Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 228 Miercuri, 10 octombrie 2012 ªapte colegii pentru Camera Deputaþilor ºi trei la Senat în judeþul Hunedoara P entru alegerile din data de 9 decembrie privind alegerea parlamentarilor, în judeþul Hunedoara vor fi deli- mitate, ca ºi în 2008, 10 colegii, 3 – pentru Senat ºi 7 – pentru Camera Deputaþilor. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Dosarul Sucilã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie Site-ul instituþiei, marcat ca „suspect” S ite-ul oficial al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a fost ieri impractica- bil, din cauza unui puternic atac cu viruºi. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Contr oale în pãduri Direcþia Silvicã Hunedoara, „þinteºte” printre crengi A u început controalele în pãduri. Reprezentanþii Direcþiei Silvice Hunedoara au demarat deja controalele în pãdurile judeþului pentru e pre- veni furturile de masã lemnoasã. În plus, aceºtia au în vedere ºi depistarea persoanelor care vor sã “achiziþioneze” brazii. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Aninoasa, un oraº sufocat de datorii D upã ce ºi-a pierdut principalul contribuitor la bugetul local, respectiv exploatarea minierã care a fost închisã, Aninoasa a intrat în colaps financiar. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 6-7 6-7 Mormintele “în alb” din cimitirul Petroºani, la mare cãutare! L a Petroºani, existã cetãþeni care exercitã presiuni asupra administratorului Cimitirului Central pentru a vinde mormintele ”pãrãsite” timp de 2-3 ani. Din situaþia administraþiei Cimitirului Central Petroºani reiese cã sunt 2703 morminte, dintre care circa 1500 sunt ”fiºe albe”, cu taxa neachitatã. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
alegerea parlamentarilor, înjudeþul Hunedoara vor fi deli-mitate, ca ºi în 2008, 10 colegii,3 – pentru Senat ºi 7 – pentruCamera Deputaþilor.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Dosarul Sucilã la ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþie
Site-ul instituþiei, marcat ca„suspect”
S ite-ul oficial al ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi
Justiþie a fost ieri impractica-bil, din cauza unui puternicatac cu viruºi.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Controale în pãduri
DirecþiaSilvicã
Hunedoara,„þinteºte”
printre crengi
A u început controalele înpãduri. Reprezentanþii
Direcþiei Silvice Hunedoara audemarat deja controalele înpãdurile judeþului pentru e pre-veni furturile de masã lemnoasã.În plus, aceºtia au în vedere ºidepistarea persoanelor care vorsã “achiziþioneze” brazii.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1111
Aninoasa, unoraº sufocatde datorii
D upã ce ºi-a pierdutprincipalul contribuitor
la bugetul local, respectivexploatarea minierã care afost închisã, Aninoasa aintrat în colaps financiar.
>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7
Mormintele “în alb”din cimitirul Petroºani,
la mare cãutare!
L a Petroºani, existã cetãþeni care exercitã presiuni asupra administratorului CimitiruluiCentral pentru a vinde mormintele ”pãrãsite” timp de 2-3 ani. Din situaþia administraþiei
Cimitirului Central Petroºani reiese cã sunt 2703 morminte, dintre care circa 1500 sunt ”fiºe albe”,cu taxa neachitatã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
12:00 Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Cuceritorul (r)15:15 Vouã (r)15:45 Copii contra pãrinþi 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Iubire interzisã (r)0:15 Împãrãteasa de fier (r)1:45 Culoarea fericirii (r)
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea decomori 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator
20:30 Cu banii jos 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Îndoiala (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 România, te iubesc!
C earta între asociaþii uneisocietãþi comerciale hune-
dorene a avut urmãri neaºteptate.Nu mai puþin de 700 de prepeliþeau devenit „þinta” rãzbunãrii.
Administratorul unei societãþi comercialedin Sântuhalm a reclamat la poliþie cã i-audispãrut 700 de prepeliþe ºi un incubator.Vinovat de acest furt este nimeni altul decâtasociatul sãu, care a pãtruns în incintaunitãþii, profitând de lipsa acestuia. Poliþiºtiiîl cerceteazã acum pe hoþul de prepeliþepentru furt.
Carmen COSMAN
P entru alegerile dindata de 9 decem-
brie privind alegereaparlamentarilor, înjudeþul Hunedoara vorfi delimitate, ca ºi în2008, 10 colegii, 3 –pentru Senat ºi 7 – pen-tru Camera Deputaþilor.
Împãrþirea s-a fãcut înbaza recensãmântului dinanul 2002, iar norma dereprezentare este de70.000 de locuitori pentruun deputat ºi 160.000pentru un senator.
Colegiul nr. 1 pentruCamera Deputaþilorcuprinde localitãþile: Brad,Blãjeni, Bãiþa, Luncoiu deJos, Tomeºti, Bucuresci,Lãpugiu de Jos, Gurasada,ªoimuº, Bãtrâna, Zam,Vorþa, Brãniºca, Baia deCriº, Buceº, Bulzeºtii deSus, Criºcior, Vaþa de Jos,Vãliºoara, Veþel, Ilia,Burjuc, Dobra.
Colegiul nr. 2 este for-mat din municipiul Orãºtie,Oraºele Geoagiu ºi Simeriaºi comunele Balºa, Bãcia,Beriu,Certeju de Sus,Hãrãu, Orãºtioara de Sus,Rapoltu Mare, Romis,Turdaº ºi Mãrtineºti.
Colegiul nr. 3 cuprindeoraºele Haþeg ºi Cãlan,
respectiv comunele Baru,Bãniþa, Boºorod, BreteaRomânã, Bunila Cerbãl,Densuº, General Bhertelot,Ghelari, Lelese,, LuncaCernii de Jos, Pestiºu Mic,Pui, Rãchitova, Râu deMori, sarmizegetusa, Sãlaºude Sus, Sântãmãrie Orlea,teliucu Inferior, Topliþa ºiToteºti.
Colegiul patru estetrasat în Valea Jiului ºi areîn componenþã municipiileLupeni ºi Vulcan, respectivoraºul Uricani. MunicipiulPetroºani, împreunã cuoraºele Aninoasa ºi Petrilaformeazã Colegiul nr. 5, întimp ce Deva ºi comunaCârjiþi compun Colegiul 6.Colegiul 7 este alcãtuit doardin municipiul Hunedoara.
Pentru Senat sunt 3colegii uninominale, dupãcum urmeazã: colegiul 1constituit din Colegiul nr. 4pentru Camera Deputaþilorºi Colegiul nr. 5 pentrucamera Deputaþilor;Colegiul nr. 2 alcãtuit dinColegiile 1 ºi 2 de laCamera Deputaþilor,respectiv Colegiul 3 pentru senat alcãtuit dinColegiile 3 ºi 6 pentruCamera Deputaþilor.
La urne sunt aºteptaþi sãajungã, în total, 404.672de alegãtori, înscriºi pe lis-tele permanente.
În urmã cu patru ani, laalegerile parlamentare din2008, rezultatele au fosturmãtoarele. CameraDeputaþilor: colegiul 1Laurenþiu Nistor -PSD+PC, colegiul 2 Iosif -Veniamin Blaga - PD-L,colegiul 3 Ioan Timiº –PNL, înlocuit ulterior cuMariana Câmpeanu, dupãce Timiº a decedat;colegiul 4 CristianResmeriþã - PSD+PC,colegiul 5 Monica Iacob-Ridzi - PD-L, iar colegiul 6Bogdan Þîmpãu – PNL. LaSenat în colegiul 1 acâºtigat Cosmin Nicula -PSD+PC, Colegiul 2 a fostadjudecat ed Dorin Pãrande la PD-L, în timp ce încolegiul 3 a câºtigat danRadu Ruºanu de la PNL:
CarCarmen men COSMANCOSMAN
S ite-ul oficial alÎnaltei Curþi
de Casaþie ºiJustiþie a fost ieriimpracticabil, dincauza unui puternicatac cu viruºi.
Site-ul, extrem de desaccesat, a fost blocat ºimarcat ca suspect dereprezentanþii Google,dupã ce o parte a acestuisite a fost marcatã pentruactivitate suspectã de 6ori în ultimele 90 de zile.
Potrivit informaþiilorafiºate, dintre cele 927 depagini testate pe site înultimele 90 de zile, s-aconstatat cã 28 de paginiau dus la descãrcarea ºiinstalarea de softwaredãunãtor fãrã consim-þãmântul utilizatorului.Ultima accesare a acestuisite de cãtre Google aavut loc în data de 2012-10-09 ºi ultima identifi-care de conþinut suspectpe acest site a avut loc îndata de 2012-10-08.Printre programele software dãunãtoare senumãrã 22 scriptingexploit(s). De asemenea,sunt gãzduite programedãunãtoare pe 4 domenii,inclusivandsto57cksstar.rr.nu/,
xinthesidersdown.com/,lasimp04risoned.rr.nu/ .
Pe de altã parte, acestsite nu a funcþionat ºi caintermediar, fapt denaturã sã ducã la dis-tribuirea suplimentarã deprograme malware.Conform explicaþiilortehnice, în unele cazuri,anumite terþe pãrþi potadãuga cod dãunãtor pesite-uri legitime, motivpentru care vom afiºamesajul de avertisment.
Marþi, la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie s-ajudecat cererea de strãmutare a dosarului„Amantul familiei”, încare este judecat poliþistulAdrian Sucilã pentrucorupere sexualã ºi actsexual cu un minor – fiulfostului viceprimar din
Vulcan, Angela Stoica –precum ºi fiica politicia-nului, Mihaela Stoica,pentru complicitate.Cererea de strãmutare afost formulatã de apãrã-torii lui Sucilã.„Existãtoate motivele ca local sãnu se pronunþe o soluþieaºa cum cere legea”, a declarat Paula Iacob,avocatul poliþistului. Deasemenea, un alt apãrãtoral lui, Daniel Ionaºcu, adeclarat cã: „Strãmutarea,în primul rând, se facepentru calitatea per-soanelor implicate îndosar. Acestea pot con-duce la o eroare judiciarã,fie pozitiv, fie negativ. E oeroare, deoarece suntinfluenþe locale, cu atâtmai mult cu cât, înperimetrul unor discuþii
politice naþionale, dar ºilocale, pãrþi implicate, saumembrii familiilor pãrþilorimplicate, au fost în acest
anturaj al discuþiilorpolitice locale. Aºa seface cã, din presãrezultã, dar mai cuseamã din ambiþiiledosarului, faptul cã oinstanþa egalã îngrad dintr-o altãparte a þãrii, ar fiechitabilã ºi ar pro-ceda la judecareaechitabilã”, a adãugatºi celãlalt avocat al luiSucilã, Daniel Ionaºcu.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 2012 Actualitate 3
Dosarul Sucilã la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie
Site-ul instituþiei, marcat ca „suspect”
C onstructorulangajat de
municipalitateaPetroºani pentru aface reþeaua decanalizare într-uncartier al localitãþii, adescoperit cã materi-alele necesare i-aufost furate pestenoapte.
Nu mai puþin de 40de tone de nisip nece-sare pentru a face unpat pe care sã fieaºezate conductele decanalizare au fost furate,deºi în apropiere delocul unde a fost depozi-tat de aflã ºi sediul jan-darmilor din Petroºani.
Totul s-a întâmplat înweek-end, iar firma tre-buie sã-ºi achiziþionezedin nou materialul nece-sar. ªansele ca hoþii sãfie descoperiþi ºi paguba
recuperatã sunt mici maiales cã nisipiul a fostdepozitat într-un cartierunde furturile sunt laordinea zilei. „Firmacare face lucrarea decanalizare în Colonie alãsat materialul vineri.Nisipul era necesar pen-tru a aºeza conductelede canalizare ºi luni cândau venit sã se apuce delucru, au constatat cã s-afurat totul. M-a sunatdirectorul ºi mi-a spus cãau fãcut curãþenie, eralunã ºi nici mãcar ungram de nisip din cele40 de tone. Dacã furauºi ei o roabã sau douã,nimeni nu zicea nimicdar 40 de tone e prea
de tot”, a declarat directorul executiv alSPADPP-PrimãriaPetroºani, LucianDragomir. Materialul afost furat din apropiereablocurile sociale dincartierul Colonie undemateriale de construcþiiau mare cãutare printrehoþi. Aceºtia au devastatpractic un imobil dinapropierea lor pe caremunicipalitatea vroia sã-lreabiliteze ºi apoi sã-ltransforme în locuinþesociale. Au furat în general materialele deconstrucþii care puteau fivalorificate foarte uºor.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Au furat tone denisip fãrã sã bagecineva de seamã
ªapte colegii pentru Camera Deputaþilorºi trei la Senat în judeþul Hunedoara
”N u cred cã nudoreºte sã facã
parte din ADITermoficare, pentru cãsingur, Petroºaniulmoare, nu poatesupravieþui chiar dacãsistemul este mai bunca în celelalte localitãþi.Au totuºi datorii foartemari, dovadã cã aredeja administrator spe-cial fiind în insolvenþã”– prefect de Hunedoara,Sorin Vasilescu.
Trei primãrii din cele patru,care vor face parte dinAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã peTermoficare, au apropus ºiconsiliile locale au votat ader-area la aceastã Asociaþie, ader-are care presupune acordulpentru înfiinþarea unui opera-tor unic pe Valea Jiului care sãdistribuie agent termic dupãînfiinþarea/funcþionareaComplexului EnergeticHunedoara.
Ideea s-a nãscut dincãutãrile autoritãþilor ºi insti-tuþiilor pentru a înlocui fostelesocietãþi locale de termoficare,
care sunt falimentare, în insol-venþã, ºi pentru o scãdere apreþului de distribuþie.
”Înfiinþarea unui operatorcare sã furnizeze locuitorilorVãii Jiului agent termic în sis-tem centralizat este o con-secinþã a discuþiilor purtate înultima perioadã de cãtre toateautoritãþile ºi instituþiile impli-cate în gestionarea aspectelorcare þin de problematicasocialã. Ne aºteptãm ca întimp în urma apariþiei acestuioperator sã scadã costurile deîncãlzie a locuinþelor din ValeaJiului ºi ne dorim, în acelaºitimp, ca acesta sã fie o alter-nativã viabilã ºi corectã la sis-temele individuale de încãlzire.Mai mult, dacã luãm în calculcrearea de locuri de muncã ºi
impactuleconomic alacestoraputem sãdiscutãm
chiar despre o soluþielocalã a unei prob-lematici socio-eco-nomice”, a declaratprefectul deHunedoara, Sorin Vasilescu.
Trei dintre cele patru local-itãþi au acþionat, consiliilelocale dându-ºi acordul printr-ohotãrâre de consiliu local,respectiv Vulcan, LupeniAninoasa. Doar Petroºaniulinvocã motive de consultare despecialitate, deºi societatealocalã de termoficare înreg-istreazã datorii îngrijorãtoare.A apãrut în presã faptul cã uniiconsilieri nu au vrut aºa ceva ºiau cerut amânarea, alþii cã nicinu ºtiu despre o nouã ADI, înafarã de cea referitore la oper-atorul de apã al Vãii Jiului,Apa Serv, deci care amânare?Alþii susþin cã este un fel deprotest faþã de locaþia acestuioperator – Vulcanul, când defapt se dorea Petroºaniul.
”Nu, Petroºaniul nu a avutpe ordinea de zi acest proiect.Primarul Tiberiu Iacob Ridzi amotivat întârzierea prin faptulcã a
înaintato adresã judecãtorului adminis-trativ prin carecerea amãnuntedespre cum vor fitrecute con-tractele de pesocietatea de ter-moficare localãpe ComplexulEnergetic. Încãnu am stat devorbã faþã în faþãcu dumnealuipentru cã a fostmai mereu ple-cat, dar ne vomîntâlni pe aceastãtemã. Nu cred cãnu doreºte sãfacã parte dinADI termoficare,
pentru cã singur, Petroºaniulmoare, nu poate supravieþuichiar dacã sistemul este maibun ca în celelalte localitãþi. Autotuºi datorii foarte mari,dovadã cã are deja administra-tor special fiind în insolvenþã.Aceastã soluþie a unui operatorunic de termoficare la nivelulVãii Jiului are avantajul cãpoate atrage ºi fonduri demodernizare ºi eficientizare areþelelor de termoficare ºiimplicit scãderea costurilor ºipreþului la cãldurã ºi apã caldã”– a declarat prefectul.
Ileana FIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 201244 Actualitate
L a cea de-a 8–aediþie a a festival-
ului cultural – sportivorganizat în localitateaVarpalota, municipiulPetroºani va avea ºi eldoi reprezentanþi.
Astfel, în perioada 13 – 15octombrie, în localitateamaghiarã înfrãþitã cu
Petroºaniul vor fi prezenþiTiberiu Emeric Pop (consilierlocal) ºi Eduard Werºanschi(consilier Cabinetul primarului).Cei doi vor asista atât la semi-maratonul care se va derula înVarpalota cât ºi la concertelede muzicã simfonicã ºi coralã.„Noi vom fi reprezentanþii
municipiului Petroºani la festi-valul la care vor mai participaºi italienii din Grottazzolina, olocalitate înfrãþitã cu oraºulVarpalota. La aceastã ediþie amanifestãrilor nu vom fireprezentaþi la semi-maratondar, anul viitor, se pare cã vomavea, ºi noi, un participant”, adeclarat Eduard Werºanschi,consilier Cabinetul primaruluidin Petroºani.
Ultima întâlnire din acest andintre reprezentanþii celordouã localitãþi înfrãþite se vaderula luna viitoare, înPetroºani, atunci când va fianalizat ºi stabilit programulacþiunilor comune pe anul2013.
Mircea NISTOR
Penultima întâlnire din acest an
Greenline ValeaJiului Vest
C onsilierii locali din Vulcan auaprobat, marþi, în ºedinþã
extraordianã asocierea cu ConsiliulJudeþean Hunedoara, ºi ConsiliileLocale ale localitãþilor Petroºani,Aninoasa, Lupeni, Uricani, pentrurealizarea proiectului de dez-voltare zonalã ºi de interes publicLinie Verde Troleibuz.
“La ºedinþa extraordinarã a Consiliului Localde astãzi 09.10.2012. a fost aprobat proiec-tul de hotãrâre privind : ACORDUL DEASOCIERE cu Consiliul JudeþeanHunedoara, ºi Consiliile Locale ale local-itãþilor Petroºani, Aninoasa, Lupeni, Uricani ,pentru realizarea proiectului de dezvoltarezonalã ºi de interes public Linie VerdeTroleibuz între localitãþile Petroºani,Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, proiectdenumit Green Line Valea Jiului Vest”, adeclarat Gheorghe Ile, primarul municipiuluiVulcan.Urmeazã ca în baza acordului de asociere sãse stabileascã modalitatea de atragere de fon-duri pentru aceastã investiþie.
Î n cel mai mic oraº din ValeaJiului se lucreazã în prezent
la realizarea instalaþiei decanalizare. Deoarece aceastalipsea edilii locali au decis caînainte de începerea lucrãrilor deasfaltare a strãzilor ºi trotuarelorsã termine, mai întâi, canalizarea.
„Nu puteam sã efectuãm întâi lucrãrile deasfaltare ºi apoi sã distrugem ce am fãcutpentru a realiza ºi canalizarea. De aceeaîntâi terminãm lucrãrile de canalizare ºi abiaapoi vom face ºi asfaltarea strãzii. Oricum, oreþea de canalizare era mai mult decât nece-sarã, pentru cã aceasta lipsea”, a spusAdrian Albescu, viceprimarul din Aninoasa.În ceea ce priveºte lucrãrile de modernizarea ºoselei care strãbate localitatea, acesteasunt preconizate a demara în vara anuluiviitor.
Mircea NISTOR
L a Petroºani,existã cetãþeni
care exercitã presiuniasupra administra-torului CimitiruluiCentral pentru a vindemormintele ”pãrãsite”timp de 2-3 ani.
Din situaþia administraþieiCimitirului CentralPetroºani reiese cã sunt2703 morminte, dintrecare circa 1500 sunt ”fiºe
albe”, cu taxa neachitatã.”Fiºã albã” înseamnã cãse ºtie cine este mortul,exitã crucea, mormântuleste amenajat, chiar cucapac, dar nu se ºtie cuiaparþine ºi nici nuviziteazã nimeni mormân-tul. Au existat presiuniasupra administraþiei cimitirului pentru a fi dateacele morminte, darrefuzul a fost categoric.”Regulamentul este clar.Taxa se plãteºte pe 7 ani,
dar îi mai pãsuim încã 2-3 ani dacã ºtim exact cuiaparþine ºi asta pentru cãoamenii mai pleacã înalte locuri, în strãinãtate.Este adevãrat cã avemcirca 1500 de mormintecare au fiºa albã. Adicãºtim cine este mortul, darnu ºtim cui aparþine. Darnu pot da locul acela cucruce de marmurã, cucapac din beton... Deexemplu, o doamnã îmitot cerea locul de alãturi
spunând cã de trei ani nua vãzut pe nimeni la mormântul acela. ªiacum a venit un domn dela Timiºoara, fusese bolnav timp îndelungat.Mormântul era al soþieisale. Deci, clar, noi nudãm locurile de veci dinmotiv cã ani de zile nuvine nimeni la acel mor-mânt. Nu existã aºa ceva!Noi nu dãm morminte.De exemplu în vara astaau venit foarte mulþi de
prin afara þãrii, din altelocalitãþi din þarã.Oamenii sunt plecaþi lamuncã în strãinãtate sauau gospodãrii în altecolþuri ale þãrii. Vom facedin nou apel prin afiºajpentru plata taxelor pen-tru cã de Ziua Morþilorvin foarte mulþi lamorminte” – a declaratªtefan Hodoº, adminis-tratorul CimitiruluiCentral Petroºani.Este adevãrat cã
mormintele sunt înghe-suite, iar loc prea mult nuexitã. Mai sunt circa 100de locuri pentrumorminte, dar seîncearcã extindereaCimitirului Central cuvreo 500 metri pãtraþi.Dar sã ceri imperativ unmormânt, în care dece-datul nici nu a avut timpulnecesar sã devinã þãrânã,este o pretenþie golitã deorice urmã de omenie.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 2012 Actualitate 5
D upã ani întregi încare primãria
Lupeni a fãcut zeci desolicitãri la Regionala CFRTimiºoara în legãturã cupasajul de cale feratã dinBãrbãteni, responsabilii s-au apucat de treabã.
Administraþia de la Lupeni aatras atenþia asupra degradãriiºi implicit a riscurilor pe careºi le asumau ºoferii trecândpeste pasajul de cale feratã înfiecare zi. Acum, deºi paregreu de crezut, responsabilii s-au trezit ºi nuoricum, ci
zdruncinaþi chiar ei de daleleinegale ºi gropile din zonãdupã ce au trecut pe aici. Lacampania electoralã de lalocale, în Valea Jiului a venitsecretarul de stat dinMinisterul Transporturilor,Septimiu Buziaº, care dupã cea vãzut ºi el cât de greu se circulã din aceastã cauzã, a datundã verde la reabilitare, dupãce ºi deputatul CristianResmeriþã i-a solicitat asta înprealabil.
În vara acestui an, munci-torii s-au apucat de reparatcalea feratã, iar mai apoi
lucrarea a fost în stand bycâteva sãptãmâni. De douãzile, însã, ei s-au reapucat detreabã, iar ieri au terminat dereabilitat complet un sens demers. “ Ieri ºi astãzi s-a deca-pat pe sensul de mers Uricani– Lupeni, s-a asfaltat ºi selucreazã pânã când se ter-minã. Se va trece la celãlaltsens, iar în douã, trei zile vremsã finalizãm totul. CFR-ul facelucrarea la solicitarea primãrieiLupeni ”, a declarat GabrielLungu, city managerMunicipiul Lupeni.
Acest pasaj de cale feratãde la Bãrbãteni este reabilitatpentru prima datã în ultimi 20de ani, iar pânã acum, admi-nistraþia localã nu a pututinterveni, pentru existã niºtereglementãri speciale pentrupasajele ce aparþin CãilorFerate. De menþionat este faptul cã ºi cel de la Petrila,din zona tunelului a fost reabilitat anul acesta, însã înprezent, aici nu funcþioneazãsemnalizarea.
Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE
Încã douãstrãzi vor avea
canalizareC onsilierii locali de la
Petroºani au aprobato rectificare bugetarã princare au alocat o sumã debani pentru introducereacanalizãrii pe anumitestrãzi din cartierul Coloniedin municipiul Petroºani.
Este vorba de 7000 de lei,bani care vor fi folosiþi pentrurealizarea studiului.
“E vorba de o rectificarelegatã de un proiect pentru
canalizarea din Colonie care nua fost bugetat ºi trebuie sã-lprindem în buget. Canalizarease face pe fondurile de laAgenþia pentru DezvoltareaDurabilã a Zonelor Miniere ºi oparte din cheltuieli le suportamºi noi (administraþia localã-n.r.)”,a declarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.
Este vorba de strãzile Raduªapcã ºi Micu Klein din Coloniamunicipiului Petroºani. Înmunicipiul Petroºani, aproapeopt kilometri de reþele de dis-tribuþie a apei potabile ºi 24 dekilometri de reþele de canalizarevor fi reabilitate cu fonduri nerambursabile de la UniuneaEuropeanã.
În câteva zile, pasajul de cale feratãdin Bãrbãteni va fi reabilitat
C etãþile daci-ce din
Munþii Orãºtiei,alãturi de bucãþidin localitãþileîncãrcate de isto-rie, vor fi incluseîntr-o rezervaþiearheologicã. Unprim pas sprenormalitate, cuma catalogat sena-torul hunedoreanCosmin Niculadecizia adoptatãde Senat.
ologicã ºi bun de utili-tatea publicã deinteres naþional a unorzone din teritoriullocalitãþilorSarmisegetusa,Mintia-Veþel ºi aComplexului cetãþilordacice din MunþiiOrãºtiei - Costeºti -Cetãþuie; Cetãþuia
Înaltã; Ciocuþa;Costeºti-Blidaru;Faieragu; Vârful luiHulpe; Feþele Alba;Grãdiºtea Muncelului;Piatra Roºie - judeþulHunedoara. Unproiect despre care sediscutã, în diverseforme, din 1995 ºicare a tot fost trântitla vot în repetate rân-
duri. De aceastã datã,lucrurile s-au schimbatºi s-a fãcut „un pasînainte spre normali-tate”, dupã cum aprecizat senatorulhunedorean CosminNicula. „Este un pasînainte spre normali-tate, un pas necesarpentru a putea dezvol-ta zona din punct de
vedere al investiþiilorcare urmeazã a filuate în calcul pepartea culturalã”, adeclarat Nicula. Iaracest proiect se aflã înstrânsã legãturã cuintenþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoarade a prelua în admin-istrare inegalabilelesituri arheologice.Consilieri judeþeni audecis recent, cu una-nimitate de voturi, caSarmizegetusa Regiasã treacã adminis-
trarea CJ Hunedoara.Transferul va fi real-izat imediat dupã ceGuvernul va adopta ohotãrâre prin care sãaprobe preluarea.Senatorul CosminNicula a precizat cãacest lucru este abso-lut necesar pentrupunerea în valoare a
cetãþilor aflate în pat-rimoniul UNESCO:„Tot timpul, când s-apus problema unorinvestiþii în zonã,nimeni nu era propri-etarul. Cetãþile suntpe teritoriul nostru,dar nu se pot accesafonduri europene,pentru cã nimeni nu
este proprietar”.Nicula este de pãrerecã în acest fel va fidegrevat ºi bugetul destat, în cazul în carear fi avut în intenþie sãaloce fonduri pentrucetãþile dacice.
Petroºani susþin cã anul2013 nu va aduce ºi omajorare a impozitelor ºitaxelor locale. Aceasta, înciuda faptului cã actualiiguvernanþi doresc sãmãreascã, din luna ian-uarie a anului viitor,dãrile locale.
Astfel, potrivit edililor locali,taxele ºi impozitele locale, în con-formitate cu prevederile Legii nr.571 din anul 2003, se indexeazão datã la trei ani, cu rata inflaþiei.În mod normal, Guvernul ar fi tre-buit sã emitã o hotãrâre în acestsens pânã în data de 30 aprilieanul curent, lucru care, însã, nu s-a întâmplat.
Deci, din punct de vedere legalºi respectând Codul Fiscal, înacest moment dãrile locale nu armai putea fi majorate.
Pe de altã parte, ConsiliulLocal al municipiului Petroºani vaanaliza abia în ultima ºedinþã dinacest an, respectiv cea din lunadecembrie, problema referitoarela majorarea (sau nu) aimpozitelor locale.
Totul depinde, însã, de deciziilepe care le va lua Guvernul
României în urmãtoarea perioadãde timp...
Mircea NISTOR
G ara dinPetroºani nu se
mai dãrâma. Aceastava fi reabilitatã.Dupã îndelungi dis-cuþii poarta deintrare în municipiulPetroºani, respectivgarã, va intra înreparaþii capitaleîncepând de anul viitor.
“Am discutat cu cei de laTimiºoara care se ocupã degarã ºi ne-au dat asigurãricã aceasta va fi reabilitatã.Abia anul viitor se va întâm-pla acest lucru pentru cãtrebuie prinsã în bugetul decheltuieli. Este vorba deaproape 2 milioane de lei”,a declarat Ioan Aonofriesei,ºeful gãrii Petroºani.
Dacã în urmã cu cevatimp se spune cã imobilul încare se afla gara va fidemolat, iar una nouã va fi
construitã în cealaltã parte,acum s-a renunþat la idéepentru cã acest lucru arconsta foarte mult, iar în
plus, existã anumite prob-leme în cealaltã parte.
“Nu se demoleazã pentrucã o nouã garã ar costa
foarte mult, iar pe parteaopusã existã numite prob-leme la sol”, a mai precizatsursa citatã.
Gara din Petroºani a fostdatã în folosinþã la data de18 august 1870, adicã înurmã cu 142 de ani. De-alungul timpului, aici s-aufãcut foarte puþine lucrãride întreþinere, fãrã sã maivorbim de reabilitare. Aufost perioade întregi în carecãlãtorii îºi rupeaupicioarele din cauza bezneidin garã, mai ales atuncicând coborau din tren.Peroanele nu au mai fostreparate de mult timp, astapânã anul trecut, cândprimãria a asfaltat o porþi-une de la linia trei. De alt-
fel, de câþiva ani, niciServiciul de Mesagerie numai existã. “Serviciul deMesagerie din StaþiaPetroºani a fost desfiinþatde aproximativ 7 ani, din2005-2006”, a declaratIoan Aonofriesei , ºef StaþieCFR Cãlãtori Petroºani.Dar, acesta nu este singurulcare nu mai existã. Serviciulde Informaþii din StaþiaPetroºani a fost desfiinþatîncepând cu 1.04 2010, iaratribuþiile au fost preluatede casierii de bilete. Înprezent, cãlãtorii care solici-ta informaþii, pot face astala un numãr de telefon spe-cial înfiinþat.
Raul IRINOVICI
Gara din Petroºani nu se mai dãrâma
Poarta de intrare în Petroºani va fi reabilitatã...în viitor
neînmatriculat,parcã nu mai este oºtire, la cât de desse întâmplã acestlucru, dar poliþiºtiihunedoreni aureuºit sã dea întrafic de un bãrbatcu un TAF neînma-triculat.
Un bãrbat de 37 de ani,din comuna Bucureºci, judeþulHunedoara, a fost depistat în traficpe DC 18A, pe direcþia de mersBucureºci – ªesuri, un TAF neînma-triculat . În urma verificãrilor efec-
tuate în bazele de date ale poliþiei s-a stabilit faptul cã bãrbatul nu pose-da nici permis de conducere. Acumel este cercetat penal de poliþiºtiihunedoreni.
Carmen COSMAN
LLLLaaaa ppppllll iiiimmmmbbbbaaaarrrreeee ccccuuuu TTTTAAAAFFFF----uuuullll nnnneeee îîîînnnnmmmmaaaatttt rrrr iiii ccccuuuullllaaaatttt ºººº iiii ffffããããrrrrãããã ppppeeeerrrrmmmmiiii ssssD upã ce ºi-a pierdut
principalul con-tribuitor la bugetullocal, respectivexploatarea minierãcare a fost închisã,Aninoasa a intrat încolaps financiar.
Pentru a debloca situaþiafinanciarã precarã, NicolaeDunca, primarul localitãþii s-adeplasat ieri în Capitalã, obiec-tivul principal fiind obþinereaunui (nou) împrumut bancar. Înparantezã fie spus, tot din lipsafondurilor necesare, ºi contin-uarea lucrãrilor la Mina Muzeueste pusã sub semnul întrebãrii.„Deocamdatã lucrãrile la MinaMuzeu sunt suspendate. Nu ºtiu
în ce stadiu se aflã ºi nici cândºi nici dacã vor mai fi reluate”,a declarat Adrian Albescu,viceprimar Aninoasa.
În prezent, datoria totalã aprimãriei din Aninoasa cãtrebãnci sau cãtre unele firme se
ridicã la valoarea de circa 72de miliarde de lei vechi. „Dacãnu vom putea obþine noi fon-duri nu ºtiu cum, ºi dacã, vommai putea funcþiona”, a maispus Adrian Albescu.
Mircea NISTOR
Aninoasa, un oraº sufocat de datorii
C etãþile daci-ce din
Munþii Orãºtiei,alãturi de bucãþidin localitãþileîncãrcate de isto-rie, vor fi incluseîntr-o rezervaþiearheologicã. Unprim pas sprenormalitate, cuma catalogat sena-torul hunedoreanCosmin Niculadecizia adoptatãde Senat.
ologicã ºi bun de utili-tatea publicã deinteres naþional a unorzone din teritoriullocalitãþilorSarmisegetusa,Mintia-Veþel ºi aComplexului cetãþilordacice din MunþiiOrãºtiei - Costeºti -Cetãþuie; Cetãþuia
Înaltã; Ciocuþa;Costeºti-Blidaru;Faieragu; Vârful luiHulpe; Feþele Alba;Grãdiºtea Muncelului;Piatra Roºie - judeþulHunedoara. Unproiect despre care sediscutã, în diverseforme, din 1995 ºicare a tot fost trântitla vot în repetate rân-
duri. De aceastã datã,lucrurile s-au schimbatºi s-a fãcut „un pasînainte spre normali-tate”, dupã cum aprecizat senatorulhunedorean CosminNicula. „Este un pasînainte spre normali-tate, un pas necesarpentru a putea dezvol-ta zona din punct de
vedere al investiþiilorcare urmeazã a filuate în calcul pepartea culturalã”, adeclarat Nicula. Iaracest proiect se aflã înstrânsã legãturã cuintenþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoarade a prelua în admin-istrare inegalabilelesituri arheologice.Consilieri judeþeni audecis recent, cu una-nimitate de voturi, caSarmizegetusa Regiasã treacã adminis-
trarea CJ Hunedoara.Transferul va fi real-izat imediat dupã ceGuvernul va adopta ohotãrâre prin care sãaprobe preluarea.Senatorul CosminNicula a precizat cãacest lucru este abso-lut necesar pentrupunerea în valoare a
cetãþilor aflate în pat-rimoniul UNESCO:„Tot timpul, când s-apus problema unorinvestiþii în zonã,nimeni nu era propri-etarul. Cetãþile suntpe teritoriul nostru,dar nu se pot accesafonduri europene,pentru cã nimeni nu
este proprietar”.Nicula este de pãrerecã în acest fel va fidegrevat ºi bugetul destat, în cazul în carear fi avut în intenþie sãaloce fonduri pentrucetãþile dacice.
Petroºani susþin cã anul2013 nu va aduce ºi omajorare a impozitelor ºitaxelor locale. Aceasta, înciuda faptului cã actualiiguvernanþi doresc sãmãreascã, din luna ian-uarie a anului viitor,dãrile locale.
Astfel, potrivit edililor locali,taxele ºi impozitele locale, în con-formitate cu prevederile Legii nr.571 din anul 2003, se indexeazão datã la trei ani, cu rata inflaþiei.În mod normal, Guvernul ar fi tre-buit sã emitã o hotãrâre în acestsens pânã în data de 30 aprilieanul curent, lucru care, însã, nu s-a întâmplat.
Deci, din punct de vedere legalºi respectând Codul Fiscal, înacest moment dãrile locale nu armai putea fi majorate.
Pe de altã parte, ConsiliulLocal al municipiului Petroºani vaanaliza abia în ultima ºedinþã dinacest an, respectiv cea din lunadecembrie, problema referitoarela majorarea (sau nu) aimpozitelor locale.
Totul depinde, însã, de deciziilepe care le va lua Guvernul
României în urmãtoarea perioadãde timp...
Mircea NISTOR
G ara dinPetroºani nu se
mai dãrâma. Aceastava fi reabilitatã.Dupã îndelungi dis-cuþii poarta deintrare în municipiulPetroºani, respectivgarã, va intra înreparaþii capitaleîncepând de anul viitor.
“Am discutat cu cei de laTimiºoara care se ocupã degarã ºi ne-au dat asigurãricã aceasta va fi reabilitatã.Abia anul viitor se va întâm-pla acest lucru pentru cãtrebuie prinsã în bugetul decheltuieli. Este vorba deaproape 2 milioane de lei”,a declarat Ioan Aonofriesei,ºeful gãrii Petroºani.
Dacã în urmã cu cevatimp se spune cã imobilul încare se afla gara va fidemolat, iar una nouã va fi
construitã în cealaltã parte,acum s-a renunþat la idéepentru cã acest lucru arconsta foarte mult, iar în
plus, existã anumite prob-leme în cealaltã parte.
“Nu se demoleazã pentrucã o nouã garã ar costa
foarte mult, iar pe parteaopusã existã numite prob-leme la sol”, a mai precizatsursa citatã.
Gara din Petroºani a fostdatã în folosinþã la data de18 august 1870, adicã înurmã cu 142 de ani. De-alungul timpului, aici s-aufãcut foarte puþine lucrãride întreþinere, fãrã sã maivorbim de reabilitare. Aufost perioade întregi în carecãlãtorii îºi rupeaupicioarele din cauza bezneidin garã, mai ales atuncicând coborau din tren.Peroanele nu au mai fostreparate de mult timp, astapânã anul trecut, cândprimãria a asfaltat o porþi-une de la linia trei. De alt-
fel, de câþiva ani, niciServiciul de Mesagerie numai existã. “Serviciul deMesagerie din StaþiaPetroºani a fost desfiinþatde aproximativ 7 ani, din2005-2006”, a declaratIoan Aonofriesei , ºef StaþieCFR Cãlãtori Petroºani.Dar, acesta nu este singurulcare nu mai existã. Serviciulde Informaþii din StaþiaPetroºani a fost desfiinþatîncepând cu 1.04 2010, iaratribuþiile au fost preluatede casierii de bilete. Înprezent, cãlãtorii care solici-ta informaþii, pot face astala un numãr de telefon spe-cial înfiinþat.
Raul IRINOVICI
Gara din Petroºani nu se mai dãrâma
Poarta de intrare în Petroºani va fi reabilitatã...în viitor
neînmatriculat,parcã nu mai este oºtire, la cât de desse întâmplã acestlucru, dar poliþiºtiihunedoreni aureuºit sã dea întrafic de un bãrbatcu un TAF neînma-triculat.
Un bãrbat de 37 de ani,din comuna Bucureºci, judeþulHunedoara, a fost depistat în traficpe DC 18A, pe direcþia de mersBucureºci – ªesuri, un TAF neînma-triculat . În urma verificãrilor efec-
tuate în bazele de date ale poliþiei s-a stabilit faptul cã bãrbatul nu pose-da nici permis de conducere. Acumel este cercetat penal de poliþiºtiihunedoreni.
Carmen COSMAN
LLLLaaaa ppppllll iiiimmmmbbbbaaaarrrreeee ccccuuuu TTTTAAAAFFFF----uuuullll nnnneeee îîîînnnnmmmmaaaatttt rrrr iiii ccccuuuullllaaaatttt ºººº iiii ffffããããrrrrãããã ppppeeeerrrrmmmmiiii ssssD upã ce ºi-a pierdut
principalul con-tribuitor la bugetullocal, respectivexploatarea minierãcare a fost închisã,Aninoasa a intrat încolaps financiar.
Pentru a debloca situaþiafinanciarã precarã, NicolaeDunca, primarul localitãþii s-adeplasat ieri în Capitalã, obiec-tivul principal fiind obþinereaunui (nou) împrumut bancar. Înparantezã fie spus, tot din lipsafondurilor necesare, ºi contin-uarea lucrãrilor la Mina Muzeueste pusã sub semnul întrebãrii.„Deocamdatã lucrãrile la MinaMuzeu sunt suspendate. Nu ºtiu
în ce stadiu se aflã ºi nici cândºi nici dacã vor mai fi reluate”,a declarat Adrian Albescu,viceprimar Aninoasa.
În prezent, datoria totalã aprimãriei din Aninoasa cãtrebãnci sau cãtre unele firme se
ridicã la valoarea de circa 72de miliarde de lei vechi. „Dacãnu vom putea obþine noi fon-duri nu ºtiu cum, ºi dacã, vommai putea funcþiona”, a maispus Adrian Albescu.
Mircea NISTOR
Aninoasa, un oraº sufocat de datorii
T rei autospeciale,achiziþionate printr-
un proiect european, vorfi expuse sâmbãtã laDeva, în cadrul ZileiInternaþionale aReducerii RisculuiDezastrelor Naturale.Tehnica este de ultimãgeneraþie ºi ea va fiprezentatã în premierãla finele sãptãmânii.
Sâmbãtã, ora 11, pe centrulpietonal din Deva, are loc oexpoziþie cu tehnica de inter-venþie de ultimã generaþie,achiziþionatã prin ProgramulOperaþional Regional, cu cofi-nanþarea din partea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, care vaintra în dotarea Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã Iancu
de Hunedoara al judeþuluiHunedoara. „Cu aceastã ocazieva fi marcatã ºi aniversarea ZileiInternaþionale pentru ReducereaRiscului Dezastrelor Naturale.Cele trei autospeciale de stinsincendii, care vor fi prezentatepublicului sâmbãtã, sunt com-plexe fiind capabile sã susþinã,datoritã echipamentelor deultimã generaþie cu care suntdotate, intervenþii pentru stin-gerea incendiilor, descarcerare,acordarea prim ajutorului,deblocãri ºi iluminat la loculintervenþiei. Ansamblul de stin-gere a incendiilor este dotat cuun rezervor de apã cu o capaci-tate de 2.000 de litri, furtunuride diferite tipuri, precum ºi ungrup performant de pompare dejoasã ºi înaltã presiune”, a pre-
cizat, într-un comunicat depresã, Anemona Doda, purtã-tor de cuvânt al ISU Hunedoara.
Kit-ul de descarcerare ce va fiprezentat sâmbãtã la Deva areîn compunere unelte combinateelectrice, mai exact accesorii
care funcþioneazã atât cu aercomprimat cât ºi autonom pebaza unei baterii. În com-punerea segmentului dedescarcerare mai intrã diverseunelte extrem de utile, în cazulintervenþiilor la accidentele
rutiere.Setul de prim ajutor este
dotat cu defibrilator, targã deextracþie a victimelor, gulerecervicale ºi atele vacuum.
În plus, autospeciala are îndotare un sistem de iluminat,de ultimã generaþie, care poateasigura o intervenþie eficientãºi rapidã pe timp de noapte.
În premierã, sâmbãtã, va fiprezentatã ºi autospecialãCBRN, achiziþionatã tot prinProgramul OperaþionalRegional. Autospeciala estedotatã cu echipament specificde protecþie, detecþie ºi inter-venþie în cazul producerii unoraccidente chimice, bacteriolog-ice, radiologice sau nucleare.
Mai mult, hunedorenii vorputea vedea ºi celelalte achiziþiirealizate pânã în prezent prinP.O.R., care sunt deja oper-aþionalizate în cadrul I.S.U.Hunedoara.
Expoziþia este deschisã pub-licului întreaga zi, vizitatorii fiindaºteptaþi ºi cu un stand deprezentare a materialelor pro-moþionale ºi informative cuprivire la reducerea riscurilorexistente în judeþul Hunedoara.În plus, în acest an, ZiuaInternaþionalã pentru ReducereaRiscului Dezastrelor Naturale,stã sub semnul egalitãþii deºanse, prin care se intenþioneazãevidenþierea rolului femeilor ºitinerelor în cadrul procesului degestionare a climatului de sigu-ranþã înainte, în timpul ºi dupãproducerea dezastrelor.
Diana MITRACHE
E u ºi copilulmeu. Centrul
de PrevenireEvaluare ºiConsiliere AntidrogHunedoara – struc-tura teritorialã aAgenþiei NaþioanaleAntidrog a imple-mentat în perioadaseptembrie 2012 –iunie 2013 proiectulnaþional „Eu ºicopilul meu”, înparteneriat cuInspectoratul ªcolaral judeþuluiHunedoara ºiCentrul Judeþean deResurse ºi AsistentaEducaþionala.
Astfel în perioada sep-tembrie – octombrie 2011au fost desfãºurate douãsesiuni de formare, la careau participat 14 psihologiºcolari. Dupã desfãºurareaformãrii a început imple-mentarea proiectului înunitãþile de învãþãmânt dinjudeþul Hunedoara.Proiectul s-a implementatîn 8 unitãþi de învãþãmântdin judeþ (Deva, Orãºtie,Hunedoara, Geoagiu,Cãlan) ºi au fostdesfãºurate 62 de activitãþila care au participataproximativ 60 de pãrinþiparticipanþi.
de consumul de tutun,alcool ºi droguri la preado-lescenþi. Evaluarea ches-tionarelor aplicatepãrinþilor a scos în evi-denþã urmãtoareleaspecte.
Înþelegerea eficienþeicomunicãrii, dorinþa de asocializa, de a gãsi soluþii,dezvoltarea unor compor-tamente pozitive, sensibi-lizarea la nevoile copiilor,calitatea ºi actualitateainformaþiilor, abordareaproblematicilor în cadrulunor discuþii libere, moti-vaþie ºi dorinþã de for-mare, entuziasm,deschidere, implicare dinpartea pãrinþilor, comuni-care eficientã, feed-backpermanent, exemplificãri,experienþã acumulatã,îmbunãtãþirea/optimizarea
relaþiei pãrinte/copil ,informaþii noi, utile ºiinteresante pentru pãrinþi,modul interactiv de partici-pare la discuþii, posibili-tatea identificãrii unor noimodalitãþi de motivare acopiilor, aplicaþiile practicecare implicã activ toþi par-ticipanþii (jocurile de ener-gizare), alegereasubiectelor prezentate încadrul activitãþilor, pãrinþiiau aflat într-un timp scurtmulte informaþii noi, car-acterul plãcut, relaxant alactivitãþilor, posibilitateadezvoltãrii abilitãþilor decomunicare, participareaactivã în crearea de opor-tunitãþi pentru valorificareaexperienþelor pozitive îneducarea copilului
Chestionarul de satis-facþie privind participarea
la programul ”Eu ºi copilulmeu” a fost completat de45 participanþi.Majoritatea participanþilor(40 participanþi) au fosttotal de acord cu faptul cãîn urma participãrii la pro-gram îºi dau mai bineseama de responsabilitateape care o au ca pãrinte îneducaþia copiilor, iar 5 aufost de acord; Cea maimare parte din pãrinþi (33respondenþi) au fost totalde acord cu faptul cã, înurma participãrii la pro-gram se simt mai capabilidecât erau înainte sãreacþioneze la conflictelecu copiii lor, iar 12 au fostde acord; o mare partedin participanþi (38 partici-panþi) au fost total deacord cu faptul cã încadrul acestui program au
învãþat cum sãîmbunãtãþeascã comporta-mentul copilului, iar 7 aufost de acord; majoritateaparticipanþilor (40 pãrinþi)au rãspuns total de acordprivind satisfacþia par-ticipãrii la acest program,iar 5 au fost de acord.Este de remarcat faptul cã41 din participanþi aurãspuns total de acord la
întrebarea referitoare larecomandarea programu-lui ºi altor pãrinþi, iar 4 aufost de acord.
Astfel implementareaproiectului la niveluljudeþului a avut un impactpozitiv, majoritatea psi-hologilor care audesfãºurat cursul în anulºcolar 2011 – 2012doresc sã desfãºoare acestcurs ºi în acest an ºcolar,existând solicitãri dinpartea pãrinþilor.
Ministerul Admi-nistraþiei ºi Finanþelor asolicitat prefecþilor sãîntocmeascã o listã culocalitãþile unde vorexista probleme înaceastã iarnã. La niveluljudeþului Hunedoaradouã unitãþi administra-tiv teritoriale au probleme.
Este vorba de Brad ºi deLupeni. Dacã la Brad prob-lemele sunt majore, la Lupenisituaþia poate fi remediata dacãse achita anumite restante ºi seefectueazã anumite lucrãri la sis-temul de termoficare.
În tot acest timp, Guvernul aaprobat alocarea unor sumepentru cofinanþarea lucrãrilor deinvestiþii în vederea reabilitãriisistemelor centralizate de ali-mentare cu energie termicã alocalitãþilor, conform programu-lui “Termoficare 2006-2015cãldurã ºi confort”. Cuantumulsumelor alocate de la bugetul destat este stabilit în baza solic-itãrilor de finanþare, a
1Utilizarea sumelor se va facecu respectarea prevederilorHotãrârii Guvernuluinr. 462/2006 pentru aprobareaprogramului “Termoficare2006-2015 cãldurã ºi confort”ºi înfiinþarea Unitãþii de manage-ment al proiectului, republicatã,cu modificãrile ulterioare, ºi ale
Ordinului ministrului adminis-traþiei ºi internelornr. 124/2012 pentru aprobareaRegulamentului privind imple-mentarea programului“Termoficare 2006-2015 cãl-durã ºi confort”, componentãde reabilitare a sistemului cen-tralizat de alimentare cu energietermicã.
Din anexa Guvernului însã nuface parte niciuna dintre celedouã localitãþi cu probleme din
judeþul Hunedoara. Mai mult,niciuna nu solicitã finanþarepentru a remedia problema.
Societatea de furnizareaagentului termic din Brad,respectiv Acvacalor, va primi dinrezerva de stat 2.500,000 depãcurã. Condiþia aprobãrii com-bustibilului este ca societatea sãa restituie cantitãþile aprobate laîmprumut prin OUG nr.122/2011 privind aprobareascoaterii din rezerva de stat,sub formã de împrumut, a unorcantitãþi de combustibili pentruunii operatori economici, apro-batã prin Legea nr.137/18.07.2012, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.
Programul de iarnã în dome-niul energetic pentru perioadaoctombrie 2012 ÷ martie 2013prevede atât estimarea can-titãþilor de energie electricã ºitermicã necesare a fi produse,cât ºi livrãrile, consumurile ºistocurile de combustibili,eºalonate lunar pentru perioada
precizatã, în scopul asigurãriifuncþionãrii centralelor termo-electrice ºi electrice de termofi-care. Capacitatea utilã realã destocare a combustibililor dincentrale este ocupatã destocurile rezervã de stat în pro-porþie de 70% la cãrbune,respectiv 50% la pãcurã, iar, încazul unor operatori economici,capacitatea de stocare este ocu-patã în proporþie de cca. 90%.Pentru îndeplinirea prevederilordin program referitoare lalivrãrile de combustibili, estenecesar ca spaþiile de depozitaresã fie disponibile într-un procentcât mai mare pentru stocurileutile ale centralelor. De aseme-nea, achiziþionarea de com-bustibili în aceastã perioadã con-duce la blocarea unor sume debani, la degradarea cãrbuneluistocat ºi la blocarea spaþiului dedepozitare al centralelor.Pornirea instalaþiilor de termofi-care pentru asigurarea cu agenttermic a populaþiei, cât ºicreºterea consumului de energieelectricã pe perioada de iarnãdeterminã creºterea con-sumurilor medii zilnice de com-bustibili.
Raul IRINOVICI
Iarna la rece
Guvernul aloca bani pentru încãlzire,administraþiile cu probleme nu cer
Eu ºi copilul meu
Conºtientizarea copiilor ºi a pãrinþilor cu privirela consumul de droguri
S e spune cã vinul emult mai bun în
timp. La fel ºi cãrþile.Chiar ºi filmele, oameniisau piesele de teatru. Nuºtiu dacã ceea ce stãscris astãzi în cãrþi vamai avea vreo valoarepeste 80 de ani. Saudacã filmele contempo-rane vor ocupa vreun locîn filmoteca cinefililor.Dar ºtiu sigur cã multedin scrierile anilor `30au o mare valoareastãzi.
Tudor Muºatescu a fostcuprins de „virusul” scrisuluiîncã din anii de ºcoalã. A scrisepigrame, romane, schiþe, chiarºi o revistã („Ghiocelul”), pecare a gândut-o ºi a scris-o sin-gur. Cu toate acestea, succesul l-a cunoscut cu piesele de teatru.Debutul scenic l-a avut în anul1923, la Paris, cu piesa„Focurile de pe comori”. Înperioada interbelicã era consid-
erat continuatorul comedieicaragialene.
Piesa de teatru „Titanic Vals”a fost scrisã în anul 1932. Dupã80 de ani are acelaºi parfum alanilor `30, aceeaºi notorietateºi... mai mult succes. Sute dereprezentaþii, zeci de regizori. S-a realizat chiar ºi un film artisticcu acelaºi nume, în regia lui
Paul Cãlinescu, premiera avândloc în anul 1964. Mai târziu, înanul 1994, s-a fãcut o adaptareecranizatã a celebrei piese deteatru, în regia lui DinuCernescu. Distribuþia acesteia eistorie: Dem Rãdulescu, MihaiConstantin, TamaraBuciuceanu, Dinu Manolacheetc.
Revenind la teatrul de lapoalele Parângului, legenda vie„Titanic Vals” va fi montatã, laTeatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”din Petroºani, de regizorulAndrei Mihalache.
„Titanic Vals, un spectacolcare aduce dincolo de umorulde situaþii create de TudorMuºatescu ºi un umor de limbaj.Andrei Mihalache a vrut, prininserarea unor expresii, dincolode text, sã scoatã în evidenþã„parvenirea” femeii moderne ºitotodatã frustrãrile acesteia vis-a-vis de ceea ce înseamnãprezenþa pe o scarã socialãadecvatã nevoilor dar mai alesaspiraþiilor sale. Ne învârtimîntr-o societate în care kitschuleste prezent în toate formele luiºi totodatã în toate mediile.Acest rol a fost o bucurie pentrumine, în primul rând pentru cãregizorul a reuºit sã mã scoatãdintr-un anumit tipar ºi sã mãfacã sã înþeleg cã artistul devinevaloros doar atunci cânddepãºeºte bariera dintre el ºiactul artistic. Vreau sã îimulþumesc pe aceastã cale atât
domniei sale, cât ºi colegilormei care fac parte din aceastãdistribuþie, ce au contribuit înegalã mãsurã ajutându-mã sãdepãºesc emoþiile absolut iner-ente, într-un spectacol care, cusiguranþã va stârni hohote derâs. Sã te reîntorci pe scenãdupã luni de zile a fost pentrumine cel mai mare cadou pecare l-am primit de la cei pentrucare teatrul este ridicat la nivelde artã.
În seara premierei, singuriicare pot sã-mi spunã dacã atâtrolul creat de mine cât ºi specta-colul în ansamblu a fost oreuºitã, sunt spectatorii. Doar înfaþa lor, noi artiºtii facem rev-erenþã, mulþumindu-le pentrusprijinul necondiþionat, acestareflectându-se prin aplauzele definal”, au fost cuvintele NicoleteiBolcã, legate de premiera spec-tacolului „Titanic Vals” din 14octombrie, ora 18.
nu putea plãti ajutoarelesociale pentru ultimeledouã luni din an, pentrucã nu mai existã bani labuget în acest capitol.Cum s-a ajuns în aceastãsituaþie ºi mai ales cums-a fãcut împãrþireabugetului la începutulanului, doar primarul IliePãducel ºtie. De altfel,nici banii de concediipentru asistenþii mater-nali nu au fost încã achi-taþi.
“Am plãtit o parte din bani,însã nu pe toþi. Însã, pentrunoiembrie ºi decembrie, esteposibil sã nu pot plãti ajutoarele”, a spus Ilie Pãducel, primarul
Petrilei. Blocaje financiare semai întâmplã ºi la alte primãrii,însã aici nu ne putem da seamacare este situaþia realã, mai alescã numãrul asistaþilor social nu acrescut considerabil în acest an.Modul cum s-au calculat sumelecare au fost alocate acestui capi-
tol este încã de neînþeles. Însã,bine mãcar cã petrilenii s-au dis-trat la Zilele Oraºului, evenimentcare a avut loc acum câteva sãp-tãmâni, catalogat de edilul ºef cafiind “cel mai reuºit de pânãacum”.
Luiza ANDRONACHE
ISU Hunedoara, cu aparaturã nouã
Primãria Petrila nu mai arebbbbaaaannnniiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu aaaajjjjuuuuttttooooaaaarrrreeeelllleeee ssssoooocccciiiiaaaalllleeee
T rei autospeciale,achiziþionate printr-
un proiect european, vorfi expuse sâmbãtã laDeva, în cadrul ZileiInternaþionale aReducerii RisculuiDezastrelor Naturale.Tehnica este de ultimãgeneraþie ºi ea va fiprezentatã în premierãla finele sãptãmânii.
Sâmbãtã, ora 11, pe centrulpietonal din Deva, are loc oexpoziþie cu tehnica de inter-venþie de ultimã generaþie,achiziþionatã prin ProgramulOperaþional Regional, cu cofi-nanþarea din partea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, care vaintra în dotarea Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã Iancu
de Hunedoara al judeþuluiHunedoara. „Cu aceastã ocazieva fi marcatã ºi aniversarea ZileiInternaþionale pentru ReducereaRiscului Dezastrelor Naturale.Cele trei autospeciale de stinsincendii, care vor fi prezentatepublicului sâmbãtã, sunt com-plexe fiind capabile sã susþinã,datoritã echipamentelor deultimã generaþie cu care suntdotate, intervenþii pentru stin-gerea incendiilor, descarcerare,acordarea prim ajutorului,deblocãri ºi iluminat la loculintervenþiei. Ansamblul de stin-gere a incendiilor este dotat cuun rezervor de apã cu o capaci-tate de 2.000 de litri, furtunuride diferite tipuri, precum ºi ungrup performant de pompare dejoasã ºi înaltã presiune”, a pre-
cizat, într-un comunicat depresã, Anemona Doda, purtã-tor de cuvânt al ISU Hunedoara.
Kit-ul de descarcerare ce va fiprezentat sâmbãtã la Deva areîn compunere unelte combinateelectrice, mai exact accesorii
care funcþioneazã atât cu aercomprimat cât ºi autonom pebaza unei baterii. În com-punerea segmentului dedescarcerare mai intrã diverseunelte extrem de utile, în cazulintervenþiilor la accidentele
rutiere.Setul de prim ajutor este
dotat cu defibrilator, targã deextracþie a victimelor, gulerecervicale ºi atele vacuum.
În plus, autospeciala are îndotare un sistem de iluminat,de ultimã generaþie, care poateasigura o intervenþie eficientãºi rapidã pe timp de noapte.
În premierã, sâmbãtã, va fiprezentatã ºi autospecialãCBRN, achiziþionatã tot prinProgramul OperaþionalRegional. Autospeciala estedotatã cu echipament specificde protecþie, detecþie ºi inter-venþie în cazul producerii unoraccidente chimice, bacteriolog-ice, radiologice sau nucleare.
Mai mult, hunedorenii vorputea vedea ºi celelalte achiziþiirealizate pânã în prezent prinP.O.R., care sunt deja oper-aþionalizate în cadrul I.S.U.Hunedoara.
Expoziþia este deschisã pub-licului întreaga zi, vizitatorii fiindaºteptaþi ºi cu un stand deprezentare a materialelor pro-moþionale ºi informative cuprivire la reducerea riscurilorexistente în judeþul Hunedoara.În plus, în acest an, ZiuaInternaþionalã pentru ReducereaRiscului Dezastrelor Naturale,stã sub semnul egalitãþii deºanse, prin care se intenþioneazãevidenþierea rolului femeilor ºitinerelor în cadrul procesului degestionare a climatului de sigu-ranþã înainte, în timpul ºi dupãproducerea dezastrelor.
Diana MITRACHE
E u ºi copilulmeu. Centrul
de PrevenireEvaluare ºiConsiliere AntidrogHunedoara – struc-tura teritorialã aAgenþiei NaþioanaleAntidrog a imple-mentat în perioadaseptembrie 2012 –iunie 2013 proiectulnaþional „Eu ºicopilul meu”, înparteneriat cuInspectoratul ªcolaral judeþuluiHunedoara ºiCentrul Judeþean deResurse ºi AsistentaEducaþionala.
Astfel în perioada sep-tembrie – octombrie 2011au fost desfãºurate douãsesiuni de formare, la careau participat 14 psihologiºcolari. Dupã desfãºurareaformãrii a început imple-mentarea proiectului înunitãþile de învãþãmânt dinjudeþul Hunedoara.Proiectul s-a implementatîn 8 unitãþi de învãþãmântdin judeþ (Deva, Orãºtie,Hunedoara, Geoagiu,Cãlan) ºi au fostdesfãºurate 62 de activitãþila care au participataproximativ 60 de pãrinþiparticipanþi.
de consumul de tutun,alcool ºi droguri la preado-lescenþi. Evaluarea ches-tionarelor aplicatepãrinþilor a scos în evi-denþã urmãtoareleaspecte.
Înþelegerea eficienþeicomunicãrii, dorinþa de asocializa, de a gãsi soluþii,dezvoltarea unor compor-tamente pozitive, sensibi-lizarea la nevoile copiilor,calitatea ºi actualitateainformaþiilor, abordareaproblematicilor în cadrulunor discuþii libere, moti-vaþie ºi dorinþã de for-mare, entuziasm,deschidere, implicare dinpartea pãrinþilor, comuni-care eficientã, feed-backpermanent, exemplificãri,experienþã acumulatã,îmbunãtãþirea/optimizarea
relaþiei pãrinte/copil ,informaþii noi, utile ºiinteresante pentru pãrinþi,modul interactiv de partici-pare la discuþii, posibili-tatea identificãrii unor noimodalitãþi de motivare acopiilor, aplicaþiile practicecare implicã activ toþi par-ticipanþii (jocurile de ener-gizare), alegereasubiectelor prezentate încadrul activitãþilor, pãrinþiiau aflat într-un timp scurtmulte informaþii noi, car-acterul plãcut, relaxant alactivitãþilor, posibilitateadezvoltãrii abilitãþilor decomunicare, participareaactivã în crearea de opor-tunitãþi pentru valorificareaexperienþelor pozitive îneducarea copilului
Chestionarul de satis-facþie privind participarea
la programul ”Eu ºi copilulmeu” a fost completat de45 participanþi.Majoritatea participanþilor(40 participanþi) au fosttotal de acord cu faptul cãîn urma participãrii la pro-gram îºi dau mai bineseama de responsabilitateape care o au ca pãrinte îneducaþia copiilor, iar 5 aufost de acord; Cea maimare parte din pãrinþi (33respondenþi) au fost totalde acord cu faptul cã, înurma participãrii la pro-gram se simt mai capabilidecât erau înainte sãreacþioneze la conflictelecu copiii lor, iar 12 au fostde acord; o mare partedin participanþi (38 partici-panþi) au fost total deacord cu faptul cã încadrul acestui program au
învãþat cum sãîmbunãtãþeascã comporta-mentul copilului, iar 7 aufost de acord; majoritateaparticipanþilor (40 pãrinþi)au rãspuns total de acordprivind satisfacþia par-ticipãrii la acest program,iar 5 au fost de acord.Este de remarcat faptul cã41 din participanþi aurãspuns total de acord la
întrebarea referitoare larecomandarea programu-lui ºi altor pãrinþi, iar 4 aufost de acord.
Astfel implementareaproiectului la niveluljudeþului a avut un impactpozitiv, majoritatea psi-hologilor care audesfãºurat cursul în anulºcolar 2011 – 2012doresc sã desfãºoare acestcurs ºi în acest an ºcolar,existând solicitãri dinpartea pãrinþilor.
Ministerul Admi-nistraþiei ºi Finanþelor asolicitat prefecþilor sãîntocmeascã o listã culocalitãþile unde vorexista probleme înaceastã iarnã. La niveluljudeþului Hunedoaradouã unitãþi administra-tiv teritoriale au probleme.
Este vorba de Brad ºi deLupeni. Dacã la Brad prob-lemele sunt majore, la Lupenisituaþia poate fi remediata dacãse achita anumite restante ºi seefectueazã anumite lucrãri la sis-temul de termoficare.
În tot acest timp, Guvernul aaprobat alocarea unor sumepentru cofinanþarea lucrãrilor deinvestiþii în vederea reabilitãriisistemelor centralizate de ali-mentare cu energie termicã alocalitãþilor, conform programu-lui “Termoficare 2006-2015cãldurã ºi confort”. Cuantumulsumelor alocate de la bugetul destat este stabilit în baza solic-itãrilor de finanþare, a
1Utilizarea sumelor se va facecu respectarea prevederilorHotãrârii Guvernuluinr. 462/2006 pentru aprobareaprogramului “Termoficare2006-2015 cãldurã ºi confort”ºi înfiinþarea Unitãþii de manage-ment al proiectului, republicatã,cu modificãrile ulterioare, ºi ale
Ordinului ministrului adminis-traþiei ºi internelornr. 124/2012 pentru aprobareaRegulamentului privind imple-mentarea programului“Termoficare 2006-2015 cãl-durã ºi confort”, componentãde reabilitare a sistemului cen-tralizat de alimentare cu energietermicã.
Din anexa Guvernului însã nuface parte niciuna dintre celedouã localitãþi cu probleme din
judeþul Hunedoara. Mai mult,niciuna nu solicitã finanþarepentru a remedia problema.
Societatea de furnizareaagentului termic din Brad,respectiv Acvacalor, va primi dinrezerva de stat 2.500,000 depãcurã. Condiþia aprobãrii com-bustibilului este ca societatea sãa restituie cantitãþile aprobate laîmprumut prin OUG nr.122/2011 privind aprobareascoaterii din rezerva de stat,sub formã de împrumut, a unorcantitãþi de combustibili pentruunii operatori economici, apro-batã prin Legea nr.137/18.07.2012, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.
Programul de iarnã în dome-niul energetic pentru perioadaoctombrie 2012 ÷ martie 2013prevede atât estimarea can-titãþilor de energie electricã ºitermicã necesare a fi produse,cât ºi livrãrile, consumurile ºistocurile de combustibili,eºalonate lunar pentru perioada
precizatã, în scopul asigurãriifuncþionãrii centralelor termo-electrice ºi electrice de termofi-care. Capacitatea utilã realã destocare a combustibililor dincentrale este ocupatã destocurile rezervã de stat în pro-porþie de 70% la cãrbune,respectiv 50% la pãcurã, iar, încazul unor operatori economici,capacitatea de stocare este ocu-patã în proporþie de cca. 90%.Pentru îndeplinirea prevederilordin program referitoare lalivrãrile de combustibili, estenecesar ca spaþiile de depozitaresã fie disponibile într-un procentcât mai mare pentru stocurileutile ale centralelor. De aseme-nea, achiziþionarea de com-bustibili în aceastã perioadã con-duce la blocarea unor sume debani, la degradarea cãrbuneluistocat ºi la blocarea spaþiului dedepozitare al centralelor.Pornirea instalaþiilor de termofi-care pentru asigurarea cu agenttermic a populaþiei, cât ºicreºterea consumului de energieelectricã pe perioada de iarnãdeterminã creºterea con-sumurilor medii zilnice de com-bustibili.
Raul IRINOVICI
Iarna la rece
Guvernul aloca bani pentru încãlzire,administraþiile cu probleme nu cer
Eu ºi copilul meu
Conºtientizarea copiilor ºi a pãrinþilor cu privirela consumul de droguri
S e spune cã vinul emult mai bun în
timp. La fel ºi cãrþile.Chiar ºi filmele, oameniisau piesele de teatru. Nuºtiu dacã ceea ce stãscris astãzi în cãrþi vamai avea vreo valoarepeste 80 de ani. Saudacã filmele contempo-rane vor ocupa vreun locîn filmoteca cinefililor.Dar ºtiu sigur cã multedin scrierile anilor `30au o mare valoareastãzi.
Tudor Muºatescu a fostcuprins de „virusul” scrisuluiîncã din anii de ºcoalã. A scrisepigrame, romane, schiþe, chiarºi o revistã („Ghiocelul”), pecare a gândut-o ºi a scris-o sin-gur. Cu toate acestea, succesul l-a cunoscut cu piesele de teatru.Debutul scenic l-a avut în anul1923, la Paris, cu piesa„Focurile de pe comori”. Înperioada interbelicã era consid-
erat continuatorul comedieicaragialene.
Piesa de teatru „Titanic Vals”a fost scrisã în anul 1932. Dupã80 de ani are acelaºi parfum alanilor `30, aceeaºi notorietateºi... mai mult succes. Sute dereprezentaþii, zeci de regizori. S-a realizat chiar ºi un film artisticcu acelaºi nume, în regia lui
Paul Cãlinescu, premiera avândloc în anul 1964. Mai târziu, înanul 1994, s-a fãcut o adaptareecranizatã a celebrei piese deteatru, în regia lui DinuCernescu. Distribuþia acesteia eistorie: Dem Rãdulescu, MihaiConstantin, TamaraBuciuceanu, Dinu Manolacheetc.
Revenind la teatrul de lapoalele Parângului, legenda vie„Titanic Vals” va fi montatã, laTeatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”din Petroºani, de regizorulAndrei Mihalache.
„Titanic Vals, un spectacolcare aduce dincolo de umorulde situaþii create de TudorMuºatescu ºi un umor de limbaj.Andrei Mihalache a vrut, prininserarea unor expresii, dincolode text, sã scoatã în evidenþã„parvenirea” femeii moderne ºitotodatã frustrãrile acesteia vis-a-vis de ceea ce înseamnãprezenþa pe o scarã socialãadecvatã nevoilor dar mai alesaspiraþiilor sale. Ne învârtimîntr-o societate în care kitschuleste prezent în toate formele luiºi totodatã în toate mediile.Acest rol a fost o bucurie pentrumine, în primul rând pentru cãregizorul a reuºit sã mã scoatãdintr-un anumit tipar ºi sã mãfacã sã înþeleg cã artistul devinevaloros doar atunci cânddepãºeºte bariera dintre el ºiactul artistic. Vreau sã îimulþumesc pe aceastã cale atât
domniei sale, cât ºi colegilormei care fac parte din aceastãdistribuþie, ce au contribuit înegalã mãsurã ajutându-mã sãdepãºesc emoþiile absolut iner-ente, într-un spectacol care, cusiguranþã va stârni hohote derâs. Sã te reîntorci pe scenãdupã luni de zile a fost pentrumine cel mai mare cadou pecare l-am primit de la cei pentrucare teatrul este ridicat la nivelde artã.
În seara premierei, singuriicare pot sã-mi spunã dacã atâtrolul creat de mine cât ºi specta-colul în ansamblu a fost oreuºitã, sunt spectatorii. Doar înfaþa lor, noi artiºtii facem rev-erenþã, mulþumindu-le pentrusprijinul necondiþionat, acestareflectându-se prin aplauzele definal”, au fost cuvintele NicoleteiBolcã, legate de premiera spec-tacolului „Titanic Vals” din 14octombrie, ora 18.
nu putea plãti ajutoarelesociale pentru ultimeledouã luni din an, pentrucã nu mai existã bani labuget în acest capitol.Cum s-a ajuns în aceastãsituaþie ºi mai ales cums-a fãcut împãrþireabugetului la începutulanului, doar primarul IliePãducel ºtie. De altfel,nici banii de concediipentru asistenþii mater-nali nu au fost încã achi-taþi.
“Am plãtit o parte din bani,însã nu pe toþi. Însã, pentrunoiembrie ºi decembrie, esteposibil sã nu pot plãti ajutoarele”, a spus Ilie Pãducel, primarul
Petrilei. Blocaje financiare semai întâmplã ºi la alte primãrii,însã aici nu ne putem da seamacare este situaþia realã, mai alescã numãrul asistaþilor social nu acrescut considerabil în acest an.Modul cum s-au calculat sumelecare au fost alocate acestui capi-
tol este încã de neînþeles. Însã,bine mãcar cã petrilenii s-au dis-trat la Zilele Oraºului, evenimentcare a avut loc acum câteva sãp-tãmâni, catalogat de edilul ºef cafiind “cel mai reuºit de pânãacum”.
Luiza ANDRONACHE
ISU Hunedoara, cu aparaturã nouã
Primãria Petrila nu mai arebbbbaaaannnniiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu aaaajjjjuuuuttttooooaaaarrrreeeelllleeee ssssoooocccciiiiaaaalllleeee
V ineri seara,locuitorii din
Valea Jiului suntinvitaþi sã ia partela ceremonia deaprindere a «unmilion de steluþe».
În acest an este ediþiacu numãrul 3 ºi, cei carevor dori sã sprijine acþi-unea caritabilã a celor dela Caritas sunt invitaþi înnoul parc de pe centrulcivic. Acolo, fiecare vaputea sã dea o mânã deajutor celor nevoiaºi,doar aprinzând olumânare.„OrganizaþiaCratitas, de 3 aniîncoace face opastfel de acþiunecu un milion desteluþe în maimulte oraºe aleþãrii, printre careºi Petroºani.
Vineri, 12 octombrie,acþiunea are loc în parculnou-amenajat de lângãTeatrul Dramatic I.DSîrbu. Fiecare om e invi-tat sã cumpere olumânare, sã donezepractic, o sumã de banipentru organizaþia noas-trã,iar noi vom cumpãracâte ceva pentru familiilesãrace din Petroºani”, aspus Alexandru Kelemen,coordonator CaritasPetroºani.
Anul trecut,în cadrulaceleiaºi acþiuni s-au vân-
dut 320 de lumânãri ºioamenii au donataproape 1.800 de lei,bani cu care au fostfãcute pachete pentruCrãciun. Totul s-a desfãºurat subforma unui spectacol lacare voluntarii de laCaritas, dar ºi alþi tineritalentaþi din Petroºani, auluat parte, iar acþiunea serepetã la acest sfârºit desãptãmânã în mai multelocaþii din Transilvania.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 20121100 Diverse
În plan profesional existã unelenemulþumiri, dar ele se vor rezol-va mai bine dacã vei lãsalucrurile sã-ºi urmeze cursulfiresc. Energia ta fizicã ºi men-talã atinge cote maxime, deaceea te-ai putea ocupa de oriceîþi face plãcere.
Eºti în vervã ºi hotãrât sã rezolvitot ce îþi iese în cale. Mai ales laserviciu vei avea un randamentdeosebit, spre bucuria colegilor,care vor beneficia ºi ei de aju-torul tãu. Ai putea lua acum odecizie pentru viitor, dar estebine sã analizezi situaþia.
La serviciu vei avea parte de o ziobiºnuitã, chiar dacã îþi va fidestul de greu sã te adaptezi laactivitãþile pe care le ai trecutepe ordinea de zi. În ceea cepriveºte timpul liber, nu estemomentul sã te ocupi de lucruriprea serioase.
Dorinþa ta de o mai mare inde-pendenþã îi ia pe nepregãtite pecei din jur ºi poate provoca dis-cuþii obositoare. Dacã doreºti sãîþi impui punctul de vedere,încearcã sã fii mai diplomat ºi são iei mai pe ocolite. Eventual,lasã loc pentru a continua.
Þi se propune sã te implici înactivitãþi la limita legalitãþii, pen-tru a-þi putea realiza planurile. Arfi bine sã nu dai curs acestui sfat,care þi-ar putea aduce multeneplãceri într-un viitor nu foarteîndepãrtat. Oricum, în curândfinalizãrile se vor concretiza.
La serviciu te vei bucura deaprecierea superiorilor ierarhici.N-ar fi exclus sã þi se dea noisarcini, semn cã se mizeazã multpe calitãþile tale. Dacã vei dadovadã de superficialitate, nu veiavea nici un avantaj, iar popular-itatea ta se va deprecia.
Problemele de cuplu sauneînþelegerile cu partenerii deafaceri pot fi cu uºurinþã rezol-vate. Soluþiile pe care le gãseºtiacum dau satisfacþii multipletuturor celor implicaþi. Energiafizicã te susþine în tot ce veiîntreprinde.
Este momentul sã faci schim-bãrile pe care le doreºti înapartament, cãci cei din familiete vor susþine în aceasta direcþie.Unul dintre pãrinþi va avea orealizare, ceea ce te va bucuranespus. Nivelul cheltuielilor vacreºte simþitor.
Rãbdarea ºi perseverenþa se cera fi puse pe primul plan, cãciproiectele pe care þi le-ai fãcutnu prea au sorþi de izbândã. Nuai însã nici un motiv sã te impa-cientezi, cãci ai timp suficient ladispoziþie. Energia fizicã nu estela nivelul obiºnuit.
Relaþiile tale cu ºefii ar putea fimai tensionate dacã vei încercaun dialog pe teme financiare. Încazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, vei primi o aprobaresau actele de cãlãtorie. Totuºi,chiar dacã pleci, chiar dacã nu,fii atent la ce faci cu banii.
Corectitudinea ºi seriozitatea decare dai dovadã te fac foarteapreciat de cei din jur. Vei aveaastãzi ocazia sã îþi lãrgeºti cerculde prieteni, ceea ce este în con-formitate cu dorinþele tale. Opersoanã cu funcþie îþi promiteun ajutor substanþial.
Ai de fãcut o mulþime de dru-muri, care par a nu se mai ter-mina. Dacã îþi rãmâne timp, aiputea încerca sã îþi rezolvi core-spondenþa. Înþelegerile scrise sauverbale au toate ºansele sã serealizeze în cel mai scurt timp.
SC ElcompetSRL Petroºani
aaaannnnggggaaaajjjjeeeeaaaazzzzããããeeeelllleeeeccccttttrrrr iiiicccc iiiieeeennnniiii Interviul va
avea loc joi 11octombrie
2012 la sediulfirmei, str.
Avram Iancunr. 1 Pe-
troºani, înspatele poliþiei, la ora 12:00
Un milion de steluþe, ediþia a III-a
U nii au, alþiinu au de
unde lua. Vorbimde medici ºimedicamente,datorii ºi utilitãþineplãtite, dar ºispitale care se des-curcã. Toate dinValea Jiului.
Sãnãtate cu cârpeli,sau cum se descurcã uniimanageri, în timp ce alþiiabia supravieþuiesc. Aºa
stau lucrurile în ValeaJiului, unde laLupeni, situaþia e subcontrol,în timp ce laPetroºani ºi la Vulcan,medicii abia se des-curcã.
Cei din Lupenisusþin cã totul e subcontrol, nu au datoriiºi chiar vorbescdespre bani în cont.650 .000 de lei
spune AdministratorulGabriel Lungu cã sunt înconturile spitalului de laLupeni ºi, mai multdatoriile sunt zero.„Spitalul din Lupeni nuare nicio datorie, iar înconturi avem acum 6,5miliarde de lei vechi.Avem ºi stoc de medica-mente ºi alimente pentruiarnã”, spune GabrielLungu, administrator aloraºului.
Asta în timp ce admin-istraþia de la Spitalul deUrgenþã din Petroºanivorbeºte despre o situaþie„chinuitã” de datorii.Cuantumul acestora,spune doctorul AlinVasilescu, managerul spi-talului de urgenþã dinPetroºani, ajunge la 7milioane de lei ºi abiadacã s-a reuºitaprovizionarea cumedicamente de strictã
necesitate, ,materialeabsolut de urgenþã ºicâteva alimente pentrucãmarã. „Situaþia e chinu-itã. Avem ºi datorii ºireuºim sã achiziþionãmdoar strictul necesar ºisuntem la limita uneisupravieþuiri decente”,spune dr. Alin Vasilescu,managerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani.
La fel e ºi la Vulcan,unde medicul MarianaMateescu a fost la un pasde a rãmâne fãrã apã înunitatea medicalã, dincauza datoriilor. Datoriisunt ºi la curent ºi lafurnizorii de oxigen.„Avem datorii laîntreþinere. Acum nepregãtim sã fim acreditaþiCONAS, dar sãptãmânatrecutã am fost somaþi sãplãtim apa. Am fostpãsuiþi pânã la sfârºitullunii ºi e greu, pentru cãabia am fãcutaprovizionarea de iarnã
ºi sunt probleme legatede bani”, a precizat ºi dr.Mariana Mateescu, manager la Spitalul dinVulcan.
Aºa se face cã, înValea Jiului cel mai bineo duc cei de la Lupeni ºiasta pentru cã acolo levor veni ºi medici.Gabriel Lungu vorbeºtedespre un stoc demedicamente de 120 demii de lei ºi medici spe-cialiºti care le-au venit saucare le vor veni. Astfel, laLupeni au venit doichirurgi, un anestezist, unpediatru, un ginecolog ºiun medic la urgenþã ºi sepregãtesc, conformadministratorului, maimulþi medici de urgenþã,un farmacist, un anato-mo-patolog, un neurologºi aceºtia chiar au depuscereri pentru locuinþeANL.
Diana MITRACHE
A u început con-troalele în pãduri.
Reprezentanþii DirecþieiSilvice Hunedoara audemarat deja con-troalele în pãdurilejudeþului pentru e pre-veni furturile de masãlemnoasa. În plus,aceºtia au în vedere ºidepistarea persoanelorcare vor sã “achiz-iþioneze” brazii.
“Este o perioadã în carepãdurea este mai expusã ten-taþiei celor care vor sã facã rãupãdurii. Noi am stabilit ºi avemgrafice precise de patrulare înzonele expuse. Deja ne pregã-tim ºi pentru paza zonelor undeavem pomi de iarna pentru cãºi acestea sunt foarte expuse.Împreunã cu colegii de la jan-darmeria montanã ºi cu ceilalþifactori implicate. Avem graficede patrulare permanente”, adeclarat Radu Criºan, directorulDirecþiei Silvice Hunedoara.
În ultimii trei ani autoritãþilecu atribuþii în domeniu auînregistrat 230 de tãieri ilegalede arbori. Cele mai multe din-tre acestea nu sunttaieri masive, ci unele dinpãduri proprietate privatã,fãcute de persoane care aunevoie de lemne pentru foc.Autoritãþile spun cã, în aseme-nea situaþii, legea silvicã estemult prea restrictivã ºi ar finecesarã o revizuire a acesteia.
Cele mai multe tãieri ilegalede masa lemnoasa sunt fãcutechiar de proprietarii nevoiþi sãîncalce legea, dar cele maigrave sunt fãcute de firme dindomeniu
Potrivit statisticilor oficiale,în judeþul Hunedoara situaþianu este la fel de îngrijorãtoare
precum în alte judeþe, undenumãrul tãierilor ilegaledepãºeºte chiar ºi 6.000, înultimii trei ani. În zona de Vest,cel mai prost la capitolul “tãieriilegale” sta Aradul, cu 560 decazuri în ultimii trei ani, urmatde judeþul Caraº-Severin – cu540 ºi apoi de Timiº, cu peste500 de tãieri ilegale. Cel puþinsãptãmânal, poliþiºtii sau anga-jaþii Inspectoratului Silvic ºi deVânãtoare Hunedoara constataºi ei noi nereguli.
Inspectorul sef-adjunct alInspectoratului Teritorial deRegim Silvic ºi deVânãtoare Timiºoara, IoanFaur, spune cã au fost ºi cazuride defriºãri, termen care pre-supune “raderea” completã aarborilor de pe o anumitãsuprafaþã, însã de cele maimulte ori acestea se fac tocmaipentru regenerarea suprafeþelorîmbãtrânite. “Rãºinoasele nu seregenereazã artificial ºi atuncitrebuie înlocuite prin plantaþii.De aceea se fac ºi tãieri dinacestea, râse. Dar, în general,nu se taie mai mult de 3hectare la râs, iar peste doi ani
se împãdureºte. Perioada depauzã este necesarã pentru apreveni atacurile de insecte, deboli ºi de dãunãtori”, susþineºeful ITRSV Timiºoara. Fauradãugã cã, în afara unorexcepþii, generate de atacuriale insectelor sau bolilor pesuprafeþe mari de pãdure, înjudeþ nu s-au înregistrat cazuride pãdure “rasã”. El precizeazãcã fotogramele prezintã, într-adevãr, zone defriºate, vi-zibile de deasupra niveluluisolului, însã “raderile” suntfãcute intenþionat, pentru afacilita creºterea unei noi ge-neraþii de rãºinoase.
A ºteaptã zeci de anipentru lemn de foc
Autoritãþile silvice spun cã înjudeþul Hunedoara sunt peste23.000 de proprietari desuprafeþe mici de pãdure,cuprinse între o jumãtate dehectar ºi câteva hectare.Conform legii, toþi aceºti pro-prietari de pãdure trebuie sãaºtepte, pentru a putea exploa-ta lemn de pe propriile
suprafeþe, pânã când arboriiating vârsta de 100-110 ani,acesta fiind ciclul de producþieal unei pãduri. Inspectorii silvicipreciceaza cã sunt multe cazuriîn care hunedorenii se afla înproprietatea unei pãduri cu ovârstã de 50-60 de ani, aºa cãmai au de aºteptat încã 40-50de ani, pentru a putea tãia fieºi doar câþiva arboripentru lemn de foc.Seful-adjunct al ITRSVTimiºoara afirma cãmarii proprietari depãdure au amenaja-mente (planuri pentrusuprafaþa de pãdurepentru urmãtorii 10ani, care includ inter-venþiile care se potface – rãrituri,defriºãri, degajãri,curãþiri – ºi care suntîntocmite de specialiºtiplãtiþi) ºi aproape întot-deauna respecta con-tractele ºi legea.
Micii proprietari, pede altã parte, nu auîntotdeauna amenaja-mente, pentru cã aces-
tea nu se realizeazã decât încazul în care mai mulþi propri-etari se unesc, ajungând sãdeþinã, în comun, o suprafaþãde peste 100 de hectare.“Tocmai de aceea, cele maifrecvente cazuri de tãieri ilegalevin tocmai din partea propri-etarilor de pãdure. Iar aici este,fãrã îndoialã, o vinã a legis-laþiei. Pur ºi simplu, oamenii aupãdure, dar nu pot sã facãnimic în ea. Iar atunci bieþiioameni se apucã sã taie, pen-tru a lua lemn de foc. Statul aluat mãsura asta pentru pro-tecþie, pentru cã proprietarul sãnu se apuce ºi sã râdã tot, însãpentru suprafeþele mici ºi foartemici, de un hectar sau chiar ojumãtate de hectar, legea ar fitrebuit regândita, astfel încâtanual oamenii sã-ºi poatã recol-ta o anumitã cantitate de lemnde foc”, adãugã Faur.Silvicultorii spun cã de pe unhectar de pãdure ajunsã la vârs-ta exploatabilitãþii se potextrage 250-300 de metri cubide lemn.
Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 2012 Actualitate 11
România ºi care seaflã pe teritoriuloraºului Aninoasadin Valea Jiului, afost ani la rânduitat de autoritãþi.
Monumentul naturalzace înconjurat de ungard rupt pe alocuri ºipriponit în niºte chingi defier, iar banca ºi coºurilede gunoi stau ºi ele mãr-turie a felului în care
administraþiile ce s-auperindat pe la Aninoasa
au vãzut acest lucru. Nuau fost niciodatã bani ºi
acum, cu atât mai puþinse vorbeºte despre reabi-litarea sa, deºi anii autrecut ºi copãcelul chiars-a ambiþionat sã înflore-ascã o datã la 4 ani,chiar dacã de el nu s-amai îngrijit nimeni devreun deceniu. „Acum euºtiu cã ultima renovare,toaletare, s-a fãcut pevremea când încã existamina Aninoasa. Acumnoi suntem aici de 3 luniºi nu ºtiu dacã dupã, sau
între timp s-a mai fãcutceva la el. O sã încercãmsã-l pãstrãm, pentru cãeste un monument alnaturii, din câte ºtiu eu,unul protejat. Ceva con-cret nu vã pot spune,pentru cã trebuie sã luãmlegãtura cu un specialist.Eu am fost acolo ºi amvãzut cã sunt probleme lacopac în sine, adicã, estedeteriorat ºi bãtrân ºiavem nevoie de pãrereaunui specialist ca sã nufacem prostii”, a declaratAdrian Albescu, vicepri-mar al oraºului Aninoasa.
Cândva, Tulipanul, saucopacul a cãrui flori suntlalele, avea dedicatã ºi onedeie, mai ales în anii încare înflorea. Se spunecã povestea tulipanuluidin Aninoasa începe înanul 1880. Declaratmonument al naturii ºiconsiderat un adevãratsimbol al oraºuluiAninoasa, din Valea
Jiului, tulipanul de pemarginea DrumuluiNaþional 66A sau„copacul lui JulesVerne”, cum îi mai spun
localnicii, se aflã printremonumentele uitate detimp ºi lãsate în voiasorþii, din lipsa fondurilor.
Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 octombrie 201212 Turism
I nspectorii ISCIRsunt aºteptaþi în
Staþiunea Parâng pen-tru a verifica instalaþiade transport pe cablu aturiºtilor.
Primãria Petroºani a cerutautorizarea TelescaunuluiParâng , iar în aceste zile suntaºteptaþi în staþiune ºispecialiºtii ISCIR, autoritateacare dã avizul de funcþionare ainstalaþiei. Aceºtia vor decidedacã singurul mijloc de aajunge în staþiune poatefuncþiona în condiþii de sigu-ranþã. Procesul de autorizare a
fost demarat pe ultima sutã demetri dupã ce municipalitatean-a reuºit sã-i convingã pe con-silierii locali sã dea înadministrare atâttelescaunul cât ºi restulinvestiþiilor din masivunui investitor. Firma CLPetroºani care admin-istreazã instalaþia înprezent, SC GospodãriePrest Com, se aflã în fali-ment, însã edilii au deciscã pânã la concesionarea
Teoretic nu existã nici unimpediment pentru a fi auto-rizat ºi va
funcþiona în acestsezon”, declarã, NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani. Altfel, înacest sezon exista riscul catoatã staþiunea sã fie închisãdat fiind faptul cã este singurulmijloc de transport pânã înParâng. Asta pentru cã insta-laþia nouã nu a fost finalizatã ºinici nu sunt ºanse ca în acestan sã mai poatã fi pusã înfuncþiune. De vinã e lipsa ba-nilor, dupã ce Guvernul Ponta
a decis sã reducã la maxim alo-carea fondurilor pentrulucrãrile de acest gen.
C onsilierii au fostinformaþi
Greul însã n-a trecut ºiParângul riscã sã fie ocolit deturiºti în acest sezon chiar
dacã va fi unul bun pentrusporturile albe. Primãria nupoate administra din lipsã definanþare ºi personal toateinvestiþiile deja fãcute în masiv.
Spre exemplu, utilajul de ame-najat pârtii ºi care a costatcirca 350 de mii de euro seaflã într-un hangar dinPetroºani. Tunurile de zãpadãºi alte instalaþii sunt în aceeaºisituaþie. Municipalitatea aîncercat în mai multe rândurisã dea în administrare lucrãrilefãcute ºi sã perceapã o taxãcelui care le va primi însã aleºiilocali n-au fost de acord.Aceºtia au cerut sã fie lãmuriþicu tot ce existã în Parâng,lucru care s-a fãcut iar la finele
acestei luni ar trebui sãdecidã ce fac pe maideparte. Marian Popescu-administratorul public almunicipiului Petroºanispune cã încã nu s-amaterializat o hotãrâreprivind concesionareadomeniului schiabil.„Totul a fost pânã acumla nivel de discuþie. În
plus, încã nici un investi-tor nu ºi-a exprimat dorinþa dea concesiona domeniul schiabildin Parâng”, a mai precizatPopescu.
Maximilian GÂNJU
Telescaunul din Parâng - supusautorizãrii pe ultima sutã de metri
