temperaturile înalte, secetă şi alte astfel de fenomene. Studiul arată că dacă se iau măsuri pentru reducerea încălzirii globale, pierderile financiare vor fi micşorate per total, dar alte sectoare, precum cel al companiilor din industria de combustibili fosili, vor pierde din valoare. Valoarea de bursă a tuturor acestor companii este astăzi de aproximativ 5 trilioane$.„Nu există niciun scenariu în care riscul ce planează asupra activelor financiare nu este afectat de schimbările climatice. Această idee este pură ficțiune”, a afirmat Dietz. „Vor exista câştigători şi pierzători”, a completat acesta. Astăzi se poate observa cum investitori majori, precum fondul suveran al Norvegiei – cel mai mare din lume, au început deja să vândă acțiunile pe care le au în companiile din industria energetică.Sursa: The Guardian. /Euro-stiri, http://www.euro-stiri.ro/schimbarile-climatice-vor-aduce-pierderi-de-25-trilioane-economiei-mondiale/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABADezbatere publică cu privire la activităţile de gospodărire a apelor desfăşurate în anul 2016Desfăşurată sub egida ”Zilei Mondiale a Apei – Apa şi activitățile umane” Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş organizează dezbaterea publică cu privire la prezentarea Programului de Gospodărire a Apelor şi Programului de investiții şi lucrări finanțate din surse proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române”, la nivelul județului Mureş pentru anul 2016, în cadrul şedinței Comitetuiui Tehnic de colaborare la nivel județean ce va avea loc la sediul instituției noastre din Tg-Mureş, str. Aleea Carpați nr. 61, luni 4 aprilie a.c., ora 11.00. Ședința are ca scop principal promovarea, prezentarea şi avizarea principalelor lucrări hidrotehnice ce vor fi efectuate la nivelul județului Mureş în anul 2016 într-un mod transparent, public şi constructiv ținând cont pe de o parte de obiectivele tehnice stabilite pe baza strategiei privind managementul riscului la inundații şi menținerea în condiții de siguranță a lucrărilor din patrimoniul Administrației Bazinale de Apă Mureş cu rol de apărare în mod eficient, şi pe de altă parte interesul,dorința şi motivarea tuturor organizațiilor şi factorilor implicate activ în protecția mediului, în conservarea ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Alături de membrii Comitetului Tehnic ce are în componență specialişti din cadrul: Administrației Bazinale de Apă Mureş, Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş, Agenției de Protecția Mediului Mureş, Gărzii de Mediu Mureş şi Gărzii Silvice Mureş, sunt invitați să participe toate organizațiile, Asociațiile (Asociația Județeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Mureş) şi organizațiile non-guvernamentale de mediu:
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Administratorii situ-rilor Natura 2000 , Focus Eco Center, Rhododendron, şi Milvus, cât şi persoanele fizice care prin atitudine civică în conservarea mediului înconjurător pot susține activ promovarea ”Infrastructurii Verzi” prin tehnologii inovative de prevenire a dezastrelor în caz de inundații sau secetă prietenoase cu natura. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/dezbatere-publica-cu-privire-la-activitatile-de-gospodarire-a-apelor-desfasurate-in-anul-2016/
Lucrările hidrotenice din Mureș vor ține cont de protecția mediuluiȘeful Direcției de Gospodărire a Apelor Mureş, Cristian Bratanovici, a declarat, azi, la dezbaterea publică privind programul de investiții şi lucrări ale ABA Mureş pe 2016, că de acum înainte va exista transparență în colaborarea cu instituțiile de stat şi cu ONG-urile de mediu, pe tot ce presupune regularizări, decolmatări sau stabilizări ale malurilor râurilor, din ariile protejate.Cristian Bratanovici a recunoscut greşeala făcută anul trecut, când au murit câteva sute de peşti pe râul Mureş, după lucrări de decolmatare.Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş, Dănuț Ștefănescu, a propus o mediatizare mai promptă a lucrărilor hidrotehnice pentru a se evita reacțiile negative ale opiniei publiceReprezentanții ONG-rilor de mediu prezenți la dezbaterea publică, Focus ECO Center, Milvus şi Rhodondendron, au salutat inițiativa Direcției de Gospodărire a Apelor Mureş.Ei au declarat că vor să fie cooptați în consultările de dinaintea luării deciziilor ce țin de protecția mediului în județul Mureş. /Radio Mureș Mș, http://www.radiomures.ro/stiri/lucrarile-hidrotenice-din-mures-vor-tine-cont-de-protectia-mediului.html
Teme similarePanou care produce apă potabilă, inventat în PeruA fost inventat un panou care extrage apa din umiditatea atmosferică şi o filtrează pentru a deveni potabilă. Acesta se află în Lima, Peru, şi produce aproximativ 100 de litri de apă pe zi, din nimic altceva decât umiditate, un sistem simplu de filtrare şi folosirea
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ingenioasă a forței de gravitație. Totul a pornit de la necesitatea Universității de Inginerie şi Tehnologie din Peru de a mediatiza începutul perioadei de admitere a studenților, iar ideea de a-l construi aparține agenției de publicitate „Mayo DraftFCB”. „Vroiam ca viitorii studenți să vadă că inginerii pot, de asemenea, să rezolve probleme sociale legate de necesitățile cotidiene”, a declarat Alejandro Aponte, directorul de creație al Mayo DraftFCB. Menționăm că Lima este capitala şi cel mai mare oraş al Republicii Peru. Oraşul are o populație de aproximativ 7,6 milioane de oameni şi se confruntă cu o criză acută de apă potabilă. Întrucât Lima se află pe coasta Oceanului Pacific, umiditatea aerului este de 86% (dimineața atinge aproape 100%). Totodată, oraşul se află în nordul deşertului Atacama – cel mai arid din lume. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/panou-care-produce-apa-potabila-inventat-in-peru.html
Teme de mediuGunoiul a provocat scandal în Consiliul Judeţean Master planul de gestionare a deşeurilor din județul Arad, un proiect european de peste 120 de milioane de lei, care trebuie să fie gata până la mijlocul acestei luni, a provocat contre în şedința Consiliului Județean Arad care a avut loc joi, 31 martie.Consilierii din Opoziție au votat împotrivă sau s-au abținut la trei proiecte de hotărâre care au vizat respectiva investiție. Au votat împotriva aprobării cuantumului cotizației CJA către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care se ocupă de administrarea proiectului, au votat împotriva transmiterii depozitelor neconforme de la CJA către primăriile din județ şi s-au abținut în momentul în care s-a votat ca ADI să gestioneze stațiile de transfer, sortare şi compostare a deşeurilor, dar şi transportul gunoaielor. Aleşii au susținut că nu au primit informații suficiente referitoare la proiectele de hotărâre, dar şi că nu vor să voteze pentru că master planul nu este finalizat încă. Totuşi, reprezentanții CJA au explicat pe înțelesul fiecăruia faptul că, prin aceste proiecte, se bifează doar aplicarea legii. Într-un final, proiectele au fost adoptate cu majoritate simplă. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/gunoiul-a-provocat-scandal-in-consiliul-judetean/1630576
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
E sezonul transporturilor ilegale de lemne…Polițiştii Biroului de Combatere Delicte Silvice şi reprezentanții Direcției Silvice Arad au oprit ieri în trafic, în zona Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, un bărbat de 35 de ani, din Săvârşin, în timp ce transporta cu un autovehicul aproximativ 5,5 metri cubi de material lemnos din specia cer, fără a deține aviz de însoțire a mărfii. Întreaga cantitate de material lemnos a fost ridicată în vederea confiscării, bărbatul fiind sancționat contravențional conform legii 171/2010 cu amendă în valoare de 3.000 de lei. Asta după ce alaltăieri, polițiştii din Micălaca au depistat în trafic un alt bărbat care transporta aproximativ 3,7 metri cubi de lemne din specia fag, de asemenea, fără a deține aviz de însoțire a mărfii. /Special AR, http://specialarad.ro/e-sezonul-transporturilor-ilegale-de-lemne/
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAABA Olt a organizat Cursurile de pregătire şi atestare în domeniul barajelorOrdonanţa de Urgenţă nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor aprobată prin Legea nr. 466/2001 a creat cadrul legislativ necesar pentru realizarea şi exploatarea barajelor în condiţii de siguranţă, în toate etapele de existenţă a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, exploatare curentă şi postutilizare sau abandonare. Administraţia Bazinală de Apă Olt, împreună cu Sistemele de Gospodărire a Apelor din bazinul hidrografic Olt, au promovat în mod susţinut o campanie de impulsionare şi conştientizare a deţinătorilor de lucrări hidrotehnice, în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare în siguranţă şi a actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor. În perioada 28 martie-1 aprilie 2016 s-au desfăşurat, la Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea, cursurile de pregătire şi atestare în domeniul hidrotehnic a personalului micilor acumulări, în conformitate cu Ordinul nr. 719 din 12 iulie 2006 privind aprobarea Procedurii NTLH – 025. La cursuri au participat 29 de persoane, deţinători şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
administratori de baraje din judeţele Harghita, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Olt. Cursurile au fost structurate pe şase module: Introducerea în domeniul construcţiilor hidrotehnice, supravegherea barajelor din materiale locale, noţiuni de bază legate de prelucrarea şi interpretarea datelor, noţiuni de bază privind siguranţa barajelor şi a echipamentelor hidromecanice aferente, elemente principale legate de activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, probleme de exploatare a barajelor în diferite regimuri hidrologice, elemente de bază privind legislaţia în domeniul barajelor. Acestea au fost prezentate de lectori cu experienţă şi anume: domnul prof. dr. ing. Abdulamit Altan –director MMAP, domnul dr. ing. Iulian Aşman- AN ,,Apele Române”, doamna ing. Liliana Enciu -AN ,,Apele Române”, dr. ing. Dumitru Bobocu- ABA Olt, precum şi directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, domnul ing. Ion Stoenescu. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/44009-aba-olt-a-organizat-cursurile-de-pregtire-i-atestare-in-domeniul-barajelor-.html/Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=16705
ABA OLT a organizat la Căciulata cursurile de pregătire și atestare în domeniul Barajelor de categoria C și DOrdonanța de Urgeță nr. 244/2000 privind siguranța barajelor aprobată, prin Legea nr. 466/2001, a creat cadrul legislativ necesar pentru realizarea şi exploatarea barajelor în condiţii de siguranţă, în toate etapele de existenţă a acestora: proiectare, execuţie, exploatare în perioada de execuţie, exploatare curentă şi postutilizare sau abandonare.Administrația Bazinală de Apă Olt împreună cu Sistemele de Gospodărire a Apelor din bazinul hidrografic Olt au promovat în mod susținut o campanie de impulsionare şi conştientizare a deţinătorilor de lucrări hidrotehnice, în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare în siguranţă şi a actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor.În perioada 28 martie-1 aprilie 2016 s-au desfăşurat la Căciulata, județul Vâlcea cursurile de pregătire şi atestare în domeniul hidrotehnic a personalului micilor acumulări, în conformitate cu Ordinul nr. 719 din 12 iulie 2006 privind aprobarea Procedurii NTLH –
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
025. La cursuri au participat 29 de persoane, deținători şi administratori de baraje din județele Harghita, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Olt.Cursurile au fost structurate pe şase module: Introducerea în domeniul construcțiilor hidrotehnice, supravegherea barajelor din materiale locale, noțiuni de bază legate de prelucrarea şi interpretarea datelor, noțiuni de bază privind siguranța barajelor şi a echipamentelor hidromecanice aferente, elemente principale legate de activitatea de apărare împotriva inundațiilor, probleme de exploatare a barajelor în diferite regimuri hidrologice, elemente de bază privind legislația în domeniul barajelor, prezentate de lectori cu experiență, domnul prof.dr.ing. Abdulamit Altan –director MMAP, domnul dr.ing.Iulian Aşman- AN ,,Apele Române”, doamna ing. Liliana Enciu -AN ,,Apele Române”, dr.ing. Dumitru Bobocu- A.B.A. Olt, precum şi directorul Administrației Bazinale de Apă Olt, domnul ing. Ion Stoenescu. /Stiri la zi, http://www.stirilazi.ro/aba-olt-a-organizat-la-caciulata-cursurile-de-pregatire-si-atestare-in-domeniul-barajelor-de-categoria-c-si-d.html
Teme similareOFERTĂ! O nouă microhidrocentrală din Vâlcea a fost scoasă la licitaţie!Hidroelectrica a anunţat recent că scoate la licitaţie un nou loc de microhidrocentrale, structurate în 14 pachete. Printre centrale hidroelectrice de mică putere oferite spre vânzare se numără şi microhidrocentrala din bazinul râului Boia, judeţul Vâlcea, CHEMP Boia 1 (Pi = 2,000 MW, Em = 4,300 GWh), care are un preţ de pornire de 8.698.870 lei.Garanţia de participare la licitaţie pentru microhidrocentrala din Vâlcea este de 869.887 lei, iar cei interesaţi să participe la licitaţie, pot depune documentele la sediul Hidroelectrica SA, în plicuri sigilate, până la data limită de 16 mai 2016, ora 15.00,Pentru microhidrocentrala din bazinul răului Boia, judeţul Vâlcea, CHEMP Boia 1, se vor deschide plicurile sigilate în data de 19 mai 2016, ora 12.00, iar licitaţia deschisă cu strigare va avea loc în data de 25 mai 2016. Trebuie menţionat că şi în 2015 au fost scoase la licitaţie trei microhidrocentrale din Vâlcea. /Vocea Valcii, http://www.voceavalcii.ro/35196-oferta-o-noua-microhidrocentrala-din-valcea-a-fost-scoasa-la-licitatie.html
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
La jumătate de preţ: patru hidrocentrale de pe Tărlung sunt scoase la vânzare cu 1,8 milioane de euroProducătorul de energie Hidroelectrica scoate la vânzare, prin licitaţie, 20 de microhidrocentrale (MHC-uri), cu o putere totală instalată de 16,48 MW şi o energie de proiect de 49,2 GWh/an, oferind o reducere de aproape jumătate din preţul iniţial.Din Braşov este scos grupul de patru hidrocentrale de pe Tărlung la preţul de pornire de 8,1 milioane de lei (1,8 milioane de euro).Până în prezent au fost vândute un număr de 36 de MHC-uri, cu o putere totală instalată de 29,22 MW şi o energie de proiect de 97,60 GWh/an, la un preţ de 94.372.883,3 lei, echivalentul a peste 21 milioane de euro, informează Biroul de Presă al Hidroelectrica.Valoarea centralelor hidroelectrice de mică putere oferite spre vânzare în această etapă a scăzut la aproximativ 49 milioane de lei, beneficiind astfel de o reducere de peste 23.262.013 lei faţă de preţul iniţial aferent licitaţiilor desfăşurate începând cu luna septembrie 2014. Ofertanţii care vor să participe la licitaţie trebuie să depună documentele de participare la sediul Hidroelectrica până la data limită, 16 mai, licitaţiile publice cu strigare urmând să se desfăşoare între 23-26 mai.Până în prezent, au fost vândute 36 de microhidrocentrale, cu o putere totală instalată de 29,22 MW şi o energie de proiect de 97,60 GWh/an, la un preţ de 94,37 milioane lei (peste 21 milioane de euro). Procesul de vânzare al microhidrocentralelor a început în iulie 2013, ca urmare a deciziei administratorului judiciar al companiei. Pentru acest an, Hidroelectrica şi-a planificat o producţie de 15 TWh şi un profit brut de 1,3 miliarde lei, cel mai bun rezultat din istoria companiei, faţă de 1,1 miliarde lei anul trecut. Profitul brut a depăşit 1,1 miliarde lei în 2015, mai mic decât în anul precedent cu doar 57 milioane lei. Hidroelectrica a fost în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2013, însă a reintrat în procedură de reorganizare judiciară în februarie 2014. Compania are circa 3.400 de angajaţi, exceptând hidroservurile. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/la-jumatate-de-pret-patru-hidrocentrale-de-pe-tarlung-sunt-scoase-la-vanzare-cu-18-milioane-de-euro-a97042
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Podul de lemn de la Hălmeag este într-o stare depolorabilăAcesta va fi demolat, iar în locul lui se va construi unul de betonÎn urmă cu mai mulţi ani, administraţia judeţeană a anunţat că are în vedere repararea podului de pe DJ 131 P, ce traversează râul Olt, asigurând legătura între localităţile Şercaia şi Hălmeag. Acesta are o lungime de 90 de metri şi o lăţime de cinci metri şi este realizat în totalitate din lemn de stejar.Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Braşov, starea actuală a podului este foarte proastă, piloţii din stejar sunt deterioraţi, iar unii dintre ei deplasaţi. De asemenea, podina de rezistenţă şi cea de uzură sunt deteriorate în proporţie de peste 75%, iar calea de rulare e degradată în procent de peste 80%.Recent, a fost realizată şi o expertiză tehnică prin care au fost identificate cinci variante de intervenţie, dintre care patru recomandă realizarea unui pod nou şi una de reparaţie capitală a celui de lemn. Dintre cele cinci variante, administraţia judeţeană ia în calcul realizarea unui pod nou, cu trei deschideri de 30 de metri, pe două grinzi din beton precomprimat cu lăţimea de 1,80 metri. Lăţimea părţii carosabile urmează a avea cinci metri, dar se vor realiza şi trotuare. Perioada de exploatare a noului pod ar urma să fie de cel puţin 50 de ani. Deocamdată, refacerea podului de la Hălmeag este în stadiul de elaborare a documentaţiilor tehnice. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/podul-de-lemn-de-la-halmeag-este-intr-o-stare-depolorabila-a97061
ANM: Temperaturi cu 10 grade Celsius mai mari decât cele normale pentru această perioadăTemperaturile vor ajunge la 28 de grade Celsius în anumite regiuni, în zilele de marţi şi miercuri, cu 10 grade Celsius mai mult decât ar fi normal pentru această perioadă, a declarat pentru Mediafax, meteorologul Adrian Boariu.Potrivit ANM, marţi vor fi valori maxime de 11- 12 grade Celsius pe litoral, de 28 de grade Celsius în sud-vestul României, iar în Bucureşti vor fi temperaturi chiar şi de 27 de grade Celsius. „Pentru ziua de miercuri, vremea se va menţine mult mai caldă decât normalul pentru această perioadă, adică vom avea 13 grade Celsius în zona de ţărm a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Dunării şi de 28 de grade Celsius în sud-vest şi sudul extrem al ţării”, a declarat meteorologul. Temperaturile sunt cu 10 grade Celsius peste cele care ar fi normale în această perioadă, a mai spus acesta. „O explicaţie ar fi faptul că dinspre partea de nord a Africii este o circulaţie a aerului din sector predominant sudic, care avansează o masă de aer foarte clad. Influenţa acestei mase de aer foarte cald, combinat cu o perioadă mai lungă de strălucire a soarelui duce la aceste temperaturi ridicate, care nu sunt normale pentru această perioadă”, a precizat Boariu. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/stire/anm-temperaturi-cu-10-grade-celsius-mai-mari-decat-cele-normale-pentru-aceasta-perioada-a97078
Teme de mediuAPM a plantat 1000 de puieți, la Tinovul Apa RoșieAgenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna, alături de Ocolul Silvic Privat Mereni, au organizat ieri o acțiune în cadrul căreia au fost plantați 1000 de puieți de molid.Ieri, în cadrul unei acțiuni organizate de APM Covasna, în parteneriat cu Ocolul Silvic Privat Mereni, Asociația Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi ”Fux-Nyires” Mereni şi liceul ”Nagy Mozes” din Târgu Secuiesc, au fost plantați 1000 de puieți de molid, în aria protejată Tinovul Apa Roşie din județul Covasna. ”Am făcut o activitate împreună cu Ocolul Silvic Privat Mereni, Asociația Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi ”Fux-Nyires” Mereni, şi cu voluntarii liceului ”Nagy Mozes” din Târgu Secuiesc. Au fost 15 voluntari, de la Agenție am fost 20 de voluntari şi din partea Ocolului Silvic, care ne-au acordat şi asistență tehnică, au fost 8 oameni care au adus puieții şi uneltele pentru muncă. Acțiunea a fost încununată de succes, am plantat în jur de 1000 de puieți de molid.” – a explicat directorul executiv al APM Covasna, Gheorghe Neagu. Acesta spune că astfel de acțiuni vor mai continua şi în perioada următoare, urmând ca în data de 7 aprilie a.c. următoarea acțiune de plantare să aibă loc la Ojdula. /Mesagerul de Covasna, http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/apm-a-plantat-1000-de-puieti-la-tinovul-apa-rosie/
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
S.O.S.! LA MĂLDĂREȘTI, „GROAPA DE GUNOI”, BOMBĂ ECOLOGICĂ! Luni 28 martie 2016, ne-am deplasat din nou la „Groapa de gunoi” Măldăreşti, la solicitarea unui grup reprezentativ de cetățeni, afectați, (în număr de 20 de persoane) ce ne-au condus ca împreună să constatăm dezastrul ce îl produce, exact la vecinătatea pădurii, aparținând ROMSILVA Vâlcea, şi pârâului „Cornet”.Pe toată distanța de aproximativ 250 metri, munții de gunoaie nesortate, invadează pârâul Cornet, trecând granița spre liziera pădurii, iar în pădure se pot vedea resturi de oase aduse de la groapă, de mulțimea de câini ce şi-au găsit locul aici, cât şi gunoaie purtate de vânt. Trebuie să fac precizarea că la data de 14.03.2016, când s-a realizat prima anchetă, la solicitarea domnului Constantin Moța, Ștefan Enescu şi unui grup de cetățeni, am filmat partea dinspre islaz (singura parte despărțită prin gard) de unde s-a constatat numai o parte din dezastrul ecologic creat de groapă, prezentat publicului şi autorităților, în cadrul TV. „ETALON–INFO PULS”, în cadrul emisiunii „IMPACT DIRECT” la data de 18.03.2016.CONSTATARE GREU DE EXPUS ÎN CUVINTEÎmpreună cu domnii Ciontea, dr. Nicolae Drăgulescu, Gheorghe Dolofan, un consilier local al comunei Măldăreşti şi grupul de cetățeni am luat la pas, de la intrare „Punctul Canton” până la terminalul gropii de gunoi, şi am filmat fiecare zonă afectată.De la nivelul „Canton” pârâul Ciupa în care se varsă pârâul Cornet, plin de resturi de gunoaie (hârtii, peturi, resturi de haine, oase) şi tot ce înseamnă gunoi, iar apa de o culoare cenuşie. Cu cât se urcă spre pârâul Cornet gunoaiele sunt din ce în ce mai dense, iar apa pârâului este la început cenuşiu-roşiatică, iar prin pânza freatică a solului se observă cum se scurg în pârâu lichide în toate nuanțele închise la culoare până la un negru profund.Pe această zonă, pe o lungime de peste 250 metri nu există gard de separare între pârâul Cornet, pădure şi munții de gunoaie nesortate. Cu cât se înaintează spre finalul gropii de gunoi, din pânza freatică se scurg lichide spre culoarea neagră urât mirositoare. La finalul gropii, cetățenii ne-au arătat unde se aduc cisternele cu produse petroliere noaptea din Gorj şi alte județe, ele fiind deversate în două canale pe care le am indentificat. La suprafața solului s-au creat şanțuri, ce conduc spre pârâul Cornet,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
aceste lichide se scurg în apă. Am luat un eşantion, de o culoare neagră precum păcura, şi destul de vâscoasă, lucrul pe care l-am făcut în fiecare zonă unde apa îşi schimbă culoarea.CU JALBA „ÎN PROȚAP” LA INSTITUȚIILE CE RĂSPUND DE MEDIUA doua zi, 29.03.2016, cu cele trei eşantioane cu lichid, m-am prezentat la Agenția pentru protecția mediului Vâlcea, având o discuție cu domnul director Alin Voicescu, asigurându-mă că se vor lua masuri legale. Totodată i-am supus atenției şi situația gropilor de colectare a gunoaielor de la Brezoi, Fârtățeşti cât şi altele cu un risc mare de distrugere ecologică a zonelor respective.Domnia sa a explicat faptul că se cunosc aceste situații cu caracter special şi începând din anul 2017 la nivel național 128 de gropi de gunoi vor fi închise, conform Comisiei Europene pentru Mediu din cadrul Uniunii Europene, şi vor fi conservate.Bun…! Dar ce facem până atunci cu aceste bombe ecologice ce stau să explodeze???Trebuie să fac o precizare şi o rectificare privind comunicarea pe care am avut-o cu purtătorul de cuvânt al acestei instituții doamna Istocescu, cu ceva timp în urmă, privind deplasarea inspectorilor la cei ce solicită aviz de funcționare. Domnia sa consider că nu a înțeles corect întrebarea mea, deoarece răspunsul a fost „Nu se deplasează în teren şi documentele se semnează din birou.” am încheiat citatul. În urma discuțiilor cu domnul director şi cu purtătorul de cuvânt mi s-a spus, că la asemenea solicitări se verifică în teren caz cu caz şi numai după aceea se semnează avizul. Sunt şi unele cazuri de o altă natură când nu este cazul deplasării.Se naşte o firească întrebare: Cum este posibil primirea avizelor de mediu pentru „Groapa de gunoi” Măldăreşti ştiindu-se de cel puțin 24 de ani, dezastrul, ce l-a produs, îl produce din punct de vedere ecologic şi uman???Următoarea de plasare cu eşantioanele de apă după mine au fost, la „Garda de Mediu”. Și personal am purtat discuții cu doamna comisar şef Hogea. Domnia sa, a explicat că împreună cu inspectorii s-a deplasat la groapa de gunoi şi a constatat, conform raportului de control unele nereguli, iar controlul este în continuare la SC „SACOMET” SA Horezu. (Trebuie să mulțumesc doameni Hogea, pentru comunicarea transparent).
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Din discuția cu domnia sa, a reieşit faptul că şi inspectorii de la Garda de Mediu, au fost amenințați de administratorul gropii de gunoi, Nicolăescu Florin. (Cred că o plângere penală împotriva administratorului ar fi necesară), atât eu cât şi persoanele ce au sesizat cazul am fost amenințat de acest individ. Domnul Toma Neamțu a depus două plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu.CE SCRIE „GARDA DE MEDIU” ÎN RAPORTUL DE CONTROL?Înainte de a se da citire din raportul de control, doresc să mulțumesc, domnului dr. Nicolae Drăgulescu, care personal s-a deplasat la Ministerul Mediului în audiență şi am înțeles că a fost delegată de minister, doamna secretar de stat, Corina Lupu, să monitorizeze situația de la Măldăreşti.Iată ce scrie în finalul raportului; citez: „În urma verificării din data de 17.03.2016, s-a constatat că deşeurile de diferite tipuri au fost descărcate şi depuse, în afara perimetrului autorizat al depozitului.Deşeurile se aflau depozitate pe partea dreaptă a drumului de acces în depozit, pe o distanță de 100 m., până la limita depozitului şi pe partea stângă pe o lungime de cca. 30 m., cuprinsă între drumul de acces şi marginea pârâului Ciupa. Drumul de acces este proprietatea SC „SACOMET” SA.Au fost impuse trei măsuri, cu termen de realizare şi pentru neconformitățile constatate, a fost aplicată amendă contravențională în valoare de 80.000 lei, conform dispozițiilor art. 96, alin. 3, pct. 1 din OUG nr. 195/2005, privind protecția mediului cu modificările şi complectările ulterioare.”Am încheiat citatul.Față de acest act de control, trebuiesc făcute, câteva precizări:Interesant ar fi să aflăm cu ce au fost amenințați inspectorii???Nu este vorba de pârâul Ciupa ci de pârâul Cornet ce se varsă în pârâul Ciupa???Drumul de acces… s-a verificat prin documente, dacă aparține firmei SC „SACOMET” SA (act proprietate cadastru, intabulare?) s-au numai după o declarație verbal a administratorului, consider că menționarea în actul de control este incompletă!Dacă aşa ar sta lucrurile, pe o chestiune logică, atunci gunoiul se poate constata că a fost depozitat tot pe terenul SC „SACOMET” SA, deoarece gunoiul a fost deversat, paralel cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
drumul. Totuşi dacă există un asemenea document, vă asigur că vom face demersuri pentru ca D.N.A. să cerceteze fosta conducere a primăriei Măldăreşti.Inspectorii în raport, nu amintesc de infestarea râului Cornet şi Ciupa şi culoarea apei, şi mă duce să constat că au făcut un control superficial, vizând numai acel perimetru de la intrare a drumului??? /Info Puls, http://infopuls.ro/2016/04/04/s-o-s-la-maldaresti-groapa-de-gunoi-bomba-ecologica-partea-a-ii-a/
Direcţia Silvică Olt a finalizat campania de împădurire de primăvarăCampania de împădurire derulată la nivelul judeţului se află la final, reprezentanţii Direcţiei Silvice Olt reuşind chiar să depăşească programul stabilit pentru acest an. Direcţia Silvică Olt a demarat în această perioadă o amplă campania de împădurire de primăvară, fiind realizate atât împăduriri integrale, cât şi completări.Au fost împădurite integral 15 hectare, cele mai multe fiind la Corabia, zona unde sunt cele mai mari probleme. În paralele cu această acţiune au fost efectuate completări pe 121 de hectare, peste 80 de hectare fiind pe raza Ocolului Silvic Corabia. Tot în pădurile din apropierea Dunării au fost refăcute plantaţiile calamitate pe 44 de hectare, aici pădurea fiind afectată de capriciile vremii.Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Olt, George Vîle, a declarat că această campanie de împădurire a luat sfârşit.„Campania de împădurire este pe final, mai sunt plantaţi puieţii pe trei hectare la Balş, dar în această săptămână vom termina. Puieţii au început să intre în vegetaţie şi nu mai putem continua. 15 hectare au fost împădurite integral, deşi în programul nostru au fost stabilit iniţial 13 hectare”, a spus George Vîle. Specialiştii susţin că, din cauza încălzirii globale, mai multe zone din partea de sud a ţării, printre care şi cele din Lunca Dunării, vor fi afectate de fenomenul deşertificării în următoarele două decenii. /Gazeta Noua,http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=36749&title=Directia-Silvica-Olt-a-finalizat-campania-de-impadurire-de-primavara.html
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Teme ABAGilortul şi Amaradia, deviateCa urmare a precipitatiilor abundente cazute in ultima perioada si a aportului de apa din sol, s-a produs alunecare de teren in zona localitatii Logresti –Mosteni apartinand comunei Logresti, fiind afectat drumul judetean 675 C, tendinta de alunecare spre raul Amaradia fiind accentuata. Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj va executa o lucrare de punere in siguranta a sectorului afectat pe raul Amaradia (evitare blocare albie minora) in regim de urgenta. “Se va proceda la devierea cursului de apa Amaradia, realizandu-se astfel o sectiune optima de tranzitare a viiturii, lucrarile fiind executate cu personalul muncitor al S.G.A.Gorj. De asemenea, precipitatiile abundente cazute au generat eroziuni de mal pe raul Gilort pe raza localitatii Bengesti-Ciocadia, cu precadere in zona proprietatii Cepoi. In momentul de fata, Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj executa lucrari de deviere a raului Gilort ce consta in lucrari de terasamente si consolidare de maluri cu piatra bruta, lucrari executate de catre personalul Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj”, se arată într-un comunicat. De asemenea, Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj a executat lucrari de intretinere a digurilor din administrare la: dig rau Motru la Motru, dig rau Amaradia la Dragutesti. /Pandurul – Actualitate
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme similareINVESTIȚII: Lucrări în plină desfășurare în comuna Sarasău Lucrări în plină desfăşurare în comuna Sarasău. Vremea bună a permis reluarea execuției lucrărilor începute anul trecut în comună, respectiv lucrările la introducerea rețelei de apă şi canalizare, cele la stația de epurare, la stațiile de pompare, precum şi la branşamentele de apă. De îndată ce a sosit primăvara, utilajele s-au şi deplasat în teren pentru reluarea lucrărilor. În ceea ce priveşte stația de epurare, de pildă, lucrările sunt executate într-o proporție de peste 50%. Este o investiție de peste 7,6 milioane de lei, bani proveniți din Fondul de Mediu, cu co-finațarea Primăriei prin Consiliul local al comunei Sarasău. Stațiile de pompare incluse în proiectul de alimentare cu apă sunt şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
ele aproape de finalizare, iar în perioada ce urmează se vor construi şi bazinele necesare furnizării acestui serviciu. Cei peste 2500 de locuitori vor avea astfel atât propria rețea de apă, cât şi o rețea nou-nouță de canalizare, construită la standarderidicate.„Urmează să instalăm în cadrul proiectului de alimentare cu apă bazinele unde va fi stocată apa, de câte 300 de metri cubi, urmează să le urcăm, lucrările continuă şi lucrarea de alimentare cu apă este destul de avansată. Sperăm ca până în luna august să finalizăm acest proiect, iar în cursul acestui an să finalizăm şi canalizarea, inclusiv cu stația de epurare. Urmează, de asemenea, să efectuăm branşamentele la fiecare casă. Avem realizate vreo 150 şi mai urmează la vreo 550 de gospodării. Asta până să începem să asfaltăm pe cei 10 kilometri de drum pe care ni i-am propus pe ulițele satului”, a declarat primarul comunei Sarasău, Ioan Covaci.În acest an, administrația publică locală speră să reuşească şi să facă trotuarele din centrul comunei, acolo unde s-a lucrat în cadrul proiectului de introducere a rețelei de apă şi canal şi s-au efectuat săptături. Pentru asta însă se aşteaptă un răspuns şi din partea CNADNR, care administrează DN19, drum care tranzitează comuna Sarasău. Despre lucrările care se desfăşoară în comuna Sarasău veți afla mai multe informații mâine, începând cu ora 19:00, la TV Sighet, în cadrul emisiunii Realitatea din teren. /Maramedia, http://maramedia.ro/investi-ii-lucrari-in-plina-desfa-urare-in-comuna-sarasau
Staţie de epurare, în LibotinDe la primarul Mircea Boga şi de la viceprimarul Costel Dragomir aflăm că a fost dată în folosință, la intrarea în satul Libotin dinspre Tg. Lăpuş, în locul numit „Podul trăistii”, noua Stație de epurare a apelor uzate, care deserveşte trei localități: Cupşeni, Libotin şi Costeni.Inițial, proiectul implementat pe măsura 322, apă-canalizare prevedea ca în fiecare localitate să fie cîte o stație de epurare mai mică. Finanțarea a fost asigurată la 2 decembrie 2012, lucrările propriu-zise au început în iulie 2015. Dar fiindcă costurile la tot ce înseamnă materiale au fost depăşite, autoritatea locală a renunțat la cele două stații ce urmau să fie construite în Cupşeni şi Costeni şi a fost finalizată doar stația de epurare a apelor din Libotin, cu capacitate mărită, pentru toate cele trei sate. În perspectivă, va face față şi la apele uzate adunate din canalizarea satului Ungureni.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Referitor la apa potabilă (al doilea obiectiv important al comunei), este luată din izvoarele naturale de sub masivul „Șatra lui Pintea, apa este adusă cale de 5 km pînă la coama unui deal, unde se află un bazin cu capacitatea de stocare de 350.000 litri, ceea ce asigură 500 l pentru fiecare gospodărie, pe zi. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2016/04/04/statie-de-epurare-in-libotin/
Teme de mediuPădurile din Parcurile Naționale – pagubă pentru primării. „Plătim 800 de milioane lei vechi pentru pază. Nu încasăm în schimb nimic”Patru primării din județul Maramureş aşteaptă să primească, de ani buni, compensații băneşti pentru suprafețele de pădure pe care le dețin în Parcurile Naționale din județ. Directorul Parcului Național Munții Rodnei, Doina Jauca, spune că primăriile sunt nemulțumite pe bună dreptate, doar că legea nu permite aşa ceva. „Compensații se aşteaptă de 12 ani de zile. Din Maramureş sunt patru primării – Moisei, Borşa, Dragomireşti şi Șesuri, dacă nu greşesc. Am făcut demersuri pe la toate ministerele, s-au calculat penalități, dar nu se întâmplă nimic. Valoarea per total parc e foarte mare. Sunt 24 de comune care dețin suprafețe de fond forestier în parc şi toți se plâng că nu beneficiază de nimic”, arată Doina Jauca.„Noi avem 1.200 de hectare în Parcul Național Munții Rodnei. Primăria Moisei plăteşte 800 milioane de lei vechi pentru paza pădurii. Nu încasăm în schimb nimic. Au fost doborâturi mari la un moment, am cerut să ne lase să luăm lemnul, dar nu s-a putut. Lemnul a putrezit acolo. Le-am spus să îşi ia pădurea înapoi! Adică, eu plătesc şi nu mă folosesc de nimic de acolo. Cei mai afectați suntem noi, Primăria Moisei, că oamenii care dețin suprafețe în parc au suprafețe mici”, a menționat primarul Toader Ștețco. Păduri revendicate de cultele religioase.O situație ciudată este la Ieud. Primăria Ieud deține peste 500 hectare de pădure în Poienile de sub Munte, pădure care este în incinta Parcului Național. Primarul Ieudului, Nicolae David, precizează că 528 hectare de pădure, la care se adaugă şi alte 200 hectare de pădure, au fost validate de comisia locală de fond funciar, doar că apoi greco-catolicii au revendicat aceeaşi suprafață de pădure. „Aşa se face că nu putem fi puşi în posesie nici noi, nici ei, până nu rezolvă problema. Procesul este între comisia locală de fond funciar Poienile de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
sub Munte şi greco-catolicii”, a concluzionat primarul din Ieud. În Maramureş există două parcuri naționale şi anume Parcul Național Munții Rodnei, respectiv Parcul Național Munții Maramureşului. /Infomm, http://www.infomm.ro/ro/detalii/padurile-din-parcurile-nationale-%E2%80%93-paguba-pentru-primarii-%E2%80%9Eplatim-800-de-milioane-lei-vechi-pentru-paza-nu-incasam
Curăţenie în CupşeniÎn ultimele săptămîni, în centrul comunei Cupşeni şi în cele trei sate aparținătoare, Libotin, Ungureni şi Costeni, s-au desfăşurat acțiuni de salubrizare. Și-au adus aportul zeci de cetățeni, în mod special cei care beneficiază de Legea nr. 416 din iulie 2008 privind venitul minim garantat. Ei au obligația să efectueze lunar 72 de ore de muncă, la solicitarea primarului, pentru lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de muncă şi cu respectarea normelor de securitate. Cu ajutorul acestor lucrători sociali, au fost tăiați arborii şi arbuşti ornamentali îmbătrîniți/uscați, au fost montate pubele şi containere pentru gunoaiele menajere, au fost curățate şanțurile de scurgere a apei. În satul Libotin, cei 6 cetățeni care beneficiază de Legea nr. 416, coordonați de consilierul local Nicolae Bude, au colectat dozele de polietilenă (pet-urile de plastic) aruncate de cetățeni sau lăsate de apă pe malurile văii Roata, umplîndu-se zeci de saci de 300 l. Deşeurile au fost depozitate în curtea noii Stații de epurare, urmînd să fie transportate la Tg. Lăpuş, pentru a fi reintroduse în circuitul economic ca materie primă. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2016/04/04/curatenie-in-cupseni
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
