Salvat dupã ce s-a rãtãcit în munte >>> PAGINA A 5-A 5 milioane pentru alimentarea cu energie a domeniului schiabil Parâng >>> PAGINA A 5-A Trenul - alternativa spre sud, din Petroºani >>> PAGINA A 11-A A ratat ºansa dezvoltãrii prin turism Austriecii nu mai sunt interesaþi de vânãtoarea în pãdurile Aninoasei >>> PAGINA A 16-A Primele minerilor din cadrul CEH, discutate zilele acestea >>> PAGINA A 10-A Avram îi pune în braþe primarului Ilie Pãducel staþia de epurare Cimpa >>> PAGINILE 8-9 În Valea Jiului, orice bucãþicã de fier vechi se lipeºte de “magneþi” >>> PAGINA A 6-A Bosnea, groapã de gunoi >>> PAGINA A 6-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 580 Miercuri, 26 Martie 2014 C erºetoria, fenomen social greu de stopat. Probleme sociale cu care se confruntã mulþi dintre cetãþenii Vãii Jiului îi trimit pe aceºtia în stradã. Pentru a câºtiga o pâine sau pentru a-ºi întreþine copiii, oamenii fãrã venit apeleazã la mila trecãtorilor. Poveºtile de viaþã ale multora sunt triste, demne de filme de dramã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Dramele din spatele CERªETORILOR
Transcript
Salvat dupã ce s-arãtãcit în munte
>>> PAGINAA5-A
5 milioane pentrualimentarea cu
energie a domeniului
schiabil Parâng >>> PAGINAA5-A
Trenul - alternativaspre sud,
din Petroºani>>> PAGINAA11-A
A ratat ºansa dezvoltãriiprin turism
Austriecii nu maisunt interesaþi de
vânãtoarea înpãdurile Aninoasei
>>> PAGINAA16-A
Primele minerilordin cadrul CEH,
discutate zilele acestea
>>> PAGINAA10-A
Avram îi pune în braþe
primarului IliePãducel staþia deepurare Cimpa
>>> PAGINILE 8-9
În Valea Jiului,orice bucãþicã defier vechi se lipeºte
de “magneþi”>>> PAGINAA6-A
Bosnea, groapãde gunoi>>> PAGINAA6-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 580
Miercuri, 26 Martie 2014
C erºetoria, fenomen social greu de stopat. Probleme sociale cu care se confruntã mulþi dintre cetãþenii Vãii Jiului îi trimit pe aceºtia în stradã.
Pentru a câºtiga o pâine sau pentru a-ºi întreþine copiii, oamenii fãrã venit apeleazã la mila trecãtorilor. Poveºtile de viaþã ale multora sunt triste,demne de filme de dramã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Dramele din spateleCERªETORILOR
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 3
Monika BACIU
“Stãm aici cã sun-tem amãrâþi, nu avemloc de muncã ºi sãrã-cia e mare. Multãlume cautã de lucru casã þinã familia, dar nu
gãseºte. Mulþi îssãraci, unii ne dau,alþii nu. Ne ajutã dinpuþinul lor. Eu am 9copii ºi trãiesc din aju-torul social. E sãrãciemare. Nu am ce sãfac. Am cãutat un loc
de muncã ºinu am gãsitunde sã mãduc ºi amvenit lacerºit ca sãfac un ban,sã îmiîntreþincopiii, decâtsã îi dau la
stat, mai bine vin lacerºit. Mai capãt mân-care de la oamenii cusuflet”, a declaratRozalia, o cerºetoaredin Petroºani.
Femeia spune cã aîncercat denenumãrate ori sã îºigãseascã un loc demuncã, dar nu areuºit. Soþul ei este celcare mai lucreazã cuziua pe unde apucã,însã banii câºtigaþi nule ajung pentru traiulde zi cu zi.
“Sãrãcia e mare, aºvrea sã gãsesc un loc,
dar nu mã ajutãnimeni ºi ce sã fac.Merg înainte, trebuiesã întreþin copiii. Soþullucreazã cu ziua, iapuþini bani. Aºa a fostmereu la noi, dacã erabine nu veneam debunãvoie aici sãcerºesc. Sunt în faþabisericii ºi mã bateDumnezeu. Mergemînainte. Am noroc cãmai îmi aduc niºtefemei pachete cumâncare la copii sã îiîntreþin. Ajutorul sociale mic, de acoloplãtesc chiria, curen-tul, apa, ce sã facem”,mai spune Rozalia.
Oamenii legiirecunosc cã cerºetoriaeste un fenomensocial care iaamploare pe zi cetrece. Totodatã,poliþiºtii mai atragatenþia asupra faptuluicã cerºetoria sepedepseºte conform
legii. “Este în primul rând
un fenomen social, unfenomen cu care neconfruntãm, dinpãcate, ca urmare aunei stãri precare apopulaþiei, dar intrã încompetenþa noastrã,împreunã cu celelalteinstituþii, PoliþiaLocalã, Jandarmerie,sã þinem sub controlacest fenomen careuneori poate devenisupãrãtor pentrucetãþeni. Noi nuputem face altcevadecât acele acþiuni înurma cãrora aplicãmsancþiuni contra-venþionale, fie de cer-cetare penalã dacãvorbim de exploatareacerºetorilor în speciala celor minori, darfacem apel ºi la popu-laþie sã nu ofere banisau alte bunuri materi-ale, mai ales dacã vor-bim de aºa-ziºiicerºetori de meserie,cei specializaþi careobþin adesea sumefoarte mari ca urmare
a practicãrii a acesteimeserii, o activitateilegalã în definitiv”, adeclarat BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.
Rozalia a fostamendatã denenumãrate ori, iarpentru cã nu a plãtitar trebui sã facãmuncã în folosulcomunitãþii, însã nupoate. De ce? Nespune chiar ea.
“Mi-e fricã, am ogrãmadã de amenzi,mi-a venit ºi de la tri-bunal ca sã fac zilelepentru amenzi, amfost la primar de amrezolvat o treabã cãnu pot sã fac pentrucã am atâþia copii,cel mai mic are unan ºi ºase luni ºi tre-buie îngrijit”, maispune Rozalia.
De cele mai multeori cerºetorii pot fiîntâlniþi în preajmabisericilor. Acolo, eisperã sã îi înduplecepe trecãtori.
"Timpul ne ducespre o lume maimodernã. Noi nuputem sã rãmânem înurmã, aºa cã amdecis: cãsãtoriile sãse facã de la 16 ani,sã putem merge cucopiii la cununiile ofi-ciale, la Primãrie.Trebuie sã lãsãmcopiii sã meargã la
ºcoalã", a spus DorinCioabã. Potrivit aces-tuia, logodna întrecopii cu vârste sub16 ani va fi permisãîn continuare, ocaziecu care vor putea fiorganizate petreceri,fãrã însã a se purtahaine de nuntã,respectiv rochie demireasã, ºi fãrã a se
strânge dar. Conformlui Cioabã, cãsãtoriacopiilor cu vârstecuprinse între 16 ºi18 ani se va puteaface cu acordulpãrinþilor, aºa cum,de altfel, prevede le-gislaþia româneascã.Dorin Cioabã aanunþat ºi cã aceiacare încalcã aceastãprevedere vor fisancþionaþi prinexcluderea din comu-nitate, fiind sesizate ºiautoritãþile cu privirela încãlcarea legii.Cioabã a susþinut cãStaborul de la Sibiuva înfiinþa o comisiedin care vor face
parte persoanerecunoscute dincomunitate, ce vorveghea la respectareaacestei decizii.
Dramele din spatele cerºetorilor
C erºetoria, fenomen social greu de stopat. Problemesociale cu care se confruntã mulþi dintre cetãþenii
Vãii Jiului îi trimit pe aceºtia în stradã. Pentru acâºtiga o pâine sau pentru a-ºi întreþine copiii, oameniifãrã venit apeleazã la mila trecãtorilor. Poveºtile deviaþã ale multora sunt triste, demne de filme de dramã.Rozalia, o cerºetoare din Petroºani, are 9 copii ºi “loculde muncã” a ei este strada, acolo unde îºi desfãºoarãactivitatea pentru a le asigura copiilor mâncarea.
Staborul a decis: Cãsãtoriile în familiile deromi se vor face de la 16 ani, nu mai devreme
A utointitulatul rege inter-naþional al romilor, Dorin
Cioabã, a anunþat cã Staborul dela Sibiu a decis ca în familiile deromi copiii sã se poatã cãsãtoridoar de la 16 ani, nu mai devreme,cei care încalcã decizia putând fiexcluºi din comunitate.
Potrivit rezultatelorcelui mai recent son-daj Eurobarometruprivind sportul ºi activ-itatea fizicã, 59 la sutãdintre cetãþenii UniuniiEuropene nu fac nicio-datã sport sau rareoridesfãºoarã activitãþisportive, în timp ce41 la sutã fac sportcel puþin o datã pesãptãmânã.Europa deNord este mult maiactivã fizic decât sudulºi estul, aratã statisti-ca.Astfel, 70 la sutã
dintre respondenþii dinSuedia au declarat cãfac sport sau activitãþifizice cel puþin o datãpe sãptãmânã, plasân-du-se cu puþin înainteaDanemarcei (68%) ºiFinlandei (66%), caresunt urmate deOlanda (58%) ºiLuxemburg (54%). Lacealaltã extremã aclasamentului se aflãBulgaria, unde 78%dintre persoane nu facniciodatã sport sauactivitãþi fizice, urmatã
de Malta (75%),Portugalia (64%),România (60%) ºiItalia (60%)."Comisiase angajeazã sã spri-jine statele membre îneforturile lor de aîncuraja populaþia sãfie mai activã. Vompune în aplicarerecent adoptataRecomandare aConsiliului privindactivitãþile fizicemenite sãîmbunãtãþeascã sãnã-tatea ºi vom accelera
planurile în vedereainstituirii unei sãp-tãmânieuropene asportului. NoulprogramErasmus + vaoferi, la rândulsãu, - pentruprima datã -finanþare pen-tru iniþiativeletransnaþionalede promovare asportului ºi aactivitãþii fiz-ice", a declaratAndroulla Vassiliou,comisarul europeanresponsabil de dome-niul sportului.
Sondajul aratã cã înspecial autoritãþilelocale ar putea face
mai mult pentru aîncuraja cetãþenii sãfie activi din punct devedere fizic. Deºi 74la sutã dintre respon-
denþi sunt de pãrerecã cluburile sportivelocale ºi alþi furnizorioferã suficiente opor-tunitãþi pentru activ-itãþi fizice, 39 la sutãconsiderã cãautoritãþile locale nufac destul.
Acest sondaj
Eurobarometru a fostrealizat pentruComisia Europeanã decãtre reþeaua TNSOpinion & Social în
cele 28 de state mem-bre, între 23 noiem-brie ºi 2 decembrie2013.
Aproape 28.000de respondenþi dindiferite grupuri socialeºi de populaþie au par-ticipat la sondaj.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 20144 Actualitate
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferenteanului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupãcum urmeazã :
· În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la A la F
· În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la G la O
· În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la P la Z
Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).
Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite înintervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul28.04.2014 – 31.05.2014.
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA
Din anul 1943,practica trecerii la orade vara în Romania afost suspendata, fiindreintrodusa din anul1979.
Ora de varã ºi orade iarnã au ca substrateconomia de energiepe durata verii, fiind
reglate în funcþie deactivitãþile zilnice silumina naturala. Deºine vom trezi maidevreme cu o orãdecât iarna, cercetãrilearatã cã, din punct devedere al sãnãtãþiischimbarea oreiexacte nu are efecte
vizibile asupra organis-mului.
Chiar dacã schim-barea orei exacte per-
turbã în micã mãsurãorganismul, ciclul desomn, temperaturacorpului ºi dispoziþiacreatã de trezirea mai
timpurie se adapteazãîn scurt timp.
Trecerea la ora devarã este un efort cucare organismul sepoate adapta relativ
uºor, însã acest lucrudepinde ºi de particu-laritãþile fizice ºi psi-hice ale fiecãruiorganism în parte.
Pe 29 martie se dã ora înainte
R omânia va trece la ora de varã,în noaptea de sâmbãtã spre
duminicã (29/30 martie).Transformarea orei 03:00 în ora 04:00va însemna mai puþin somn. Ora devarã a fost introdusã în Româniapentru prima datã în anul 1932 ºi afunctionat pânã în anul 1942, întreprima duminicã din aprilie ºi primaduminicã din octombrie.
60% din români nu fac niciodatã sport
O pondere de 60 la sutã din români nu fac niciodatãsport, aproape de media europeanã de 59 la sutã,
cei mai activi cetãþeni ai UE fiind în Suedia, unde 70 lasutã dintre ei desfãºoarã activitãþi fizice cel puþin o datãpe sãptãmânã, potrivit unui sondaj Eurobarometru.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 5
MaximilianGÂNJU
Bãtrânul a plecat deacasã, luni dimineaþa,pentru a culege plantemedicinale ºi le-a spusrudelor cam prin cezonã din MasivulVâlcan are de gând sãmeargã, iar cum
apropiaþii ºtiau cã bãr-batul cunoaºtemuntele ca-n palmã,nu ºi-au fãcut griji.Abia spre searã, cândau vãzut vijelia care alovit Valea Jiului, iarbãtrânul nu mai dãdeanici un semn, s-augândit cã ar puteaavea probleme. Soþia
lui a sunat ime-diat laSalvamont pen-tru a da alarma,iar salvatorii dinStraja au plecatîn cãutareavârstnicului.Totodatã salva-montiºtii i-ausfãtuit peaparþinãtori sãapeleze ºiServiciul 112pentru a putea fi
mobilizate ºiJandarmeria Montanãori Poliþia Lupeni.„Operaþiunea de sal-vare s-a desfãºurat încondiþii dificile de vântputernic, umezealã ºifrig. Am reuºit sã-lgãsim pe acest bãrbatdupã circa douã ore,în pãdurea dinapropierea staþiuniiStraja. Este în afaraoricãrui pericol”, adeclarat ºeful
Bãrbatul a avut opierdere temporarã decunoºtinþã ºi a rãtãcitprin munte, iar cândºi-a revenit în simþiri aconstatat cã nu maiera în zona spre careplecase. Nu s-a pani-cat ºi experienþa înmunte l-au ajutat sãgãseascã repere pen-tru a se apropia destaþiunea Straja. „L-am gãsit undeva labaza dealului Brãii, eradeja într-o zonãumblatã, pe un drumfoarte bine definit ºi
credem cã ar fi ajunsîn cele din urmãacasã. Era lucid,epuizat ºi ud, pentrucã l-a prins aceaploaie cu peste 40 delitri pe metru pãtrat”,a precizat ºefulSalvamont Straja,George Resiga.Salvamontiºtii reco-mandã ca în aceastãperioadã a anului sãse þinã cont de faptulcã vremea se poateschimba de la unminut la altul, motivpentru care în oricedrumeþie pe munteeste obligatoriu unechipament care sã neprotejeze deumezealã. În plus,orice ieºire în naturãtrebuie planificatã cuatenþie, pentru a nu fisurprinºi de întuneric.
Monika BACIU
Administraþia localãde la Petroºani are învedere dezvoltarea ilu-minatului public înstaþiunea montanãParâng. Pentru acestlucru a fost scos la lic-itaþie contractul“Alimentare cuenergie electrica -dezvoltarea domeniu-lui schiabil in zonaturistica Parang” cu ovaloare de aproape 6milioane de lei.
“Autoritatea con-tractanta urmareste
prin aceasta investitie,sa execute lucraripentru alimentarea cuenergie electrica adomeniului schiabildin zona turisticaParang, din municipi-ul Petrosani judetulHunedoara”, se aratãîn caietul de sarcini.
Potrivit anunþului,“alimentarea cuenergie electrica adomeniului schiabilsituat in zona turisticaParang din municipiulPetrosani, judetulHunedoara, constã înmontarea în centrele
de consum aanvelopelor posturilorde transformare carevor fi echipate cuechipamente omolo-gate ºi realizarea delinii electrice subter-ane de joasã ºi medietensiune, în scopul ali-mentãrii radiale a pos-turilor de transfor-mare”. Valoarea esti-mata a lucrarilor este
de 5.825.621,84RON din care5.677.994 RONlucrari iar147.627,84 RONreprezentand "cheltuieli diverse sineprevazute" in pro-cent de 2,6% dinsuma de 5.677.994RON lucrari”, lucrãrileurmând a fi realizateprin fonduri bugetare.
„Poluarea aerului adevenit fãrã nicioîndoialã principalulrisc pentru sãnãtate,legat de mediulînconjurãtor, dinlume", a declaratMaria Neira, direc-toarea departamentu-lui de sãnãtate pub-licã a OMS, în timpulunei conferinþe depresã organizatã luni,la Geneva, potrivitsite-ului OMS.
Cele ºapte milioane de decesedin 2012 reprezintã12,5% din totaluldeceselor din toatãlumea, adicã o per-soanã din opt.
În 2012, 3,7 milioane de persoaneau decedat din cauzaefectelor poluãriiexterioare ºi 4,3 milioane din cauzapoluãrii aerului dingospodãrii, adicãfumul ºi emisiile aso-
ciate cu aparatele degãtit, cu lemne saucãrbuni, sau dincauza mijloacelor deîncãlzire.
De asemenea,OMS a arãtat, marþi,cã regiunile cele maiafectate de mortali-tatea asociatã cupoluarea atmosfericãsunt Asia ºi zonaPacificului, cu 5,1milioane de morþi.
Bolile cele maifrecvente cauzate depoluarea aerului suntbolile pulmonare, car-diovasculare ºi can-cerul. Studiul din2012 aratã, deasemenea, cã existão legãturã mai puter-nicã decât s-a crezutîntre poluarea aeruluiºi bolile cardiovascu-lare, precum ºi întrecancerul pulmonar ºipoluarea aerului.
sursa B1.ro
Salvat dupã ce s-a rãtãcit în munte
U n bãrbat de 79 de ani dinmunicipiul Lupeni a fost sal-
vat de salvamontiºtii din Straja ºijandarmii montani dupã ce s-a pier-dut în munte. Vârstnicul cunoaºteafoarte bine zona montanã, însã aavut o pierdere de memorie care îlputea costa viaþa.
Poluarea a ucis 7 milioanede oameni acum 2 ani
O rganizaþia mondialã asãnãtãþii avertizeazã asupra
necesitãþii unor mãsuri urgentepentru reducerea emisiilor toxice,arãtând cã ºapte milioane de per-soane din întreaga lume au murit în2012 din cauza poluãrii atmosferice.
5 milioane pentru alimentarea cu energie a domeniului schiabil Parâng
A limentarea cu energie elec-tricã din Parâng se va realiza
prin cabluri subterane.Municipalitatea de la Petroºaniîncearcã sã ducã mai departelucrãrile din Parâng.
Adriana PAVEL
Munti întregi dedeºeuri se înaltã directdintr-unul din acestebazine, asta pe cândpubelele aflate la câti-va metri, sunt goale.
Cronica Vãii Jiului aprezentat în urmã cuceva timp un materialpe aceastã temã, iaracum, din pãcate, situ-aþia este la fel.Paradoxul face insa caaceasta chestiune sa
punã în dificultatedouã oraºe. ÎnBosnea, care se aflã lalimita dintre Petrosanisi Petrila, oamenii trãi-esc într-un loc, respec-tiv la Petrosani, undeeste arondat cartierul,dar aruncã gunoiul laPetrila, de care aparþinbazinele de decantare.Primarul Ilie Pãducel aspus în nenumãraterânduri cã va facecurãþenie, dar cã vaavea nevoie ºi de spri-jinul primãrieiPetroºani. Cei de aici,la fel, fac ºi ei curãþe-nie, dar în zadar. “ Amdus containere acolo,dar pur ºi simplu nu
mai ºtim ce sã facemîn aceastã situaþie. Cemai putem face, cumsã îi educãm peoameni?! Nu nerãmâne decât sãfacem curãþenie ori decâte ori este nevoie”,ne-a declarat DorinaNiþã, viceprimarulMunicipiului Petroºani.Aceastã situaþie tre-neazã de ani de zile,iar asta doar din cauzaoamenilor.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 20146 Actualitate
Adriana PAVEL
La Petroºani, spreexemplu, periodic dis-par bucãþi întregi dingardul care delim-iteazã drumul naþionalde calea feratã saucapace de canal, însãautoritãþile se vãd
depãºite de situaþie dincauza numãrului micde agenþi de poliþielocalã. Acest fenomena luat amploare pefondul sãrãciei ºia degradãriinivelului detrai, iar înprezent sunt
puþine mãsuri care sepot lua pentru eradi-carea acestuia. Maigrav este cã bugetullocal este prejudiciatconstant de aceste fur-turi. „Tot ceea ce intrãîn categoria bunurilorpublice, evident cãaduce un prejudiciubugetului local ºi caatare, intrã tot în
sarcina noastrã dea le înlocui. Astaeste marea noastrãnemulþumire, faptulcã aceste furturi neaduc mari prejudiciiºi cã cei care furã,nu-ºi dau seama cã
aceste lucruri au oînsemnãtate, suntpuse acolo pentruceva”, au spusreprezentanþiiprimãriei Petroºani.
În afarã de gardulde la giratoriul cuavion, care se întindepe toatã raza cartieru-lui Aeroport, de-oparte ºi de alta a dru-mului naþional, un alt
exemplu relevantde furt este ºi
podul de caleferatã dinzona tur-nului deapã de laDãrãneºti.
Aici, hoþii,au furat anul
trecut porþiuniîntregi din con-
strucþia de fier.Deocamdatã, aceastaeste încã funcþionalã,însã este greu de spuscum va ajunge pestecâteva luni. ªi, nicicele sfinte nu au scã-pat de hoþi. Cruciledin metal dispar peri-
odic din cimitire, care,la fel, sunt valorificateapoi la centrele decolectare a fieruluivechi.
I azurile dedecantare din
Bosnea, spartecu barosul
În cartierulBosnea, lucrurile suntºi mai evidente. Ceimai mulþi oameni deaici trãiesc din milastatului, fiind asistaþisociali, ori cei mainorocoºi lucreazã peundeva zilieri sau camuncitori necalificaþi.De aici nu a scãpatnicio bucãþicã de fier,
nici de la suprafaþã,nici cele îngropate.Aºa se face cã de cevatimp, pânã ºi betonulfostelor iazuri dedecantare de laPreparaþia Petrila sesparge cu barosul pen-tru fierul din armãturã.Imaginea asupra locu-lui este dezolantã, iarfotografiile fãcute lafaþa locului aratãîntocmai situaþia. Înaceste condiþii, neîntrebãm ce ar fi defãcut ºi cine i-arprinde pe hoþi, dacãnici nu se poate dove-di cine sunt aceºtia. ªiapoi, cum ar putea eisã plãteascã vreoamendã, dacã nu aunici dupã ce bea apã?!
În Valea Jiului, orice bucãþicã de fier vechi se lipeºte de “magneþi”
O rice bucatã de fier de pedomeniul public ºi nu numai,
face cu ochiul hoþilor care nu stauprea mult pe gânduri ºi furã gar-duri, bucãþi de pod sau capace decanal pentru a le vinde mai apoi lacentrele de colectare.
Bosnea, groapã de gunoi
C artierul Bosnea de la marginea Petroºaniului esteun adevãrat focar de infecþie. Cei care trãiesc aici,
au reclamat în repetate rânduri cã nu au containere,dar si de când primãria le-a adus recipiente, ei aruncãgunoiul tot pe unde apucã. Locul unde sunt fostelebazine de decantare ale Preparatiei Petrila, este o adevãratã groapã de gunoi.
Monika BACIU
Tuberculoza este oboalã contagioasã pro-dusã de bacilul tubercu-lozei sau bacilul Koch.Boala se transmite pe caleaerianã, de la un om bol-
nav, prin tuse, strãnut,vorbit. Tuberculozaafecteazã preponderentpopulaþia adultã în ceimaiproductivi ani ai vieþii,determinând direct ºi indi-rect, serioase consecinþesociale, iar pentru com-
baterea ei sunt necesareresurse financiare sub-stanþiale. Creºterea inci-denþei tuberculozei peplan mondial se datoreazãunei serii defactori:sporirea numãrului de imi-granþi din þãri în caretuberculoza esteendemicã, epidemia deSIDA, apariþia unor tulpi-ni bacteriene rezistente latuberculostatice. ÎnRomânia tuberculoza con-stituie una din problemele
prioritarede sãnãtate pub-licã, iar StrategiaNaþionalã de Control alTuberculozei, are la bazãdirecþiile ºi coordonatelestabilite decãtre PlanulGlobal OMS de stopare aTuberculozei pâanaîn2015 ºi dupa. Oiectivulmajor al Programului îlconstituie oprirea cât mairapidã a rãspândiriiinfecþiei ºi a bolii în rândulpopulaþiei, aceasta pre-supunând diagnosticarea
cât maipromptã a tubercu-lozei la o persoanã simp-tomaticã ºitratarea ei pânãla vindecare. Româniarãmâne þara din UE cucele mai multe cazuridetuberculozã: peste34.000 (în 2013), dintrecare 1.500 cazuride tuber-culozã multidrog-rezisten-tã. Aproximativ 1.200bolnavi decedeazã anual.Pe judeþe, Dolj,Mehedinþi, Olt prezintãcele mai multe cazuri, iarHarghita, Covasna ºi Sibiucele mai puþine.
"La 1 aprilie, va fi ocreºtere de 2% la preþulgazelor pentru consuma-torii casnici ºi cu 5% pen-tru non-casnici", a spus ofi-cialul.
Potrivit oficialului ANRE,calendarul de liberalizarepentru acest an maiprevede alte douã scum-piri.
"La 1 iulie va fi ocreºtere pentru non-casnicide 5% ºi pentru casnici de3%, iar, la 1 octombrie,creºterea va fi de 4% pen-tru non-casnici ºi de 3%pentru casnici", a comple-tat Havrilet.
România a plãtit pentrugazele importate anul tre-cut cu un miliard de dolarimai puþin decît în 2012, aprecizat Havrilet.
"În sectorul de energieelectricã, dereglementareape sectorul non-casnic s-a
fãcut foarte uºor, pentru cãproducþia este mai maredecît consumul, dar la gazeeste mai complex, pentrucã noi trebuie sãimportãm. Totuºi, facturala importul de gaze a
scãzut anul trecut un unmiliard de dolari, ceea ceînseamnã un plus în bal-anþã externã de plãþi aRomâniei", a subliniatpreºedintele ANRE.
Potrivit informaþiilorpublicate de InstitutulNaþional de Statisticã, anultrecut România a importatcu 50% mai puþine gazedecît în 2012.
Anual, România importaîn jur de 20% din con-sumul de gaze.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 7
Carmen COSMAN - PREDA
Distincþiile au fost acor-date cu ocazia mani-festãrilor prilejuite de ZiuaPoliþiei Române. Poliþiºtiihunedoreni s-au reunitpentru a marca 192 de anide existenþã a Poliþiei cainstituþie modernã, aflatãîn slujba legii ºi, ca înfiecare an, au fost premiaþicei mai buni poliþiºti, cri-teriile de apreciere vizândetica, operativitatea ºi pro-fesionalismul cu careaceºtia au rãspuns solic-itãrilor comunitãþii. Înurma deliberãrilor, PoliþiaOraºului Haþeg a fostdesemnatã cea mai bunãsubunitate de poliþie
orãºeneascã, în timp ceServiciul de InvestigaþiiCriminale din cadrul IPJHunedoara afost desemnat„colectivulanului”. Titlulpentru ceamai bunãSecþie dePoliþie Rularãa fost acordatSecþiei Ilia, întimp ce ceamai bunãpoliþie munici-palã a fost desemnatãPoliþia Municipiului Vulcan.Diploma de excelenþã„poliþistul anului” a fostacordatã comisarului depoliþie Marius Stoica dincadrul Biroului de
Investigare a FraudelorPetroºani.
De asemenea, au fostacordate diplome ºi cupepoliþiºtilor sau echipelorcare au câºtigat diferitecompetiþii sportive (ºah,tenis de câmp, înot, tenisde masã, tir, bowling, bil-iard, pescuit sportiv ºi fot-
bal) organizate cu prilejulZilei Poliþiei Române. Totcu aceastã ocazie au fostavansaþi în grad, la termensau înainte de termen, a160 de ofiþeri ºi agenþi depoliþie.
Poliþistul anului este din Petroºani
U n angajat al Poliþiei OraºuluiPetroºani a fost desemnat „Poliþistul
anului” în judeþul Hunedoara, iar cea maibunã poliþie municipalã, în ansamblul ei,este cea din Vulcan.
Gazele se scumpesc de trei ori anul acesta
P reþul gazelor naturale livrate populaþiei va creºte cu 8% în acest
an, a apreciat, luni, preºedinteleAutoritãþii Naþionale de Reglementare înEnergie (ANRE), Niculae Havrilet.
Tuberculoza a “atacat” 280 de hunedoreni
280de noi cazuri de TBC înjudeþul Hunedoara. Direcþiade Sãnãtate Publicã
Hunedoara a fãcut publicã statisticaprivind numãrul de pacienþi suferinzi detuberculozã. Potrivit statisticilor, doar înanul 2013 au fost depistate 280 de noicazuri de TBC, în timp ce numãrul acestora în anul 2012 a fost de 292.
“Adunarea Generalãdesfãºuratã sãptãmânatrecutã a aprobat unplan de lucru, de activi-tãþi, pentru anul 2014.Este un plan foarteamplu, încercãm sã lerezolvãm pe toate, iarasta va suporta ºi unpartneriat cu PrimãriaPetroºani pentru cã nuactivitãþile putem sã lerezolvãm cu banii aso-ciaþiei. Cea mai apro-piatã activitate va fiZiua Verde, în 5 aprilie.Consiliul Local încã nua aprobat bugetul pen-tru aceastã activitate,noi vom fi co-organiza-tori. În cadrul adunãriigenerale au fost câtevapropuneri legate deaceastã zi, s-a marjatpe activitãþi concrete,iar una ar fi refacereazonei de agrementBrãdet, pentru agre-ment în zilele de sãrbã-tori. Este o activitatecare nu se poate rezol-va într-o singurã zi, darîn viitor asociaþia vamilita ºi va organizaactivitãþi pentru caaceastã zonã sã fie maibine pregãtitã pentruagrement”, a declaratpreºedintele Asociaþiei
Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski.
Membrii AsociaþieiCasa Pro Urbis au învedere ºi organizareaunui club al oamenilorfãrã stres.
“Foarte multe propuneri au venit dinpartea membrilor aso-
ciaþiei, una din acesteaeste ºi organizareaclubului oamenilor fãrãstres, aceastã activi-tatea care vrea sãdobândeascã oameniloro atitudine armonioasãde viaþã, o viaþãliniºtitã. Este o activi-tate pe o perioadã dedouã luni, însã va trebui sã susþinem unproiect. În urmãtoareaperioadã va fi creionatun plan de activitãþi calendaristice cu activi-tãþi ºi termene ºi atuncivom putea discuta maimulte”, a mai spussursa citatã.
Numãrul membrilorasociaþiei începe sãsporeascã. Adunareageneralã a asociaþiei amai validat cererea de înscriere a unei persoane.
“Sunt 19 membrifondatori, iar înadunarea generalã s-amai primit un membru.Foarte multe persoaneau cerut acele formula-re de înscriere ºisperãm ca în viitorulapropiat sã avem câtmai mulþi membri”, amai spus Wersanski.
În cadrul AsociaþieiCasa Pro Urbis va ficontinuatã ºi tradiþiaorganizãrii campanieide Crãciun sub forma“Fabrica lui MoºCrãciun”
Conducerea administrativã a oraºuluiPetrila este una cãreia,de aproape 20 de ani,nimeni nu i-a creatprobleme, nimeni nu aîntrebat-o ce a fãcutexact cu banul public.Politic, în cel mai estic oraº al Vãii Jiului,primarul oraºului, IliePãducel, a schimbatculoarea funcþie pentru”interesele cetãþenilor”sãi. A fost când PD,când PSD ºi din nouPDL ºi iar PSD, iarunele treceri de ladreapta la stângapoliticã –s-au fãcut cuscântei. Asta-i politica,iar Ilie Pãducel a avutcâteva proiecte impor-tante, doar cã nu a fostobiºnuit cu trasparenþaºi cu rigurozitatea cheltuirii banului public.
Unuldintre acesteproiecte, care esteacum în centrul unuiscandal, este cel al”canalizãrii apelormenajere Cimpa”.Discuþiile cu privire laaceastã canalizare,inclusiv staþia de epurare, care a costatbani grei ºi care nufuncþioneazã de anibuni, au pornit dinprimãvara anului trecut,când directorul generalal SC Apa ServPetroºani, CostelAvram, spunea cã aceastaþie este costisitoare,iar cetãþenii nu erauracordaþi, decât în micãparte, ceea ce fãcea careþeaua sã nu fiefuncþionalã. Dupã duelulde anul trecut dintreCostel Avram ºi
primarul Ilie Pãducel, a venit ºi Corpul decontrol al primului ministru ºi a zis la fel –bani mulþi pe oinvestiþie nefuncþionalã.
Mai precis, Corpul decontrol a gãsit nereguliconsiderabile, con-
cluzionând cã ”Investiþia‘Canalizarea apelormenejere Cimpa’ a fostde 5,176.248, 37RON, la data efectuaãriicontrolului, obiectivul”Canalizarea apelormenajere Cimpa” nuera funcþional. Adicã oinvestiþie pe bani grei,începutã prin anul2007, este degeaba.
Primarul Ilie Pãducela precizat cã estefuncþionalã pentru cã lareþeaua respectivã ”s-auracordat 90 de imobiledeci în procent de41,47% din total obiective, deci afirmaþia”canalizarea Cimpa este nefuncþionalã” nuare suport real” – spuneIlie Pãducel în rãspun-sul/justificarea nãscutãîn urma concluziilorcontrolului.
Investiþia a fost datãîn administrarea SCApa Serv, doar cã staþiade colectare-epurare nu avea toate probeleefectuate, adicã staþiafuncþiona doarhidraulic, celelalte probetehnologice neputând fi
efectuate pentru cã nuexistã utilizatori lacapacitatea staþiei.
”Probele tehnologicede funcþionare ºiîncadrare în parametriiceruþi în Caietul deSarcini nu au putut fiefectuate pentru cãapele uzate menajereintrate în staþie nu erauîncãrcate datoritã
numãrului mic allocuitorilor racordaþi” –scrie întruna dinnumerosele adrese trimise de Apa Serv,Primãriei Petrila.
În corespondeþa pur-tatã apare o propuneredin partea Apa Serv,
care ar rezolva proble-ma canalizãrii, dar arcam ocoli investiþiafãcutã de Primãrie, carenu este funcþionalã dinpunct de vedere tehnic.Cã este nefuncþionalãau spus-o douã entitãþi– Corpul de Control alprimului ministru ºi SCApa Serv Petroºani. ªitotuºi Ilie Pãducel o þine
pe-a lui, deºi nu estespecialist în domeniu.
Alternativa propusãde Apa Serv este unracord, o conductã derefulare a pompeisumersibile din cadrulstaþiei de pompe SP1, ocolind parþial”mâncãtorul de bani” –staþia de epurare.Propunerea a fostrespinsã categoricprintr-o adresã în careapare cu litereîngoºate: ”Primãriaoraºului Petrila nu estede acord”(...)
În aceste condiþii, SCApa Serv dã înapoistaþia de epurare pentru ca PrimãriaPetrila sã reparegreºelile fãcute. I s-a datºi soluþia - staþia cupricina este încã îngaranþie ºi se pot facenotificãrile defecþiunilorºi remedierea lor cuparcurgerea tuturoretapelor pânã larecepþia finalã alucrãrilor, lucru ce intrãîn sarcina PrimãriaPetrila. Dar ºi în condiþiinormale, cheltuielile de
operare ºi întreþinere seridicã la un miliard leivechi, din care peste700 de milioane leivechi, doar cu personalul.
”Acea staþiefuncþioneazã cu opierdere enormã. Am preluat o staþienefuncþionalã ºi amîncercat sã rezolvãmcumva, pe cheltuialanoastrã, pentru cã staþiaeste în perioada demodificãri fiind îngaranþie, iar primarul nua vrut. Eu nu voiacoperi greºelile luiPãducel. I-o dãm înapoica sã o facã funcþionalã.În timp ce primarulPãducel cere ieftinireaapei, noi ne-am fi încãrcat cu cheltuielimajore pentru greºelilelui. Sã fie bãrbat, sã ºile recunoascã! Greºelilele-a fãcut când era laPDL, iar acum a fugit laPSD ca sã scape.Fiecare este responsabilde faptele sale. Eu nuam sã trag în jos socie-tatea ºi nici nu am sãscumpesc apa pentru a-lacoperi pe Ilie Pãducel.Niciodatã!” – a declaratdirectorul general al SCApa Serv, CostelAvram.
Pe de altã parte, IlePãducel spune în ”Punctde vedere cu privire laRaportul Corpului decontrol privind verificãrile efectuate laautoritãþile administraþieipublice locale aleoraºului Petrila, judeþulHunedoara”, la fiecareobservaþie din raport, cã
”este eronat”, ”nu aresuport real” ºi dã explicaþii pe principiul”nu este adevãrat ceeace vezi, ci ceea ce-þispun”...
Rãu este cã ani dezile nu a existat o opo-ziþie realã pentru chel-tuirea legalã ºi moralã abanului public. Lipsaacestei ”supravegheri”duce la greºeli, cu voiesau fãrã voie, aleadministraþiilor publice.Cel puþin la Petrila, auexistat grupuri deinterese chiar în interi-orul aceluiaºi partid,fãrã sã le pese decetãþean ºi intereselecomunitãþii.
Aºa se face cãPrimãria Petrila arputea fi cercetatã penal,deºi intenþiile au fostbune. Dar se zice cã ºidrumul spre iad e pavatcu intenþii bune.
La finalul RaportuluiCorpului de control,care a semnalat maimulte nereguli, scrie:”Prin urmare, Corpulde control al primuluiministru, ca organ cuatribuþii de control, vasesiza organele deurmãrire penalã,respectiv Parchetul depe lângã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie,privind operaþiunile sauactele ilicite în legãturãcu care au existat indiciide sãvârºire a unorposibile fapte care pot întruni elementeleconstitutive ale uneiinfracþiuni”...
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Avram îi pune în braþe primaruluiIlie Pãducel staþia de epurare Cimpa
”Acea staþie funcþioneazã cu o pierdere enormã. Am preluat o staþie
nefuncþionalã ºi am încercat sã rezolvãmcumva, pe cheltuiala noastrã, pentru cãobiectivul este în perioada de modificãri fiindîn garanþie, iar primarul nu a vrut. Eu nu voiacoperi greºelile lui Pãducel. I-o dãm înapoica sã o facã funcþionalã. În timp ce primarulPãducel cere ieftinirea apei, noi ne-am fiîncãrcat cu cheltuieli majore pentru greºelilelui. Sã fie bãrbat, sã ºi le recunoascã!Greºelile le-a fãcut când era la PDL, iaracum a fugit la PSD ca sã scape. Fiecare esteresponsabil de faptele sale. Eu nu am sã tragîn jos societatea ºi nici nu am sã scumpescapa pentru a-l acoperi pe Ilie Pãducel.Niciodatã!” – Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Petroºani.
Casa Pro Urbis continuã activitãþile forumului
cu acelaºi numeC asa Pro Urbis a stabilit, în linii mari, programul de acþiuni
pentru acest an. Dupã obþinerea sentinþei judecãtoreºtiForumul Pro Urbis s-a transformat în Aociaþia Casa Pro Urbis,iar sãptãmâna trecutã au fost puse bazele programului de acþiunipentru acest an. Primul eveniment marcat sub noua formulã vafi “Ziua Verde”.
“Adunarea Generalãdesfãºuratã sãptãmânatrecutã a aprobat unplan de lucru, de activi-tãþi, pentru anul 2014.Este un plan foarteamplu, încercãm sã lerezolvãm pe toate, iarasta va suporta ºi unpartneriat cu PrimãriaPetroºani pentru cã nuactivitãþile putem sã lerezolvãm cu banii aso-ciaþiei. Cea mai apro-piatã activitate va fiZiua Verde, în 5 aprilie.Consiliul Local încã nua aprobat bugetul pen-tru aceastã activitate,noi vom fi co-organiza-tori. În cadrul adunãriigenerale au fost câtevapropuneri legate deaceastã zi, s-a marjatpe activitãþi concrete,iar una ar fi refacereazonei de agrementBrãdet, pentru agre-ment în zilele de sãrbã-tori. Este o activitatecare nu se poate rezol-va într-o singurã zi, darîn viitor asociaþia vamilita ºi va organizaactivitãþi pentru caaceastã zonã sã fie maibine pregãtitã pentruagrement”, a declaratpreºedintele Asociaþiei
Casa Pro Urbis, Eduard Wersanski.
Membrii AsociaþieiCasa Pro Urbis au învedere ºi organizareaunui club al oamenilorfãrã stres.
“Foarte multe propuneri au venit dinpartea membrilor aso-
ciaþiei, una din acesteaeste ºi organizareaclubului oamenilor fãrãstres, aceastã activi-tatea care vrea sãdobândeascã oameniloro atitudine armonioasãde viaþã, o viaþãliniºtitã. Este o activi-tate pe o perioadã dedouã luni, însã va trebui sã susþinem unproiect. În urmãtoareaperioadã va fi creionatun plan de activitãþi calendaristice cu activi-tãþi ºi termene ºi atuncivom putea discuta maimulte”, a mai spussursa citatã.
Numãrul membrilorasociaþiei începe sãsporeascã. Adunareageneralã a asociaþiei amai validat cererea de înscriere a unei persoane.
“Sunt 19 membrifondatori, iar înadunarea generalã s-amai primit un membru.Foarte multe persoaneau cerut acele formula-re de înscriere ºisperãm ca în viitorulapropiat sã avem câtmai mulþi membri”, amai spus Wersanski.
În cadrul AsociaþieiCasa Pro Urbis va ficontinuatã ºi tradiþiaorganizãrii campanieide Crãciun sub forma“Fabrica lui MoºCrãciun”
Conducerea administrativã a oraºuluiPetrila este una cãreia,de aproape 20 de ani,nimeni nu i-a creatprobleme, nimeni nu aîntrebat-o ce a fãcutexact cu banul public.Politic, în cel mai estic oraº al Vãii Jiului,primarul oraºului, IliePãducel, a schimbatculoarea funcþie pentru”interesele cetãþenilor”sãi. A fost când PD,când PSD ºi din nouPDL ºi iar PSD, iarunele treceri de ladreapta la stângapoliticã –s-au fãcut cuscântei. Asta-i politica,iar Ilie Pãducel a avutcâteva proiecte impor-tante, doar cã nu a fostobiºnuit cu trasparenþaºi cu rigurozitatea cheltuirii banului public.
Unuldintre acesteproiecte, care esteacum în centrul unuiscandal, este cel al”canalizãrii apelormenajere Cimpa”.Discuþiile cu privire laaceastã canalizare,inclusiv staþia de epurare, care a costatbani grei ºi care nufuncþioneazã de anibuni, au pornit dinprimãvara anului trecut,când directorul generalal SC Apa ServPetroºani, CostelAvram, spunea cã aceastaþie este costisitoare,iar cetãþenii nu erauracordaþi, decât în micãparte, ceea ce fãcea careþeaua sã nu fiefuncþionalã. Dupã duelulde anul trecut dintreCostel Avram ºi
primarul Ilie Pãducel, a venit ºi Corpul decontrol al primului ministru ºi a zis la fel –bani mulþi pe oinvestiþie nefuncþionalã.
Mai precis, Corpul decontrol a gãsit nereguliconsiderabile, con-
cluzionând cã ”Investiþia‘Canalizarea apelormenejere Cimpa’ a fostde 5,176.248, 37RON, la data efectuaãriicontrolului, obiectivul”Canalizarea apelormenajere Cimpa” nuera funcþional. Adicã oinvestiþie pe bani grei,începutã prin anul2007, este degeaba.
Primarul Ilie Pãducela precizat cã estefuncþionalã pentru cã lareþeaua respectivã ”s-auracordat 90 de imobiledeci în procent de41,47% din total obiective, deci afirmaþia”canalizarea Cimpa este nefuncþionalã” nuare suport real” – spuneIlie Pãducel în rãspun-sul/justificarea nãscutãîn urma concluziilorcontrolului.
Investiþia a fost datãîn administrarea SCApa Serv, doar cã staþiade colectare-epurare nu avea toate probeleefectuate, adicã staþiafuncþiona doarhidraulic, celelalte probetehnologice neputând fi
efectuate pentru cã nuexistã utilizatori lacapacitatea staþiei.
”Probele tehnologicede funcþionare ºiîncadrare în parametriiceruþi în Caietul deSarcini nu au putut fiefectuate pentru cãapele uzate menajereintrate în staþie nu erauîncãrcate datoritã
numãrului mic allocuitorilor racordaþi” –scrie întruna dinnumerosele adrese trimise de Apa Serv,Primãriei Petrila.
În corespondeþa pur-tatã apare o propuneredin partea Apa Serv,
care ar rezolva proble-ma canalizãrii, dar arcam ocoli investiþiafãcutã de Primãrie, carenu este funcþionalã dinpunct de vedere tehnic.Cã este nefuncþionalãau spus-o douã entitãþi– Corpul de Control alprimului ministru ºi SCApa Serv Petroºani. ªitotuºi Ilie Pãducel o þine
pe-a lui, deºi nu estespecialist în domeniu.
Alternativa propusãde Apa Serv este unracord, o conductã derefulare a pompeisumersibile din cadrulstaþiei de pompe SP1, ocolind parþial”mâncãtorul de bani” –staþia de epurare.Propunerea a fostrespinsã categoricprintr-o adresã în careapare cu litereîngoºate: ”Primãriaoraºului Petrila nu estede acord”(...)
În aceste condiþii, SCApa Serv dã înapoistaþia de epurare pentru ca PrimãriaPetrila sã reparegreºelile fãcute. I s-a datºi soluþia - staþia cupricina este încã îngaranþie ºi se pot facenotificãrile defecþiunilorºi remedierea lor cuparcurgerea tuturoretapelor pânã larecepþia finalã alucrãrilor, lucru ce intrãîn sarcina PrimãriaPetrila. Dar ºi în condiþiinormale, cheltuielile de
operare ºi întreþinere seridicã la un miliard leivechi, din care peste700 de milioane leivechi, doar cu personalul.
”Acea staþiefuncþioneazã cu opierdere enormã. Am preluat o staþienefuncþionalã ºi amîncercat sã rezolvãmcumva, pe cheltuialanoastrã, pentru cã staþiaeste în perioada demodificãri fiind îngaranþie, iar primarul nua vrut. Eu nu voiacoperi greºelile luiPãducel. I-o dãm înapoica sã o facã funcþionalã.În timp ce primarulPãducel cere ieftinireaapei, noi ne-am fi încãrcat cu cheltuielimajore pentru greºelilelui. Sã fie bãrbat, sã ºile recunoascã! Greºelilele-a fãcut când era laPDL, iar acum a fugit laPSD ca sã scape.Fiecare este responsabilde faptele sale. Eu nuam sã trag în jos socie-tatea ºi nici nu am sãscumpesc apa pentru a-lacoperi pe Ilie Pãducel.Niciodatã!” – a declaratdirectorul general al SCApa Serv, CostelAvram.
Pe de altã parte, IlePãducel spune în ”Punctde vedere cu privire laRaportul Corpului decontrol privind verificãrile efectuate laautoritãþile administraþieipublice locale aleoraºului Petrila, judeþulHunedoara”, la fiecareobservaþie din raport, cã
”este eronat”, ”nu aresuport real” ºi dã explicaþii pe principiul”nu este adevãrat ceeace vezi, ci ceea ce-þispun”...
Rãu este cã ani dezile nu a existat o opo-ziþie realã pentru chel-tuirea legalã ºi moralã abanului public. Lipsaacestei ”supravegheri”duce la greºeli, cu voiesau fãrã voie, aleadministraþiilor publice.Cel puþin la Petrila, auexistat grupuri deinterese chiar în interi-orul aceluiaºi partid,fãrã sã le pese decetãþean ºi intereselecomunitãþii.
Aºa se face cãPrimãria Petrila arputea fi cercetatã penal,deºi intenþiile au fostbune. Dar se zice cã ºidrumul spre iad e pavatcu intenþii bune.
La finalul RaportuluiCorpului de control,care a semnalat maimulte nereguli, scrie:”Prin urmare, Corpulde control al primuluiministru, ca organ cuatribuþii de control, vasesiza organele deurmãrire penalã,respectiv Parchetul depe lângã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie,privind operaþiunile sauactele ilicite în legãturãcu care au existat indiciide sãvârºire a unorposibile fapte care pot întruni elementeleconstitutive ale uneiinfracþiuni”...
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Avram îi pune în braþe primaruluiIlie Pãducel staþia de epurare Cimpa
”Acea staþie funcþioneazã cu o pierdere enormã. Am preluat o staþie
nefuncþionalã ºi am încercat sã rezolvãmcumva, pe cheltuiala noastrã, pentru cãobiectivul este în perioada de modificãri fiindîn garanþie, iar primarul nu a vrut. Eu nu voiacoperi greºelile lui Pãducel. I-o dãm înapoica sã o facã funcþionalã. În timp ce primarulPãducel cere ieftinirea apei, noi ne-am fiîncãrcat cu cheltuieli majore pentru greºelilelui. Sã fie bãrbat, sã ºi le recunoascã!Greºelile le-a fãcut când era la PDL, iaracum a fugit la PSD ca sã scape. Fiecare esteresponsabil de faptele sale. Eu nu am sã tragîn jos societatea ºi nici nu am sã scumpescapa pentru a-l acoperi pe Ilie Pãducel.Niciodatã!” – Costel Avram, directorul general al SC Apa Serv Petroºani.
Casa Pro Urbis continuã activitãþile forumului
cu acelaºi numeC asa Pro Urbis a stabilit, în linii mari, programul de acþiuni
pentru acest an. Dupã obþinerea sentinþei judecãtoreºtiForumul Pro Urbis s-a transformat în Aociaþia Casa Pro Urbis,iar sãptãmâna trecutã au fost puse bazele programului de acþiunipentru acest an. Primul eveniment marcat sub noua formulã vafi “Ziua Verde”.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Monika BACIU
“Anul acesta ar trebui sãiasã de la Divizia Minierãun numãr de persoane lapensie, dar aº vrea sã sub-liniez faptul cã la pensie seiasã doar pe bazã decerere, 45 de ani împliniþi,20 de ani în condiþii spe-ciale la cerere. Dacã omulnu vrea sã plece din sistematunci nu este obligat sãiese din sistem. Fãrã niciun
fel de probleme poate sãrãmânã în sistem ºi vapleca la pensie numai atun-ci când face cererea”, adeclarat directorul DivizieiMiniere din cadrul CEH,Gabriel Petrescu.
De la începutul anului ºipânã acum au ieºit din sis-tem 50 de persoane, iaralte peste 100 au depuscereri în acest sens.Persoanele care au pãrãsitsistemul vor fi înlocuite, în
locul lor fiindangajate altepersoane.
“Avem108 dedosarede pen-sionareînmomentulacesta. De laînceputul anuluiau mai ieºit în jur de50 de persoane la pensie.
Avemîn plan
angajãri depersonal în viitor ºi vor fi
înlocuiþi. Media de vârstãeste de 43 de ani”, a maiprecizat sursa citatã.
În momentul de faþã laDivizia Minierã din cadrulComplexului EnergeticHunedoara sunt angajate4859 de persoane.
Carmen COSMAN - PREDA
ConducereaComplexului EnergeticHunedoara ºi sindicateledin minerit s-au aºezat lamasa negocierilor pentrunoul Contract Colectiv deMuncã. ªi, odatã cu noileprevederi care vor ficuprinse în document,angajaþii CEH vor afla ºidacã vor beneficia deprime cu ocazia sãrbãto-rilor pascale, precum ºi
cuantumul acestora.„Acum suntem în ºedinþãde negocieri cu sindi-catele. Nu s-a stabilit,încã, nimic referitor laadaosurile salariale”, adeclarat marþi NicolaeDrãgoi, directorul generaladjunct al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.De precizat cãCEHînglobeazãmineleLonea,Livezeni,
Vulcan ºi Lupeni.Pe de alt parte, ortacii
de la minele neviabilePetrila, Paroºeni ºiUricani ºtiu deja cã vorbeneficia de prime dePaºti. Directorul generalal Societãþii Naþionale deÎncideri de Mine ValeaJiului, Aurel Anghel,spune cã în bugetul devenituri ºi cheltuieli aufost preconizate sumele
de anul trecut, când
anga-jaþii auprimit de Paºti tichete val-orice în cuantum de 400de lei, nediferenþiat pecategorii de angajaþi.
108 angajaþi de la Divizia Minierã vor ieºi la pensie anul acesta
P ensionare, doar la cerere. Media de vârstã a angajaþilor de laDivizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara
este în jur de 43 de ani. Teoretic, cei care au împlinit 45 de ani ºi 20de ani lucraþi în condiþii speciale pot fi pensionaþi. Niciun angajatcare a îndeplinit aceste condiþii nu va fi trimis în pensie, ci aceºtiapot opta pentru momentul în care vor ca activitatea lor sã înceteze.
Primele minerilor din cadrul CEH, discutate zilele acestea
A ngajaþii minelor viabile din ValeaJiului vor afla zilele acestea dacã
vor beneficia sau nu de prime de Paºti.
D oar cu trenulmai putem
pleca de miercuridupã un orar binestabilit spre sudulþãrii din Petroºani.Artera rutierã dinDefileul Jiului va fiînchisã de miercuri,dar spre Târgu Jiupleacã din Petroºaninu mai puþin de 7trenuri, 5 fiind înintervalul orar încare ºoseaua esteimpracticabilã.
Artera din DefileulJiului, respectiv DN 66între Petroºani ºiTârgu Jiu nu va puteafi folositã decât înintervalul orar 12,00 –14,00, timp în caretot traficul rutier vaaglomera drumul înconstrucþie. Singuracale pentru cãlãtorirãmâne trenul, iarresponsabilii CFRCãlãtori spun cã între6 dimineaþa ºi 20,30 ,
când pe ºosea se faclucrãri de reabilitare,circulã câteva trenuriimportante.
Astfel, primul trenpleacã din Petroºanispre Târgu Jiudimineaþã la ora 4,40,iar urmãtorul Regioeste la 8,20. Un alt
tren pleacã spreBucureºti, iar la ora9,25 este în gara
Petroºani, aºa cum vafi ºi la ora 13,25, unalt regio spre capitala
þãrii. Tot spre TârguJiu mai pleacã dinPetroºani un tren ºi la14,30, iar ultimul trencare circulã spre sudeste la ora 19,15.Cãlãtorii mai pot optaºi pentru cel de la23,26, spre Bucureºti,dar atunci deja estedeschis ºi traficul ruti-er.
Artera din DefileulJiului este închisã dincauza firmei spaniole
care a gãsit de cuviinþãsã lucreze în intervalulorar 6,00 – 20,30, zil-nic, cu excepþia zileide duminicã. Singuraalternativã, pentrucãlãtorii care nu vor sãse înghesuie în auto-care în intervalul dedouã ore cât estedeschis defileul, vorputea opta pentrutren.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C ei doi adolescenþi de18 ºi 19 ani din
Petrila care au violat, înianuarie, o minorã de 13ani din localitate dupã cefata s-a îmbãtat la un chef,rãmân dupã gratii.Amândoi ar fi vrut sã fiepuºi sub arest la domiciliu.
Trei adolescenþi din Petrilasunt cercetaþi pentru viol, doidintre ei fiind arestaþi preventivde cãtre judecãtori dupã ce auabuzat o fetiþã de 13 ani la unchef care a avut loc în primalunã a acestui an, iar al treilea
a intenþionat ºitrebuie sãrãspundã acumpentru tentativã.Pãduraru NicuºorDorinel ºi
Pepelean Andrei Samuil auajuns în arestul IPJHunedoara, dar în februariea.c., au cerut sã fie judecaþi înstare de libertate, sub controljudiciar, sau mãcar sã fieplasaþi în arest la domiciliu.
Magistraþii au decis însã cã
nu este justificatã o asemeneasolicitare ºi au respins cererileinculpaþilor, astfel cã amândoirãmân dupã gratii.
Reamintim cã indivizii auabuzat de o minorã la un chefþinut într-un apartament de pe strada Tudor Vladimirescudin Petrila. Fata a consumatbãuturi alcoolice împreunã cupetrecãreþii, iar, la un momentdat, cei doi au tras-o deoparte,ºi profitând de starea ei, auviolat-o.
Oamenii legii, sesizaþi demama fetei, au intrat pe fir, i-au identificat pe autorii violu-lui, iar mai apoi i-au ridicat totdin apartamentul de unde aavut loc petrecerea. Cel de-altreilea n-a violat-o pe minorãînsã este cercetat pentru tentativã de viol.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 11
Leul continuã sãse aprecieze
E voluþia apreciativã a monedeinaþionale a continuat, ieri
fiind a ºasea ºedinþã consecutivã încare cursul euro a scãzut, de la4,4793 la 4,4693 lei, mai jos cupeste 4,20 bani faþã de începutulsãptãmânii trecute.
Media de ieri a euro reprezintã min-imul a ultimelor aproape ºapte sãptãmâniiar ºedinþa s-a deschis în jurul valorii de4,4750 lei, nivel la care s-a închis piaþaluni dupã amiazã. Ordinele de vânzare devalutã, în condiþiile în care aversiuneafaþã de risc s-amenþinut la cotescãzute, a împins eurosub pragul de 4,47lei, astfel cã la ora14:00 tranzacþiile serealizau la 4,4640 –4,4670 lei.
Cursul dolaruluiamerican a coborât de
la 3,2528 la 3,2351 lei iar cel al francu-lui elveþian de la 3,6720 la 3,6653 lei.
Monedele din regiune se apreciau uºorîn faþa euro. Cea polonezã se tranza-cþiona la 4,19 – 4,20 zloþi iar ceamaghiarã la 311,9 – 313,2 forinþi.
Perechea euro/dolar se stabiliza înjurul pragului de 1,38 dolari, culoarul defluctuaþie rezumându-se la 1,3802 –1,3846 dolari, investitorii rãmânând pru-denþi dupã publicarea unor indicatorieconomici importanþi, care au dezamãgit.Astfel, indicele Purchasing ManagersIndex (PMI) din SUA s-a contractat la55,5 puncte faþã de luna precedentã. Înacelaºi timp, indicele calculat de InsititutulIfo, care mãsoarã climatul de afaceri dinGermania, a scãzut, la rândul sãu, la110,7 puncte, faþã de 111,3 puncte înfebruarie.
În piaþa la termen de laSibiu, euro se tranzacþiona peiunie la 1,3806 – 1,3840,respectiv la 1,3780 – 1,3825dolari pe septembrie, iar unciade aur cu scadenþa aprilie la1.311 – 1.316 dolari.
Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã
la ora 14:00
Trenul – alternativa spre sud, din Petroºani
Violatorii din Petrila rãmân dupã gratii
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 201412 Actualitate
LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert
MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert
MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert
JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema
de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert
VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert
PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!
Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro
LUNA MARTIE
D eºi în aniitrecuþi, piaþa
electronicelor ºi aelectrocasnicelor acunoscut scãderetreptatã a vânzã-rilor, în ultimeleluni, specialiºti din domeniu spuncã parcã s-a maianimat.
Dacã înainte de2010, românii erau înfebra cumpãrãturilorde produse IT, deatunci ºi pânã acumcâteva luni, singurelevânzãri constante aurãmas cele de elec-tronice de ultimã generaþie ºi cele deproduse de încãlzit însezonul rece. Acum,însã, la începutulsezonului cald, ºi comercializareaaparatelor de aercondiþionat va înregis-
tra o creºtere, dacãeste sã ne luãm dupãtrendul de anul trecut.Însã, lucrurile mergîncã destul de prost labunurile de uz casnic,cum ar fi maºinile despãlat sau cele de gãtit.
Dar chiar dacãpreþurile au scãzutconstant în ultimii ani,in Valea Jiului, la marecautare sunt totuºi produsele la mana adoua. Aici, electroni-cele ºi electrocasnicelede orice fel ºi la preþurimici, adicã la jumãtatedecât cele afiºate înmarile magazine,atrag clienþii, care lecumpãrã, fie din necesitate, fie din dorinþa de a se face cucâte un chilipir.
În privinþa echipa-mentelor de birou, spe-cialiºtii spun cã piaþaeste încã în scãdereîncã de anul trecut.
G adgeturile, lamare cãutare
Tehnologia ºi goanadupã tot ceea ceînseamnã nou, îi facepe români sã facãaproape orice sacrifi-ciu financiar pentru aavea ºi smartphone-uriºi gadgeturi de ultimãgeneraþie în buzunare.Mulþi aleg sã-ºi facã ºiun credit la bancã pentru a putea plãti unastfel de telefon. Dar,cei mai mulþi nu semai gândesc la cât degreu se achitã apoi unastfel de credit ºi lacâþi bani trebuie sãreturneze, pentru cã laîmprumuturi de nevoipersonale se percepdobânzi substanþiale.ªi, în aceeaºi categoriea omenilor disperaþi sãaibã o jucãrie deultimã generaþie, suntºi cei care acceptã sã
facã schimburi din celemai ciudate. Adicã,sunt dispuºi sã dea omasina de spalat,aragaz ori calculatorpe un telefon perfor-
mant.Nebunia creatã de
tehnologie este valabilãºi în cazul calculatoa-relor de ultimã gene-raþie de tip laptop, cu
touch-screen, 4G plusmulte alte funcþii, darºi a tabletelor care sevând foarte bine înultima perioadã.
Adriana PAdriana PAAVELVEL
Cardurilenaþionalede sãnãtate,în lucruC ardurile naþionale de
sãnãtate urmeazã sã fiedistribuite în a doua jumãtatea acestui an. Cine le distribuieînsã, nu se ºtie, deocamdatã.
Angajaþii Imprimeriei Naþionalelucreazã de zor pentru tipãrirea cardurilor naþionale de sãnãtate,care ar trebui sã fie funcþionale dinacest an. O parte dintre ele sînt dejagata, dar pînã la acest moment,nimeni nu ºtie, însã cu certitudinecine le va distribui. Potrivit uneideclaraþii a preºedintelui Casei
Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate,cardurile vor ajunge la persoaneleadulte prin intermediul PoºteiRomane. Acestea vor conþine infor-maþii privind grupa de sînge, RH-ulºi boala majorã de care suferã asi-guratul. De asemenea, pe cipurilecardurilor vor fi înscrise datele deidentificare ale pacientului, dar ºidate de identificare ale medicului defamilie. Informaþiile de pe card vorputea fi accesate doar pe baza unuicod PIN pe care posesorul cardului îlva schimba la activarea cardului.
Adriana PAdriana PAAVELVEL
Mii de pensionariau rate la bãnciT ot mai mulþi pensionari se
împrumutã pentru aputea trãi. Unii îºi faccredite la bãnci, alþiiiau bani de la Caselede Ajutor Reciproc,fonduri cu care îºiacoperã nevoile.Când vine vorba derambursare, însã,lucrurile se complicã.
În judeþul Hunedoara existãpeste 140.000 de pensionari.Dintre aceºtia mai bine de 6.000au poprire pe pensie din cauza
datoriilor la casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit,administraþiile financiare, asociaþi-ile de proprietari, primãrii sau labãnci. Mai exact, vorbim de circa6300 de persoane pentru care
s-au fãcut astfel de solicitãriîn baza unor adreese de
la diferite unitãþi bancare sau instituþii.Reamintim faptul cãcea mai micã pen-sie din judeþ este deun leu, însã pen-
sionarul cu pricinaprimeºte 350 de lei,
adicã venitul minimgarantat, iar cea mai mare este
de 10.100 de lei, pensie de carebeneficiazã o singurã persoanã.
Adriana PAdriana PAAVELVEL
Românii încã sunt atraºi deelectronice, electrocasnice
ºi gadgeturi
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 13
C u ocazia SfintelorSãrbãtori ale
Paºtelui, potrivit uneihotãrâri a ConsiliuluiLocal, categoriile depersoane defavorizatedin Petroºani vor primitichete sociale.
Acestea au valoarea de50 de lei ºi contra lor pot fi achiziþionate produsealimentare dintr-o serie demagazine speciale.
„Circa 3.800 de per-
soane vor beneficia de astfel de beneficii socialeacordate sub formã de
tichete sociale destinatecumpãrãrii de alimente. Cei care le vor primi provindin rândul beneficiarilorvenitului minim garantat,abonaþii cantinei sociale, ceicare primesc alocaþia pen-tru susþinerea familiei, pen-sionarii cu venituri cumulatede sub 750 de lei, per-soanele cu handicap gravsau ºomerii. Tichetele vorputea fi ridicate de cãtrebeneficiarii acestora, laînceputul lunii aprilie, de lasediul Serviciului PublicLocal de Asistenþã Socialã”,a precizat Loredana Piþ, ºefbirou SPLAS Petroºani.
O altã acþiune de spri-jinire cu alimente a cate-goriilor sociale defavorizates-a încheiat la începutulacestei luni. Este vorbadespre alimentele oferite decãtre Uniunea Europeanãºomerilor, pensionarilor cuvenituri mici, persoanelorcu handicap ºi beneficiarilorvenitului minim garantat.
MirMircea cea NISTORNISTOR
P ãrinþii care încãnu ºi-au înscris
copiii în clasa I sau ceapregãtitoare mai au ladispoziþie câteva zilepentru a face acestlucru. Marþi a debutatcea de-a doua etapã deînscriere, numãrullocurilor disponibilefiind foarte mic.
Astfel, la ªcoalaGeneralã „I. G. Duca” dinPetroºani, de exemplu, aumai rãmas doar 6 locurilibere, atât la clasa 0 cât ºila clasa I. „În urma derulãriiprimei etape de înscrieream solicitat o suplimentarea numãrului de locuri, cu10, la clasa pregãtitoare.Dintre acestea, azi, au fostdeja ocupate 4. La clasa Imai avem disponibile 6locuri, în final, urmând aavea 4 clase cu 110 elevi.În cazul în care numãrul decereri pentru înscriereacopiilor în clasa pregãti-toare va continua sã creascãvom solicita înfiinþarea încãa unei clase. Deocamdatãavem aprobare pentru 4clase cu 110 locuri (în
total), a declarat NicoletaDemeter, director ªcoalaGeneralã „I. G. Duca”Petroºani.
Cu începere din toamnã,la unitatea ºcolarã dinPetroºani va funcþiona ºi oclasã de a V-a, în care eleviivor avea ocazia de a studiamai intensiv limba englezã.„Clasa a fost solicitatã ºi deelevi ºi de cãtre pãrinþi pen-tru cã limba lui Shakespeareeste o limbã de circulaþieinternaþionalã de bazã. Dinacest motiv vrem sã maiînfiinþãm o clasã a V-a, pelângã cele 4 existente, încare sã se studieze englezala nivel ridicat”, a mai spusNicoleta Demeter.
Pãrinþii îi pot înscrie pemicuþi pânã în data de 4aprilie. Cererile de înscrierese vor depune la secretaria-
tul unitãþii de învãþãmântaflate pe prima poziþie dintre cele trei opþiuniexprimate pentru a douaetapã de pãrinþii copiilorcare nu au fost cuprinºi înnicio unitate de învãþãmântîn etapa anterioarã sau carenu au participat la primaetapã între 25 martie ºi 4aprilie.
În data de 11 aprilie vaavea loc afiºarea la fiecareunitate de învãþãmânt a lis-telor finale cu copii înscriºiîn clasa pregãtitoare.Centralizarea ºi soluþionareade cãtre inspectorateleºcolare a cererilor pãrinþilorcopiilor care nu au fost încãînscriºi la vreo unitate deînvãþãmânt se va face înintervalul 14 - 18 aprilie.
În Hunedoara, peste2.900 de copii sunt dejaînscriºi, iar pentru etapa aII-a au rãmas disponibilepeste 1.300 de locur. Peste1.300 de locuri în 98 deºcoli au rãmas disponibile înjudeþul Hunedoara, pentrucopiii care împlinesc vârstade 6 ani pânã la data de 31august ºi nu au fost înscriºiîncã într-o unitate deînvãþãmânt.
MirMircea cea NISTORNISTOR
O nouã ziliberã?R omânii ar putea
avea, anul viitor,încã 2 zile libere, conform unei propunerilegislative. Este vorbadespre Ziua Eroilor(Ziua ÎnãlþãriiDomnului, celebratã încea de-a 40-a zi dupãPaºte) ºi Ziua UniriiPrincipatelor Române(24 ianuarie).
Pânã atunci, însã, în calendarul zilelor libere arputea fi înscrisã o nouã ziliberã, chiar în acest an.Deoarece ZiuaInternaþionalã a Muncii“cade” într-o zi de joi, arputea fi declaratã drept“liberã” ºi ziua de 2 mai.
Pânã una – alta, în acestan, românii au (în total) 12
zile libere, potrivit CoduluiMuncii. Douã dintre acestea, deja s-au dus,respectiv 1 ºi 2 ianuarie.Celelalte sunt programateîn 20 ºi 21 aprilie (prima ºia doua zi de Paºte), 1 Mai(Ziua Muncii), prima ºi adoua zi de Rusalii (8 ºi 9iunie), Adormirea MaiciiDomnului (15 august),Sfântul Andrei (30 noiem-brie), 1 Decembrie (ZiuaNaþionalã a României),prima ºi a doua zi deCrãciun (25 ºi 26 decem-brie). Dintre acestea, 7 vorcãdea în timpul sãptãmâniinormale de lucru ºi 3 înzilele de sâmbãtã ºiduminicã. În parantezãfie spus, angajatorii carenu-ºi compenseazã angajaþii cu timp liber sauspor, indicat de legislaþiamuncii, pot primi amenzicuprinse între 5.000 ºi10.000 de lei.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Au mai rãmas câteva locuri
Tichete alimentare de Paºte
Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 26 Martie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Aveþi un program foarte încãrcat.La serviciu, este posibil sã prelu-aþi o parte din sarcinile unuicoleg. Nu este cazul sã vã faceþigriji. Puteþi sã faceþi faþã cu suc-ces tuturor problemelor
Sunteþi hotãrât sã puneþi capãtunei situaþii neplãcute de la servi-ciu, care dureazã de câteva zile.Fiþi atent cum vorbiþi, pentru cãsunteþi nervos ºi riscaþi sã fiþiînþeles greºit. Dacã vã pãstraþicalmul, veþi avea numai decâºtigat.
Sunteþi foarte încrezãtor înforþele proprii ºi puteþi avea suc-ces în afaceri. Sunt favorizateîntâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriileîn interes personal. S-ar puteasã vã reîntâlniþi cu un prietenvechi, care vã propune o colabo-rare avantajoasã.
Aveþi succes în activitãþile int-electuale ºi reuºiþi sã depãºiþitoate dificultãþile. Este o zi bunãpentru examene. Pe plan senti-mental, totul este în ordine.Acordaþi mai multã atenþie fami-liei, care aºteaptã mai mult de ladumneavoastrã.
S-ar putea sã vã confruntaþi cuprobleme financiare. Chiar dacã,în rest, simþiþi cã vã merge exce-lent, gândiþi-vã bine înainte de atrece la acþiune. Spre searã, esteposibil sã primiþi o veste neplã-cutã în legãturã cu o schimbarela locul de muncã.
Aveþi ocazia sã obþineþi câºtigurinesperate. Sunt favorizate ºi cãlã-toriile în interes personal. Aveþitendinþa sã vã asumaþi prea multeriscuri. Fiþi mai prudent.Ascultaþi sfaturile partenerului deviaþã!
O persoanã mai în vârstã vãpropune o colaborare de peurma cãreia puteþi câºtiga foartebine. Dacã vi se oferã ocazia sãplecaþi într-o cãlãtorie, nu ezitaþi.Puteþi cunoaºte viitori parteneride afaceri.
Sunteþi nevoit sã vã ocupaþi deprobleme financiare mai vechi.Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi. Vã poateschimba viaþa. Ar fi bine sã vãconsultaþi ºi cu partenerul deviaþã.
Faceþi impresie cu seriozitatea decare daþi dovadã ºi sunteþi cãutatpentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþiplanuri pe termen lung ºi sã vãgândiþi la investiþii. Profitaþi decontextul favorabil de astãzi.
Astãzi sunt favorizate planurilede viitor ºi investiþiile financiare.Este posibil sã încasaþi banii pen-tru o lucrare încheiatã recent.Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult.
Vi se împlineºte dorinþa de aschimba ceva în relaþiile partene-riale. Aveþi încredere în forþeleproprii ºi voinþa de a acþiona.Dupã-amiazã vã simþiþi foartebine la o întâlnire cu prietenii.Nu monopolizaþi discuþia.
Aveþi un succes deosebit în afac-eri. Puteþi sã încheiaþi contracte ºisã semnaþi documente oficiale.Relaþiile cu colaboratorii suntfoarte bune. Aveþi rãbdare. Nualergaþi dupã rezultate imediate,ca sã nu aveþi surprize!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 În linia întâi (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Patinaj artistic (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Festivalul Internationalde Circ de la Massy
7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Maeºtrii iluzionismului 11:30 Mircea (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Audrey Hepburn17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal Cupa României:Petrolul - Astra22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii
10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)0:30 Râzi ºi câºtigi (r)
10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Bandele din New York23:30 Cuceritorul (r)
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor21:15 Fetele lu’ dom’Profesor22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1
10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte23:00Cancan.ro23:30Friendzone0:00 O nouãviaþã (r)
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFA EuropaLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Box “Friday NightFights”21:15 Digi Sport Special
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show22:00 Mr. Bean 22:30 Un show pãcãtos
Diana MITRACHE
Bursa de la finele luniimartie nu se anunþã delocpromiþãtoare pentruºomerii din Valea Jiului.Cererea este mult maimare decât oferta ºi, dacãºomerii îºi puneau marisperanþe cã vor începe sãlucreze mãcar pe ºantiere,cã tot e vremea bunã,agenþiile locale nu audeloc veºti bune pentru ei.
„Pentru bursa din 28martie, pânã în momentulde faþã, nu avem nici unloc de muncã de la vreofirmã din domeniul con-strucþiilor. Nu ºtiu, anulacesta, probabil, acestdomeniu încã are desuferit, pentru cã, deºisuntem la sfârºitul luniimartie, locuri de muncã înconstrucþii nu avem”, aspus Judith Babþan, ºefaALOFM Petroºani. Cei
mai mulþiºomeri ºi-au pussperanþe înbursa de lafinele lui martie,cu gândul cã vorgãsi de lucru peºantiere, însã,oferta este slabãºi în altedomenii. „Avemconfirmatã prezenþa adouã societãþi. Una dindomeniul confecþiilor ºiuna din comerþ”, a maiadãugat Judith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.Cele mai multe locuri demuncã s-au scos laPetroºani, unde angaja-torii cautã vânzãtori,cusãtori, confecþioneri detextile, frizeri, lucrãtori
comercial. Un asistentmedical este cãutat pentruPetrila ºi tot în acest oraº,angajatorii cautã unmasor, iar la Vulcan unsingur angajator vrea sãangajeze un controlor decalitate în confecþii.Angajatorii se mai potînscrie la bursã pânã vineridimineaþã la ora 9,00,când este programatãbursa din luna martie.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 2014 Actualitate 15
NATALIA ARENEVOIE DE
NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la
ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.
Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþ㔺i s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.
Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.
Raportat la trimestrul corespun-zãtor din anul precedent, rata deocupare a populaþiei în vârstã demuncã (15 - 64 ani) a crescut cu0,2 puncte procentuale. Gradul deocupare era mai mare pentru bãr-baþi (67%, faþã de 51,9% pentrufemei) ºi pentru persoanele rezi-dente în mediul rural (59,8% faþãde 59,2% în mediul urban), iarrata de activitate a populaþiei învârstã de muncã (15 - 64 ani) afost de 64,3%.
La categoria de vârstã 20 - 64de ani, rata de ocupare a fost de63,7%, la o distanþã de 6,3puncte procentuale faþã de þintanaþionalã de 70% stabilitã în con-textul Strategiei Europa 2020.
În rândul tinerilor (15 - 24 ani),rata de ocupare a fost de 22,8%.În ceea ce priveºte ºomajul, INSprecizeazã cã rata acestuia a fostde 7,2%, în creºtere atât faþã detrimestrul anterior (7%), cât ºi faþãde trimestrul corespunzãtor din
anul precedent (6,9%). În trimestrul IV al anu-
lui 2013, populaþiaactivã a României era de9,912 milioane de per-soane, din care, 9,194milioane de persoaneerau ocupate ºi 718.000erau ºomeri.
Din rândul populaþieiocupate, 6,279 milioanede persoane erau salariate.
ªomaj în creºtere
R ata de ocupare a populaþiei în vârstã de muncã (15- 64 ani) a fost, în România, de 59,5% în trimestrul
IV din 2013, cu 1,5 puncte procentuale mai micã faþã decea înregistratã în trimestrul anterior, iar rata ºomajuluia atins 7,2%, potrivit datelor provizorii ale InstitutuluiNaþional de Statisticã, date marþi publicitãþii.
ªomeri mulþi, ofertã foarte slabã la bursa de vineri
D eºi vremea s-a încãlzit ºi construc-torii ar trebui sã înceapã lucrul, la
bursa de vineri nici un loc de muncã înacest domeniu nu este scos pentru ºomeri.Vineri este o nouã bursã pentru ValeaJiului, dar sunt extrem de puþine locuride muncã, deºi ºomeri ar fi foarte mulþi.
Carmen COSMAN - PREDA
Turism de vânãtoare ºiturism subteran. Astaprevedeau cele douãproiecte care ar fi pututatrage turiºtii în Aninoasa.Douã proiecte ambiþioase,care, însã, nu s-au mat-erailizat.
Edilii din primul oraº dinRomânia care ºi-a declaratinsolvenþa în instanþã ausperat cã pot aduce turiºtiistrãini în zonã, în urmaunor întâlniri pe care auavut-o cu potenþialiparteneri din Austria,Germania ºi Olanda. O del-egaþie de investitori a fost,în urmã cu aproape doi ani,în fostul oraº minier dinValea Jiului pentru a studiaposibilitatea implementãriiunui proiect privind turismul
de vânãtoare. Dacã ideea s-ar fi materializat, aici ar fiurmat sã rãsarã cabane devânãtoare, un hotel de lux,dar ºi un parc de agrementºi SPA. Strãinii au inspectattoate zonele izolate alelocalitãþii ºi au rãmas sãanalizeze dacã sãinvesteascã. Investiþia ar fiînsemnat o gurã de oxigenpentru localitate, dar ºi pen-tru bugetul local, iar pentrulocalnici ar fi adus locuri demuncã. Aninoasa este celmai sãrac oraº din ValeaJiului, iar declinul economical acesteia s-a produs dupãînchiderea minei de cãr-bune, în 2006. Minaaducea, anual, la bugetullocal, 2,2 milioane de lei,iar pentru localnici însemnaun venit sigur lunã de lunã.Dar, exploatarea cãrbuneluia ajuns istorie ºi altceva nu
a mai fost pus în schimb.Oamenii au rãmas pe dru-muri, fãrã locuri de muncã,ºi au ajuns sã trãiascã de peo zi pe alta. E de înþeles dece speranþele edilililor s-auîndreptat cãtre proiectulpropus de strãinii care auinspectat împrejurimileAninoasei. Numai cã,rãspunsul nu a mai venit.“Noi le-am at tot concursulnostru, în mãsura în caream putut. Le-am arãtattoate zonele interesante,care s-ar fi putut preta la ceidoreau sã facã. Din pãcate,nu am mai primit niciunsemn de la ei de aproxima-tiv un an”, a declaratAdrian Albescu, vicepri-marul oraºului Aninoasa.Acesta nu crede cã insol-venþa declaratã ar fi con-tribuit la faptul cã potenþialiiparteneri strãini au datînapoi, ci, din contrã,recunoaºterea deschisã agreutãþilor financiare arputea fi privit ca un motivde seriozitate.
N ici mina -muzeu nu se
mai realizeazã
ªi nu este singurulproiect ratat. Un alt exem-plu este cel al minei închisece urma sã se transforme înmuzeu, cu bani de la BancaMondialã, care a studiat în
amãnunþime proiectulâ ºi l-aaprobat spre finanþare pefonduri nerabursabile. Totorganismul internaþionalurma sã suporte toate chel-tuielile de funcþionare timpde doi ani. Proiectul deecologizare a MineiAninoasa ºi transformare aunei pãrþi în muzeu a fostevaluat la 2,2 milioane de
dolari ºi ar fi trebuit sã fiefinanþat în proporþie de85% de Banca Mondialã, întimp ce Guvernul Românieiavea o cotã de 15%.Conform proiectului,muzeul subteran urma sã seîntindã pe o suprafaþã dedouã hectare ºi era amena-jat exact ca o veritabilãminã: cu utilaje, vagoneþi ºilãmpaºe. Proiectul ademarat ºi s-au executatlucrãri în valoare de 3,2milioane de lei, bani care aufost înghiþiþi de ecolo-gizarea fostului perimetruminier, precum ºi de reabil-
itarea clãdirilor exterioarecare sunt cuprinse în mina– muzeu, respectiv casamaºinii de extracþie cumaºina de extracþie, douãhale care au aparþinutunitãþii miniere, fosta staþiede salvare minierã, tunelulcare ducea minerii de lasala de apel pânã la puþulprincipal.
Numai cã finanþarea s-aoprit, dupã ce Guvernulnu ºi-a mai achitat con-tribuþia convenitã.Investiþia ar putea fi con-tinuatã, dacã edilii ar gãsibanii necesari, însã admin-istraþia spune cã este
exclus în condiþiile actuale.Spaþiile de pe fosta plat-formã industrialã ar puteafi concesionate eventu-alilor investitori, însã puþi-ni sunt inetersaþi de fostalocalitate minierã.Viceprimarul Albescurecunoaºte deschis cã s-autot scos la licitaþie terenurisau spaþii, dar în final nus-a prezetat nimeni.Aministraþia le-ar pune ºigratis la dispoziþia celor cevor sãvinã în zonã, numaisã creeze locuri de muncã,dar, din pãcate, legea nule permite.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 Martie 201416 Actualitate
A ratat ºansa dezvoltãrii prin turism
Austriecii nu mai sunt interesaþi de vânãtoarea în pãdurile Aninoasei
A ninoasa a ratat, cel puþin pentrumoment, ºansa de a se redresa prin
turism. Douã proiecte ce puteau aduceturiºtii în primul oraº din România care ºi-a declarat insolvenþa în instanþã aurãmas în coadã de peºte.
