Suplimente și nu-mere speciale ale publi-cațiilor vândute la stan-durile de presă, docu-mentare TV inedite șiemisiuni la radio< la 20de ani după moartea eitragică pe 31 august1997, Lady Diana ră-mâne un veritabil filonde aur pentru nume-roase companii mediaeuropene, care mizează pe devo-tamentul publicului, rămas intact,față de "Prințesa inimilor".

În Marea Britanie, prințesaDiana continuă să ofere tirajeuriașe ziarelor și revistelor, carepublică numeroase ediții specialeodată cu apropierea celei de-a 20-a comemorări a decesului ei. "Fer-mecătoarea Diana< suprema fe-meie cu perle. Un supliment mag-

nific în interior!", anun-ța recent cotidianulDaily Mail pe primapagină. Deși Italia paresă aibă un interes redusfață de comemorareadecesului prințesei Dia-na, companiile mass-media din alte țări eu-ropene intenționează săaloce spații ample aces-tui subiect.

În Franța, postul public de te-leviziune a decis să mizeze la rân-dul său pe această comemoraretragică. France 2 se va mobiliza șiva consacra o zi specială, pe 27august, în care va difuza emisiunidedicate prințesei Diana. În pro-gramul zilei se vor afla mai multedocumentare și o anchetă, ce vorfi transmise în cursul după-amie-zii și al serii.

Obiceiurile de nunt[ vechi se mai p[streaz[ `n Oa;

PAGINA 9

Progresul înregistrat de-alungul perioadei interbelice afăcut posibil ca în preajma celuide-al Doilea Război Mondial înjudețul Satu Mare să existe numai puțin de 70 de întreprinderiagricole, 3.836 de întreprinderiindustriale și 1.670 întreprindericomerciale, iar în total 5.359 deîntreprinderi.

Comerțul mare din județ afost și el sprijinit de nu mai puținde 450 de întreprinderi. Unaport deosebit care a contribuitla progresul industriei sătmăre-ne l-a avut și Camera de Comerțși Industrie Satu Mare, care afost înființată în anul 1929. S-aînființat ;i “Bursa de Mărfuri”,având rolul de a sprijini comer-țul din județele Satu Mare, Ma-ramureș și Sălaj cu țările înve-cinate.

În sectorul agricol, dezvol-tarea producției sătmărene înacea perioadă s-a înscris tot peo pantă ascendentă.

În 1933, în jude\ul Satu Mare func\ionau 33 de b[nci

S`n`tate Frumuse]e&Strugurii revigoreaz[ inima ;i `mbun[t[\esc circula\ia sanguin[

Produsele Hypericum asigur[ o pierdere în greutate s[n[toas[

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 748 Duminic[ 27 august 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Articole indispensabile `n garderoba din toamna aceasta

PAGINA 7

PAGINA 10

PAGINA 4

“Diana-mania” revine în centrul aten\iei dup[ 20 de ani

Defilare de 23 August. Pionieri și oameni ai muncii aplaudă discursurile oficiale

Mai ;tie lumea ce `nseamn[ ziua de 23 August 1944?

Ioni\[ G. Andron, fotografulOa;ului etern, a fost readus`n actualitate la Negre;ti

Cântăreața fost top model șifosta primă doamnă francezăCarla Bruni Sarkozy a declarat cășederea sa la Palatul Elysee, încalitate de consoartă a lui NicolasSarkozy, a fost pentru ea o mareonoare, dar și o ușurare atuncicând soțul ei și-a încheiatmandatul de președinte al Franței.

"A fost o mare onoare șitotodată o ușurare să plec", adeclarat Carla Bruni, într-uninterviu care va apărea în număruldin septembrie al revistei VanityFair, potrivit unor extrasepublicate de mass-mediafranceze.

Bruni a declarat că estemulțumită de faptul că fostulpreședinte conservator, învins înalegerile din 2012 de socialistulFrançois Hollande, a renunțat lapolitică. "Sunt mulțumită că soțulmeu a ieșit din acest război, dinaceastă luptă atât de brutală", adeclarat artista, al cărei viitoralbum, 'French Touch', va fi lansatîn octombrie.

Bruni, care s-a căsătorit cuSarkozy în 2008 și are cu el o fiicăîn vârstă de 5 ani, Giulia, a spuscă plecarea de la Elysee nu a fostmai grea decât ieșirea dintr-unmuzeu frumos.

Carla Bruni se bucur[ c[ a plecat de la Palatul Elysee

PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

Preotului Bratu i-au fost încre-dințate misiuni speciale de cătrepatronul spiritual al școlii din Răș-inari. Este cel de-al treilea Sava Po-povici Barcianu cel Bătrân, carescria sub numele “ot Rășinari”. Răș-inariul e cea mai mare localitate delângă Sibiu. Aici sunt menționațiPopa Ivan și Nistor ca dascăli ai Ță-rii Bârsei. Apoi, Sava Popovici celBătrân e considerat un iluminist șicopist de cărți tipărite.

Rășinariul - în limba germană “Stad-terdort”, în ungurește “ Resininar”, în la-tină “Resinarium” - se află la 8 km de Si-biu. În 1738 bătrânii localității au fostascultați în procesul cu orașul regesc Si-biu, ocazie cu care a fost consemnat fap-tul că întemeietorii așezării ar fi fost Mus-tață și Coman Roșca, care și-au durat lo-cuință pe locul unde se află și astăzi. Fân-tâna Roșca se află în mijlocul satului.

Participant la Revoluțiadin 1848-1849

Sava Popovici cel Bătrân a fost inte-lectual de marcă, participant activ la Re-voluția Română din Transilvania din anii1848-1849, mare prieten cu Avram Iancuși cu Mitropolitul Andrei Șaguna. Fireadârză a rășinărenilor nu s-a dezmințitnici la 1848-1849, când conducătorii le-giunii prefecturii Sibiu, în frunte cu pre-fectul, erau aproape toți fii ai satului Răș-inari. Escadronul lor de călăreți a datjertfa de sânge, ajungând până la luptade la Șiria.

În a doua jumătate a secolului alXVIII-lea, Rășinariul a fost sediul reîn-ființatei Episcopii Ortodoxe a Transilva-niei. Modesta căsuță țărănească, reșe-dință a episcopilor Ghedeon Nichitici șiGherasim Adamovici, se mai păstreazăși în zilele noastre. Mitropolitul AndreiȘaguna mergea destul de des la bisericadin Rășinari, mai ales la sărbători. La 15august 1865 în această localitate a sfințitîn ea “întru arhiereu” pe Episcopul IoanTopazu al Caransebeșului, prilej cu carea donat un frumos policandru, care segăsește și astăzi în biserică.

Școala veche e cel mai vechi edificiuconservat până în zilele noastre. A fostconstruită în 1836 pe locul unde a func-ționat încă de la 1700 o școală româ-nească. Au fost elevii acestei școli poetulOctavian Goga, filosoful Emil Cioran șimedicul Ilarie Mitrea.

Numeroase puncte de interes con-stituie adevărate atracții turistice< Cimi-tirul cu Biserica> Monumentul Mitropo-litului Andrei Șaguna> Biserica “SfântaParaschiva”> Casa natală a poetului Oc-tavian Goga> Ruinele Cetății Medievalede pe dealul Cetățuia> Muzeul Etnogra-fic> Muzeul Episcopiei Ortodoxe.

Istoria Românilordin Țara Ardealului

Printre lucrările publicate de PopaSava Popovici cel Bătrân, autorii prezen-tului material s-au oprit asupra Cronicii“Istoria Românilor din Țara Ardealului”cu tema< “Adevărul din pământ a răsăritși dreptatea din ceriu a privit”.

“Nepriceperea, neînțelepciunea, nes-trăduirea și lenevirea spre aflarea înțe-lepciunii acei adevărate și a faptelor celorbune, aduce pre om întru căi rătăcite, în-tru închipuiri și socotințe înșelătoare, înstare cu ticăloșie supus altuia, căruia du-pă dreptatea liniei Neamului său nu i s-ar fi căzut.

De poftește cineva din ascultătorii

adunării acesteia adevărată dovedire maiîn sus arătatei întru meșteșugirea cuvin-telor, nu îndrăznesc a dovedi, socotinda nu fi de lipsă în vremea aceasta, fără decât numai prin adevărată pildă mă voiînvrednici aceasta a dovedi spre a înțe-lege toată adunarea ascultătorilor în cese cuprinde arătarea mea.

De multe ori am stat și am socotit înceasurile singurătății asemănând stareași a înțelepciunii Neamului nostru Ro-mânesc, și întru adevăr atâta deosebiream aflat încât să osăbește fața albiciuniide fața înnegririi.

Locuitorii pământului acestuia, carinu sunt despre partea Neamului Nostru,străduindu-se întru aflarea înțelepciunii,pre lângă aflarea acestei înțelepciuni, auaflat odihna stării lor, norocirea și cinsteacătră toți cei mai mari și înțelepți. Iarănoi nestrăduindu-ne întru aceasta, amcăzut în ticăloșie, în prostime și în stareproastă. Câtă greutate, lipsă, sărăcie, ne-avere, scârbă, trebuie să purtăm cîte oda-tă și ocară pătimim încât trebuie să opurtăm.

O nenorocire aleasă, iară nebăgatăîn seamă pentru prostimea și neînțelep-ciunea noastră! Neam și familie mai ve-che de prea mulți ani și acuma ca ceamai ticăloasă și mai netrebnică socotită!Natura sau firea lesne câștigătoare întrumeșteșugirea cuvântului și întru câști-garea înțelepciunii și acum părăsită și lă-sată de întrebuințarea talentului acestuiacelui neprețuit a cărui totdeauna au pututa fi părtaș și acum fără îndoială poate.

Amară ticăloșenie a stării noastreprin aceste urmări ale noastre. Nu ne ve-dem, în ce slabă și nebăgată în seamăstare suntem căzuți. Toată lumea vede,în ce stare proastă ne aflăm. (...)

Preamilostivul nostru împărat, preaî-naltele stăpâniri și domnii poftindu-nea ne îndrepta și norocirea noastră, po-runcesc ca să fie școale, să ne dăm dupăînvățătură și noi ocărâm învățătorii zi-când, că cum au trăit moșii și strămoșiinoștri fără învățătură, vom trăi și noi,adică ei au fost nenorociți, vom fi și noinenorociți.

Iată dară dovedirea propoziției melece mai sus arătate, prin pilda de față do-vedită, precum că nepriceperea, neînțe-lepciunea, lenevirea spre aflarea înțelep-ciunii cei adevărate aduce pe omul întrucăi rătăcite, întru închipuiri înșelătoare,în stare cu ticăloșie, asupra altuia căruiadupă dreptatea liniei Neamului său, nui s-ar fi căzut.

Acestea dară sunt, preavoslavnicilorcreștini, pricinile cele mai adevărate alestării nenorocirii noastre, întru care neaflăm până în ziua de astăzi, pentru carimai marii înțelepții Neamului nostru cei

de acum cunoscând starea semințieinoastre și adevărate pricini a veniriinoastre întru această țară, iată că nu aulipsit simțindu-se îndatorați însuși întrua lor străduire cătră preaînalta apostoli-ceasca mărire una ca aceasta a o face cu-noscută spre a ne aduce întru cuviin-cioasă stare a nenorocirii, care aceastăpricină a dovedire întru întâia parte avoroavei mele, care mă voiu sili pentrumai buna înțelegere cu amănuntul a do-vedi întru întâia parte. Întâiu< Ce feliude sămânță veche este Neamul nostruRomânesc? A doilea< Cu ce întâmplărisau pricini, am venit noi în Țara aceasta,a Dații Mediteranii, care, de noi se nu-mește Ardeal? A treia< De unde am venit?Și a patra< Cum că am rămas pre loculacesta?

Cunoscând strădania mai marilor,patronilor și făcătorilor de bine a Națieinoastre ce o jertfește pentru câștigareanorocirii noastre, trebuie și noi să fimîndatorați a ne îmbrăca cu vrednicie sprecâștigarea norocirii noastre, care a cu-prinde a doua parte a voroavei mele. Însăca străduitorilor, mai marilor noștri săarătăm datornica, smerita mulțămirepentru osteneala și strădania câștigăriinorocirii noastre, aceasta va fi sfârșitulvoroavei mele.

De Dumnezeu iubiților pravoslavnicicreștini, mulți dintru Dumneavoastrăvor fi poftitorii ca întru această voroavăce voiu aduce înainte, să aduc frumusețeși împodobire cuvintelor, fiindcă cei maimulți întru îndulcirea voroavei își îngă-duiește îndulcirea ascultării sale. Iară eunu voiu încurca această voroavă întruîmpodobire cu figuri istoricești, ci fiin-dcă și eu mă aflu unul dintre a voastrăseminție, m-am simțit întru tot îndatorata arăta întru dovedirii izvorului semințieinoastre în Țara Ardealului, după cummai în sus am zis, însă a nu îngreuna ini-mile ascultătorilor, cât mai în scurt le voipune înainte, mă rog de ascultare.

74 de ani după nașterea lui Christos,pe vremea lui Vespasian, împăratul Râm-lenilor (Romanilor n.n.), aflăm în isto-riile noastre pre un viteaz craiu al Dații,adică al Ardealului, numele lui Decebalsau Ducipal stăpânind cu mare vitejiesupt sceptrul ocârmuirii sale toată Dațiasau tot Ardealul. De acest viteaz Dețebalau căzut Râmlenii (Romanii n.n.) șai-sprezece ani în mare spaimă și frică pânăla împărăția lui Domițian.

Deci pe vremea lui Domițian, împă-ratul Râmlenilor (Romanilor n.n.) scu-lându-se Dețebal cu oștirea asupra Râm-lenilor (Romanilor n.n.), au luat în stă-pânire tot împrejurul Dunării și din pri-cina vitejiei și a biruinței așa au adus peRâmleni (Romani n.n.) întru supunere

și pre Domițian încât au fost Râmlenii(Romanii n.n.) împreună cu împăratullor Domițian siliți în tot anul a da dejde(bir) lui Dețebal craiul Dații. Aceastăspaimă și jug îngreoiat ce se pusese Râm-lenilor (Romanilor n.n.) de către Dețebalau ținut de la anul șaptezeci și patru dupănașterea lui Christos, până la anul o sutădoi care cuprinde în sine cu toți anii, do-uăzeci și opt.

Întru această vreme împărățind îm-păratul Traian pre Râmleni (Romanin.n.) nu au mai putut suferi ca să maidea dejde lui Dețebal, craiul Dații, și așaîn loc de a mai da dejde Traian i-au vestitrăzmeriță și bătaie. Și ieșind Traian întrual trilea an al împărăției sale, la anul 102cu foarte mare putere asupra lui Dețebal,i-a călcat țara Ardealului și așa s-au făcuto bătaie înfricoșată și groaznică, încâtatâta vărsare de sânge ce s-au făcut, însușiîmpăratul din lipsa cârpelor, căci nu maiavea cârpe de legătură a rănilor ostașilorsăi, și-au rupt haina sa și veșmintele depe trupul său și le-a împărțit celor rănițispre a-și lega rănile sale. Această bătaieînfricoșată s-au făcut la Turda pe locul,unde până în ziua de astăzi de noi se nu-mește “Palatul lui Traian”. (...)

Însă de multă biruință ce au făcutRâmlenii (Romanii n.n.) împotriva Da-ților, spăimântându-se Dații au începuta se retrage în munți, dealuri și păduri.Traian a adus din împărăția lui coloniștiîn Țara Ardealului. Au luat în stăpânireKolosvar, adică Clujul, Țara Ungurească,Moldova, Țara Românească, împrăștiin-du-se până la Sibiu, la Brașov, către So-meș, pe lângă ținutul Clujului și spre Tur-da împrejur. Între dați și coloniștii Râm-leni (Romani n.n.) a existat o colaborareînrudindu-se cu ei.

Acest împărat Aurelian neputând fa-ce față altor popoare migratoare, care demulte ori se uneau cu dacoromanii, s-atemut ca să nu iasă vreo zaveră care săpricinuiască pagubă împărăției și așa la284 a retras armata și oficialitățile roma-ne din Dația și i-au așezat în pământulMoesiei. Marea majoritate a populațieiînrudită cu coloniștii Râmleni (Romanin.n.) au rămas pe loc în Țara Ardealului.Cei înrudiți între dați și cu coloniștiiRâmleni (Romani n.n.) au rămas în pă-mântul Ardealului până în ziua de as-tăzi.

Această dară rămășiță a Râmlenilor(Romanilor n.n.), iubiților de Dumnezeupreavoslavnici creștini, ce-au rămas înȚara Ardealului, suntem chiar însuși noiRomânii, care până acum aflăm și ne nu-mim și Râmleni (Romani n.n.).

Iată dară, preavoslavnici creștini, pri-cina seminției noastre în Țara Ardealu-lui, cum că în scurt voiu să zic, cum căsuntem o rămășiță a Râmlenilor (Roma-nilor n.n.) în pământul acesta rămas.

Cunoscând mai marii patroni, înțe-lepții Neamului nostru această de vred-nică laudă veche seminție a noastrăRâmleană (Romană n.n.), nu au lipsitînsuși întru a lor străduire, a mijloci afla-rea norocirii noastre, care pe lângă da-tornica smerită mulțămire ce avem a ară-ta cătră cei mai mari ai noștri ce se stră-duiesc pentru binele nostru, trebuie șinoi înșine a ne strădui spre a câștiga vred-nicie de ajuns întru câștigarea cinstei se-minție a noastră Râmleană (Romanăn.n.), nu au lipsit înși a nenorocirii noas-tre care cuprinde a doua parte a voroaveimele, mă rog de ascultare”. (Ioan Lupaș,Chestiunea originii și continuității Ro-mânilor într-o predică de la 1792, în Stu-dii, conferințe și comunicări istorice, Bu-curești, vol.1/1928, p. 376-388)

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuan, în Cartea în manuscris<

Cronicari Români din Ardeal

La 30 august 1877 se dă botezul fo-cului pentru Armata Română în ade-văratul sens al cuvântului. Acesta estemomentul în care soldaţii români sevor măsura cu adevărat într-un război.Dacă până atunci confruntările fuse-seră doar la nivel local şi secundar,Ciocnirea de la Costangalia din iulie1863 şi bătălia de artilerie începută la14 iunie 1877 când s-a deschis foculasupra aliniamentului Dunării, acumavem o punere în aplicare a întregiiarte militare. Avem în zonă deplasatebatalioane de infanterie, escadroane decavalerie, baterii de artilerie, companiide geniu, sanitare etc. Şi o intrare înteatru după toate normele epocii. Şimai avem şi un succes.

Angajarea în sine a început de pe27 august când trupe ale Diviziei 4 aucucerit redanul din faţa redutei Grivi\a1. Redanul este o fortificaţie pasagerăde mai mici dimensiuni ce se află în-aintea fortificaţiei principale. Acest re-dan a fost cucerit de Regimentul 13Dorobanţi, în primul eşalon, şi un ba-talion al Regimentului 5 Infanterie deLinie şi Batalionul 2 Vânători în eşalo-nul al doilea. Asaltul s-a dat la orele 16şi a fost un succes. Pe timpul nopţii,trupele turceşti au încercat un contra-atac, dar au fost respinse.

În data de 30 august era hotărât altreilea atac asupra Plevnei. Atacurileprecedente fuseseră respinse datorităpregătirii de teren turceşti şi a dificul-tăţii zonei, aceasta fiind un areal coli-nar, numai bun de apărat pe linii suc-cesive. Atacul, deşi respins iniţial decomandamentul român, fiind văzuteexperienţele anterioare, a fost primitla insistenţele ruseşti care aveau nevoiede o victorie cu ocazia zilei ţarului.

În data de 29 august ordinele aufost date. În bătaie intrau unităţi aleDiviziilor 3 şi 4 române. Acestea pre-găteau două coloane de atac, primaaparţinând Diviziei 3 şi a doua Diviziei4. Ambele coloane aveau în compunere4 batalioane. Primul era dispus în for-maţie de trăgători, cu echipament ge-nistic de asalt, al doilea venea în for-maţie de coloană de atac, iar 3 şi 4 aveaurolul de rezervă, pentru a exploata suc-cesul iniţial. Exista şi un detaşamentde 3 batalioane ce apăra flancul dreptşi încă o rezervă generală.

Asaltul iniţial dat de Divizia 3 esteunul sângeros, dar plin de bravura sol-daţilor români care înaintează spre re-dută fără să crâcnească, în marş forţat,pe coloană de atac. Deşi există pierderi,se ajunge până la şanţul redutei. Aicicad, printre mulţi alţi eroi, maiorulŞonţu, în fruntea trupei, şi căpitanulMărăcineanu, ce ţinea în mână fanio-nul unităţii, acesta trecând pe parapet.

Se `mplinesc 140 deani de la `nceperealuptei pentru Grivi\a

CRONICARISava Popovici cel Bătrân a fost intelectual de marcă, participant activ la Revoluția Română din

Transilvania din anii 1848-1849, mare prieten cu Avram Iancu și cu Mitropolitul Andrei Șaguna.Firea dârză a rășinărenilor nu s-a dezmințit nici la 1848-1849, când conducătorii legiunii prefecturiiSibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape toți fii ai satului Rășinari.

Sava Popovici cel Bătrân e considerat un iluminist și copist de cărți tipărite

Cronicarul Popa Sava Popovici cel B[trân (1814-1879)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

27 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE~n Epoca de Aur, pentru a celebra ziua de 23 august, peste tot r[sunau c]ntecele pioniere;ti,

mar;urile militare, pe stadioane aveau loc spectacole omagiale, pe marile alei din ora;e paradefastuoase, iar oamenii muncii f[ceau demonstra\ii, trupele `mp[r\ind sau defil]nd cu materialede propagand[.

23 August este f[r[ doar ;ipoate o zi cu numeroase semni-fica\ii istorice pentru \aranoastr[. Cu toate c[ la 23 august1944 Rom]nia a `ntors armele ;is-a al[turat Na\iunilor Unite `nlupta `mpotriva puterilor Axei,chiar dac[ din 1948 p]n[ ̀ n 1990data de 23 August e s[rb[torit[ca Zi Na\ional[ a Rom]niei, foar-te pu\ini sunt tinerii, genera\ian[scut[ dup[ 1990, care s[ ;tiece semnifica\ii are aceast[ zi.

Fiind zi na\ional[, se purtau des-igur straie de s[rb[toare. A;a se f[ceac[ `n perioada comunismului `n 23August se organizau activit[\i `n cin-stea lui Nicolae Ceau;escu ̀ n toate lo-calit[\ile \[rii, ̀ n ora;e demonstra\iilefiind g[zduite de stadioane.

Ziua `n care soarta \[rinoastre se schimb[ pentrutotdeauna

S[ ne ̀ ntoarcem ̀ n schimb la anul1944, la 23 august al acelui an, pentruc[ e ziua `n care soarta \[rii noastrese schimb[ pentru totdeauna.Rom]nia ̀ ntoarce armele ;i se al[tur[Na\iunilor Unite `n lupta `mpotrivaputerilor Axei. ~nc[ din luna martie aacelui an armata sovietic[ era ̀ n Mol-dova de nord. Regele Mihai `;i d[acordul pentru a-l `nl[tura prin for\[pe mare;alul Antonescu dac[ va re-fuza semnarea armisti\iului cu Na\iu-nile Unite. Mare;alul refuz[ categoric,regele destituindu-l ;i arest]ndu-l.Rom]nia trece de partea Alia\ilor. ~nseara zilei de 22 august, Regele Mihai,prin Proclama\ia c[tre \ar[, anun\aie;irea Rom]niei din alian\a cu pute-rile Axei ;i imediata ̀ ncetare a r[zbo-iului cu Na\iunile Unite. Aceast[hot[r]re scurteaz[ cu ;ase luni cel de-al Doilea R[zboi Mondial. 23 august1944 marcheaz[ a;adar o cotitur[ ar[zboiului ;i `nceputul sovietiz[riiRom]niei.

Pe 23 august 1944, mare;alulAntonescu are o audien\[ laRegele Mihai I ;i se declar[dispus s[ semnezearmisti\iul doar dup[ acordul lui Hitler

|ara noastr[ era angajat[ ̀ n r[zboide partea Germaniei hitleriste. 20 au-gust 1944 d[ semnul a;teptat c[ soartar[zboiului nu se mai poate `ntoarce`n favoarea Axei Germane. TrupeleFrontului 2 Ucrainean conduse demare;alul Malinovski au declan;atofensiva Ia;i - Chi;in[u. Pe 22 august,sovieticii se aflau pe linia T]rgu Ne-am\ - Hu;i - Chi;in[u, f[c]nd osp[rtur[ `n frontul germano-rom]ndin Moldova. |ara noastr[ era lacap[tul rezisten\ei fizice ;i strategice.Generalul german Friessner a cerutcontinuarea rezisten\ei pe linia forti-ficat[ Foc;ani - N[moloasa - Gala\i,iar mare;alul Antonescu a fost deacord. Pe 23 august 1944, la Bucure;ti,mare;alul Ion Antonescu are o au-dien\[ la Regele Mihai I ;i se declar[dispus s[ semneze armisti\iul doardup[ acordul lui Hitler. Regele decidedemiterea lui Antonescu ;i arestarea

lui ;i a viceprim-ministrului MihaiAntonescu.

Mare;alul Antonescu a fost arestatchiar în Palatul Regal.

La 23 august 1944, Antonescu aa;teptat răspunsul de la Stockholmpentru a semna armistițiul cu URSS.Pentru susținerea armistițiului, el aa;teptat scrisori de la Maniu ;i Bră-tianu. Telegrama privind acceptareasovietică la propunerile române;ti dearmistițiu ajunsese la Ministerul Afa-cerilor Externe, însă de acolo, în locsă îi fie înmânată lui Antonescu, aajuns în mâinile Regelui, care a deciscă va face singur armistițiul. Anto-nescu este arestat în Palatul Regal. În-să, cum spun unii istorici Antonescuar fi fost hotărât să încheie armistițiulcu URSS, iar acest lucru ar reie;i ;idin faptul că la 22 august acesta l-aconvocat pe ministrul german la Bu-cure;ti, iar în prezența generalului

Pantazi, ministru de război, i-a adusla cuno;tință că România a cerut ar-mistițiul. Într-un articol apărut pe si-te-ul Historia este pomenit faptul căarmistițiul sovietic cu România era anecesitate ;i pentru Rusia.

“Pozițiile întărite româno-germa-ne din Moldova, care au rezistat la nu-meroase atacuri sovietice (începândcu 17 aprilie 1944) ;i pe care trupelese aflau ;i la data de 20 august, ca ;iexistența în spatele frontului, la nici200 km, a unui aliniament puternicfortificat - linia Foc;ani-Nămoloasa-Galați - prezenta pericolul transfor-mării României într-un teatru de răz-boi. De aceea, toți factorii interesațiîn destinul României, inclusiv Rusia,căreia o rezistență pe linia de fortifi-cații i-ar fi afectat interesele în Balcani,au considerat ca necesară ie;irea țăriidin război prin încheierea unui ar-mistițiu”, se arată în articolul amintit.

23 august 1944, Proclama\iac[tre \ar[

La 23 august, Regele cite;te Pro-clama\ia c[tre \ar[<

"Rom]ni,~n ceasul cel mai greu al istoriei

noastre am socotit, `n deplin[ `n\ele-gere cu poporul meu, c[ nu este dec]to singur[ cale, pentru salvarea \[riide la o catastrof[ total[< ie;irea noastr[din alian\a cu puterile Axei ;i imediata`ncetare a r[zboiului cu Na\iunileUnite. (...)

Rom]ni,Dictatura a luat sf]r;it ;i cu ea

`nceteaz[ toate asupririle. Noul gu-vern ̀ nseamn[ ̀ nceputul unei ere noi`n care drepturile ;i libert[\ile tuturorcet[\enilor \[rii sunt garantate ;i vorfi respectate. Al[turi de armatele Alia-te ;i cu ajutorul lor, mobiliz]nd toatefor\ele na\iunii, vom trece hotarele

impuse prin dictatul nedrept de laViena, pentru a elibera p[m]ntulTransilvaniei noastre de sub ocupa\iestr[in[".

Rom]nii `ntorc a;adar armelepentru recuperarea Transilvaniei.

~n memoria rom]nilor, ziuade 23 august a r[mas dreptcea mai mare ;i important[s[rb[toare comunist[

Mergem pe firul anilor ;i ajungemla 30 decembrie 1947, dat[ la care Re-gele Mihai e obligat s[ abdice. Ur-meaz[ sovietizarea Rom]niei, pe-rioad[ ̀ n care p[m]nturi ;i afaceri de-vin “ale `ntregului popor muncitor”.~n mintea rom]nilor, ziua de 23 au-gust a r[mas drept cea mai mare ;iimportant[ s[rb[toare comunist[. A;acum aminteam `n r]ndurile de maisus, `n cinstea lui Nicolae ;i a EleneiCeau;escu, `n 23 August aveau loc oserie de demonstra\ii. La acestea par-ticipau nu doar arti;ti, ci ;i elevi ;imuncitori din uzine. Dup[ demons-tra\ii, rom]nii petreceau. Se munceamult pentru ca demonstra\iile s[ ias[perfect.

C]ntece pioniere;ti, mar;urimilitare, spectacole omagiale;i parade fastuoase

~n Epoca de Aur, pentru a celebraziua de 23 august, peste tot r[sunauc]ntecele pioniere;ti, mar;urile mili-tare, pe stadioane aveau loc specta-cole omagiale, pe marile alei din ora;eparade fastuoase, iar oamenii munciif[ceau demonstra\ii , trupele`mp[r\ind sau defil]nd cu materialede propagand[.

~n zilele noastre, foarte pu\ini dincei n[scu\i `n anii 1980 la `nceput `;imai amitesc câte ceva despre mani-fest[rile ce aveau loc `n 23 August.Ceilal\i, mai citi\i, cunosc pu\in[ is-torie ;i leag[ aceast[ dat[ de anul1944. R[m]ne proasp[t[ `n memoriacelor ce au tr[it din plin acele demons-tra\ii ;i care `;i amintesc cu drag decoloritul lor.

Dacă pentru tinerii zilelor noastre23 august reprezintă doar o amintirevagă a unui moment istoric, pentrudecanii de vârstă această dată a rămasvie în minte chiar ;i după atâta vreme.Colonelul Vasile Rus din Ro;iori, lo-calitate unde a pus bazele unui muzeu,a urmat întru totul îndemnul istori-cului Nicolae Iorga ;i a vorbit desprefaptele zilei de 23 august 1944, la carea fost martor, ziua de 23 august ;i par-ticiparea sa la acest eveniment istoricfiind consemnate într-un capitoldintr-o carte pe care a scris-o perso-nal.

"Invoc]nd istoricul ;i falnicul eve-niment, sfin\esc porunca iorganian[,`ndeplinindu-mi obliga\ia de a a;ternepe h]rtie amintirile p[strate `n pan-teonul memoriei despre faptele eroiceale acelora care au salvat Rom]nia dela un iminent dezastru, asigur]ndu-icinstea de a lupta `n r]ndul for\elorNa\iunilor Unite ;i onoarea de a par-ticipa la victoria asupra fascismului.Scriu aceste r]nduri ;i cu sentimentulde m]ndrie c[ am avut prilejul s[ par-ticip, cu modestele mele puteri, la`nf[ptuirea lor”.

A consemnat Ioana Vladimirescu

Regele Mihai dând mâna cu generali ai Armatei Roșii, 23 februarie 1946

Defilare de 23 august, anul 1948. Oamenii muncii aveau pancarte în care proslăveau Armata Ro;ie ;i Partidul Comunist

Mai ;tie lumea ce `nseamn[ ziuade 23 August 1944?

4 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

ISTORIE

Perioada interbelică a însem-nat un avânt economic atât pen-tru județul Satu Mare cât și pen-tru întreaga țară. După ce SatuMare a devenit parte componen-tă a Regatului României, orașulde pe malul Someșului a cunos-cut o nouă etapă în dezvoltareavieții economice și sociale. Datedespre situația economică dinacea perioadă am preluat din vo-lumul “Monografia județului Sa-tu Mare”, capitolul “Situaţia eco-nomică a judeţului Satu Mare înperioada 1918-1950”, scris deprof. univ. dr. Claudiu Porum-băcean de la Muzeul Județean.

Viața economică din municipiulSatu Mare s-a aflat în permanență, înperioada interbelică, pe un drum acărui curbă a fost mai mereu ascen-dentă. După Unirea de la 1 Decembrie1918, orașul de pe malul Someșului acunoscut o mare dezvoltare evidentăîn toate domeniile vieții economice șisocial-culturale.

Marea Unire a făcut ca Satu Maresă ajungă un oraș modern la acea pe-rioadă, cu realizări remarcabile în toa-te domeniile, și să facă parte din ora-șele reprezentative din Nord-VestulRomâniei Mari.

Sistemul cooperatist și sistemulbancar s-au dezvoltat foarte mult înSatu Mare. Acestea au adus un surplusde energie dezvoltării pe baze moder-ne a societății sătmărene. Astfel s-aajuns ca în 1930 numărul băncilor dinjudețul Satu Mare să atingă cifra de33, iar marea lor majoritate funcțio-nau pe raza capitalei județului. Celemai importante bănci la acea vremeau fost “Casa Noastră” și o sucursalăa “Băncii Românești”.

Procesul continuu din acest sectoral vieții economice sătmărene a fostoprit de marea recesiune economicădintre anii 1929-1933, care a afectatdestul de serios sistemul bancar dinacest oraș. După 1933 a avut loc o re-organizare a sistemului de credit, pu-ternic afectat.

Institutele de credit din Satu Mareau reluat din plin activitatea și reușeauca în scurt timp să înregistreze un suc-cess important și au făcut investiții îndiferite domenii economice.

Se ajunge ca în anul 1940 în SatuMare să mai existe doar 27 de firmebancare, din care 10 românești, 14evreiești și 3 maghiare. Pe lângă acestebănci în județ au mai apărut și activatîn sistemul financiar de-a lungul pe-rioadei interbelice și cooperativele decredit și comerciale românești, iar înanul 1937 numărul acestora a ajunsla 69.

În preajma celui de-al DoileaRăzboi Mondial, în județ erau5.359 de întreprinderi

În ceea ce privește industria ora-șului, aceasta, cu excepția perioadeirecesiunii economice, s-a aflat în per-manență într-un avânt economic con-tinuu.

Cu o importanță însemnată dinpunct de vedere economic pe plan lo-cal, dar și pe plan național, amintimfabrica “Unio”, care în 1923 se afla pe

poziția a 3-a în țară în furnizarea devagoane, după uzinele de la Reșița și“Astra” Arad și care, pe lângă faptulcă în 1928 număra 1.400 de muncitori,se mai poate mândri și cu faptul că deaici au ieșit în 1927 primele vagoanede tip “Pullmann” din România. Suntde menționat și fabrica “Princz”, uzinatextilă “Ardeleana”, rafinăria de petrol“Freund”, fabrica de cărămizi și fabricade mobilă.

Progresul înregistrat de-a lungulperioadei interbelice a făcut posibilca în preajma celui de-al Doilea Răz-boi Mondial în județul Satu Mare săexiste nu mai puțin de 70 de între-prinderi agricole, 3.836 de întreprin-deri industriale și 1.670 întreprindericomerciale, iar în total 5.359 de între-prinderi.

Comerțul mare din județ a fost șiel sprijinit de nu mai puțin de 450 deîntreprinderi. Un aport deosebit carea contribuit la progresul industrieisătmărene l-a avut și Camera de Co-merț și Industrie Satu Mare, care afost înființată în anul 1929. S-a înfi-ințat ;i “Bursa de Mărfuri”, având rolulde a sprijini comerțul din județele SatuMare, Maramureș și Sălaj cu țările în-vecinate.

În sectorul agricol, dezvoltareaproducției sătmărene în acea perioadăs-a înscris tot pe o pantă ascendentă.O altă ramură care s-a dezvoltat bineîn județul nostru și a contribuit sem-nificativ la avântul economic dinaceastă parte a țării a fost cea minie-ră.

Investițiile au fost făcute în secto-rul căilor de comunicație, al drumu-rilor, școlilor, spitalelor, uzinelor co-munale și nu în ultimul rând în sec-torul construcțiilor publice. Investițiiimportante au fost făcute și la Uzinaelectrică Satu Mare, precum și în do-meniul edilitar-gospodăresc și cultu-ral, prin sprijinirea înființării de re-viste, ziare și centre culturale.

Din 1945 apar societățile mix-

te româno-sovietice “Sovrom”

Populația a fost istovită de efortu-rile la care a fost supusă pe parcursulrăzboiului. În anul bugetar 1944-1945,patru cincimi din cheltuieli fuseserăacoperite, în esență, prin emisiunimonetare. Guvernul constituit în 1945a preferat controlul statului și un rolsporit al acestuia în economie, în con-dițiile recunoașterii proprietății pri-vate și ale efectuării unor reforme so-ciale.

O situație deosebit de grea trebuiasă fie rezolvată în industria metalur-gică, unde a existat un puternic sectorde stat care lucrase aproape integralpentru război.

Anul 1945 a adus un fenomen nouîn viața economică a țării, și așa foartedificilă din cauza stării în care se afla.Este vorba de apariția societățilormixte româno-sovietice “Sovrom” înramuri cheie ale economiei naționaleca industria petrolieră și minieră, întransporturi etc.

Statul român era obligat să asigureparteneriatului sovietic o cotă partede beneficii, chiar dacă întreprinderilerespective nu obțineau profit. Cu efor-turi considerabile, România a reușitdesființarea acestor sovromuri abia înanul 1954.

La rândul său, anul 1945 a fost unan sărac pentru agricultură din cauzasecetei, iar acest lucru s-a repercutatnegativ asupra tuturor segmenteloreconomiei, inclusiv asupra industriei.

În anul 1946, starea economiei ro-mânești a continuat să fie precară. Înprimul rând, a fost un an deosebit desecetos, iar producția agricolă insufi-cientă a influențat mai departe în răutoate ramurile.

La 15 februarie 1947, comisia adistribuit 27.545 vagoane de grâu zo-nelor afectate de secetă, capitalei țării,marilor centre urbane, precum și eco-nomatelor. La jumătatea anului 1947numărul copiilor evacuați din zonelecalamitate a ajuns la 51.313.

Industria a suferit de asemenealipsa de materii prime, de piese deschimb pentru import, de combustibilși multe altele care erau necesare atâtțării, cât și orașului.

Pierderile mari suferite de agri-cultură și starea celor mai multe ra-muri industriale au făcut ca în 1946venitul național să fie mai mic decâtcel din 1945 și aproximativ cu 40%față de cel din 1938. Deși au fost luatemăsuri care au căutat să țină prețulpâinii, chiriile și tarifele transportu-rilor la nivel cât mai scăzut, statul su-portând diferența, puterea de cumpă-rare a salariilor a scăzut și mai mult,în pofida sporirii salariilor nominaleale angajaților publici și a degrevăriide impozite pe salarii.

Situația județului Satu Mare, după25 octombrie 1944, avea să cunoascăo schimbare radicală cauzată în pri-mul rând de desfășurarea și urmărilecelui de-al Doilea Război Mondial,datorită instabilității politico-admi-nistrative, dar mai ales instaurăriiunui regim de orientare comunistă.

Distrugeri de 19 miliarde leiîn județ

Evaluarea distrugerilor din județulSatu Mare a depășit suma de 19 mi-liarde lei, potrivit unor estimări făcutede autoritățile române, iar cele maiafectate localități din municipiu aufost Satu Mare și Carei.

În toamna anului 1944, 30% dinculturile cerealiere erau încă pe câmp,iar un număr important de bovine șicabaline au fost rechiziționate de ar-mata ungară în județ.

Un raport al Prefecturii din 15 au-gust 1945 arăta faptul că “fabricile dinjudețul Satu Mare sunt distruse în în-tregime. Rețeaua de drumuri a fostminată. Din 70 de poduri, 69 au fostdistruse. Legăturile feroviare Sighet -Halmeu - Satu Mare sunt distruse, iarcele două poduri peste râul Someș dinorașul Satu Mare au fost aruncate în

apa râului. Localități întregi au fostdistruse din cauza războiului, au dis-părut sute de gospodării țărănești,animalele domestice s-au redus dra-matic (...)”.

Industria județului, în afară de pa-tru industrii, a fost complet distrusădin cauza bombardamentelor aerieneși terestre, încât nu se mai putea refacedecât cu ajutorul masiv al Guvernu-lui.

Pentru refacere era nevoie de ur-mătoarele elemente< împrumuturiprin credite masive de către instituțiilefinanciare, a doua problemă pentrurefacerea industriei este lipsa trans-porturilor, era nevoie de legături cutrenul atât pentru satisfacerea persoa-nelor cât și pentru circulația mărfu-rilor și materialelor de construcții, de-oarece din lipsa mijloacelor de trans-port nu se puteau aproviziona cei dinpiață cu cele necesare orașelor și in-dustriei.

În același timp, industria, agricul-tura, transporturile, telecomunicațiile,sistemul bancar și de credit erau afec-tate cel mai mult. În agricultură efec-tivele animale de tracțiune erau aproa-pe inexistente, ceea ce a făcut ca întoamna anului 1944 să nu se mai în-sămânțeze nici măcar jumătate dinsuprafața agricolă a județului.

Prin decretul 197/13 august1948, băncile şi instituţiile de credit au fost dizolvate

Despre sistemul bancar şi de creditnici nu se putea vorbi imediat dupăeliberare. Circulaţia monetară eraconfuză> în judeţul Satu Mare circulaubancnote germane, maghiare, ruseştişi româneşti. La 18 ianuarie 1945 estedat un comunicat prin care se aducela cunoştinţa locuitorilor judeţului cătoate băncile din oraşul Satu Mare şi-au reluat activitatea şi toţi debitoriisunt rugaţi să-şi achite datoriile. Abiascăpate de cel de-al Doilea RăzboiMondial, băncile aveau să suporteefectele neaşteptate ale actului din 11iunie 1948 când puterea comunistădin România a decis naţionalizareaîntreprinderilor industriale, bancare,de asigurări, miniere şi transporturi.Ulterior, prin decretul 197/13 august1948, băncile şi instituţiile de crediterau dizolvate şi au fost trecute în starede lichidare.

De asemenea, din ordinul Coman-damentului Sovietic de la Satu Mare,s-a dispus la ridicarea utilajelor şi aaltor materiale pentru a fi trimise înURSS, fiind considerate capturi derăzboi. Aşa s-a întâmplat la fabrica“Princz” de unde a fost ridicată toatăcantitatea de fier şi alte utilaje, lăsândfabrica în ruine. Preţurile erau foartemari, mai ales la produsele agricole,ceea ce a dus la o foamete cumplită şila apariţia speculei. La toate acestease mai adaugă împovărătoarele obli-gaţii impuse României prin Convenţiade Armistiţiu, aspecte care vor fi tra-tate mai pe larg într-un alt material.

Cu toate aceste greutăți, lucrurileau reintrat încet în normalitate, însăanii 1947-1948 au adus schimbări ra-dicale pentru viitorul economic și fi-nanciar al României, transformări ca-re au marcat decisiv evoluția țării înurmătoarele decenii.

A consemnat Iulia Mercea

Hală cu aragazuri la Fabrica “Princz”, astăzi Electrolux Satu Mare

Viața economică din municipiul Satu Mare, s-a aflat în permanență, în perioada interbelică,pe un drum a cărui curbă a fost mai mereu ascendentă. După Unirea de la 1 Decembrie 1918,orașul de pe malul Someșului a cunoscut o mare dezvoltare evidentă în toate domeniile viețiieconomice și social-culturale.

În 1933, în jude\ul Satu Mare func\ionau 33 de b[nci

27 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEAcetil-L-Carnitina este unul din elementele esențiale ale metabolismului energetic. Aceasta

facilitează scăderea în greutate prin stimularea arderii grăsimilor pentru a produce energie, eaasigurând transportul grăsimilor în mitocondrii, unde sunt arse. Acest efect este intensificatatunci când este însoțit de o activitate fizică susținută.

Produsele de slăbire fabricatede firma Hypericum asigură opierdere în greutate sănătoasă,progresivă, eficientă și de durată.Acestea reduc imediat poftele ali-mentare, stimulează arderea gră-similor, asigură o digestie corectăși conferă organismului energiefără a-l forța sau înfometa.

- Pot contribui la inhibarea pofteide mâncare și în special a celei de dul-ciuri prin creșterea senzației de sație-tate (să te simți sătul)>

- Pot stimula arderea grăsimilor șiinhiba depunerea acestora în orga-nism>

- Pot ajuta la energizarea organis-mului prin reglarea metabolismuluienergetic>

- Pot contribui la normalizarea ni-velului colesterolului seric>

- Pot contribui la normalizarea gli-cemiei>

- Pot contribui la îmbunătățirea di-gestiei>

- Pot induce o stare de bine, inhi-bând stările de neliniște.

Extractul natural de Griffoniasimplicifolia este una dintre cele maibogate surse de 5-Hidroxitriptofan (5-HTP) natural, acest compus bio-activreprezentând aproximativ 20% dincomponența semințelor arbustului deorigine africană. Hidroxitriptofanul es-te un aminoacid precursor direct al se-rotoninei, ce este supranumită neuro-transmițătorul encefalic al fericirii, eajucând un rol foarte important și însenzația de poftă de mâncare. Supli-mentarea dietei cu 5-HTP ajută la in-hibarea imediată a poftei de mâncareși, în special, a poftei de dulciuri. Astfel,asocierea acestuia cu mesele principaleale zilei va duce la inducerea mai rapidă

a stării de sațietate (i.e. ne ajută să nesimțim sătui consumând mai puținealimente). De asemenea, acesta are șiproprietăți calmante asupra sistemuluinervos, inhibând stările de anxietate,neliniște, generând o stare de bine șiasigurând un somn liniștit.

Extractul de Ceai verde (Camelliasinensis) este recunoscut pentru pro-prietățile sale antioxidante, de neutra-lizare a radicalilor liberi și de protecțiea celulelor organismului față de acțiu-nea lor negativă datorită conținutuluifoarte mare de catehine. Mai mult, exis-tă studii care au evidențiat proprietățileanticancerigene ale ceaiului verde, cuprecădere în cancerele endometriale șiovariene. În plus, ceaiul verde are șiproprietăți tonice și energizante dato-rită teinei și cafeinei pe care le conține.Acestea două au un efect benefic asu-pra sistemului nervos care este solicitatîn timpul curelor de slăbire, atenuândstările de oboseală. De asemenea, ex-tractul are și proprietăți diuretice, hi-poglicemiante (de reducere a glice-miei), hipolipemiante (de reducere agrăsimilor), de fluidizare a sângelui șide reglare a metabolismului lipidelor(în special de reglare a fracțiilor coles-terolului). Are astfel capacitatea de adizolva grăsimile și de a stopa absorbțiaacizilor grași și a colesterolului datorităconținutului în acid tanic.

Acetil-L-Carnitina este unul dinelementele esențiale ale metabolismu-lui energetic. Aceasta facilitează scă-derea în greutate prin stimularea ar-derii grăsimilor pentru a produce ener-gie, ea asigurând transportul grăsimi-lor în mitocondrii, unde sunt arse.Acest efect este intensificat atunci cândeste însoțit de o activitate fizică susți-nută. De asemenea, acetil-L-carnitinaare și un efect benefic asupra ratei de

utilizare a oxigenului la nivelul muș-chilor, diminuând acumularea aciduluilactic.

Bromelaina este una dintre enzi-mele vegetale care asigură digestia co-respunzătoare a alimentelor și trans-formarea lor în nutrienții și energia ne-cesare organismului, menținând trac-tul digestiv în stare optimă de funcțio-nare. În plus, aceasta are și proprietățidiuretice, anticelulitice și de inhibarea depunerii de grăsimi în organism.

Astfel, datorită compoziției com-plexe și atent alese pentru ca toate com-ponentele bioactive să sinergizeze, pro-dusul 5-HTP Slăbire asigură o pierdereîn greutate sănătoasă, progresivă, efi-cientă și de durată. Acesta reduce ime-diat poftele alimentare, stimulează ar-derea grăsimilor, asigură o digestie co-rectă și conferă organismului energiefără a-l forța sau înfometa.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Un nou studiu arată că bărbații careau luat prea multe suplimente cu vita-minele B6 ;i B12, în special fumătorii,prezintă un risc mai ridicat de a dez-volta cancer pulmonar.

De;i până acum industria farma-ceutică a promovat cele două vitamine,B6 ;i B12, pentru efectul lor energizant;i cel de îmbunătățire a metabolismu-lui, dar ;i ca suplimente care reduc ris-cul apariției cancerului, noul studiudemonstrează tocmai opusul atuncicând sunt luate în doze prea mari.

“Am descoperit că bărbații care aufolosit suplimente alimentare cu B6 șiB12, în doze mari, timp de 10 ani, pre-zintă un risc semnificativ de apariție acancerului pulmonar'', a declarat Theo-dore Brasky, conducătorul studiului

realizat la Comprehensive Cancer Cen-ter de la Ohio State University.

Specialistul a arătat că toți bărbațiicare au luat aceste suplimente în dozemari timp de zece ani și-au dublat ris-cul de apariție a cancerului de plămâni.

Pentru fumători, riscul este de treisau patru ori mai mare. Riscul nu a fostidentificat în cazul femeilor care au luatdoze mari din aceste vitamine pe ter-men lung.

Concluziile au fost formulate dupăanaliza datelor de la 77.000 de pacienți,pe o perioadă care a depășit un dece-niu.

Doza zilnică recomandată de vita-mina B6, pentru bărbați, este de doar1,5 miligrame, iar pentru vitamina B12mai puțin de 2,5 micrograme zilnic.

Produsele de sl[bireHypericum asigur[ o pierdere

s[n[toas[ în greutate

Mici cantități de litiu consumatepe o perioadă îndelungată pot reduceriscul de apariție a bolii Alzheimer ;ia altor forme de demență, însă nu ;iatunci când dozajul nu este potrivit,efectul fiind tocmai invers, atrag atențiaoamenii de ;tiință în jurnalul JAMAPsychiatry.

Rezultatele au la bază o cercetareefectuată în Danemarca privind nive-lurile de litiu prezente în apa potabilădin Danemarca.

După cum au arătat speciali;tii, li-tiul, utilizat de ani buni în producțiamedicamentelor administrate pentrutratarea depresiei ;i a tulburării bipo-lare, este un element chimic prezent înmod natural în apa potabilă din Da-nemarca, însă nivelurile variază înfuncție de locație.

În cadrul studiului a fost comparatăcantitatea de litiu estimată în apa po-tabilă din 275 de orașe cu ratele de-menței, inclusiv a bolii Alzheimer, dinrespectivele zone.

S-a constatat că locuitorii care fu-seseră diagnosticați cu demență întreanii 1995 și 2013 consumau niveluri

mai mici de litiu în comparație cu per-soanele care aveau un nivel mai mareal acestui element în apa potabilă. Însăa fost observat un nivel mediu de con-sum asociat unui risc de demență cres-cut sau neschimbat.

În comparație cu persoanele a cărorapă potabilă conținea între 2 și 5 mi-crograme de litiu pe litru, nivel care aservit drept referință, rata de demențăa fost cu 22% mai mare atunci cândapa avea o concentrație de 5 până la 10micrograme.

Nivelurile între 10,1 până la 15 mi-crograme nu au avut niciun efect asu-pra acestui risc.

Însă în cazul nivelurilor între 15,1și 27 micrograme pe litru riscul de de-mență a părut să scadă cu 17% în com-parație cu zonele în care nivelurile aufost între 2 și 5 micrograme.

Oamenii de știință care au realizatacest studiu au atras atenția că ''nu sepoate exclude faptul că alți factori ne-observați, din mediul înconjurător saudin domeniul asistenței sociale, ar pu-tea influența negativ asocierea dintreexpunerea la litiu și rata de demență''.

Dozele mari de vitamine B6;i B12 cresc riscul de

cancer pulmonar la b[rba\i

Dozarea nepotrivit[ăa litiului poatecontribui la apari\ia bolii Alzheimer

6 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

RE}ETE

Sup[ de rasol de vit[

Înghe\at[ de pepenegalben cu miere

Mod de preparare<

Ceapa se feliază și se prăjește ușorîn ulei. Rasolul curățat și spălat se taiebucăți și se călește ușor în uleiul în carea fost prăjită ceapa. Se folosește inclusivosul. Ceapa se poate arunca, sau sepoate fierbe mai departe în supă. Când

carnea a prins o crustă albă, se stingecu circa 2,5 l de apă, se condimenteazăcu sare și piper și se fierbe la foc foartemic circa 2 ore. Se adaugă zarzavaturileși condimentele, apoi tot așa la foc foar-te mic se mai fierbe până când toateingredientele se înmoaie. Se ia de pefoc, se lasă să se limpezească, se stre-coară și se separă ingredientele. Tăițeiisau găluștele se fierb separat, în apă să-rată, și se strecoară. La servire se așeazăîn farfurie zarzavaturile, carnea, tăițeii,apoi supa fierbinte. Se poate orna cupătrunjel verde sau ardei iute.

Ingrediente<

Un kg de rasol de vită, circa800 g de zarzavaturi și legume(morcovi, pătrunjei, păstârnac,țelină, gulie, conopidă, mazăre,eventual păstăi, broccoli sau câ-teva frunze de varză), un ardeigras, o ceapă, 2-3 linguri de ulei,sare, piper, tăiței pentru supă sau

găluște din gri;.

Mod de pereparare<

Dacă se poate, se va folosi pepenegalben Honeydew, cu miez portocaliu,foarte aromat și dulce. Miezul de pe-pene se mixează cu mascarpone pânădevine o pastă omogenă fină. Frișca se

bate spumă, apoi cele două se amestecă,se adaugă cardamomul, 4-6 linguri demiere, după gust, și romul sau esența.Se mai bate circa 3-4 minute cu mixerulla turație medie spre mare, sau se ames-tecă 30 de minute cu aparatul pentruînghețată. Dacă amestecați cu mixerul,după ce este gata, timp de 3 ore se mailasă la congelator. La servire se orneazăcu spumă de frișcă, cu bucăți de pepenegalben sau alte fructe, cu frunzulițe dementă, ciocolată sau topping de fruc-te.

Ingrediente<

500 g de miez de pepene gal-ben, 400 ml de frișcă lichidă, 150g de mascarpone (cașcaval cre-mă), miere după gust, o lingurițăde cardamom (condiment exo-tic), 2-3 linguri de rom sau câtevapicături de esență de rom.

Gem de piersici

Mod de preparare<

Se aleg doar piersicile sănătoase,bine coapte, se spală, se scot sâmburii,se pun într-o oală corespunzătoare camărime, adăugăm zahărul şi lăsăm lafrigider până a doua zi. Punem piersi-cile la fiert, adăugăm sarea de lămâie,miezul de vanilie (esența sau zahărulvanilat), amestecăm frecvent, să nu se

lipească de oală, fierbem timp de 30de minute, îndepărtând mereu spumacare se formează. Pentru a păstra bucățide fructe în gem luăm oala de pe foc,scurgem siropul care s-a format într-oaltă oală şi îl fierbem aproximativ 30de minute, după care amestecăm dinnou cu fructele, adăugăm conservantulşi lăsăm dulceaţa să fiarbă în clocotîncă 2-3 minute, după care se toarnăîn borcane spălate şi sterilizate în prea-labil. Borcanele se închid ermetic, seîntorc cu gura în jos și se lasă să se ră-cească, acoperite cu pături. Gemul sepăstrează în cămară aerisită.

Ingrediente<

3 kg de piersici fără s]mburi,2,400 kg zahăr (circa 800 g dezahăr la un kg de fructe), 2 pli-culeţe de sare de lămâie, un ba-ton de vanilie sau o lingură deesență de vanilie, eventual 2 pli-culețe de zahăr vanilat, un pli-

culeţ de conservant.

Pilaf de orez cu ciuperci, la cuptor

Mod de preparare<

Ceapa și ardeiul se taie mărunt (sause răzuiește), se călește în ulei, se adau-gă ciupercile curățate, tăiate și bine spă-late și se călesc în continuare. Cândtoată compoziția capătă o nuanță sti-cloasă, se adaugă boiaua, apoi și cele-lalte condimente, precum și puțină apă.

Se mai lasă până când apa scade com-plet, se adaugă orezul, 2,5 - 3 căni deapă (în funcție de cât de moale vă placepilaful), se amestecă și se dă la cuptorulpreîncălzit. Lăsăm să fiarbă fără săamestecăm, până când orezul absoarbetoată apa. Când se scoate din cuptor,până când mai e fierbinte se adaugăpătrunjelul tăiat, sau dacă eventual maie nevoie se mai condimentează, dupăgust. Cu ajutorul unui polonic uns cuulei se pot forma globuri, care se or-nează cu frunzulițe verzi sau cu salată.Se servește fie ca garnitură la diversepreparate din carne, fie ca mâncare desine stătătoare.

Ingrediente<

250 g de ciuperci (se pot fo-losi ciuperci care vă plac cel maimult, fie proaspete, fie de la bor-can), o ceapă mai mare, o jumă-tate de ardei gras sau o lingurițăde pastă de ardei, o cană de orez,4-5 linguri de ulei, sare, piper, olinguriță de boia de ardei dulce,bază pentru mâncăruri (delicatde casă), un vârf de cuțit de ore-gano (nu în mod obligatoriu),câteva frunze de pătrunjel verde

mărunțit.

Murele, la fel ca si ruda lor apropiată,zmeura, sunt stimulatori excepționali aiimunităţii. Se consumă câte 150-300 degrame pe zi din aceste fructe, în cure de12 zile minimum. Ambele fructe conţinmari cantităţi de vitamina C (300 de gra-me asigură mai mult decât necesarul pen-tru o zi întreagă).

Ceaiul de frunze și fructe de mur< seculeg vârfurile tufelor de mure (fructecu câteva frunzuliţe), făcându-se din elemici buche\ele care se pun în locuri foartebine ventilate și aerisite. După uscare, semărunţesc și se folosesc la obţinerea unuiceai cu o ușoară aromă de fructe de pă-dure și cu proprietăţi vindecătoare ex-cepţionale< 1-2 linguriţe de plantă mă-runţită se pun într-o cană de apă clocotităși se fierb 1 minut la foc mic, apoi se lasă15 minute să se răcească și se filtrează.Se consumă 2-4 căni pe zi.

Pigmenţii care dau culoarea specificămurelor (antocianii) sunt un adevăratcoșmar pentru virușii care produc răceliși gripă. Pe lângă că stimulează imunita-tea, aceste principii active atacă virușii,împiedicând multiplicarea acestora și in-fectarea celulelor sănătoase. Apoi, mureleconţin compuși ai acidului salicilic, adicăexact substanţa activă regăsită în aspirină,care le dă un efect de scădere a febrei, dediminuare a durerilor de cap și musculareextrem de binevenit la persoanele bol-nave de gripă.

Boala canceroasă, în general - aceiașipigmenţi cu efecte antivirale de care vor-beam anterior au și un efect anticanceri-gen remarcabil, potențat de vitamineleși mineralele cu proprietăţi puternic an-tioxidante din mure, cum ar fi vitamineleC și E sau seleniul organic. Apoi, fibrelepe care le conţin din belșug murele pro-tejează împotriva cancerului cu localizaredigestivă, în timp ce polifenolii protejeazăcontra cancerelor cu determinare hor-monală, dar și contra celor induse priniradiere.

Cancerul la sân și de col uterin - da-torită conţinutului ridicat de substanţenaturale cu efect hormonal, murele suntîn mod special recomandate în afecţiu-nile tumorale de etiologie hormonală.Anumite substanţe din compoziţia mu-relor se fixează efectiv de receptorii hor-monilor estrogeni din organism, dândun semnal corect organismului și preve-nind astfel proliferarea și recidiva can-cerului cu aceste localizări. Studii preli-minare arată că anumiţi compuși naturaliai acidului salicilic prezenţi în fructelede mur sunt toxici pentru celulele can-ceroase din ţesutul mamar.

Cancer al cavităţii bucale - Studiileștiinţifice de laborator au arătat faptul căo anumită categorie de substanţe conţin-ute de către mure (polifenolii) au efecteantitumorale asupra celulelor canceroasedin cavitatea bucală. În cadrul testelorfăcute pe culturi de celule, extractul demure reduce cu peste 40% dezvoltareatumorilor maligne de origine bucală.

Cancer de colon - Murele sunt un ex-celent profilactic pentru cancerul cuaceastă localizare. Un studiu de medicinăexperimentală făcut în China, în anul2002, arată că administrarea murelor re-duce considerabil riscul de a dezvoltacancer de colon. Administrarea acestorfructe, câte 150-300 de grame pe zi, în-cetinește evoluţia bolii, ajută la normali-zarea tranzitului intestinal, precum și lamenţinerea tonusului fizic și psihic albolnavului de cancer.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din mursunt de folos

în diverse formede cancer

Pigmenţii care dau culoarea specifică murelor (antocianii) sunt un adevărat coșmar pentruvirușii care produc răceli și gripă. Pe lângă că stimulează imunitatea, aceste principii active atacăvirușii, împiedicând multiplicarea acestora și infectarea celulelor sănătoase.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

27 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Colecţiile de toamn[ sunt dejaîn magazine, însă bugetul nu îţipermite să alegi orice?

Îţi spunem care sunt principalele 5lucruri pe care dacă ţi le achiziţionezivei avea cu siguranţă o garderob[ deinvidiat.

Primul pas< sortează ce ai deja

Scoate din dulapuri orice obiectevestimentare şi accesorii ai pentru se-zonul de toamn[. Poţi păstra şi câtevadintre cele purtate vara, cum sunt blu-zele fără mâneci care merg purtate subun sacou sau cardigan. Fii cât mai rea-listă şi păstrează doar hainele care încăîţi vin bine, pe care eşti sigură că le-aipurta. Sortează inclusiv pantofii,genţile, eşarfele şi jachetele.

Toate cele 5 articole indispensabilepe care ţi le vom propune în continuarevor putea fi combinate cu orice ai dejaîn garderob[. În acest mod vei econo-misi bani şi timp.

Pasul 2< mergi la cumpărăturicu o lista bine stabilită

Dacă ştii ce trebuie să cumperi şice buget ai, îţi va fi mult mai simplu săalegi. Iată ce ar trebui să se regăseascăpe lista ta de cumpărături<

O cămaşă/bluz[ într-o culoare neutră

Alege o nuanţă pe care nu o ai dejaîn garderoba, şi ar fi de preferat să alegio croial[ simplă, cât mai clasică. Evit[imprimeurile foarte colorate, fiindcăvor face cămaşa mai greu de asortat. Oastfel de cămaşă va putea fi combinatăcu pantaloni sau fuste pe care le ai deja,

iar în zilele mai răcoroase poţi purtaun pulover deasupra ei.

Un cardigan într-o culoareneutră

Şi în acest caz este bine să alegi oculoare pe care nu o ai. Îţi recomandămgri, bej, negru sau bleumarin, fiindcăsunt nuanţe foarte uşor de combinat.Cardiganul este o piesă perfectă, pe ca-re o poţi purta pe post de jachetă cândtemperaturile sunt mai prietenoase saupe sub o pelerină de ploaie când estemai frig. Este una dintre cele mai ver-satile piese pe care le poţi avea în gar-derob[.

O pereche de pantaloni sau o fustă

Fiecare femeie are o preferinţă înacest sens< unele poartă mai des fuste,altele pantaloni. Indiferent în ce cate-gorie te încadrezi, ştii că aceste piesevestimentare pot să îţi crească sau săîţi distrugă încrederea în ţine. Dacă încazul unei bluze mai poţi salva situaţiacu un colier sau o curea, nimic nu secompară cu o fustă sau o pereche depantaloni care vin “ca turnaţi”. Aşa căinvesteşte într-o astfel de piesă care săîţi vină perfect pentru acest sezon.

O geantă de culoare medie, în mai multe culori

În general ne asortăm geanta la res-tul ţinutei şi nu de puţine ori problemaa fost că geanta era maro în timp cepantofii erau negri, nu-i aşa? De aceea,îţi recomandăm să găseşti un modelinteresant care combină 2 sau 3 culoride baz[ şi care poate fi astfel combinatăcu orice ţinută şi pantofi. În plus, alege

o mărime medie, potrivită atât pentruzilele când nu ai geantă atât de încăr-cată,c]t şi pentru cazurile în care tre-buie să iei cu tine dosare sau jucăriacopilului.

O pereche de botine joase

Indiferent de vreme, o pereche debotine sunt mereu soluţia potrivităpentru toamn[. Sunt rezistente la ploa-ie, nu permit apei să pătrundă, mergcombinate şi la o ţinută de zi, dar şi launa de seară. Poţi alege fie un modelfără toc, însă mai elegant, fie un modelcu toc jos, care să fie comod. Găseşteo pereche de botine pe care să fii sigurăcă le poţi purta zilnic!

Indiferent de vreme, o pereche de botine sunt mereu soluţia potrivită pentru toamn[. Suntrezistente la ploaie, nu permit apei să pătrundă, merg combinate şi la o ţinută de zi, dar şi launa de seară. Poţi alege fie un model fără toc, însă mai elegant, fie un model cu toc jos, care săfie comod. Găseşte o pereche de botine pe care să fii sigură că le poţi purta zilnic!

Articole indispensabile `n garderoba din toamna aceasta

8 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

DIET~

Venirea toamnei ne ofer[ po-sibilitatea `nceperii unei cure custruguri (cu boabe sau sub form[de suc proasp[t, must), cu exce-lente posibilit[\i detoxifiante, an-tioxidante, revitalizante ;i ener-gizante, ̀ n vederea preg[tirii pen-tru anotimpul rece care se apro-pie.

Nu ̀ nt]mpl[tor strugurii au fost cul-tiva\i `n \inuturile calde din jurul m[riitimp de mii de ani. Descoperirile ;tiin\ifi-ce recente atribuie s[n[tatea cardiac[ apopoarelor mediteraneene `n specialunora dintre substan\ele care se g[sesc`n struguri.

Propriet[\i ;i indica\ii

Dou[ tipuri de nutrien\i se remarc[`n compozi\ia strugurilor< zaharurile;i complexul de vitamine B. Pe de alt[parte, strugurii ofer[ pu\ine proteine;i gr[simi. Proteinele din struguri, de;isunt pu\ine, con\in to\i aminoaciziiesen\iali. Mineralele sunt prezente `ncantit[\i moderate.

Zaharurile sunt prezente ̀ n propor\iicare variaz[ `ntre 15% ;i 30%. Struguriicare cresc `n regiuni reci tind s[ aib[ uncon\inut mai sc[zut de zah[r, pe c]ndcei ce cresc ̀ n climate uscate ;i calde suntmult mai dulci.

Cele mai importante zaharuri dinstruguri sunt glucoza ;i fructoza. Dinpunct de vedere chimic, acestea sunt mo-nozaharide, sau zaharuri simple, capabilede a trece direct ̀ n s]nge f[r[ s[ fie nevoiede a fi digerate.

Strugurii con\in 1,1 miligrame de vi-tamina B6 la kilogram, fiind printre fruc-tele proaspete cele mai bogate ̀ n aceast[vitamin[, fiind ̀ ntrecu\i doar de fructeletropicale (avocado, banane, mango). Vi-taminele B1, B2, B3 sunt prezente de ase-menea `n cantit[\i mai mari dec]t celedin majoritatea fructelor proaspete.

Toate aceste vitamine sunt respon-sabile, printre altele, de metabolizareazaharurilor, facilit]nd astfel “combustia”chimic[ a acestora ̀ n interiorul celulelorcare ofer[ energie. Aici natura ne ofer[`nc[ un exemplu de proiect inteligent,pun]nd `n struguri o mare cantitate dezaharuri ̀ mpreun[ cu vitaminele de careeste nevoie pentru convertirea lor `nenergie.

Strugurii con\in de asemenea can-tit[\i `nsemnate de provitamina A, vita-mina C ;i E. Con\in ;i fibr[ vegetal[ so-lubil[, aproximativ 1%, o cantitate sem-nificativ[ pentru un fruct proasp[t. Mi-neralele, potasiul ;i fierul sunt prezente`n cantit[\i mai mari.

Strugurii con\in numeroase sub-stan\e chimice care nu se `ncadreaz[ `nniciuna dintre grupele clasice de nu-trien\i, dar care `ndeplinesc numeroasefunc\ii ̀ n organism, multe dintre acesteafiind `nc[ ne`n\elese. Aceste substan\epe care le voi enumera ̀ n continuare maisunt cunoscute sub numele de substan\efitochimice.

Acizii organici ofer[ strugurilor ou;oar[ arom[ acri;oar[ ;i au un efect pa-radoxal ̀ n s]nge produc]nd alcalinizare.Alcalinizarea s]ngelui ;i a urinei facili-teaz[ eliminarea de;eurilor metabolice,care sunt `n majoritate acide, cum ar fiacidul uric.

S-a demonstrat de cur]nd c[ flavo-noizii din struguri ac\ioneaz[ ca ni;teantioxidan\i puternici, ce ̀ mpiedic[ oxi-darea colesterolului care cauzeaz[ arte-roscleroz[. Flavonoizii ajut[ de asemeneala evitarea form[rii cheagurilor de s]nge

din artere. O alt[ substan\[ din categoriapolifenolilor, resveratrolul este un anti-cancerigen puternic ;i ̀ mpiedic[ progre-sul arterosclerozei.

Antocianidinele sunt pigmen\i vege-tali prezen\i ̀ n coaja strugurilor albi, dar`n special a celor negri. Sunt antioxidan\iputernici, capabili s[ previn[ boala co-ronarian[.

~n esen\[, se poate spune c[ struguriiofer[ energie celulelor ;i contribuie las[n[tatea arterelor, `n special a aceloracare hr[nesc inima. De asemenea, suntlaxativi, antitoxici, diuretici, antianemici;i antitumorali.

Nu trebuie s[ uit[m c[ mustul nefer-mentat con\ine acelea;i substan\e car-dio-protectoare care se g[sesc ;i `n vin,`ns[ `n concentra\ii mai mari ;i f[r[ in-convenientul alcoolului etilic. Alcooluletilic este o toxin[ pe care organismultrebuie s[ o elimine din s]nge “arz]nd-o” `n ficat. ~n plus, strugurii ;i mustulofer[ zaharuri produc[toare de energie;i vitamine pe care vinul nu le con\ine.

Sucul de struguri integral ;i Sagraria

Sucurile de fructe, ̀ n special cele dinstruguri, previn formarea de trombusuri(cheaguri cum li se zice popular) `n in-teriorul arterelor ;i venelor.

Spunem despre sucul de strugurif[cut `n cas[ c[ este integral deoarececon\ine cele trei p[r\i din care este formatstrugurele< coaja, pulpa ;i s]mburii. Lafel cum un bob de gr]u este format dintrei p[r\i complementare, ;i bobul destrugure este alc[tuit din trei componen-te, care sunt benefice atunci c]nd suntconsumate `mpreun[.

Fiecare dintre cele trei p[r\i are ocompozi\ie specific[ ;i, atunci c]nd suntcombinate, produc un aliment-medica-ment puternic.

Din contr[, sucul de struguri dispo-

nibil `n comer\ este de obicei f[r[ coaj[,f[r[ s]mburi ;i f[r[ fibrele din pulp[,ceea ce `i d[ un aspect transparent, darcu pre\ul pierderii unei p[r\i din benefi-ciile lui pentru s[n[tate.

Datorit[ polifenolilor, cum ar fi res-veratrolul, c]t ;i a altor substan\e fito-chimice, sucul de struguri integral faces]ngele mai fluid, ̀ mpiedic[ formarea decheaguri, dilat[ ;i protejeaz[ arterele`mpotriva efectelor excesului de coleste-rol, revigoreaz[ inima, cur[\[ ficatul, sti-muleaz[ circula\ia ̀ n sistemul portal, carecolecteaz[ s]ngele din intestine, prote-jeaz[ ̀ mpotriva cancerului ;i lista de efec-te benefice poate continua.

Chiar ;i diabeticii pot ;i ar trebui s[consume sucul de struguri integral, de-oarece protejeaz[ arterele.

~n cazul unui risc de tromboz[ (for-marea unui trombus sau cheag `n inte-riorul arterelor sau venelor), cum ar fi ̀ ntimpul unei c[l[torii mai lungi cu avio-nul, un pahar pe zi de suc de struguri in-tegral contribuie la prevenirea acesteia.

Pentru prepararea sucului integralde struguri este de preferat s[ folosi\istruguri ro;ii sau negri.

Pentru o por\ie de aproximativ 250de mililitri de suc de struguri avem ne-voie de o can[ ;i jum[tate de struguri(aproximativ 225 de grame).

Dup[ ce ̀ ndep[rt[m boabele de stru-guri de pe ciorchine, le punem `ntr-unblender ;i le zdrobim p]n[ ob\inem unamestec omogen. Apoi strecur[m pentrua `ndep[rta buc[\ile mai mari des]mburi. Este ideal s[-l consum[m ime-diat. Totu;i poate fi p[strat c]teva zile ̀ nfrigider.

Poate fi p[strat mai mult dac[ estefiert, de;i a;a `;i pierde o parte din vita-mine ;i din substan\ele fitochimice.

Sagraria este o b[utur[ meditera-neean[ clasic[, consumat[ `n timpulnop\ilor calde de var[, ce combin[ pro-priet[\ile sucului de struguri ;i ale altorsucuri de fructe. De;i se poate ad[ugaorice alt fruct, de obicei se adaug[ piersici;i c[p;uni, care nu ar trebui omise.

Ingredientele necesare pentru patrupor\ii sunt urm[toarele< 2 c[ni de suc destruguri negri (aproximativ 250 mililitri),o can[ de suc de portocale (tot 250 mi-lilitri), o can[ de ap[ (250 mililitri), ocan[ de c[p;uni (150 de grame), o pier-sic[ mai mare, 1 l[m]ie medie ;i o lin-guri\[ de scor\i;oar[.

Se amestec[ sucul de struguri, suculde portocale ;i ap[. Se adaug[ fructelet[iate buc[\i, inclusiv feliile de l[m]ie ;iscor\i;oar[. Se las[ la frigider, astfel`nc]t buc[\ile de fructe s[-;i poat[ l[saaroma. Se poate `ndulci op\ional cu10-15 pic[turi de extract de ;tevie.Aceast[ b[utur[ care regleaz[ nivelulde colesterol datorit[ antioxidan\ilordin fructe se serve;te cu ghea\[.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Strugurii revigoreaz[ inima ;i `mbun[t[\esc circula\ia

sanguin[

Strugurii con\in 1,1 miligrame de vitamina B6 la kilogram, fiind printre fructele proaspete celemai bogate ̀ n aceast[ vitamin[, fiind ̀ ntrecu\i doar de fructele tropicale (avocado, banane, mango).Vitaminele B1, B2, B3 sunt prezente de asemenea `n cantit[\i mai mari dec]t cele din majoritateafructelor proaspete.

O legumă excelentă din multemotive, printre care contribuţiala un bronz perfect şi detoxifiere,morcovul te poate ajuta şi în pro-cesul de slăbire. Mai exact, suculde morcovi este cel care poate ac-celera topirea stratului de grăsi-me.

Bogat în fibre, proteine, dar mai alesapă, morcovul ajută organismul în multefeluri şi o face mult mai uşor şi rapiddacă e consumat sub formă de suc, fiindastfel şi mai uşor de consumat. Scadepoftă de mâncare şi aduce senzaţia desaţietate mai repede decât dacă ai mâncamorcovii cruzi.

Mai întâi identifici alte alimente carefac casă bună cu morcovii, pentru a nute plictisi de gustul sucului dacă îl beizilnic. Morcovii pot fi combinaţi cu mere,pere, citrice (poţi alege portocale, man-darine, minole sau clementine, dar şi lă-mâi sau lime), broccoli, spanac, sfeclă,roşii, ardei, castraveţi, ţelină, ţelină apiosau ghimbir. Poţi ad[uga apă şi gheaţă,dar nu şi zahăr, mai ales că morcovii suntdeja dulci. Combinaţiile le poţi alege înfuncţie de preferinţe< vrei un suc dulcesau unul ca o supă rece, uşor acrişor?

Apoi, ai grijă ca în dietă zilnic să exis-te două sau trei pahare de suc de morcovi,simplu sau combinat cu diverse astfel dealimente. Le poţi consuma în timpul me-selor principale, dar şi pe post de gustare.Supa-crem[ de morcovi este şi ea o opţiu-ne, dacă preferi să consumi ceva cald. Înorice caz, nu le bea pe toate consecutiv,ci pe fiecare în parte la un interval de câ-teva ore. De asemenea e important să leprepari chiar înainte de consum, deoa-rece sucul proaspăt lăsat nebăut poatedezvolta bacterii.

Felul în care te simţi în timpul acesteidiete diferă de la organism la organism.Sunt oameni care se simt energiza\i, exis-tând desigur şi un efect placebo, deoarececonştientizează că au consumat ceva să-nătos, dar sunt şi oameni care se simtuşor slăbiţi şi ameţiţi, datorită efectuluidetoxifiant.

Poţi ţine această dietă o singură zi, o

săptămân[ sau, dacă te simţi bine şi vezirezultate satisfăcătoare, până la douăs[pt[m]ni. Ca în cazul oricărei diete, ebine dacă consulţi şi medicul înainte deasta, să nu te trezeşti cu vreo intoleranţăalimentară.

Cei care promovează consumul su-cului de morcovi în cure intensive con-sideră că efectul detoxifiant al acestuia euşor vizibil. Cu ajutorul acestui suc sunteliminate resturi de mâncare şi posibiletoxine blocate în sistemul digestiv. Siste-mul imunitar e şi el ajutat, nu doar dige-stia. Prin urmare, intenţia nu e neapăratde pierdere în greutate, dar, o dată cuenergia şi cu eliminarea toxinelor, apareşi acest efect.

Aport nutritiv

Întrucât morcovii con\in nu doar apăşi fibre, ci şi vitamine şi minerale, printrecare vitaminele A, C, K şi complexul deB-uri, calciu, magneziu, potasiu, sulf, fierşi fosfor, nu ai de ce să îţi faci griji că veisl[bi doar prin eliminarea de apă sau căva exista un efect yoyo la final. Morcoviisunt, însă, legume dulci. În vremuri în-depărtate, când încă nu fusese descoperitzahărul sau era scump, erau folosiţi caîndulcitori. Prin urmare, fiind un alimentdulce, chiar dacă în acelaşi timp sănătos,nu trebuie consumat în exces. Persoanelecu diabet, de exemplu, vor include în die-ta lor morcovi conform instrucţiunilormedicale şi nutriţionale primite de la spe-cialişti.

Sucul de morcovi accelereaz[topirea stratului de gr[sime

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

27 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Din setul de datini păstratedin strămoşi, Ţara Oaşului semândreşte cel mai mult cu săr-bătoarea nunţii. Pentru oşeni,nunta este o sărbătoare plină defast, importantă atât pentru tâ-nărul cuplu cât şi pentru comu-nitate, ceea ce face necesar[ res-pectarea unor serii de gesturi ri-tualice ;i datini populare.

Țara Oaşului este renumită pentruportul popular specific oşenesc şi păs-trarea valorilor etno-culturale autenti-ce. Transmiterea din generaţie în ge-neraţie a ceea ce are mai de preţ un po-por - limba, portul şi tradiţiile stră-moşeşti - este tratat[ cu mare impor-tanţă.

Mare parte din faima nunţilor dinŢara Oaşului se datorează costumelorpopulare, în cel mai mic detaliu lucrate,dar şi muzicii de nuntă. Dansurileoşeneşti “Miresele” şi “Roata”, cât şi stri-gătul oşenesc de nuntă, numit de lo-calnici “tăpitura”, sunt o marcă proprieşi specific[ zonei.

Căsătoria marchează un momentde trecere, în sensul de legare sacră priniubire, în familie şi în tradiţie. Astfel,nunta oşenească reprezintă unul dintrecele mai spectaculoase elemente ale cul-turii populare din nord-vestul Transil-vaniei.

Portul oşenesc s-a format pe fondtraco-get, integrat ulterior în evoluţiaaltor elemente din  tradiţia unor popu-laţii indo-europene care au influenţatun stil propriu şi individual specific fie-cărei zone folclorice.

Piesele de port cu care se cununăoşenii sunt cele mai maiestuoase şi spe-cial lucrate. În componenţa costumuluide nuntă se încadrează guba – mai în-ainte sumanul pentru amândoi mirii,viganăul, coada şi cununa cu struţi pen-tru mireasă, cămaşa cu mâneci largi,pălăriuţa mică, neagră, cu batista micăbrodată pe calotă şi pana mare pentrumire. Dacă cineva nu are vreuna dinaceste piese trebuie împrumutate sau,cum se practică de multe ori, să le în-chirieze. În general, costumul de nuntăreprezintă forma cea mai arhaică păs-trată din generaţie în generaţie.

În cadrul desfăşurării unei nunţitradiţionale oşeneşti, două acţiuni dis-tincte şi importante sunt săvârşite con-comitent la casa miresei şi a mirelui înnoaptea din ajunul nunţii şi în dimi-neaţa următoar< găteala miresei şi con-fecţionarea steagului de nuntă. Ambeleacţiuni sunt realizate cu muncă înde-lungată şi după tehnici tradiţionale binedefinite. Este subliniat faptul că acestobicei este cu totul arhaic şi constă încunoştinţe tehnice specifice, pe carefoarte puţine persoane le deţin.

Practica vrăjitoriei desemnaursitul acum 20 de ani

În trecut, existau anumite ritualuri- care astăzi nu se mai păstrează - cuscopul de a iniţia măritişul celor doiaflaţi în cauză, prin indicarea locului,a timpului sau chiar a persoanei careera rânduită. Aceste ritualuri se prac-ticau cu doar 20 de ani în urmă, pre-zente şi în localitatea Batarci, unde serecurgea la practica ghicitului ursitei,a ursitului şi a viitorului, prin interme-diul unor obiecte precum pahare cuapă, palma, mătura, cărbuni din vatrăetc.

Practica vrăjitoriei reprezenta o cale

de prevestire. Cel care apela la femeiacare “îl leagă” pe cel dorit trebuia săaducă vrăjitoarei o bucată sau chiar unobiect de îmbrăcăminte. Vrăjitoareadescânta obiectul, apoi îl “lega”, îl“înţepa” cu ace de gămălie pentru a-iopri dorinţa pentru altă fată sau băiat.Legarea se făcea numai dacă cel doritatinge sau îmbracă obiectul respectiv.Aceast[ practică este cunoscută, astfelcând anumite căsătorii sunt nefericiteoamenii spun că ele se datorează unorastfel de practici, nefiind rezultatul uneiadevărate iubiri.

Pregătirea nunţii oşeneşti

Ritualurile efectuate înaintea nunţiipropriu-zise, precum găteala miresei şiîmpodobitul steagului de mire, suntetape importante, pline de semnificaţie,fără de care nunta nu-şi poate urmacursul obişnuit.

Pregătit din timp de tineri şi de fa-milia acestora, evenimentul este repre-zentat de mai multe etape, ceimplică  sistemul de moştenire a averiişi viaţa economică a familiilor în cau-ză.

Evenimentul de mare amploare esteiniţiat odată cu gătitul miresei. În ŢaraOaşului tinerele primesc, în locul voa-lului şi al rochiei albe, costume tradiţio-nale, care sunt cusute cu multă migalăşi împodobite cu mărgele şi pietre fine.

După ce a fost aranjată cu tot felulde podobe, mireasa nu iese din casapărintească până nu joacă o horă cu fa-milia ei. Pe ritmuri de ceteraş, toţi nun-taşii se prind apoi în roata miresei, undans specific oşenesc.

Întreg alaiul porneşte în final sprebiserică, pentru cununia religioasă.

Curtatul

Curtatul fetei începea de la vârstefragede, de pe la 12 ani, deoarece la 15,16 ani multe fete erau deja măritate.Obiceiul se face “în şădere”. Şezătorilede lucru se organizau în serile postuluide Crăciun, astfel fetele se adunau pen-tru a toarce. În zilele noastre nu se maipăstrează acest ritual, doar obiceiul fe-ciorilor de a merge la fete „a şăde” seara,în zilele de sărbătoare şi la sfârşit de

săptămână. Danţul reprezenta şi acesta un prilej

pentru tineri de a se cunoaşte. Dup[joc porneau “vizitele”, dar de obicei selăsa un timp de aşteptare în care tineriiîşi curăţau praful adunat pe veşminteîn timpul dansului. Obiceiul a fost în-locuit de discoteca din zilele noastre.Şi chiar dacă este organizată în disco-tecă, obiceiul tinerilor de a merge “însat” duminica după-amiază nu a dis-părut.

Peţitul, un obicei vechi care se păstrează

Acest obicei debutează prin acţiu-nea în care tatăl băiatului trimite cătrepărinţii fetei “un sol” pentru a cere per-misiunea să vină la peţit. Urmată depregătirile în care familia fetei organi-zează seara peţitului cu mâncăruri şibăuturi alese, în casa curată. Peţitoriisunt< tatăl băiatului şi alţi doi-trei băr-baţi din neam însoţiţi de viitorul mire.Femeile nu participă, doar după ce austabilit zestrea, pe urmă tinerii, viitoriînsurăţei, sunt chemați în faţa peţitori-lor, iar starostele are rolul de a-i întrebape fiecare în parte dacă într-adevăr suntneclintiţi în dragostea lor. Răspunsurilecelor doi trebuie să fie “da”, altfel peţitulse încheie.

De obicei, peţitul are loc sâmbătăseara, pentru ca duminică tinerii săpoată merge în faţa preotului satului şisă facă logodna. În locul verigheteloroşenii schimbau bani. Băiatul îi dădeafetei un cadou cumpărat de el, iar fatao sumă de bani şi astfel avea loc “ştim-bul”, care a fost înlocuit de logodnă.

Chematul este “strîgatul în nuntă”

Chematul este un obicei care sepierde datorită faptului că danţul nu semai practică duminica în sat. Mirele şimireasa îmbrăcaţi oşeneşte “cheamă’’la nuntă cu o săptămână înainte de ce-remonia propriu-zisă. Duminica “însat’’ unde sunt adunaţi tineri, bătrâni,mirele strigă cu voce tare< „Fecioraşi şifete, / Boresari şi neveste / Pe sâmbă-tă… vă poftim la nuntă’’.

Cusutul steagului

Prietenii mirelui împodobesc stea-gul, care este folosit la strigarea darului,la sfârşitul ospățului de nuntă. Totoda-tă, steagul este purtat şi în timpul dan-sului mirelui în roata feciorilor, ultimulsău dans de tânăr necăsătorit.

Găteala miresei în Ţara Oaşului

În timp ce mirele dansează cu cei-lalţi băieţi, la casa fetei se desfăşoarăgăteala miresei, adică îmbrăcarea aces-teia în straiele tradiţionale. Conformtradiţiei, mireasa oşancă trebuie s[poarte numeroase mărgele colorate lagât, grele de câteva kilograme, şi să-ifie împletită o “cunună” pe cap, deco-rată cu flori ;i mărgele. Pe vremuri seobişnuia ca mireasa să poarte o cununăcu şiraguri de bănuţi de argint, deoglinzi micuţe, mărgele şi bumbi de lâ-nă.

Momentul când se îmbrobodeazăpărul tinerei mirese timp de câteva oreare o rânduială de legare prin iubire, încomunitate, în tradiţie, şi în ritual. Pă-rul împletit ca o plasă cu colţi sugereazăideea de angajament deplin a două su-flete în viaţă şi are semnificaţia de aţese în oglinda destinului răscrucilevieţii, popasurile fiinţei, înnodărilelăuntrice ca încercări de suiş pe treptelecare eliberează sufletul de povara ma-terialităţii. Când o femeie este măritată,poartă coadele răsucite ca nişte coarne,pentru că acesta este simbolul voinţeişi a forţei. Când femeia jeleşte, îşi des-pleteşte coadele rupând legăturile crea-te prin căsătorie, printr-un fel de elibe-rare din înlănţuirile lumii.

În trecut nu numai miresele aveaupărul împletit în plasă, cunună şi coadă,ci şi fetele care aveau zestrea gata şi do-reau să-şi exprime în faţa comunităţiidorinţa de a se căsători într-un timpapropiat. Unele tinere purtau cununăduminica la biserică şi apoi, la danţulde la ciupercă,  de  5, 6, 10, chiar de 20de ori (aproape tot a doua duminică),înainte de a se mărita, şi abia apoi îşigăseau ursitul, adăugând la nuntă, pestecunună, un zăvon (un voal alb), ca

semn distinctiv al noului statut dobân-dit de nevastă şi noră. Acest obicei semai practică doar în Turţ, Gherţa Micăşi Batarci.

Găteala miresei cuprinde două eta-pe distincte, care se completează< îm-pletitul părului în plasă, care durea-ză 4-5 ore şi se făcea în joia nunţii. şiînstruţatul miresei, vinerea dimineaţa,când se coseau barşonele cu mărgele,se puneau cununa şi coada, bănuţii ceivechi, mărgelele la gât. Găteala tinerelormirese fascina atunci ;i acum prin uni-citatea şi candoarea nemaiîntâlnită.

Unul dintre cele mai caracteristiceaspecte ale portului femeiesc din Oaşşi care nu se regăseşte în alte părţi estecoada. Coada este o împletitură artis-tică, foarte migăloasă, a părului fetelor.Ea acoperă tot capul pornind lateral,de la cărarea din mijloc, peste tâmpleşi se sfârşeşte într-o coadă de formaunui triunghi isoscel, cu latura mică labaza craniului. Fineţea împletiturii pă-rului care dă impresia unei plase foartedese, a unei ţesături aplicate pe cap, câtşi felul în care această coadă este dis-pusă, încadrând faţa şi prelungindu-seapoi, prin acoperirea cât mai mult atâmplelor şi a unei părţi din obraji, în-tr-o coadă la spate, dă un aspect extremde frumos şi de maiestuos capului deoşancă, aspect perfect armonizat cu res-tul portului oşenesc, dar care la primavedere izbeşte prin exotismul său. 

Foarte complicată e găteala capuluipentru mireasă din Ţara Oaşului, la ca-re o babă specialistă a satului lucreazăpână la 12 ore, împletind artistic dinpărul fetei o extrem de fină plasă dan-telată, peste care se pune o cunună dinflori artificiale, mici ornamente din lâ-nă şi oglinzi. Desigur că aici oglinzilepăstrează, prin tradiţie, dar nu şi înconştiinţa oamenilor, valoare de ele-ment eficient împotriva demonilor, adeochiului.

Coada, această împletitură carac-teristică şi complicată a părului, speci-fică Ţării Oaşului, care stârneşte admi-raţia celor ce o văd, mai cu seamă înansamblul portului oşenesc, azi nu semai poartă, fiind înlocuită cu coadamiresei, un substitut confecţionat dinrafie, material tare, împodobit cuzgărzi, mărgele, broșe, lătiţare, barşoanedin catifea, împodobite cu lână coloratăsau paiete, canafi din fibră. (Aspecteleredactate au fost preluate din cartea“Un periplu al frumuseţii în ŢaraOaşului, Împletitul miresei” de MihaelaGrigorean).

Despărţirea de părinţi numită şi“bulciug” constă în rostirea oraţiilor denuntă de către preot, schimbul colaci-lor, când tânăra mireasă primeşte uncolac, semn de fertilitate şi bogăţie, carese face cu dansuri şi strigăte de veseliepentru noua viaţă şi de bocet, pentruc[ tinerii renunţă la viaţa alături de pă-rinţii lor. Petrecerea nunţii este repre-zentată de un ospăţ mare, savurat peritmurile muzicii populare oşeneşti, lafinalul căruia nuntaşii fac un dar denuntă tinerilor însurăţei.

În ziua de azi, în zona Oaşului seîntâlnesc frecvent nunţi în care tradiţiaromânească veche se împleteşte cu obi-ceiuri noi preluate din occident, ceeace relevă deschiderea oamenilor sprenou, dar ;i dragostea pentru propriacultură. Astfel, aceştia nu îşi pierdtradiţia, dar o readaptează şi o reinven-tează. De aceea oşenii, oricât de mo-derni ar fi, nu renunţă uşor la o tradiţieatât de strâns legată de propria lor iden-titate.

Georgia Vădan

Mare parte din faima nunţilor din Ţara Oaşului se datorează costumelor populare, în cel mai mic detaliu lucrate, dar şimuzicii de nuntă

TRADI}IIPărul împletit ca o plasă cu colţi sugerează ideea de angajament deplin a două suflete în viaţă

şi are semnificaţia de a ţese în oglinda destinului răscrucile vieţii, popasurile fiinţei, înnodărilelăuntrice ca încercări de suiş pe treptele care eliberează sufletul de povara materialităţii.

Obiceiurile de nunt[ vechi de sute de ani se mai p[streaz[ `n Oa;

10 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

PERSONALIT~}I

S]mb[t[, 19 august, la Gale-riile “Dr. Mihai Pop” ale Muzeu-lui de Art[ din Negre;ti-Oa; a fostdeschis[ o expozi\ie `n care esterevalorizat[ mo;tenirea foto-et-nografic[ a lui Ioni\[ G. Andron,artistul de la a c[rui na;tere s-au`mplinit de cur]nd 100 de ani.

Fotografiile sale binecunoscute ex-plor]nd Oa;ul etern, tradi\iile sale ;imai ales chipurile o;enilor, ca ;i spec-taculoase compozi\ii panoramice exe-cutate cadru cu cadru, au fost `nso\itede expunerea c]torva aparate foto fo-losite de autor, dar ;i a unei p[r\i dincolec\ia de obiecte populare a familieiAndron.

Ca un arc peste timp, au fost expuse;i fotografiile realizate de Remus |iplea`n Oa;, contrastul de culori, unghiuri;i viziuni demonstr]nd, paradoxal, ounitate care ne aminte;te de titulaturaunei asocia\ii de fotografie artistic[ dincare Remus |iplea face parte< “Versus,dar `mpreun[“.

Spiritualitatea locului nu s-a schim-bat `n fond `n cei aproape 80 de anidocumenta\i de cei doi fotografi. Poatedoar s-au amplificat unele tr[s[turi,odat[ cu tehnologia ;i arhitectura mo-dern[. ~ns[ acea m]ndrie venit[ dinstr[vechimi, pe care o g[se;ti `n privi-rile \[ranilor fotografia\i de Ioni\[ G.Andron, se reg[se;te `n “f[lo;enia”o;enilor de azi, chiar dac[ ea se mani-fest[ ;i prin casele cu etaj sau ma;inile

puternice. Portul popular r[m]ne lafel de spectaculos ;i de iubit, o form[ancestral[ de afirmare de sine.

Un cercet[toral sufletului o;enesc

La vârsta de şapte ani, în 1925,Ioni\[ G. Andron a văzut primul aparatde fotografiat folosit de profesorul IosifSchneider de la Liceul “Mihai Emines-cu” care a făcut fotografii etnograficeîn Ţara Oaşului, printre primele deacest gen. Primul contact direct cu fo-tografia, care avea să-i marcheze în-treaga viaţă, l-a avut în anul 1934 cuaparatul de fotografiat VoigtländerBessa pe film lat, primit de la tatăl său.

Ţara Oaşului era pe atunci o zonăizolată, o “rezervaţie” etnografică cu oeconomie autarhică la nivel de subzis-tenţă, oşenii valorificând resursele na-turale cu mijloace rudimentare şi cupropriile eforturi, conservând un modde viaţă aproape medieval.

În perioada când era student laTeologie, Ioniţă G. Andron a fost co-laborator la “Tribuna Ardealului”, sin-gurul ziar românesc din Ardealul ce-dat, unde folosea fotografiile cu subiectetnografic din Oaş. La vârsta de 25 deani, cu sprijinul episcopului greco-ca-tolic de Oradea, Ioan Suciu, publicăprima lucrare cu caracter etnograficintitulată “Privelişti dintr-un colţ deţar]” (Oradea, 1942) care conţinea 27de fotografii. A urmat apoi “Chemarea

munţilor”, un an mai târziu, tot la Ora-dea, iar în anul 1968 a apărut la EdituraDacia din Cluj-Napoca albumul “ŢaraOaşului” cu 130 de fotografii. În anul1971 a avut la Sala Dalles din Bucureştio expoziţie de fotografie şi artă popu-lară din Ţara Oaşului care s-a bucuratde un succes enorm.

Profesorul André Blanc de la Uni-versitatea din Sorbona i-a adresat ur-mătoarele cuvinte după ce a privit ta-bloul “Sfetnicii lui Decebal”< “DomnuleAndron, dacă în toată viaţa dvs. aţi fifăcut o singură fotografie, aceasta, me-ritaţi să fiţi trecut în analele fotografiei.Şi aceasta nu pentru că bătrânii ar fiurmaşii dacilor, ci pentru că sunt oa-meni, dar nişte oameni extraordinari,iar tabloul ar merita să fie expus şi laMuzeul Omului din Paris”.

Germanii i-au confiscatprimul aparat

În toamna anului 1944, la Racşa,în urma unei percheziţii efectuate detrei soldaţi germani, i se confiscă apa-ratul Voigtländer Bessa cumpărat detatăl său în 1933 şi dăruit lui un an maitârziu. ~n anul 1945 a primit cadou dela episcopul Ioan Suciu un aparat ZeissIkon Super-I-Konta, pe care l-a folositpână în anul 1955, când şi-a cumpărataparatul Exacta pe film îngust, ambelefiind păstrate astăzi la Muzeul ŢăriiOaşului din Negreşti-Oaş.

Profundul ataşament pentru satulnatal şi Ţara Oaşului şi conştientizarea

faptului că aceşti ţărani perpetueazăun mod de viaţă cu rădăcini multise-culare, dar şi pasiunea pentru fotogra-fie, au fost motivaţiile care l-au făcutpe Ioniţă G. Andron să documentezepe pelicula fotografică realităţile vieţiioşenilor. Din perioada 1934-1944 da-tează circa 5.000 de clişee, iar până lasfârşitul vieţii sale, în 1989, a făcut înjur de 100.000 de negative alb-negru,negative color şi diapozitive reprezen-tând peisaje, arhitectură, lucrul pămân-tului, creşterea oilor, obiceiuri din ci-clul vieţii (nunta, înmormântarea),obiceiuri la sărbători religioase (Paşte-le, Crăciunul, Boboteaza), persoane dediferite vârste (mai ales bătrâni) în di-verse ipostaze.

Ioniță G. Andron este astfel primuletnograf al Țării Oașului, fiind cel carea pus bazele unui muzeu al acestei zoneși autor al mai multor lucrări de spe-cialitate fotografică, istorică și etno-grafică din Oaș. Personalități impor-tante al culturii românești (Petru Co-marnescu, Liviu Ciulei, Dan Hăulică,Constantin C. Giurescu, Paul Miron,G. Istrate, Gabriel Ștrempel ș.a.) îi trecpragul și ajung să-i admire fotografiile.Colaborează cu toți cercetătorii carevin în zonă și cărora le oferă imaginipentru a-și ilustra cărțile sau materia-lele documentare (Ioan Velcea, T. Bă-nățeanu, Gh. Focșa, C. C. Giurescu, G.Călinescu, Elisabeta Bostan ș.a.).

Întreaga viață și-a dedicat-o ȚăriiOașului lăsând în urma sa un patri-moniu inegalabil din punct de vedere

istoric și etnografic.

Valoare documentar[;i artistic[

Fotografiile sale au o valoare de-opotrivă documentară şi artistică> deşinu a avut studii în domeniul artelor vi-zuale, a avut un talent artistic remarcatşi apreciat de reputaţi critici de artăprecum Petru Comarnescu, care afir-ma că este poate cel mai mare fotografromân.

Ioniţă G. Andron a fost nu numaiun fotograf. ci şi un colecţionar pasio-nat, casa sa din Negreşti-Oaş adăpos-tind o colecţie etnografică şi de artăpopulară, un mic muzeu care a fost vi-zitat de mulţi călători prin ŢaraOaşului, printre care s-au numărat oa-meni de cultură şi ştiinţă din ţară şistrăinătate. Lecturile cărţilor de istoriedespre daci, romani şi formarea popo-rului român l-au făcut să-i priveascăpe răcşeni ca pe urmaşii acestora<“Când fotografiam chipuri de bătrânicu pletele ninse de numărul anilor sauscene din datini străbune, simţeam dinplin o îndoită mulţumire< aceea că sun-tem aici din leagănul istoriei, şi aceeaa creaţiei, fiind conştient că am fixatpe peliculă pentru cei de azi şi pentrucei din viitor o părticică din fabuloasarealitate românească”.

A încetat din viață la 23 aprilie 1989și este înmormântat alături de tatăl săuîn fața bisericii din Racșa.

Vasile Andreica

Fotografiile sale binecunoscute explor]nd Oa;ul, tradi\iile sale;i mai ales chipurile o;enilor, ca ;i spectaculoase compozi\ii pa-noramice executate cadru cu cadru, au fost ̀ nso\ite de expunereac]torva aparate foto folosite de autor, dar ;i a unei p[r\i dincolec\ia de obiecte populare a familiei Andron.

Ioni\[ G. Andron ;i Remus |ipleacontempl[ fotografic Oa;ul etern

27 august 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

O companie din Japonia a introdusun nou rol pentru robotul umanoid penume Pepper, dezvoltat de SoftBank<un călugăr buddhist care poate fi în-chiriat pentru slujbele de înmormân-tare, informează miercuri Reuters.

Robotul care intonează sutre cu ovoce computerizată în timp ce bate latobă a fost prezentat miercuri la un târgdin domeniul serviciilor funerare - LifeEnding Industry Expo - desfășurat înTokyo. Producătorul de obiecte dinmateriale plastice Nissei Eco Co. a con-ceput software-ul utilizat în cadrul ce-remoniilor funerare de Pepper, robotulintrodus de SoftBank Group Corp. în2014.

Pe fondul îmbătrânirii și diminuăriipopulației din Japonia, mulți călugăribuddhiști primesc din ce în ce mai pu-țină susținere financiară din partea co-munităților lor, ceea ce îi determină peunii dintre ei să caute locuri de muncăcu jumătate de normă, în afara îndato-ririlor pe care le au în cadrul templelorîn care activează, a explicat Michio In-amura, consilier principal la Nissei.

Robotul pentru funeralii poate fiutilizat atunci când niciun preot nu estedisponibil pentru a oficia slujba de în-mormântare, a mai adăugat Inamura.

În plus, acesta are un tarif mai micpentru un astfel de eveniment - 50.000de yeni (circa 450 de dolari).

Pagin[ realizat[ de Vasile A.

Din motive încă nelămurite,între 800 şi 1.000 de persoane şi-au pierdut viaţa într-un accidentferoviar absolut îngrozitor, unuldin cele mai mari din istoria ome-nirii.

Contextul istoric delicat, unul derăzboi, ce a coincis cu mutarea capi-talei României de la Bucureşti la Iaşi,în condiţiile în care trupele germaneajunseseră deja la Brăila, au făcut caecourile uriaşei tragedii a “TrenuluiImperial” să fie minimalizate în modstânjenitor de autorităţi, urmare aunor greu de înţeles “raţiuni de stat”.

Un accident istoricla nivel mondial

Pe 31 decembrie 1916, mii deieşeni îşi căutau morţii printre fiarelecontorsionate ale trenului care, întor-cându-se încărcat până la refuz cu re-fugiaţi, a deraiat din motive necunos-cute la Ciurea. Considerat a fi cel maimare accident feroviar din istoria Ro-mâniei, şi unul dintre cele mai mari şimai grave din lume, la Ciurea şi-aupierdut viaţa, conform diferitelor măr-turii, între 800 şi 1.000 de persoane.

Nici acum nu se ştie dacă a fost oneglijenţă criminală, un atentat sau unsabotaj. Minimalizarea de atunci a tra-gediei a făcut ca puţini ieşeni să ştiechiar şi acum despre acest evenimentcutremurător.

“Trenul morţii”, aşa cum a fost nu-mit în presa vremii, venea la Iaşi cândcapitala Moldovei se transformase înCapitala de război a ţării, când toatăconducerea era retrasă în Moldova şitrupele germane avansaseră până laBrăila. Mărturiile cu privire la produ-cerea accidentului se împart şi suntdiferite. Fiindcă, după cum explică is-toricii, regimul a considerat atunci im-portantă atenuarea şi muşamalizareaaccidentului pentru a nu spori îngri-jorarea oamenilor, măcinaţi deja înIaşi de război şi de boală. Printrepuţinele apariţii ale accidentului în

presa vremii, disponibile la BibliotecaCentrală Universitară din Iaşi, se re-găseşte o menţiune în ziarul “Opinia”,care apărea în capitala Moldovei peperioada războiului, în care se criticareacţia oamenilor şi a autorităţilor cuprivire la prevenirea unui posibil ac-cident feroviar.

“În urma regretabilului accidentde la Ciurea, se vor lua credem celemai aspre măsuri contra acelora cari,în aceste dureroase vremuri, nu văddec]t un prilej de a colinda forfota şipe gratis ţara de la un capăt la altul.Dacă s-ar fi impus un control din celemai severe, atât pentru civili, cât şipentru militari, cari circulau fără niciun rost prin trenuri, în detrimentul si-guranţei statului şi a necesităţilor detransport militare, s-ar fi evitat poate

multe nenorociri şi viaţa atâtor oamenichemaţi să ne apere n-ar fi fost atât deexpusă ca în dezastrul de la Ciurea”, seprecizează în articolul citat, în care“stânjenirea” militarilor prin “busnaîn trenuri” este considerată a fi “nepa-triotice şi o crimă când e tolerată“.

26 de vagoane, 1.000 de morţi

Istoricul Ion Mitican preciza înscrierile sale că trenul avea 26 de va-goane şi două locomotive şi că în staţiaBârnova, din vârful dealului, înainteacoborârii spre Ciurea, i s-ar fi verificatfrânele. Din acest punct, mărturiileoamenilor şi părerile istoricilor suntîmpărţite. Este convenit asupra faptu-lui că trenul a început să coboare cuviteză dealul, iar în momentul în care

a încercat să frâneze mecanicii au des-coperit că frânele nu funcţionau. Apa-rent, bănuindu-se chiar şi un sabotaj,care însă nu a putut fi demonstrat înlipsa unei anchete la vremea respecti-vă, frâna cu aer care era conectată latoate vagoanele trenului ar fi fost opri-tă de către unul dintre soldaţi dupăvagonul al treilea. În momentul în caretrenul a scăpat de sub control, meca-nicii au început să arunce nisip pe şinepentru ca roţile locomotivelor să numai alunece, acestea fiind puse la vi-teză maximă în marşarier.

Mai exista însă o soluţie pentrufrânare. Fiecare vagon avea câte o frânămanuală, care, conform regulamente-lor feroviare, trebuia accesată de cătrepersonalul aflat pe fiecare vagon. Însăscrierile vremurilor povestesc că va-goanele erau atât de pline de familiicare se refugiau la Iaşi, de soldaţi ro-mâni şi ruşi răniţi, încât oamenii mer-geau inclusiv pe tampoanele dintre va-goane. Controlorii, avertizaţi prinsemnale sonore de către conducătorullocomotivei, nu au reuşit să ajungă întimp util prin masa de oameni ca săacţioneze frânele de mână.

Ajuns cu viteză mare de pe dealulBârnovei, trenul a fost deraiat de unmacaz pe o linie abătută, fiindcă în ga-ră s-ar fi aflat deja o altă garnitură tra-să. Accidentul, prin urmare, ar fi sur-venit în urma vitezei mari cu care s-aintrat în macaz, reuşind să treacă doarlocomotivele şi primul vagon, restulrăsturnându-se într-un morman defiare. Ulterior accidentului a izbucnitun incendiu.

Istoricii povestesc că cei care ar fiscăpat cu viaţă din accident ar fi muritarşi de vii, un bilanţ exact al victimelornefiind înregistrat, pentru că anchetaa fost muşamalizată. Există mărturiiîn presa vremii care spun că a doua zioamenii au scos cadavrele şi le-auînşirat pe tot dealul în care s-a opritlocomotiva, iar ieşenii au fost chemaţidin oraş să vină să ajute la identificareamorţilor, foarte puţini dintre aceştiafiind însă, în final, numi\i.

Ajuns cu viteză mare de pe dealul Bârnovei, trenul a fost deraiat de un macazpe o linie abătută, fiindcă în gară s-ar fi aflat deja o altă garnitură trasă

În urmă cu 26 de ani, pe 23 au-gust 1991, publicul larg a avut ac-ces pentru prima oară la WorldWide Web, proiectat şi lansat deprogramatorul englez Tim Ber-ners-Lee (foto), la CERN (Orga-nizaţia Europeană pentru Cerce-tare Nucleară), în Elveţia.

Potrivit cnet.com, Internetul şiWorld Wide Web nu sunt interşanja-bile. Internetul a fost prima oară con-ectat în 1969 şi se referă la reţeaua caretransmite informaţia între noduri.World Wide Web se referă la spaţiulacestei reţele, unde informaţia, precumpaginile web şi documentele, sunt sto-cate. World Wide Web ar fi neuronii,iar internetul sinapsele, scrie Media-fax.

În 1980, Berners-Lee a creat o bazăde date personală cu oameni şi modelede software la CERN. Aici el a des-făşurat utilizarea de hypertext, unde

fiecare pagină este conectată de o altăpagină, deja existentă. În următoruldeceniu avea să meargă şi mai departe,iar în 1989 a propus ideea unui "sistemuniversal informaţional conectat" pen-tru a ajuta fizicienii să colaboreze, com-binând internetul cu hypertextul.

~n 1990, a construit HyperText

Transfer Protocol, cunoscut ca HTTP,HyperText Markup Language(HTML), Uniform Resource Identifier(sau URL), primul web browser, pri-mul server şi primele pagini web.

Prima pagină web, care poate fi gă-sită online la URL-ul original, a pututfi accesată începând cu 6 august 1991.

La acea vreme, era disponibilă doarutilizatorilor din cadrul CERN şi era opagină scurtă care explica ce înseamnăde fapt World Wide Web.

Pe 23 august 1991 noi utilizatori,nu din cadrul CERN, au fost invitaţisă se alăture pe pagina de web, mar-când oficial aniversarea Zilei Interne-tului. Iar de atunci internetul a intratcu adevărat în viaţa noastră, a celormai mulţi, dacă nu chiar a tuturor. Deunde până atunci fusese accesibil unuinumăr mic de persoane, în special oa-meni de ştiinţă, odată cu apariţiaWWW, lumea virtuală s-a deschis pen-tru toţi. O bună parte din existenţanoastră se desfăşoară în acest mediu,căruia îi folosim intensiv imensele re-surse şi posibilităţi, de la comerţ şi ban-king online la lectură, de la socializarela cursuri universitare, de la muzică,jocuri şi filme la comunicarea cu ceiaflaţi departe. Internetul ne-a schimbatfundamental experienţele, trăirile, idei-le, iar aventura continuă.

Japonezii producrobotul care oficiaz[funeralii buddhiste

Furtuni violente de zăpadă se dez-lănțuie pe planeta Marte în timpul nop-ților, potrivit unui studiu publicat luni,însă asta nu înseamnă că vom puteaface oameni de zăpadă sau schia pe''Planeta Roșie'', explică autorul cerce-tării pentru AFP.

''Am demonstrat existența furtuni-lor de zăpadă pe Marte'', a explicat pen-tru AFP Aymeric Spiga, cercetător încadrul laboratorului de meteorologiedinamică de la Paris, principalul autoral studiului. Atmosfera de pe Marteeste înghețată, iar norii de particule degheață se pot forma chiar și atunci cândcantitatea de vapori de apă din atmos-feră este mică în comparație cu feno-menul similar de pe Terra.

În 2008, nava robot Phoenix apar-ținând NASA a demonstrat că aceștinori pot aduce cu sine căderi de zăpadă.''Atunci s-a crezut că aceste particulede gheață cad lent antrenate de propriagreutate'', a precizat cercetătorul. Ana-lizând atmosfera marțiană și norii eide gheață, Aymeric Spiga și colegii săiau demonstrat că ninsorile sunt pro-vocate de rafalele violente de vânt.Aceste fenomene sunt localizate și seproduc doar în anumite perioade.

Furtuni violente de z[pad[ pe Marte

“Trenul morţii”, aşa cum a fost numit în presa vremii, venea la Iaşi când capitala Moldovei setransformase în Capitala de război a ţării, când toată conducerea era retrasă în Moldova şi trupelegermane avansaseră până la Brăila.

O catastrof[ feroviar[ cu 1.000 demor\i `n Rom]nia de acum un secol

Tragedia s-a produs la Ciurea, `n jude\ul Ia;i, `n iarna anului 1917

Navigarea pe Internet a `mplinit 26 de ani

12 Informa\ia de Duminic[/27 august 2017

Mai `nt]i a fost Prima Doamn[`n sezoanele de `nceput ale seria-lului american “Scandal”, dar ̀ n se-zonul ;apte, care va fi ;i ultimul,actri\a `n v]rst[ de 47 de ani vastr[luci `n rolul primei femeipre;edinte a Statelor Unite. Inter-pretarea lui Mellie Grant i-a adusdeja premiul Critics Choice, iar al-bumul ei “Far Away So Close”dezv[luie o alt[ fa\et[ a talentuluis[u muzical. Reflect]nd asupra ex-perien\elor sale de via\[ ;i cele dinlumea filmului, nu poate dec]t s[fie ve;nic recunosc[toare.

Crescut[ ̀ n ora;ul Asheville din Ca-rolina de Nord, de c[tre p[rin\i adoptivi,Bellamy a f[cut prima dat[ cuno;tin\[cu zona de divertisment `n scopul de acrea o leg[tur[ cu mama natural[ pe carenu o `nt]lnise. “Am fost adoptat[ c]nderam de ;ase s[pt[m]ni. Unul dintrepu\inele lucruri pe care credeam c[ le;tiam despre mama mea natural[ era c[-i pl[cea s[ c]nte. Iar familia mi-a oferit`ntotdeauna posibilitatea de a c]nta la;coal[, la biseric[ sau la diferite concur-suri de frumuse\e.” Acest act de compa-siune arat[ mediul plin de iubire `n carea crescut actri\a. ~n loc s[-i t[inuiasc[originile sau s[ `ncerce s[-i modelezepersonalitatea dup[ familia adoptiv[,mama ei a decis s[-i accepte originile.Rezultatul? “Mi-a pl[cut enorm acest lu-cru. A fost `ntotdeauna o adev[rat[m]ng]iere ;i un ad[post pentru mine.”

Dup[ terminarea liceului ;i-a conti-nuat studiile la Universitatea Yale, undea ob\inut o burs[, anul acesta reu;ind ea`ns[;i s[ ofere o burs[ unui student. “Amales Yale deoarece ;tiam c[ exista acolotradi\ia grupurilor a capella. Eu doreams[ studiez fizica ;i am crezut c[ le potface pe am]ndou[.” Dar lucrurile nu aumers a;a cum a pl[nuit. “S-a dovedit c[nu eram at]t de bun[ la fizic[ pe c]t cre-deam. A;a c[ am renun\at la ambi\iilemele ;tiin\ifice, dar am continuat s[ c]nt;i am ̀ nceput s[ joc teatru. P]n[ la urm[am schimbat profilul> am absolvit engleza;i teatrul.” A ajuns astfel s[ exceleze ̀ ntr-un domeniu cu care nu s-a g]ndit nicio-dat[ c[ va avea de-a face.

O carier[ `n teatru este o alegere ris-cant[, dar Bellamy a reu;it s[ evite cap-cana `n care cad mul\i actori aspiran\i,g[sindu-;i un loc de munc[ imediat dup[absolvirea facult[\ii. “Primul meu job afost un turneu na\ional cu piesa «MeetMe in St. Louis». A fost cel mai grozavlucru din lume, s[ fii pl[tit s[ c[l[tore;tiprin \ar[, s[ c]n\i ;i s[ joci. ~ncep]nd deatunci, aceast[ carier[ a fost un adev[ratdar. Ador fiecare proiect ̀ n care am oca-zia s[ fiu implicat[.” Iar dup[ c]\iva anipetrecu\i ̀ n New York, ̀ n 2000 a decis s[se mute ̀ n Los Angeles ;i s[ p[trund[ ̀ nlumea filmului ;i a televiziunii.

A jucat ̀ n diferite spectacole premia-te pe Broadway, a avut apari\ii episodice`n peste 30 de seriale de televiziune, in-clusiv “Dosarele X”, “Camera de urgen\[”,“CSI< Miami” sau “Min\i criminale”, pre-cum ;i ̀ n dou[ proiecte care se vor dovedia fi decisive pentru cariera ei de mait]rziu - “Anatomia lui Grey” ;i “PrivatePractice”. A ap[rut ;i ̀ n produc\ii pe ma-rile ecrane, printre care “We Were Sol-diers” ;i “Mission< Impossible III”.

Cu toate c[ muncea ca actri\[ de maimul\i ani, Young este prima care admitec[ nu era nici pe departe o actri\[ cu-noscut[. “Aveam 39 de ani ;i mul\i nu arconsidera c[ aveam o carier[ deosebit[sub nicio form[.” ~ns[ ea era fericit[ cuceea ce f[cea. “~\i construie;ti via\a zidup[ zi, continui s[ mergi la audi\ii, facijoburile mai pu\in importante pe caree;ti nevoit s[ le faci pentru a te putea`ntre\ine ;i continui s[ oferi ceea ce ai tumai bun `n speran\a c[ cineva te va des-coperi.”

~ntr-adev[r, cineva a observat-o, ;ianume Linda Lowry, care se ocupa decastingul serialelor produse de ShondaRhimes, “Anatomia lui Grey” ;i “PrivatePractice”. ~n 2012, Lowry c[uta o actri\[pentru rolul Primei Doamne ̀ n episodulpilot al noului serial al lui Rhimes, “Scan-dal”. Lowry ;i-a amintit-o pe Bellamy dincele dou[ proiecte anterioare. Chiar dac[

rolul avea doar c]teva replici ̀ n episodulpilot, Bellamy a fost `nc]ntat[. “MellieGrant este un rol unic”, spune Young des-pre oportunitatea de a fi distribuit[ dec[tre Shonda Rhimes.

Dup[ filmarea episodului pilot, pos-tul ABC a decis s[ difuzeze un prim se-zon din noul serial. O `nt]lnire ce a avutloc la `nceputul acelui sezon a fost `ns[o reamintire a faptului c[ personajul Mel-lie Grant era unul g]ndit doar pentrutrei episoade. “Shonda a mers la fiecaredintre actori ;i le-a spus care va fi poves-tea personajului ̀ n serial. Mie mi-a spusc[ urma s[ apar `n trei episoade, fiindc[dorea s[ introduc[ `n poveste un divor\`ntre pre;edinte ;i Prima Doamn[. Amsim\it c[ mor pu\in `n interiorul meu,pentru c[ sim\eam c[ to\i cei implica\i`n proiect erau minuna\i ;i-mi doreamfoarte mult s[ r[m]n.”

Mul\i actori ar putea intra `n panic[la pierderea unei astfel de oportunit[\icare ̀ ns[ avea un termen limit[ clar. Dardup[ ani ̀ n care a jucat teatru ;i a ap[rut

pe micile ;i pe marile ecrane, Bellamy af[cut pur ;i simplu ceea ce ;tia ea - a jucatc]t de bine a putut, d]nd totul pentrupersonaj ;i materialul creat de scenari;ti.“Ceea ce am ̀ nv[\at ̀ n to\i ace;ti ani estec[ fiecare personaj are povestea lui, dartu ca actor ̀ \i aduci propria abordare. Cuc]t po\i fi mai sincer cu tine, cu at]t maiuniversal[ poate deveni arta ta.” Iar abor-darea lui Bellamy a reu;it s[ impresionezeat]t scenari;tii, c]t ;i fanii serialului. Ast-fel c[, dup[ ce ini\ial trebuia s[ ias[ dinfirul pove;tii dup[ c]teva episoade, Mel-lie Grant a devenit un personaj perma-nent `nainte de al doilea sezon. “A fostun proces lung, dar foarte pl[cut cu fie-care pas. Iar materialul cu care lucrezeste tot ce ;i-ar putea dori un actor.”

Succesul serialului “Scandal” i-a per-mis lui Young s[ ajung[ `n casele a mi-lioane de telespectatori. Dar a adus-o ;i`napoi la prima ei iubire - muzica. Cuocazia unei zile dedicate serialului ce s-a desf[;urat pe stadionul Dodger, Bella-my a fost cea aleas[ s[ c]nte imnul na\io-

nal. Performan\a ei le-a reamintit prie-tenilor ;i fanilor de talentul s[u. “Maimul\i fani au ̀ nceput s[-mi cear[ s[ scotun album, un vis de-al meu `nc[ din co-pil[rie. ~ns[ nu m-am sim\it `n largulmeu pentru c[ eu nu compun muzic[.”Bellamy a evitat s[ ̀ nregistreze un album`n trecut pentru c[ nu compunea muzic[;i nici nu scria versuri, iar acest lucru nui s-a p[rut corect. “Provenind din sudulStatelor Unite ;i fiind un copil adoptat,deseori g]ndesc prin intermediul viziuniialtor persoane. Fac bine ceea ce fac? Suntceea ce-;i doresc ei? ~ns[ `n acest fel nuai niciodat[ pace interioar[ ;i nici puteresuficient[.”

Decizia care a urmat a fost una per-fect[ pentru Bellamy. Cea care se ocupade coloana sonor[ a serialului i-a f[cutcuno;tin\[ cu un produc[tor muzical ;i`mpreun[ au ales c]teva c]ntece pe careactri\a le ;tia ;i care-i pl[ceau. “Am alesc]ntece pu\in mai triste. Dar sunt at]t dem]ndr[ de acest album.” Alegerea unorpiese variate ca stil, ale unor arti;ti ca

Ryan Adams sau Pink, dovede;te dra-gostea actri\ei pentru c]ntat. “Este cevaincredibil pentru mine, este pur ;i simpluun dar.”

Pe l]ng[ pasiunea pentru muzic[ ;icea pentru animale (are un c]ine ;i treipisici), Bellamy profit[ de orice oportu-nitate pentru a vedea lumea. “Vreau s[vizitez c]t mai multe locuri `nainte ca;oldurile s[ m[ `mpiedice s-o fac. Dac[a; avea dou[ luni pauz[, a; face cumvas[ c[l[toresc ̀ n jurul lumii. Am acas[ unglob p[m]ntesc pe care-l rotesc deseori.Pot spune c[ am fost deosebit de noro-coas[ ;i din acest punct de vedere,ajung]nd s[ vizitez locuri pe mai multecontinente. Dar ̀ nc[ mai sunt at]tea des-tina\ii `n care vreau s[ ajung.” Cu toateacestea, majoritatea c[l[toriilor sale nuau fost planificate. “C[l[toriile `n cazulmeu sunt mai tot timpul ceva spontan ;ipar s[ vin[ exact la momentul potrivit.”:i poate spune c[ a;teapt[ cu ner[bdares[ vad[ unde o va duce drumul vie\ii sale`n continuare.

Bellamy Young, `n rolul vie\ii ei