Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 743 Miercuri, 19 Noiembrie 2014 Au apãrut zvonuri cã directorul SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram ar pleca din PNL pentru a deveni membru al alianþei PSD-UNPR –PC. Totul a izbucnit pe o reþea de socializare publicã, iar Avram a venit prompt cu replica. „Rezultatul pe care îl am la Petrila ºi care nu este doar al meu, ci al întregii echipe, demonstreazã cã sunt membru al PNL. Cei care zvonesc aceste lucruri sunt oameni rãu informaþi”, a replicat Costel Avram, coor- donator PNL Valea Jiului. Mai mult, faptul cã însuºi Tiberiu Balint, vicepreºedin- tele CJ Hunedoara ºi membru al PNL în echipa judeþeanã, a pus la îndoialã apartenenþa colegului sãu, l-a înfuriat ºi mai rãu pe Avram, care a rispostat din nou. „Mã uimeºte faptul cã, pe o reþea de socializare, inclusiv vicepreºedintele CJ Hunedoara îºi pune întrebãri. Important era sã mã sune pe mine. Nu voi pleca nicãieri ºi rãmân membru al PNL, unde sunt din 2012 ºi nimic ºi nimeni nu mã va schimba”, a mai adãugat Avram. Costel Avram spune cã nici prin gând nu i-a trecut sã devinã membru al vreunui alt partid, nici acum, nici înainte de alegerile pentru preºedin- tele României. Avram a fost membru PRM, dar din 2012 a trecut la PNL ºi conduce filiala din Petrila, fiind totodatã coordonatorul PNL pe Valea Jiului. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Delictul de opinie nu mai poate fi sancþionat R esping categoric atacul vicepredintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, cu privire la modul în care au votat cetãþenii Vãii Jiului, în 16 noiembrie 2014. Consider cã, dupã 1989, delictul de opinie nu mai existã ºi nu mai poate fi sancþionat de cãtre niciun reprezentant al vreunei autoritãþi. Nu pot accepta sub nicio formã catalogãrile domnului Balint cu privire la cetãþenii municipiului Petroºani ºi ai Vãii Jiului, pe care îi considerã naivi ºi cetãþeni de mâna a doua. De fapt, acum înþeleg mai bine poziþia celor de la judeþ faþã de Valea Jiului, de-a lungul timpului. Consider cã aroganþa ºi superioritatea care reies din aceste declaraþii sunt total nepotrivite în contextul actual.De altfel, acestea denotã o lipsã de respect faþã de cetãþeni. La final, vreau sã-i amintesc domnului Tiberiu Balint cã “naivii” din Valea Jiului ºi-au adus un aport substanþial, în 2012, pentru alegerea conducerii judeþului nostru. Primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob-Ridzi Costel Avram rãmâne în PNL Complexul Energetic Hunedoara RISCà FALIMENTUL Z vonurile cã Partidul Naþional Liberal nu l-ar mai încãpea pe Costel Avram sunt false. Coordonatorul PNL Valea Jiului ºi preºedintele PNL Petrila a infirmat totul marþi dimineaþã ºi chiar s-a revoltat pe colegii sãi de partid. U nul din cei mai mari producãtori de energie din þarã, Complexului Energetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate de la site-ul focus-energetica.ro. >>> >>> PAGINILE AGINILE 4-5 4-5
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 743
Miercuri, 19 Noiembrie 2014
Au apãrut zvonuri cãdirectorul SC Apa ServValea Jiului, Costel Avramar pleca din PNL pentru adeveni membru al alianþeiPSD-UNPR –PC. Totul aizbucnit pe o reþea desocializare publicã, iarAvram a venit prompt cureplica. „Rezultatul pecare îl am la Petrila ºicare nu este doar al meu,ci al întregii echipe,
demonstreazã cã suntmembru al PNL. Cei care zvonesc acestelucruri sunt oameni rãuinformaþi”, areplicatCostelAvram, coor-donator PNLValea Jiului.
Mai mult,faptul cãînsuºi TiberiuBalint,vicepreºedin-tele CJHunedoara ºimembru alPNL înechipajudeþeanã, apus laîndoialãapartenenþa
colegului sãu, l-a înfuriatºi mai rãu pe Avram, carea rispostat din nou.
„Mã uimeºte faptul cã,pe o reþea de socializare,inclusiv vicepreºedinteleCJ Hunedoara îºi puneîntrebãri. Important era sãmã sune pe mine. Nu voipleca nicãieri ºi rãmânmembru al PNL, undesunt din 2012 ºi nimic ºi nimeni nu mã va schimba”, a mai adãugatAvram.
Costel Avram spune cã nici prin gând nu i-atrecut sã devinã membrual vreunui alt partid, niciacum, nici înainte dealegerile pentru preºedin-tele României. Avram afost membru PRM, dardin 2012 a trecut la PNLºi conduce filiala dinPetrila, fiind totodatãcoordonatorul PNL peValea Jiului.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Delictul de opinienu mai poate fisancþionatR esping categoric atacul
vicepredintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, TiberiuBalint, cu privire la modul în careau votat cetãþenii Vãii Jiului, în 16 noiembrie 2014.
Consider cã, dupã 1989, delictul deopinie nu mai existã ºi nu mai poate fisancþionat de cãtre niciun reprezentantal vreunei autoritãþi.
Nu pot accepta sub nicio formã catalogãrile domnului Balint cu privire la cetãþenii municipiului Petroºani ºi aiVãii Jiului, pe care îi considerã naivi ºi cetãþeni de mâna a doua.
De fapt, acum înþeleg mai bine poziþia
celor de la judeþ faþã de Valea Jiului, de-a lungul timpului.
Consider cã aroganþa ºi superioritateacare reies din aceste declaraþii sunt totalnepotrivite în contextul actual.De altfel,acestea denotã o lipsã de respect faþã de cetãþeni.
La final, vreau sã-i amintesc domnuluiTiberiu Balint cã “naivii” din Valea Jiuluiºi-au adus un aport substanþial, în 2012,pentru alegerea conducerii judeþului nostru.
RISCÃ FALIMENTULZ vonurile cã Partidul Naþional Liberal
nu l-ar mai încãpea pe Costel Avramsunt false. Coordonatorul PNL Valea Jiului ºi preºedintele PNL Petrila a infirmat totulmarþi dimineaþã ºi chiar s-a revoltat pe colegii sãi de partid.
U nul din cei mai mari producãtori de energie din þarã,Complexului Energetic Hunedoara, ar putea intra în
faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate de la site-ul focus-energetica.ro. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5
U n senator dinValea Jiului le
cere liderilor PNL caregestioneazã bugetuljudeþului sã nu serãzbune pe Valea Jiului,pentru cã locuitoriizonei au votat prepon-derent cu Victor Ponta.
Liderul UNPRHunedoara susþine cãlocuitorii Vãii Jiului nu trebuie condamnaþi pentrufaptul cã au votat cu PSD la alegerile prezidenþiale,pentru cã semnalele primitede el indicã acest lucru.„Respectãm acest rezultat,respectãm voinþa electoratu-lui, însã eu în continuare
cred cã Victor Ponta ar fifost un preºedinte mai bun.Celor din Valea Jiului ºi dinjudeþul Hunedoara, caremajoritar au votat cu VictorPonta, le spun cã nu amgreºit deloc ºi le cer celordin tabãra adversã sã nuîncerce sã-i culpabilizeze pecetãþenii Vãii Jiului ºi sã serãzbune pe ei cum încearcã
acum, deja, din prima zi, sãle creascã preþul la apã. Euca senator al Vãii Jiului îidoresc succes domnuluiKlaus Iohannis, pentru cãreuºita lui va fi ºi aromânilor. (…) Am vãzut totfelul de politruci cu unpicior în puºcãrie, cãîncearcã sã culpabilizezeoamenii ºi sã se rãzbune peei”, a declarat liderulUNPR. Acesta spune cãUNPR va avea grijã ºi capromisiunile PSD pentruValea Jiului sã fie respec-tate, în condiþiile în carelocuitorii zonei ºi-au respec-tat partea lor de înþelegereºi au votat în proporþie depeste 60 la sutã cu actualulpremier. „Angajamentele lui(n.r. Victor Ponta) ºi ale luiRãzvan Nicolescu (n.r. ministrul Energiei) fãcute laieºirea din subteranul mineiLupeni rãmân, ale luiDragnea de asemenea”, amai politicianul. VictorPonta a obþinut, în judeþulHunedoara, 50,37% dinvoturile electoratului, întimp ce Klaus Iohannis aprimit 49,63% din sufragii.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Viceprimar, prioritate ZEROla PetroºaniA legerea unui nou
viceprimar înCapitala Vãii Jiului nueste o prioritate în acestmoment.
Asta chiar dacã de la 1octombrie practic ºi, teoretic, demai devereme, Petroºaniul arefotoliul liber, dupã plecarea
vom avea viceprimar, atuncicând i se va simþi lipsa.
„Nu ºtiu dacã aþi simþitlipsa viceprimarului.Probabil cã de asta mãîntrebaþi. O sã vedem,nu e o prioritate, însã,cu siguranþã, Petroºaniul
va avea ºi un viceprimar”,a declarat Tiberiu Iacob
Ridzi. Luna trecutã a fost vacantat postul
de viceprimar, dar deocamdatã nu vorfi fãcute alegeri ºi acest proiect nuva intra pe ordinea de zi. Astachiar dacã se fac calcule ºi cei dinPSD au ºi înaintat câteva nume.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
T oþi pensionariidin Petroºani
vor putea sã petreacãRevelionul cu doar 25de lei. Restul sumeieste asiguratã de labugetul local, iar ceicare doresc sã participe trebuie sã seadreseze asociaþiilorde pensionari.
Tradiþionalul Revelion alpensionarilor la Petroºaniare loc ºi acum în lunadecembrie. Pensionariisunt aºteptaþi în mai multe
locaþii de cãtre cei dinadministraþie, care au oserie de surprize cu câtevazile înainte de noaptea dintre ani.
„La fel ca ºi în ceilalþiani, Revelionul pensiona-rilor va avea loc undevaîntre Crãciun ºi Anul Nou,pe parcursul a câteva zile,în toate locaþiile pe care le-am avut ºi în anii trecuþi.
Singura modificare, într-un fel, este aceea cã aceacontribuþie a celor careparticipã la acest revelionva fi de 25 de lei”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, pri-
marul municipiu-lui Petroºani.
Revelionulpensionarilor vacosta anul acestaadministraþia dela Petroºani67.000 de lei, iaralþi 14.000 de leisunt alocaþi pen-tru Revelionul înaer liber la caresunt invitaþi toþilocuitorii oraºului.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 20142 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR
AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014
Locuitorii Vãii nu trebuie sã sufere din cauza votului
Revelion pentru pensionarii ddiinn PPeettrrooººaannii
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014 Actualitate 3
Violator trimisîn judecatãP uºcãriaºul care a
bãgat spaima înangajatele magazinelornon-stop din municipiulPetroºani, dupã ce atãbãrât pe o tânãrã ºi aviolat-o chiar în chioºculdin centrul oraºului, aajuns ieri, în faþa magis-traþilor din Petroºani.
Individul Ionuþ Vânãtoru (28de ani), a mai stat dupã gratiitot pentru viol, dupã ce în anul2010 a procedat la fel.Recidivistul a intrat într-unmagazin non-stop ºi a siluit-ope vânzãtoare, iar dupã ce afost prins le-a spus anchetato-rilor cã are o slãbiciune pe
tinerele care lucreazã înbarurile retrase care suntdeschise noaptea. Violatorul afost eliberat din închisoarepentru primul viol abia anultrecut dar nu a putut sta deop-arte de ispitã. Aºa cã, în 29septembrie a.c., a comis-o dinnou dupã ce, în jurul orei 5dimineaþa, profitând de faptulcã un geam al unui magazin
era deschis, a intrat pesteangajatã, a lovit-o ºi apoi vio-lat-o. Victima a reuºit sãcheme poliþia dupã ce a scã-pat din mâinile agresorului, iarindividul a fugit. Pe bazadescrierii datã de victimã,poliþiºtii au reuºit sã-l prindã lascurt timp, iar magistraþiiJudecãtoriei Petroºani au emispe numele sãu mandat dearestare preventivã pe oduratã de 30 zile. Violatoruleste judecat acum pentru viol,însã la termenul de judecatãde ieri, dosarul a fost amânat.Ionuþ Vânãtoru este judecatînsã în stare de arest preventivºi nu a încercat sã-i convingãpe magistraþi cã ar vrea în libertate, la nici unul dintretermenele în care i-a fost pre-lungit mandatul de arestare decãtre judecãtorul de caz.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
P oliþiºtii dinPetroºani continuã
cercetãrile în cazul deagresiune sesizat chiarîn seara alegerilor dereprezentantul unuipartid politic dinPetroºani.
Poliþiºtii de la Petroºanicare investigheazã cazul au fost ieri la benzinãriaunde a avut loc incidentulpentru a viziona imaginilesurprinse de camerele desupraveghere instalate atâtîn interiorul, cât ºi în exteri-orul staþiei.
De asemenea, persoanele
implicate au fost audiate,chiar duminicã seara, însãeste posibil sã mai fie chemate la poliþie pentrulãmuriri suplimentare, în
funcþie de cursulinvestigaþiei.
Reamintim cã scandalul aizbucnit duminicã seara,dupã ce douã autocare cu
turiºti care veneau de laMãnãstirea Prislop au atrasatenþia reprezentanþiloruneia dintre coaliþiilepolitice implicate în campanie.
Cele douã autocare auoprit în parcarea unei staþiide benzinã de la ieºirea dinPetroºani, iar o parte aoamenilor s-au dus pe rând sã voteze la o secþieamenajatã la ªcoalaGeneralã nr. 7 dinPetroºani, cea mai apropiatã de benzinãriarespectivã. Reprezentanþiicoaliþiei amintite - care seaflau în staþia de benzinã laacel moment - au suspectat
un posibil turism electoral ºiau încercat sã-i fotografiezepe cei aflaþi în autocar.
Numai cã una dintre persoanele în cauzã ar fifost deranjatã cã estefotografiatã ºi ar fi prins-ode mânã pe cea care a vrutsã facã poze, respectivDorina Pleºcan (UNPR).
Politiciana a sunat la112, iar oamenii legii ausosit imediat la faþa locului.Surse oficiale din IPJHunedoara spun cã se faccercetãri sub aspectulcomierii infracþiunii de loviriºi alte volenþe, ca urmare asesizãrii depuse. Câtpriveºte posibilele acuzaþiide turism electoral, acesteanu s-au confirmat, spunsursele menþionate.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Fostul director alSpitalului MunicipalLupeni, dr. MarianaMateescu, a fost trimisã în judecatãpentru abuz în serviciu,însã aceasta a contes-tat actul de sesizare al
instanþei. Magistraþii au cerut
refacerea actului deurmãrire penalã, iarfostul manager l-a contestat din nou, însãmagistraþii i-au respinsacþiunea. Procurorii
aratã în rechizitoriu cãaceasta ar fi folositbani publici în interespersonal.
În rechizitoriu,procurorii aratã cãmanagerul Mateescuaproba sumele de bani pentru servicii deavocaturã ºi, în unelecazuri, chiar ea eracea care ridica banii.Pentru contractele deasistenþã juridicã nu auexistat documente caresã stea la baza decon-turilor, iar de multe orisumele cerute de avo-cat (onorariu, plusdiurnã, cazare ºi trans-port) pentru un procesla Alba Iulia erau mai
mari decât cele pentruun proces la ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie. În urma unuicontrol efectuat deCurtea de Conturi, înanul 2009, manageru-lui Mariana Mateescu is-a cerut sã recuperezeprejudiciul estimat lapeste 310.000 de lei,atât prin contractelede avocaturã cât ºiprin cele cu cabinetelemedicale ce funcþionauîn clãdirea spitalului.Mariana Mateescu a transmis însã cã unitatea medicalã nu afost prejudiciatã.
Monika BACIUMonika BACIU
Anchetã în cazul agresiunii de dumincã seara
Imaginile de la benzinãrie, probe la dosarul cauzei
Un nou termen pentru fostul manager al spitalului din Lupeni
J udecãtorii de la Petroºani au înaintat un nou termen în dosarul
Marianei Mateescu. Fostul manager alSpitalului municipal Lupeni, MarianaMateescu, este implicatã într-un dosar în care este cercetatã pentru abuz în serviciu. Doi martori urmeazã a fi audiaþila termenul din luna decembrie.
S -a terminat cam-pania, am aflat
cine a câºtigat, dar lamina Lonea abiaîncepe. TiberiuCozma a renunþat dinmotive personale lafuncþia de preºedinteal Sindicatului de la minã ºi acum auloc alegeri.
Se pare cã am ajunsºi la ziua în care sã vorbim de final deepocã în minerit pentrunumele de Cozma.Tiberiu Cozma, fratelelui Miron Cozma, adecis sã se retragã, iarla mina Lonea începecampania. Tibi Cozma,însã, spune cã aremotive întemeiate sãrenunþe ºi se retrage,dupã mai multe luni încare frãmântãrile auscos minerii în curteaunitãþii în repetate rânduri.
„S-a hotãrât, lanivelul SindicatuluiMuntele, departamentulLonea I, sã se orga-nizeze alegeri pentrufuncþia de preºedinte ºiasta pentru cã eu, personal, am decis sãrenunþ la aceastãfuncþie. Mai aveam unan de mandat. Am
motivele mele persona-le, pentru care înþelegsã renunþa la aceastãfuncþie. Sunt la al 3-leamandat, am dus oactivitate în aceastãluptã sindicalã, cepoate fi acum catalo-gatã mai bunã sau maiproastã, de unii saualþii. Nu i-am mulþumitpe toþi, dar, prin echipape care am avut-oacolo, am reuºit sãcoagulez un numãr de816 membri de sindi-cat”, a declarat TiberiuCozma, fost liderSindicatul Muntele EMLonea.
Tiberiu Cozmaspune cã la minaLonea, departamentulpe care îl conduce demai mulþi ani este celmai mare din ValeaJiului ºi cã sperã cãacum, cel care va pre-lua frâiele sindicalismu-lui sã nu îi dezbine pemineri. Mai mult, aces-ta a precizat cã acumsindicatul este unul fãrãdatorii. „Nu sunt celcare poate sã influ-enþeze hotãrârea mem-brilor de sindicat, estedecizia lor ºi sunt sigurcã oamenii îl vor alegepe cel pe care îl consi-derã cã îi reprezintã celmai bine, dar eu le pot
sugera cã trebuie sã fieo persoanã care sã þinãîn continuare echipaunitã. MUSCÃ Dacã arfi sã îmi reproºez ceva,e cã nu am fãcut sufi-cient de multe lucruri însensul unificãrii miºcãrii
sindicale în Valea Jiuluiºi chiar la mina Lonea,unde sunt douã organizaþii sindicale,douã departamente”, a mai adãugat Tiberiu Cozma.
Cozma mai spune cã a vrut sã facã unsindicat unic, unit, dar aeºuat din cauza luptelorde culise. Bãtãlia se dãacum între VasilePãduraru, miner ºef deschimb, Eugen Duma,inginer ºef producþie,Cristian Daniel Todorici,inginer ConducãtorFormaþie de Lucru ºiMarius Stoica, adjunctºef de sector.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Potrivit acestora,Departamentul pentruEnergie, în subordineacãruia se aflã societatea,a supus dezbaterii publice un raport dincare reiese cã societatea“se confruntã cu o seriede incertitudini legate decapacitatea de a conti-nua sã funcþioneze pe operioada rezonabilã detimp”, din cauzascãderii cererii de
energie. În plus, compa-nia a ajuns sã importecãrbune, deºi rezerveledin solul României arajunge pentru o sutã deani. Compania se aflãastfel la un pas de la afii desfiinþatã.
“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA se confruntã cu o serie deincertitudini legate decapacitatea de a conti-
nua sã funcþioneze pe operioada rezonabilã detimp, ca urmare ascãderii cererii deenergie. Riscul de ratã adobânzii este semnifica-tiv, în condiþtiile în caresocietatea are contrac-tate credite de circa350 milioane lei, iarpentru asigurarea întotalitate a contribþieipãrþii române lafinanþarea proiectuluiCentrala ElectricãParoºeni va fi contrac-tatã, în viitorul apropiat,de cãtre MFP (MinisterulFinanþelor Publice, n.r.),suma de 14.700.000euro, aceastã sumãurmând a fi subîmpru-mutatã societãþii printr-un Acord deImprumut Subsidiar.
De asemenea, risculde piaþã este ridicat încontextul în care existão nesiguranþã cu privirela strategia de dez-voltare economicã. Înacest context, societateaa luat mãsuri de monitorizare constantãa lichiditãþii, pentruraþionalizarea cheltu-ielilor ºi monitorizareazilnicã a fluxurilor detrezorerie”, se aratã înRaportul privindevoluþia ºi performanþaactivitãþii de acþionariatla regiile autonome ºisocietãþile aflate subautoritateaDepartamentului pentruEnergie în anul 2013.
Ca mãsuri pentrureducerea arieratelor,autoritãþile propun:“intensificarea eforturilor pentru recuperarea creanþelorrestante, monitorizareazilnicã a încasãrilor ºidirecþionarea cu priori-
tate a acestora cãtreachitarea datoriilorrestante, reducereanivelului achiziþiilor lastrictul necesar, con-comitent cu prelungireatermenelor de scadenþãprevãzute în contractelecomerciale de achiziþie,precum ºi urmãrirea, încadrul negocierii con-tractului colectiv demuncã, neacordãrii de drepturi de naturãsalarialã suplimentare, ºi mai mult, reducereaacestora”, aratã documentul citat.
C omplexul a ajuns sã
importe cãrbune
Mai mult, jurnaliºtiide la focus-energetica.ro aratã faptul cã, ComplexulEnergetic Hunedoara vacumpãra prin licitaþiecãrbune din strãinãtate,la sume fabuloase, depeste 60 de milioane delei. Conducerea com-plexului hunedoreansusþine cã sã cumperecãrbune de la alþii arputea fi o afacere maibunã decât sã-l producã.Motivul pentru care
Complexul EnergeticHunedoara a ajuns sãimporte cãrbune, în locsã-l foloseascã pe celdin Valea Jiului, estelipsa banilor pentruinvestiþii, a celor pentruplata salariilor ºi adatoriilor.
De asemenea,guvernul a aprobat oordonanþã prin careComplexul EnergeticHunedoara (CEH) apreluat datoria pe careCompania Naþionalã aHuilei (CNH) o arecãtre Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã(ANAF).
Reamintim faptul cã,Proiectul de ordonanþãprevedea ca societateaComplexul Hunedoarasã preia o datorie de10,84 milioane de lei(2,5 milioane de euro)pe care CNH o arecãtre ANAF, ComplexulEnergetic Hunedoaraurmând astfel sã devinãnoul debitor al acestorobligaþii fiscale, iarCompania Naþionalã aHuilei sã fie liberatã deplata obligaþiilor fiscale.
În schimb, ComplexulEnergetic Hunedoara
nu va mai figura cadatornic cãtre CNH cu suma de 10,84 milioane de lei.Operaþiunea urmãreºtecreºterea atractivitãþii laprivatizare a producã-torului de electricitate.
CNH, aflatã în lichidare, a cerut, anultrecut, insolvenþaComplexuluiHunedoara, pentru ocreanþã certã de 70,7milioane de lei (15,8milioane de euro).
Între ComplexulHunedoara, în calitatede beneficiar, ºi CNH,în calitate de furnizor,au existat relaþii comer-ciale de furnizare amateriei prime energe-tice, în urma cãrora aurezultat debite restantecãtre furnizor de peste84 miliarde de lei vechi, din care circa 14 miliarde lei vechisunt în litigiu.
Complexul EnergeticHunedoara asigurãaproximativ 5% din pro-ducþia de energie elec-tricã a României, avândo putere instalatã exis-tentã de 1.225 MW ºifiind singurul mare pro-ducãtor de energie elec-tricã din zona de centruºi nord-vest a þãrii.Rezerva industrialã de cãrbune este de 56 milioane tone.Capacitatea de producþiemedie este de aproxima-tiv 1,5 milioane tonehuilã/an.
Compania are circa7.000 de salariaþi, dincare 1.800 lucreazã înactivitatea energeticã,iar 5.100 în activitateaminierã.
L a CEHunedoara
lucrurile stau rãude mai multãvreme....
Complexul energetica fost înfiinþat în august2013, prin fuziunea termocentralelor Mintia-Deva ºi Paroºeni, cuminele viabile dinCompania Naþionalã aHuilei (CNH) Petroºani(Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni).Conform raportuluiadministratorilor com-paniei, CEH a avutpierderi de peste 147milioane de lei în anul2013, care se adaugã lacele 400 de milioaneînregistrate de la înfiinþare, în 2012.
Datoriile depãºeau752 milioane de lei. Deprecizat cã, la înfiinþare,CE Hunedoara a preluatºi o datorie de 70 mili-oane lei ale CNH, pen-tru ca CE Hunedoara sã poatã fi pregãtitã deprivatizare.
Iniþial, potrivit calen-darului de privatizãriagreat de GuvernulRomâniei cu FMI,Complexul EnergeticHunedoara ar fi trebuitvândut încã din anul2013 unui investitorstrategic. Dacã nu se va
gãsi însã niciun investi-tor interesat, CEHunedoara ar puteaintra în insolvenþã, dupãcum se specificã într-oscrisoare de intenþiecãtre FMI de anul trecut.
Complexul EnergeticHunedoara produce ºifurnizeazã energie elec-tricã, transportã ºi dis-tribuie energie termicã,exploateazã huilã, trans-portã ºi depoziteazãºlam, iar înfiinþarea soci-etãþii a fost susþinutã demai multe argumenteeconomice, printrecare: crearea unei companii de producþieenergie pe bazã de huilãextrasã din aceeaºizonã, suficient de marepentru a putea participaîn proiecte regionale ºiinternaþionale; reduce-rea costului de pro-ducþie al energiei electrice; utilizarea maieficientã a resurselorumane, logistice,creºterea eficienþeioperaþionale atât înceea ce priveºteextracþia huilei cât ºi înceea ce priveºte pro-ducþia energiei electrice;promovarea unui pro-gram de investiþii învederea eficientizãriiactivitãþii.
Campanie la mina LoneaComplexul Energetic Hunedoara riscã falimentulU nul din cei mai mari producãtori de
energie din þarã, ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate dela site-ul focus-energetica.ro
Circa 64.000 de firme au fostradiate în primelezece luni
Numãrul firmelor radiate ascãzut, în primele zece luni din2014, cu 3,76%, la 63.798firme, faþã de 66.292 în perioada similarã a anului trecut, conform statisticilorOficiului Naþional al RegistruluiComerþului (ONRC).
Conform datelor oficiale, celemai multe radieri au fost înregis-trate în municipiul Bucureºti –8.645 radieri firme (cu 3,36%mai puþine faþã de primele zeceluni din 2013) ºi în judeþeleBihor- 2.721 (plus 18,36%), Iaºi-2.688 (minus 21,75%%) ºiConstanþa – 2.655 (minus11,26%), scrie Agerpres.
La polul opus, cele mai puþine
radieri au fost înregistrate înjudeþele Giurgiu – 419 (cu24,37% mai puþine faþã deperioada ianuarie-octombrie2013), Cãlãraºi – 473 (minus7,8%), Vaslui – 537 (minus25,52%) ºi Olt – 565 (plus3,86%).
Raportat la primele zece lunidin 2013, cele mai mari creºteriale numãrului de firme radiate s-au înregistrat în judeþeleTeleorman (plus 32,34%), Gorj(plus 21,52%), Brãila (plus18,51%) ºi Bihor (plus 18,36%).
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
S -a terminat cam-pania, am aflat
cine a câºtigat, dar lamina Lonea abiaîncepe. TiberiuCozma a renunþat dinmotive personale lafuncþia de preºedinteal Sindicatului de la minã ºi acum auloc alegeri.
Se pare cã am ajunsºi la ziua în care sã vorbim de final deepocã în minerit pentrunumele de Cozma.Tiberiu Cozma, fratelelui Miron Cozma, adecis sã se retragã, iarla mina Lonea începecampania. Tibi Cozma,însã, spune cã aremotive întemeiate sãrenunþe ºi se retrage,dupã mai multe luni încare frãmântãrile auscos minerii în curteaunitãþii în repetate rânduri.
„S-a hotãrât, lanivelul SindicatuluiMuntele, departamentulLonea I, sã se orga-nizeze alegeri pentrufuncþia de preºedinte ºiasta pentru cã eu, personal, am decis sãrenunþ la aceastãfuncþie. Mai aveam unan de mandat. Am
motivele mele persona-le, pentru care înþelegsã renunþa la aceastãfuncþie. Sunt la al 3-leamandat, am dus oactivitate în aceastãluptã sindicalã, cepoate fi acum catalo-gatã mai bunã sau maiproastã, de unii saualþii. Nu i-am mulþumitpe toþi, dar, prin echipape care am avut-oacolo, am reuºit sãcoagulez un numãr de816 membri de sindi-cat”, a declarat TiberiuCozma, fost liderSindicatul Muntele EMLonea.
Tiberiu Cozmaspune cã la minaLonea, departamentulpe care îl conduce demai mulþi ani este celmai mare din ValeaJiului ºi cã sperã cãacum, cel care va pre-lua frâiele sindicalismu-lui sã nu îi dezbine pemineri. Mai mult, aces-ta a precizat cã acumsindicatul este unul fãrãdatorii. „Nu sunt celcare poate sã influ-enþeze hotãrârea mem-brilor de sindicat, estedecizia lor ºi sunt sigurcã oamenii îl vor alegepe cel pe care îl consi-derã cã îi reprezintã celmai bine, dar eu le pot
sugera cã trebuie sã fieo persoanã care sã þinãîn continuare echipaunitã. MUSCÃ Dacã arfi sã îmi reproºez ceva,e cã nu am fãcut sufi-cient de multe lucruri însensul unificãrii miºcãrii
sindicale în Valea Jiuluiºi chiar la mina Lonea,unde sunt douã organizaþii sindicale,douã departamente”, a mai adãugat Tiberiu Cozma.
Cozma mai spune cã a vrut sã facã unsindicat unic, unit, dar aeºuat din cauza luptelorde culise. Bãtãlia se dãacum între VasilePãduraru, miner ºef deschimb, Eugen Duma,inginer ºef producþie,Cristian Daniel Todorici,inginer ConducãtorFormaþie de Lucru ºiMarius Stoica, adjunctºef de sector.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Potrivit acestora,Departamentul pentruEnergie, în subordineacãruia se aflã societatea,a supus dezbaterii publice un raport dincare reiese cã societatea“se confruntã cu o seriede incertitudini legate decapacitatea de a conti-nua sã funcþioneze pe operioada rezonabilã detimp”, din cauzascãderii cererii de
energie. În plus, compa-nia a ajuns sã importecãrbune, deºi rezerveledin solul României arajunge pentru o sutã deani. Compania se aflãastfel la un pas de la afii desfiinþatã.
“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA se confruntã cu o serie deincertitudini legate decapacitatea de a conti-
nua sã funcþioneze pe operioada rezonabilã detimp, ca urmare ascãderii cererii deenergie. Riscul de ratã adobânzii este semnifica-tiv, în condiþtiile în caresocietatea are contrac-tate credite de circa350 milioane lei, iarpentru asigurarea întotalitate a contribþieipãrþii române lafinanþarea proiectuluiCentrala ElectricãParoºeni va fi contrac-tatã, în viitorul apropiat,de cãtre MFP (MinisterulFinanþelor Publice, n.r.),suma de 14.700.000euro, aceastã sumãurmând a fi subîmpru-mutatã societãþii printr-un Acord deImprumut Subsidiar.
De asemenea, risculde piaþã este ridicat încontextul în care existão nesiguranþã cu privirela strategia de dez-voltare economicã. Înacest context, societateaa luat mãsuri de monitorizare constantãa lichiditãþii, pentruraþionalizarea cheltu-ielilor ºi monitorizareazilnicã a fluxurilor detrezorerie”, se aratã înRaportul privindevoluþia ºi performanþaactivitãþii de acþionariatla regiile autonome ºisocietãþile aflate subautoritateaDepartamentului pentruEnergie în anul 2013.
Ca mãsuri pentrureducerea arieratelor,autoritãþile propun:“intensificarea eforturilor pentru recuperarea creanþelorrestante, monitorizareazilnicã a încasãrilor ºidirecþionarea cu priori-
tate a acestora cãtreachitarea datoriilorrestante, reducereanivelului achiziþiilor lastrictul necesar, con-comitent cu prelungireatermenelor de scadenþãprevãzute în contractelecomerciale de achiziþie,precum ºi urmãrirea, încadrul negocierii con-tractului colectiv demuncã, neacordãrii de drepturi de naturãsalarialã suplimentare, ºi mai mult, reducereaacestora”, aratã documentul citat.
C omplexul a ajuns sã
importe cãrbune
Mai mult, jurnaliºtiide la focus-energetica.ro aratã faptul cã, ComplexulEnergetic Hunedoara vacumpãra prin licitaþiecãrbune din strãinãtate,la sume fabuloase, depeste 60 de milioane delei. Conducerea com-plexului hunedoreansusþine cã sã cumperecãrbune de la alþii arputea fi o afacere maibunã decât sã-l producã.Motivul pentru care
Complexul EnergeticHunedoara a ajuns sãimporte cãrbune, în locsã-l foloseascã pe celdin Valea Jiului, estelipsa banilor pentruinvestiþii, a celor pentruplata salariilor ºi adatoriilor.
De asemenea,guvernul a aprobat oordonanþã prin careComplexul EnergeticHunedoara (CEH) apreluat datoria pe careCompania Naþionalã aHuilei (CNH) o arecãtre Agenþia Naþionalãde Administrare Fiscalã(ANAF).
Reamintim faptul cã,Proiectul de ordonanþãprevedea ca societateaComplexul Hunedoarasã preia o datorie de10,84 milioane de lei(2,5 milioane de euro)pe care CNH o arecãtre ANAF, ComplexulEnergetic Hunedoaraurmând astfel sã devinãnoul debitor al acestorobligaþii fiscale, iarCompania Naþionalã aHuilei sã fie liberatã deplata obligaþiilor fiscale.
În schimb, ComplexulEnergetic Hunedoara
nu va mai figura cadatornic cãtre CNH cu suma de 10,84 milioane de lei.Operaþiunea urmãreºtecreºterea atractivitãþii laprivatizare a producã-torului de electricitate.
CNH, aflatã în lichidare, a cerut, anultrecut, insolvenþaComplexuluiHunedoara, pentru ocreanþã certã de 70,7milioane de lei (15,8milioane de euro).
Între ComplexulHunedoara, în calitatede beneficiar, ºi CNH,în calitate de furnizor,au existat relaþii comer-ciale de furnizare amateriei prime energe-tice, în urma cãrora aurezultat debite restantecãtre furnizor de peste84 miliarde de lei vechi, din care circa 14 miliarde lei vechisunt în litigiu.
Complexul EnergeticHunedoara asigurãaproximativ 5% din pro-ducþia de energie elec-tricã a României, avândo putere instalatã exis-tentã de 1.225 MW ºifiind singurul mare pro-ducãtor de energie elec-tricã din zona de centruºi nord-vest a þãrii.Rezerva industrialã de cãrbune este de 56 milioane tone.Capacitatea de producþiemedie este de aproxima-tiv 1,5 milioane tonehuilã/an.
Compania are circa7.000 de salariaþi, dincare 1.800 lucreazã înactivitatea energeticã,iar 5.100 în activitateaminierã.
L a CEHunedoara
lucrurile stau rãude mai multãvreme....
Complexul energetica fost înfiinþat în august2013, prin fuziunea termocentralelor Mintia-Deva ºi Paroºeni, cuminele viabile dinCompania Naþionalã aHuilei (CNH) Petroºani(Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni).Conform raportuluiadministratorilor com-paniei, CEH a avutpierderi de peste 147milioane de lei în anul2013, care se adaugã lacele 400 de milioaneînregistrate de la înfiinþare, în 2012.
Datoriile depãºeau752 milioane de lei. Deprecizat cã, la înfiinþare,CE Hunedoara a preluatºi o datorie de 70 mili-oane lei ale CNH, pen-tru ca CE Hunedoara sã poatã fi pregãtitã deprivatizare.
Iniþial, potrivit calen-darului de privatizãriagreat de GuvernulRomâniei cu FMI,Complexul EnergeticHunedoara ar fi trebuitvândut încã din anul2013 unui investitorstrategic. Dacã nu se va
gãsi însã niciun investi-tor interesat, CEHunedoara ar puteaintra în insolvenþã, dupãcum se specificã într-oscrisoare de intenþiecãtre FMI de anul trecut.
Complexul EnergeticHunedoara produce ºifurnizeazã energie elec-tricã, transportã ºi dis-tribuie energie termicã,exploateazã huilã, trans-portã ºi depoziteazãºlam, iar înfiinþarea soci-etãþii a fost susþinutã demai multe argumenteeconomice, printrecare: crearea unei companii de producþieenergie pe bazã de huilãextrasã din aceeaºizonã, suficient de marepentru a putea participaîn proiecte regionale ºiinternaþionale; reduce-rea costului de pro-ducþie al energiei electrice; utilizarea maieficientã a resurselorumane, logistice,creºterea eficienþeioperaþionale atât înceea ce priveºteextracþia huilei cât ºi înceea ce priveºte pro-ducþia energiei electrice;promovarea unui pro-gram de investiþii învederea eficientizãriiactivitãþii.
Campanie la mina LoneaComplexul Energetic Hunedoara riscã falimentulU nul din cei mai mari producãtori de
energie din þarã, ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ar putea intra în faliment, aratã jurnaliºtii de specialitate dela site-ul focus-energetica.ro
Circa 64.000 de firme au fostradiate în primelezece luni
Numãrul firmelor radiate ascãzut, în primele zece luni din2014, cu 3,76%, la 63.798firme, faþã de 66.292 în perioada similarã a anului trecut, conform statisticilorOficiului Naþional al RegistruluiComerþului (ONRC).
Conform datelor oficiale, celemai multe radieri au fost înregis-trate în municipiul Bucureºti –8.645 radieri firme (cu 3,36%mai puþine faþã de primele zeceluni din 2013) ºi în judeþeleBihor- 2.721 (plus 18,36%), Iaºi-2.688 (minus 21,75%%) ºiConstanþa – 2.655 (minus11,26%), scrie Agerpres.
La polul opus, cele mai puþine
radieri au fost înregistrate înjudeþele Giurgiu – 419 (cu24,37% mai puþine faþã deperioada ianuarie-octombrie2013), Cãlãraºi – 473 (minus7,8%), Vaslui – 537 (minus25,52%) ºi Olt – 565 (plus3,86%).
Raportat la primele zece lunidin 2013, cele mai mari creºteriale numãrului de firme radiate s-au înregistrat în judeþeleTeleorman (plus 32,34%), Gorj(plus 21,52%), Brãila (plus18,51%) ºi Bihor (plus 18,36%).
Marius MITRACHEMarius MITRACHE
O copilã de doar 12 ani
este reprezentanta Vãii Jiului, dar ºi aRomâniei laWashington, dupã ce acâºtigat un concurs dedesene. Andreea Robuva pleca, însã, doardacã va strânge baniinecesari, iar invitaþiaamericanilor va fi valabilã pânã anulviitor în varã. Talentul fetiþei, însã, o recomandã.
Andreea este, aºa cumspune profesoara sa, „oesenþã tare, într-o sticluþãmicã”. E micuþã ºi firavã,dar foarte talentatã.
Nu ºtie prea multedespre America, darbãnuieºte cã acolo ar vedeavedetele de la televizor,însã, recunoaºte cât de
fericitã este cã va puteapleca, pentru cã desenul ei a fost apreciat într-unconcurs internaþional.
A desenat, inspiratã fiindde gimnasticã ºi ce a ieºit,ne explicã chiar ea, pentrucã tema era legatã desport.„Am stat sã mã gân-desc ce aº putea sã desenezºi mi-am adus aminte cã,atunci când eram mai micã,am fost la gimnasticã ºi ampus în practicã acest desen.Am desenat niºte fete care
fãceau sfoara, altele carestãteau în mâini. Temaacestui concurs era sportulmeu preferat ºi eu am dese-nat gimnastica, doar pentrucã am fost la gimnasticã ºimi-a plãcut”, a povestitAndreea Robu, elevã laªcoala nr 7 din Petroºani.
Cum viseazã un copil din Cartierul Aeroport la drumul spre America epuþin spus. Fetiþa, îninocenþa ei, considerã cã vafi ocazia vieþii sale ºi îºipune mari speranþe în vizita peste Ocean.
„ªtiu cã sunt acolovedete. Aº vrea ºi eu sã levãd. Nu conteazã cine sunt,care o sã îmi iasã în cale”, aexplicat micuþa Andreea.
Profesoara ei de arteplastice spune cã o va încuraja mereu, pentru cãtalentul acestui copil esteabsolut remarcabil.
„O cunosc de 3 ani peAndreea ºi pot spune cã areo imaginaþie foarte bogatã,creativã. E de ajuns sãspun doar tema concursului,iar ea începe ºi dezvoltã.Colaborãm la orice concursºi ies rezultate bune. Un astfel de premiu e un lucrumãreþ pentru mine. Poatecel mai mare premiu pecare l-am câºtigat pânãacum”, a spus ºi AntigonaAniºoara Trîncã, profesoarade arte plastice, care areuºit sã o înscrie în concurs pe ultima sutã demetri, dar a meritat efortul.
Concursul s-a desfãºuratsub egida FundaþieiInternaþionale de Artã
pentru Copii din SUA, fiindcea mai mare instituþie deprofil din SUA, iar concursuldenumit Olimpiada de Artã,a ajuns acum la a V-aediþie. Andreea a fost selec-tatã dintre copiii din peste100 de þãri care au trimislucrãri, dar visul ei estecondiþionat de suma de baninecesarã. „În momentul defaþã studiem posibilitatea dea o ajuta. Sigur, ºcoala vacontribui cu o sumã marepentru noi. Mã gândescdeja la 1.000 de dolari, dareste necesar, pentru aceastãdeplasare cam 5.000 dedolari, pe care sperãm sã îiadunãm din contribuþiacelor care cred în artã ºi încopii”, a spus ºi Vasile IoanPop, director la ªcoala nr 7Petroºani.
La acest concurs,Andreea ar trebui, conformregulamentului, sã plece înWashington în vara anului2015, însoþitã de un pãrinteºi profesorul coordonator.Toþi cei care ar putea sã oajute sunt aºteptaþi la ºcoalaunde învaþã copilul.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 20146 Actualitate
Având în vedere faptul cã înperioada 17 - 21noiembrie 2014 sederuleazã la nivelmondial“Sãptãmâna educaþiei globale”cu tema:„Securitatea ali-mentaþiei”. Temaabordatã ne oferãposibilitatea pro-movãrii colaborãriiinstituþiilor deînvãþãmânt cufamilia ºi comuni-tatea.
“Fundamentalã
pentru învãþãmântulromânesc conectatla democraþia euro-peanã este ideea de a pregãti tineripentru viitor, avândgrijã dupã cumspunea OctavianFodor “sã ne stã-duim sã formãm înaºa fel tineretulîncât prin el sãtrãim noi înºine o adoua viaþã, o viaþãpe care înþelepciu-nea dobânditã oface mai bunã decâtpe cea a tinereþiinoastre. Sã-i ajutãm
sã trãiascã aºa cumam fi dorit-o noi lavârsta lor. Sã inves-tim în tineri tot ceeace întrezãrim nece-sar pentru fericireaviitoare a omului”,spun organizatorii.
În devenirea per-sonalitãþii elevului,comunicarea per-manentã, colabo-rarea ºi cooperareafactorilor educaþio-nali reprezintã oprioritate, materiali-zându-se în avanta-je oferite de insti-tuþii în formarea sa,în spiritul valoriisocietãþii în caretrãieºte.
Pregãtiea elevilorca buni cetãþeni
într-o lume maibunã, mai dreaptã.Acest lucru nu sepoate realiza doarin orele arondate înCurriculum, cinecesitã efortultuturor profesorilorºcolii, dar ºi impli-carea familiei ºi acomunitãþii locale.
E xemple de bune practici. Lasfârºitul acestei sãptãmâni,
la Scoala Gimnaziala I.D. SirbuPetrila, va avea loc SimpozionulNational ,, Exemple de bune practici- Securitatea alimentatiei".
Angajaþii în turism vorfi calificaþiC alificare pentru
lucrãtorii îndomeniul turistic. Nu odatã, investitorii îndomeniile turistice dinValea Jiului au ridicatproblema personalului.
Puþini sunt cei care aucalificare în domeniu, iarpentru un act turistic de calitate este nevoie ºi depersonal instruit.
Reprezentanþii AutoritãþiiNaþionale pentru Turismspun cã au în vedererealizarea unui centru
pentru calificarea angajaþilor din turism.
“În urmãtoarea perioadãde derulare a fonduriloreuropene existã programecare pot sã formeze personal calificat. Au existatºi pânã acum ºi continuã sãfie. Vrem sã creem un centru de formare la nivelnaþional cu formare îndomeniul preponderent turistic”, a declarat Mirela Matichescu,vicepreºedintele AutoritãþiiNaþionale pentru Turism.
Investitorii din ValeaJiului au ridicat de maimulte ori problema perso-nalului. Pentru ca actul turistic sã fie de calitate estenevoie de personal calificat.
Monika BACIUMonika BACIU
E venimentele dinjudeþul Hunedoara,
nepromovate la nivelnaþional. AutoritateaNaþionalã pentru Turismpromoveazã lunar eveni-mentele turistice, gastro-nomice sau culturale careau loc la nivel naþional.Evenimentele derulare înjudeþul Hunedoara nuexistã în calendarul activitãþilor publicate lanivelul AutoritãþiiNAþionale pentru Turism.
Reprezentanþii instituþieispun cã autoritãþile suntcele care ar trebui sã facãdemersurile pentru a transmite, lunar, calendarulactivitãþilor din judeþ.
“Dacã transmite dateleva apãrea. La nivelulprimãriei sau al consiliuluijudeþean trebuie identificatão persoanã care sã trans-mitã lunar aceste date statistice. Dacã nu se poateatunci vom gãsi o variantãreprezentantul zonal al nos-tru sã vinã sã implementezemãcar în prima sau a doua
lunã aceastã procedurã casã îi familiarizeze pe cei dela consiliul judeþean cumetodologia”, a declaratMirela Matichescu,vicepreºedinte AutoritateaNaþionalã pentru Turism.
Existã o companie deturism care este în subor-dinea Consiliului JudeþeanHunedoara, însã lacunelelegislative îi pun problemede funcþionare. Din acestmotiv, niciun eveniment aljudeþului nu este promovat.
“Mai existã, dar nu maifuncþioneazã din motivecare sunt independente devoinþa Consiliului Judeþean,dar sunt dependente de
legile din România care punfrâne entitãþilor economicecreate de entitãþile publice.Compania de turism era osocietate pe acþiuni a cãreiacþionar unic ºi integral eraConsiliul Judeþean. Dinpãcate noi nu putem acordafinanþare acestei companiide turism pentru cã e con-sideratã agent economic ºiea trebuia sã se prezinte lalicitaþii pentru a promovaturismul din judeþulHunedoara împreunã cuoperatori economici de tu-rism din Suceava sauBacãu. Dacã ei veneau cupreþuri de dumpping puteausã câºtige licitaþiile dupã
care serviciile pe care leofereau poate cã erau unelecare nu erau cele mai buneºi din aceastã cauzã amrestrâns activitatea com-paniei de turism, limitând-odoar la o sprijini la Târgulde Turism de la Bucureºti”,a declarat Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.
Oficialii ANT spun cãodatã realizate centrele deinformare turistice acesteavor avea obligaþia de a promova acþiunile din zonã.
“Centrele de informareau în componenta lor ºipromovarea. Dacã nu auobþinut-o în cadrul centruluinu pot arãta eligibilitateacheltuielii”, a mai precizatvicepreºedintele ANT.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014 Actualitate 7
1000 de eleviprimesc banii de liceu
E levii hunedoreni, bani pentru educaþie. Peste
1000 de elevi din judeþulHunedoara vor benefi-cia de ajutor financiar.
1038 de elevi vor beneficia de cei 180 de lei, lunar, dacã respectã anumitecondiþii. Una dintre condiþii este ca eleviisã nu acumuleze pe parcursul unui anºcolar 20 de absenþe nemotivate.
În cadrul programului “Bani de liceu”cuantumul sprijinului este în valoare de
180 de lei ºi se acordã lunar pe totparcursul anului ºcolar 2014
– 2015.Bursa socialã acor-
datã elevilor este învaloare de 180 de lei,iar beneficiarii suntliceenii care se aflã înîntreþinerea familiilor
al cãror venit brutlunar pe membru de
familie, în ultimele trei lunianterioare depunerii cererii,
este de maximum 150 de lei, precum ºielevilor care beneficiazã de o mãsurã deprotecþie, ori aflaþi sub tutelã. Ajutorulsocial nu este condiþionat de obþinereaunor performanþe ºcolare
O premierã pentru cei mici!Duminicã, 23 noiembrie, de la ora 12:00,
vã aºteptãm cu cei mici la PREMIERAspectacolului „Frumoasa ºi Bestia”.
8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Noiembrie 2014
S portivul hunedo-rean avea deja
contabilizaþi peste 350 de kilometri dupãaproape trei zile de alergat la maratonulumanitar derulat laMonaco.
Parapantistul hunedorean,Toma Coconea, se afla ieri -marþi pe locul patru întresutele de competitori, laultramaratonul „No finish
line” care are loc acum înMonaco.
În cele patru zile, câte mai sunt pânã la finalul competiþiei, sportivul dinPetroºani ºi-ar putea atingeobiectivul, acela de a batemia de kilometri parcurºi înopt zile de concurs, ceea ceînseamnã o donaþie consis-tentã din partea organizato-rilor pentru copiii aflaþi însuferinþã. „No finish line”este o competiþie umanitarãla care poate participa
oricine doreºte, iar organiza-torii doneazã pentru copiiisãraci ºi defavorizaþi de peîntreg mapamondul circa uneuro pentru fiecare kilometruparcurs de un sportiv.
Parapantistul din Petroºania alergat la acest maraton,pentru prima datã în 2013,iar rezultatul obþinut deToma a fost de peste 800 de kilometri ºi primul loc lacategoria sa. Coconea a alergataccidentat pe tot parcursul întrecerii ºi avea drept þintã sãparcurgã o mie dekilometri în opt zile, obiectiv pecare ºi l-a menþinut anul acesta.
Startul a fost dat pe 15noiembrie a.c., ºi concursul se va încheia pe data de 23,sãptãmânã în care sportivii voralerga 24 de ore din 24.Conform regulilor fiecareparticipant trebuie sa par-curgã cât mai mul i kilometripe circuitul de 1400 m careeste deschis 24/24 ore timpde 8 zile.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
KlausIohannisnaºtepasiuni laVulcan
A legerea luiKlaus
Iohannis ºimodul în care au luptatcei care reprezintã PNLîn Valea Jiului, a atinscote incredibile.
Din ciclul „mi-s ºi eu hipsterã”, o consilierã dinVulcan, Alina Cîrstoiu a luatatitudine ºi, dupã ce a terminatcu campania electoralã ºi a
vãzut cã preºedinte este KlausIohannis a mers la coafor.
ªi asta pentru a-ºi rade oparte din podoaba capilarã.Pasiunea nãscutã astfel dinpatriotism local, a fãcut-o peAlina Cîrstoiu sã îºi marchezecele douã iniþiale ale lui KlausIohannis, K ºi I, chiar pe ceafãºi singurã a ºi replicat, atuncicând a postat fotografia peFacebook, cã „Mirela, coafezamea, a refuzat sã mã tundã cumaºina ºi în faþã!”.
În municipiul Vulcan, undeGheorghe Ile era PSD de maimult timp, Ponta a obþinut69,73%, iar Klaus Iohannis30,27%. Alina Cîrstoiu estepreºedinta PNL Vulcan ºi a duso campanie intensã pe inter-net, pe site-urile de socializare,pânã la aflarea veºtii finale.
Diana Diana MITRACHEMITRACHEFoto Facebook
C omercianþii dinPetroºani care
îºi fãceau reclamã înstradã, lângã spaþiilecomerciale, au rãmas fãrã „caprele”publicitare.
Municipalitatea de laPetroºani a decis sã leridice, pe motiv cã încurcã circulaþia ºi suntinestetice.
Problema este cã nuau existat termene deconformare, iar comer-cianþii s-au trezit pur ºisimplu, aproape pestenoapte, cã le sunt luatematerialele publicitare ºicã nu pot sã facã nimicpentru a le recupera.
„Au venit ºi mi-au luat
panoul publicitar din faþamagazinului. Am întrebatde ce ºi mi-au spus cãeste pe domeniul publicºi cã nu am plãtit rede-venþã. Am spus cã vreausã plãtesc, am dat tele-foane, dar nimeni nu ºtienimic”, spune unul dintrecomercianþii rãmaºi fãrã„capra” publicitarã.
Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi spune cã agenþiieconomici trebuie sãcaute alte modalitãþi depublicitate, pentru cã numai este voie cu astfel depanouri. „SPADPP a luataceastã mãsurã. Unelearatã foarte urât ºi aufost ºi reclamaþii de labicicliºti care s-au lovit deele. Din acest motiv amluat decizia sã nu maipermitem amplasarea lorpe domeniul public.Trebuie gãsitã o altãmodalitate de publicitate,care sã corespundã ºi dinpunct de vedere urbanis-tic”, a declarat primarulTiberiu Iacob – Ridzi.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Petroºani: „Caprele” publicitare de pedomeniul public au fost ridicate
