Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 683 Miercuri, 27 August 2014 Vineri, târg de animale la Jieþ >>> PAGINA A 4-A Un ordin de ministru, pe repede înainte >>> PAGINA A 6-A Câini specializaþi pentru cãutarea fetiþei dispãrute în Retezat >>> PAGINA A 5-A SNÎMVJ vrea 300 de tone de cãrbune din abatajul 433 >>> PAGINA A 3-A Cu regret, din adâncul pãmântului, la pensie P leacã de la minã ºi regretã cã o fac. Aºa i-am gãsit pe minerii de la Petrila, în ultima sãptãmânã de ºut. Sunt triºti, dar pleacã încrezãtori cã, odatã ieºiþi la pensie, ar putea sã mai facã ceva util. Minerii din Valea Jiului ies la pensie la 45 de ani, dar munca în subteran, timp de peste 20 de ani, ºi-a spus cuvântul. Au trãit bune ºi rele cu oameni pe care i-au considerat ca ºi familia lor, iar acum, când mai au o sãptãmânã de lucru, parcã regretã întunericul de care s-au temut zi de zi. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Ani de zile de corespondenþe inutile... >>> PAGINA A 10-A Populaþia ”a scãzut dramatic”, dar votãm mulþi >>> PAGINA A 7-A Un stol de berze a rãmas blocat la Aninoasa >>> PAGINILE 8-9 COSTEL AVRAM: „Apa curentã va ajunge ºi în casele petrilenilor din zona Mãliviº” >>> PAGINA A 11-A Cu gãinile de vânzare, la gunoi >>> PAGINA A 13-A Asociere pentru promovarea culturii ºi turismului >>> PAGINA A 16-A
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 683
Miercuri, 27 August 2014
Vineri, târg de animale la Jieþ
>>> PAGINAA4-A
Un ordin de ministru, perepede înainte
>>> PAGINAA6-A
Câini specializaþipentru cãutarea
fetiþei dispãrute înRetezat>>> PAGINAA5-A
SNÎMVJ vrea 300de tone de cãrbune
din abatajul 433>>> PAGINAA3-A
Cu regret, din adâncul pãmântului,
la pensie
P leacã de la minã ºi regretã cã o fac. Aºa i-am gãsit pe minerii de la Petrila, în ultimasãptãmânã de ºut. Sunt triºti, dar pleacã încrezãtori cã, odatã ieºiþi la pensie, ar
putea sã mai facã ceva util. Minerii din Valea Jiului ies la pensie la 45 de ani, dar muncaîn subteran, timp de peste 20 de ani, ºi-a spus cuvântul. Au trãit bune ºi rele cu oamenipe care i-au considerat ca ºi familia lor, iar acum, când mai au o sãptãmânã de lucru,parcã regretã întunericul de care s-au temut zi de zi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014 Actualitate 3
DianaMITRACHE
„Acum, vã daþiseama cã fiecãruia îipare rãu, cã nepãrãsim colegii. Neducem cam cum ampleca în altã parte ºieste greu. Din 1987,februarie sunt angajatla mina Petrila.Regretãm tot.
Ne-am mâncat opâine neagrã aici,împreunã, vã daþiseama…e greu pentrunoi sã ne despãrþimaºa”, a spus ªtefanBocºa, miner care sedisponibilizeazã.
Pe liste, la Petrila,Paroºeni ºi Uricanisunt 256 de oamenicare gândesc la fel,chiar dacã munca în
subteran nu a fostniciodatã uºoarã.Solidaritatea ortacilorse vede chiar ºi acum,iar munca grea i-afãcut sã fie camarazide „arme”. Acum,sperã sã mai facã
ceva, pentru cã suntîncã tineri, dar peprimul loc rãmâne
familia. „O sã ne vedem în
continuare de familii,o sã avem grijã decopii. O sã ne vedemde bãtrâneþe. Noi încãnu realizãm cã suntempensionari, dar o sã
realizãm pe parcurs ºine gândim, cã ne va fimai bine poate”, spuncei care se pregãtescsã predea lampa ºi
marca, definitiv.La intrarea în ºut,
marþi la schimbul II, lamina Petrila sepregãteau mai mulþimineri sã coboare, iarprintre ei se numãra ºiªtefan. Fuma þigarape hol, ca de obicei,cu gândul la familiasa, dar ºi la faptul cã,pe schimbul sãu, doarel este cel ce pleacãcu acest val dedisponibilizãri.
Pentru toþi cei 256de mineri, aceastaeste ultima sãptãmânãde lucru. Mai intrã înºut doar acum, iarapoi pregãtesc formal-
itãþile de plecare.„Sunt în ultima sãp-tãmânã de preaviz.Doar sãptãmânaaceasta îºi vor maidesfãºura activitatea lalocurile de muncã,unde au lucrat, foartemulþi dintre ei, peste20 de ani. De sãp-tãmâna viitoareurmeazã procedurilede întocmire a notelorde lichidare. În datade 15 a lunii septem-brie îºi vor primiplãþile compensatoriiºi salariile aferentelunii septembrie”, aspus Aurel Anghel,director SNÎMVJ.
În ceea ce priveºteplãþile compensatorii,valoarea acestora afost stabilitã la sumade 31.248 de lei net,pentru fiecare per-soanã în parte. Mineriidisponibilizaþi vor intraîn posesia sumelorcuvenite pe data de15 septembrie, o datãcu ultimul salariu pecare îl vor încasa pen-tru perioada lucratã înluna august.
În urma procesuluide restructurare a per-sonalului, în cadrulSNIMVJ vor mairãmâne 1.676 deangajaþi.
Monika BACIU
“Este vorba deabatajul 433 de lamina Petrila, ammutat aliniamentulabatajului cu 30 demetri în faþã, amreuºit azi noapte, amfãcut strãpungereaurmând ca punerea înfuncþie a acelui abatajsã aibã loc în data de
1 septembrie, deciefectiv sã extragemcãrbunele pe 1 sep-tembrie. Producþiapreconizatã este unde-va la 300 de tone pezi, toate lucrãrile cares-au efectuat pentruredeschiderea acestuiabataj s-au efectuat încondiþii de singuranþã
deplinã, nu a fostexpus niciunui risc laechiparea noului alini-ament al abatajului433”, a declaratAurel Anghel, direc-torul general alSNÎMVJ. Astfel, înurma redeschideriiacestui abataj pro-ducþia de cãrbune vacreºte în urmãtoareaperioadã. De precizateste faptul cã minaPetrila va fi închisãpânã în anul 2015.
SNÎMVJ vrea 300 de tone decãrbune din abatajul 433
300de tone de cãrbune zilnic.Atâta preconizeazã res-
ponsabilii Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului cã vaproduce abatajul 433, cel care a fostînchis din luna aprilie ºi pânã înprezent din cauza focului endogen cea izbucnit acolo. Sãptãmâna viitoare,de aici va reîncepe extragerea huilei.
Cu regret, din adâncul pãmântului, la pensie
P leacã de la minã ºi regretã cã o fac. Aºa i-am gãsitpe minerii de la Petrila, în ultima sãptãmânã de
ºut. Sunt triºti, dar pleacã încrezãtori cã, odatã ieºiþi lapensie, ar putea sã mai facã ceva util. Minerii din ValeaJiului ies la pensie la 45 de ani, dar munca în subteran,timp de peste 20 de ani, ºi-a spus cuvântul. Au trãitbune ºi rele cu oameni pe care i-au considerat ca ºifamilia lor, iar acum, când mai au o sãptãmânã de lucru,parcã regretã întunericul de care s-au temut zi de zi.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 20144 Actualitate
CarmenCOSMAN - PREDA
Proiectul ºi-a pro-pus ca pe parcursul a10 zile de camp, prinactivitãþi culturale ºieducative participanþiisã descoperepotenþialul de dez-voltare durabilã a
Cioclovina în cadrulCampului NaþionalCastra Exploratorum,de-a lungul a douãserii, în perioada 2-20august 2014. Campula fost implementat deOrganizaþia NaþionalãCercetaºii României,prin Centrul LocalHunedoara, în cadrul
Festivalului deCampuri Cercetãºeºti2014. Campul CastraExploratorum este oiniþiativã care sebucurã de sprijinulOrganizaþiei Mondialea Miºcãrii Scout, prinproiectul 'MesageriiPãcii'. “Prin progra-mul educaþionalpregãtit, cercetaºii s-au întors în timp peurmele strãmoºilordaci ºi romani. Aumarcat zidul dacic deapãrare a cetãþilor dinMunþii Orãºtiei, l-aupus în valoare cu aju-torul indicatoarelor, auvizitat cetatea de laPiatra Roºie cu aju-
torul mijloacelor mod-erne de orientare ºi auacceptat provocareade a descoperi capita-la SarmisegetusaRegia într-o drumeþiede 2 zile. Transpuºi înmisterul ºi farmecullocului, cercetaºii audescoperit tradiþiile,obiceiurile ºi poveºtilelocuitorilor Cioclovineiºi s-au implicat înactivitãþile lor de zi cuzi, amenajând pânã lasfârºitul tabereicercetãºeºti un micmuzeu etnografic”, auprecizat organizatoriiÎn plus, nu a lipsitaventura, care s-aîngemãnat cu arta, încadrul atelierului defotografie din PeºteraCioclovina cu Apã,una din cele mai fru-moase peºteri din are-alul parcului natural.Pentru participanþiafost organizat ºi unatelier de cãþãrareunde cercetaºii au avutposibilitatea de a-ºipune la încercarecurajul ºi de a-ºiînfrânge teama deînãlþime.
“Din sferameºteºugurilor, partici-panþii au modelat ºidecorat vase de lutprin tehnici similare cu
cele folosite de daci ºiromani. De mare pop-ularitate s-a bucurat ºiineditul atelier de api-culturã în cadrul cãruiacercetaºii au datdovadã de mare
mãiestrie în tainelealbinãritului, extrãgândsinguri mierea dinstup. Participanþii audescoperit ºi efectelecurative ale plantelormedicinale folosite delocalnicii Cioclovinei,
colectând în bucheþeleflori aromatice pentruceaiurile calde dincampurile de iarnã”,mai spun surselecitate. Iar toateobiectele confecþion-
ate în cadrul ate-lierelor au fost vân-dute la târgul de sfârºitde camp unde kosonii- moneda oficialã acampului - agonisiþide-a lungul taberei ºi-au dovedit utilitatea.
DianaMITRACHE
Toþi cei care auanimale sau pãsãri,vor ajunge la fineleacestei sãptãmâni pemalul apei, la Jieþ,acolo unde de câþivaani, vara se orga-nizeazã un astfel detârg, pentru cã local-nicii îºi scot acum lavânzare animalele
crescute special pen-tru a scoate bani peele.
„Printr-o hotãrârede Consiliu Local, s-amodificat ziua târguluide animale. Din datade 1 septembrie s-adus în 29 august, înurma unor consultãricu proprietarii de ani-male, pentru cã estesãrbãtoare creºtin-ortodoxã ºi ei au cerut
sã fie organizat târgulatunci.
Am trimis invitaþiiºi în localitãþile înveci-nate, chiarpânã laHaþeg ºiNovaci, amtrimis invi-taþii sã par-ticipe pro-prietarii deanimale”, adeclarat IliePãducel,primarPetrila.
Târgulare loc la zide maresãrbãtoare.Creºtiniiprãznuiesc
Tãierea CapuluiSfântului IoanBotezãtorul ºi târgulde animale este unbun prilej pentrucrescãtorii de animaleºi pãsãri.
Vineri, târg de animale la Jieþ
V ineri, în zi de sãrbãtoare, laPetrila, pe Jieþ va fi târg de
animale. Primarul Ilie Pãducelspune cã a mutat data la sugestiacomercianþilor ºi a invitat zeci decrescãtori de animale ºi pãsãri laacest târg anual.
În Parcul Naþional Grãdiºtea Muncelului Cioclovina
Cercetaºiii României s-au întors pe urmele dacilor ºi romanilor
I storia dacilor ºi a romanilor, împletitã cu fru-museþile naturii din Parcul Naþional Grãdiºtea
Muncelului Cioclovina au fost punctele forte ale tabereiorganizate de Organizaþia Cercetaºii României înjudeþul Hunedoara.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014 Actualitate 5
CarmenCOSMAN - PREDA
Câinii provin de laCentrului Chinologic
„Dr. Aurel Greblea”din Sibiu, care au sãritîn ajutorul echipelormixte de cãutare, careperiazã munþii de zile
tanþi ai ISUHunedoara ºi aiDirecþiei Silvice suntangrenaþi în contin-uare în activitãþile decãutarefetiþei, dis-pãrutã din zonaParcului NaþionalRetezat în dfata de 20august, dupã ce a ple-cat din tabãra unde seafla alãturi de alþi copiide vârsta ei ºi 10adulþi. Cei care ocautã pe adolescentãse tem sã nu se fiînecat în Barajul GuraApelor, unde a fostvãzutã ultima datã, aºacã cercetãrile vor ficompletate prinscanarea fundului lacu-lui. De asemenea,echipe mixte de cãutã-tori continuã explo-rarea traseelor deieºire din zonaRezervaþiei Retezat.
Daliana Rãdoi afost dfatzã în urmãrireºi este cãutatã în toatãþara, inclusiv în gãri ºi
autogãri, iar poza ei afost distribuitã pestetot, în speranþa cãcineva va puteafurniza informaþiidespre adolescentã.Reamintim cã Dalianase afla într-o tabãrã cucortul, împreunã cu
mai mulþi colegi devârsta ei, dar ºi cu 10adulti. Miercuri dupã-amiaza, fata ºi-a strânslucrurile ºi a plecat,fãrã sã spunã nimãnuiun cuvânt. De atuncieste cãutatã fãrã între-rupere, dar parcã a
înghiþit-o pãmântul.Copila are înãlþimea
de 1,50 – 1,55 m,greutate 55 - 60 kg,faþã rotundã, ochiiverzi, pãr ºaten tunsscurt, ondulat cu bre-ton neregulat. Când aplecat purta unhanorac de culoaremaro cu imprimeu deculoare portocaliu,pantaloni tip colanþide culoare negru, eraîncãlþatã în pantofisport de culoare albã,iar pe cap purta unfes de culoare neagrãºi avea asupra sa unrucsac de culoare roºucu negru în care aveaobiecte deîmbrãcãminte.
CarmenCOSMAN - PREDA
Bãrbatul a plecatde acasã lunidimineaþa, dupãafine, în zona Negreledin Masivul Vâlcan.Seara nu s-a maiîntors acasã, iar famil-ia a alertatautoritãþile. Încãutarea tânãrului auplecat echipe decãutare atât dinjudeþul Hunedoara,cât ºi din Gorj.„Familia este cea carene-a sunat, dupã cetânãrul nu s-a mai
mai multe persoaneplecate la cules deafine s-au rãtãcit înmunþi ºi a fost nevoiede intervenþia salva-montiºtilor ºi a jan-darmilor montanipentru recuperareaacestora.
Cea mai considerabilã scãderese observã în domeniulagriculturii, silviculturiiºi pescuitului, procen-tul fiind de -87.49%.În domeniul tranzacþi-ilor imobiliare s-auînregistrat în primeleºapte luni din 2014doar 994 de firme, cu110 mai puþin decâtanul 2013, în aceeaºi
perioadã. ªi în catego-ria hoteluri ºi restau-rante se observã oscãdere importantã, cu25,83% faþã de anultrecut.
Astfel, în timp ceanul trecut s-au înreg-istrat 3.895 de firme,în 2014 avem doar2.889 de firme noi.Lucrurile nu stau binenici în categoria sãnã-
tate ºi asistenþãsocialã, anul acestanumãrul firmelorînregistrate în aceastãcategorie fiind de 581,cu 24,25% mai puþinfaþã de 2013.Numãrul de firme dincategoria învãþãmânteste singurul încreºtere cu peste 10%,anul acesta înfiinþân-duse 1.122 de firmefaþã de anul 2013,când au apãrut doar973 de firme noi. Cutoate acestea, anul2014 aduce ºi oscãdere semnificativã anumãrului de dizolvãride firme. Raportat la2013, anul acesta ºi-au încetat activitateacu 23,31% mai puþinefirme. Domeniulenergiei electrice aînregistrat cea maimare creºtere anumãrului de firmedizolvate în acest an -198 de firme dizolvate, cu 144% mai mult faþãde anul 2013.
Înmatriculãrile firmelor au scãzutdrastic în 2014
N umãrul de firme înmatriculateîn primele ºapte luni din 2014
a scãzut cu 24,33% faþã de aceeaºiperioadã din 2013, potrivit datelorOficiului Comerþului.
Pierdut în Munþii Vâlcan
U n tânãr de 21 de ani dinUricani s-a pierdut în
Munþii Vâlcan, iar salvamontiºtiiºi jandarmii montani din douãjudeþe au plecat în cãutarea lui.
Câini specializaþi pentru cãutarea fetiþei dispãrute în Retezat
N u mai puþin de trei câini special anternaþi în gãsirea
persoanelor participã la cãutareaadolescentei de 14 ani, dispãrutã de o sãptãmânã în Retezat.
Menþiunile privindpermisele de conduce-re reþinute ºi sancþiu-nile aplicate ar putea fiºterse automat în ter-men de 5 ani din apli-caþia informaticã, încare au fost consem-nate, potrivit unuiproiect de ordin alministrului afacerilorinterne.
În data de 13august 2014, pesite-ul MinisteruluiAfacerilor Interne afost publicat unproiect de ordin alviceprim-ministruluipentru securitatenaþionalã, ministrulafacerilor interne, cuprivire la evidenþa per-miselor de conducerereþinute ºi a sancþiu-nilor aplicate conducã-torilor de autovehiculesau tramvaie.
Potrivit prevederilorproiectului, aceastãevidenþã se þine decãtre poliþia rutierã dincadrul PoliþieiRomâne, prin inter-mediul unei aplicaþiiinformatice, iarInspectoratul Generalal Poliþiei Române esteabilitat sã efectuezeprelucrãri de date cucaracter personal ºieste desemnat caoperator de date cucaracter personal.
Astfel, ofiþerii ºiagenþii de poliþierutierã din cadrulPoliþiei Române,poliþiºtii de frontierãsau agenþii din PoliþiaLocalã care au aplicatsancþiuni contra-venþionale comple-mentare consemnateîn procesele-verbale deconstatare ºi
sancþionare a contravenþiilor voravea obligaþia de a letransmite cel mai târziu în prima zi lucrãtoare careurmeazã celei în careau fost întocmite, încopie, poliþiei rutierecompetente, care asigurã implementareamenþiunilor în aplicaþia informaticã.
Un exemplar al procesului-verbal deconstatare ºisancþionare a contra-venþiilor se pãstreazã o perioadã de 5 ani,calculatã de la data de1 ianuarie a anuluiurmãtor celui în care afost sãvârºitã fapta.
Reamintim, potrivitCodului Rutier, sancþi-unile contravenþionalesunt principale,respectiv avertismentulsau amenda ºi com-plementare, care potfi: aplicarea punctelorde penalizare, sus-pendarea exercitãriidreptului de a con-duce, pe timp limitat,
confiscarea bunurilordestinate savârºiriicontravenþiilor pre-vãzute prevederileCodului ori folosite înacest scop, imobi-lizarea vehiculului,radierea din oficiu aînmatricularii sau
înregistrarii vehiculului,în anumite situaþii ºiridicarea vehiculelorstationate neregula-mentar.
De asemenea, înacelaºi termen de 5ani, calculat de la 1ianuarie a anului urmã-tor celui în care a fostsãvârºitã fapta, dinaplicaþia informaticãvor fi ºterse automatmenþiunile privind per-misele de conducerereþinute ºi sancþiunileaplicate.
Proiectul prevedeanumite situaþii în caredispoziþiile de mai susnu se aplicã, iartermenele în care suntºterse automat din
aplicaþie menþiunilesunt diferite:
1. constatarea unorfapte ce constituieinfracþiuni care au avutca rezultat decesul sauvãtãmarea corporalã aunei persoane,sãvârºite din cauzanerespectãrii regulilorde circulaþie;
2. constatarea unorfapte ce constituieinfracþiuni contra sigu-ranþei circulaþiei pedrumurile publice;
3. existenþa uneihotãrâri judecãtoreºtidefinitive care prevedeinterzicerea exercitãriidreptului de a conducevehicule;
4. când permisul de conducere a fostobþinut cu încãlcareanormelor legale, precum ºi atunci cânda fost obþinut înperioada în care titularul permisului deconducere era cercetatsau judecat în cadrulunui proces penal pentru sãvârºirea uneiinfracþiuni contra sigu-
ranþei circulaþiei pedrumurile publice.
În aceste cazuri,menþiunile vor fi ºterseautomat fie în 5 anide la data de 1 ianua-rie a anului urmãtorcelui în care titularulunui permis de conducere, anulat încondiþiile CoduluiRutier, a obþinut unnou permis de condu-cere, fie în 15 ani dela data de la data de 1ianuarie a anului urmã-tor celui în care a fostsãvârºitã fapta, în
situaþia în care titularulunui permis de con-ducere anulat nu a maiobþinut un permis nou.
Proiectul maiconþine prevederi cuprivire la acurateþeainformaþiilor introduseîn aplicaþia informati-cã, astfel anual, pânãla data de 30 ianuariesã aibã loc verificãriprin sondaj, pentrumenþiunile înregistrateanul anterior, precumºi posibilitatea ca titu-larul unui permis deconducere sã ia lacunoºtinþã istoriculsancþiunilor la regimulcirculaþiei pe drumurilepublice dupãdepunerea unei cereriprealabile, în termende 15 zile de la dataînregistrãrii acesteia.
În urmã cu douã zile acest ordin a fostretras din dezbaterepublicã ºi este trimis la Guvern. Dupã publicarea în Monitorul Oficial, ordinul intrã în vigoare.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 20146 Actualitate
Un ordin de ministru, pe repede înainteU n ordin de ministru, care priveºte
conducãtorii auto, a fost lãsat în dez-batere publicã doar… 10 zile, timp în carecetãþenii ºi chiar lucrãtorii MAI nici n-auapucat sã afle de existenþa acestuia pe site-ul ministerului. Este vorba de o aplicaþieinformaticã, cu operatorii aferenþi, careprivesc sancþiuni ºi reþineri de permise, câttimp este pãstrat istoricul faptelor ºi cecondiþii trebuie sã îndeplineascã ºoferulsancþionat pentru a-i fi ºtearsã fapta.
IleanaFIRÞULESCU
ªi pentru alegerileprezidenþiale dinaceastã toamnã,Autoritatea ElectoralãPermanentã a precizatcã un numãr de18.336.254 decetãþeni au drept devot pentru primul tur,iar în cel de-al doilea18.344.071 de per-soane. Circa jumãtate
de milion deromâni din diaspo-ra vor avea ºi eidrept de vot.
Conform unuicomunicat de presãal AEP, în ceea cepriveºte numãrulcetãþenilor românicu drept de votcare au domiciliulîn strãinãtate,potrivit datelorfurnizate de DirecþiaGeneralã de
Paºapoarte, pentrudata de 2 noiembrienumãrul este530.446, iar pentrudata de 16 noiembrie,530.652. Listele elec-torale permanente seîntocmesc ºi setipãresc de cãtre pri-mari pe baza datelorºi informaþiilorcuprinse în Registrulelectoral.
Listele electoralepermanente seîntocmesc pe localitãþiºi cuprind toþicetãþenii cu drept devot care domiciliazã înlocalitatea pentru care
ele au fost întocmite,potrivit menþiunilordin actele de identitateemise de statulromân. Datele limitãpentru tipãrirea copi-ilor de pe listele elec-torale pentru alegerileprezidenþiale din acestan sunt 31 octombrie,respectiv 14 noiem-brie, mai anunþã AEP.
Politicienii românicred cã numãrul defumãtori din þaranoastrã va fi redus
semnificativ dacã,prin lege, fumatul vafi interzis în totalitateîn instituþiile publice.“Se interzice completfumatul în spaþiileautoritãþilor ºi insti-tuþiilor publice cen-trale ºi locale, aleinstituþiilor ºiunitãþilor deînvãþãmânt, precumsi în unitãþile sanitarede stat ºi private”, searatã în proiectul delege propus deEcaterina
În prezent, fumat-ul este permis înspaþiile publice,numai în camerespecial amenajate, curespectarea unorcondiþii obligatorii.Legea spune cã aces-te încãperi trebuie sãfie marcate, la locvizibil, cu unul dintreurmãtoarele indica-toare: “Camerã pen-tru fumat”, “Încãpereîn care este permisfumatul” sau “Locpentru fumat”.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014 Actualitate 7
IleanaFIRÞULESCU
Aspiratoarele maiputernice de 1.600 Wvor fi interzise înUniunea Europeanãîncepând de la 1 sep-tembrie 2014.Companiilor nu vormai
avea voie sã vândã, sãimporte sau sã pro-ducã aceste produse.
Uniunea Europeanãdoreºte sã micºorezeconsumul de energieelectricã. Unii spun cãdacã aspiratoarele auo putere mai micã,acestea vor trebui sãfie folosite un timpîndelungat, iar pe ter-men lung consumul
va fi acelaºi. Deci,ce-am fãcut,
dacã e totaceeaºi
Mãrie??ªi,
mai rãu, din 2017 înmagazine nu se vormai gãsi nici aspira-toare mai mari de900 W, aprope cât unminiaspirator pentrumasã debucãtãrie/restaurant.
Noua directiva vaimpune producãtorilorsã punã un ratingenergetic pe fiecareaparat. Acesta vaajuta cumpãrãtorul sãachiziþioneze un aspi-rator mai eficient,dacã doreºte, dar îl vaustura buzunarul. Dela 1 septembrie, vor fiacordate ºapte ratin-guri, de la A la G.Acestea vor mãsura
ºi performanþa aparat-ului pe diversesuprafeþe: parchet,covor, mocheta, gresieetc.
Ca urmare, ori vomrenunþa la covoare ºimochete, pe care nule poþi curãþa cu unaspirator de maºinã,ori vom pune mai desîn funcþiune bãtã-torul…
O directivã UE interzice aspiratoarele
P este aproximativ o sãptãmânã, multe dintre aspi-ratoarele performante nu vor mai fi fabricate.
Potrivit unei reglementãri a Uniunii Europene, care vaintra în vigoare la începutul lunii viitoare, toateaparatele de putere mare vor fi interzise, pentru a semicºora consumul de energie electricã.
Eºti fumãtor? Nu vei maiavea voie cu þigara
aprinsã în spaþiile publice
Î n curând, nimeni nu va maiputea fuma deloc în locurile
publice din România, dacã prop-unerea unor parlamentari româniaflatã acum în dezbatere publicãva fi aprobatã.
Populaþia ”a scãzut dramatic”, dar votãm mulþi
D eºi datele Institutului Naþional de Statisticã aratãcã populaþia României este de 19.697.103 locuitori
stabili, Autoritatea Electoralã Petrmanentã - AEP zicecã, din nou, cifrele cu români care au drept de votrãmân neschimbate, chiar dacã acestea au fost mereucontestate – 18.336.254 cetãþeni cu drept de vot.
N-am sã fac odizertaþie asupravalorilor morale aletinerei generaþii,ºtim foarte bine câtse învaþã, cum seînvaþã, care le suntmodelele ºi care ne-ar fi perspectivadacã nu ar exista
oameni cãrora sã lepese de ce va fimâine. IniþiativaSoniei. Semn sprecarte este în modcert un SEMN cãei îi pasã, iarpunerea proiectuluiîn practicã de cei cei s-au alãturat sunt
primele Semnespre luminã. Drumbun spre luminã,copii! Felicitãri,Sonia pentru semnele trecerii taleprin viaþã! Bravo,oamenilor ce trãiþiºi dincolo debloguri! Sunt mândrã de voi ºionoratã sã vã fiu
alãturi. Aºa am gãsitpe copaculcuvise.rodescrierea proiectu-lui iniþiat de SoniaSpãtariu, Semnspre carte.
Doamna Spãtariua pornit un proiectgeneros de strân-gere de carte pentrucopiii care provindin familii cu
resurse modeste.Din acest punct devedere, pentru cãpune accent pe educaþie, pe culturãºi pe valori umane,considerãm cã eameritã sã fie încurajatã ºi preþuitãîn mod public.
Vã propunem casâmbãtã sã venim
fiecare cu câte ocarte pe care sãdonãm copiilor.Avem ocazia sãmulþumim unui ompentru cã ne dãocazia sã fim buni,sã fim generoºi ºi,în acelaºi timp,avem prilejul de atransmite o partedin sufletele noastre
Aveþi ocazia sã opriviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbãcaldã ºi sã fiþi partedintre cei care îi vormulþumi oficialprintr-o diplomã ºiun buchet de florivenind, la ora11.00, în faþa sta-tuii lui Decebal dincentrul Devei.
Încã de luni zecide pãsãri s-au opritde acoperiºul adoua blocuri ºi fac
zboruri scurte pedeasupra oraºului.Minunea i-a camlãsat cu gura cãs-
catã pe localnicii dincel mai sãrac oraº alRomâniei, primulintrat oficial în insol-venþã, pentru cãmulþi dintre ei, chiardacã au ºi 70 deani, n-au mai vãzutatâtea berze la unloc. Darãmite sãzãboveascã maimulte zile înAninoasa, o zonãizolatã între ver-sanþi, cu climã sen-sibil mai rece decâtîn restul Vãii Jiului ºiîn plus fãrã culturiagricole. Chiar dacãeste traversatã deJiul de Vest niciochiuri de apã încare zburãtoarele sãpoatã „pescui” nusunt, aºa cã popasullor este neobiºnuit.Oamenii au tot statpe gânduri pentru a
cãuta o explicaþie,însã cum abia din adoua jumãtate alunii septembrie,chiar sfârºitul ei,berzele îºi începmigraþia spre sud,nici varianta cã vremea le-a grãbitplecarea nu preaare argumente. ªitotuºi existã o expli-caþie pentru zecilede berze care dauspectacol pentrulocuitorii Aninoasei.În aceastã perioadãpãsãrile îºi învaþãpuii sã zboare, prac-tic îi pregãtesc pen-tru marea cãlãtorieexplicã un medicveterinar. „Cu olunã înainte demigraþiune încep sã-ºi pregãteascãpuii pentru zborulde câteva mii de
kilometri, pânã înzone mai calde. Deaceea se întâmplãca în Aninoasa sãajungã atâtea berze.Este doar un popasintermediar înzborul lor de aºazis antrenamentpentru pui”,explicã mediculOctavianPopescu, ºefulCircumscripþieiSanitarVeterinarePetroºani.
Localnicii segândesc însã cãpopasul pãsãrilormigratoare ar puteaaduce ceva bun pen-tru sãraca lor aºezareunde predominantsunt locuitori bãtrâni,fie doar ºi specta-colul oferit pentrucâteva zile. Tradiþia
româneascã spuneînsã cã dacã o barzãîºi face cuib peacoperiºul casei talevei avea noroc totanul. Pe lângã faptulcã în mitologia modernã barzaaduce copiii, în cearomanã era pasãreasacrã a zeiþei Venus,iar la romani exista o„lege a berzei” carespunea cã bãtrâniitrebuie sã fie îngrijiþide copiii lor. Unfenomen la fel deneobiºnuit a mai avutloc în anul 2009,când pe stâncile de
la Peºtera Bolii delângã Petroºani, apoposit pentruaproape trei luni dezile o pereche deegrete, spre deliciulturiºtilor.
MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU
M inisterulMuncii,
Familiei,ProtecþieiSociale ºiPersoanelorVârstnice alansat TelVerde,un numãr detelefon gratuitapelabil în oricereþea.
0 800 86 86 22este numãrul detelefon gratuit,apelabil din oricare reþea, lacare cetãþenii potobþine informaþiispecifice dome-niilor MMFPSPV.Serviciul de tele-fonie 0 800 8686 22 estedisponibil de Lunipânã Vineri, întreorele 09.00-22.00. Este vorbadespre o linie deacces direct lainformaþiile speci-fice domeniilorgestionate deMMFPSPV,respective politicipublice; pensii ºiasigurãri sociale;asistenþã socialã;protecþia per-soanelor cu diza-bilitãþi; protecþiadrepturilor lucrãto-rilor; protecþia
sãnãtãþii ºi secu-ritãþii în muncã;protecþia drep-turilor copiluluiadopþii; legislaþiamuncii.
Scopul acestuiserviciu este acelade a facilita acce-sului cetãþenilor lainformaþiile dindomeniul social, învederea creºteriitransparenþeiadministraþiei pu-blice ºi a creºteriiîncrederii cetãþe-nilor, prin simplifi-carea bariereloradministrative ºiprin reducereatimpului alocatfurnizãrii acestorservicii. "PrinTelVerde, oameniivor primi infor-
maþia mult mairepede ºi vor ºtiunde sã seadreseze pentru a-ºi rezolva o prob-lemã sau alta. Esteimportant sã sim-plificãm accesuloamenilor la infor-maþiile dorite", adeclarat ministrulRovana Plumb.
TelVerde esteun serviciu tele-fonic gratuit ºi vafuncþiona utilizândo bazã de dateformatã dintr-unset de întrebãrifrecvente ºirãspunsuri clarepentru fiecaredomeniu în parte.Rãspunsurilefurnizate de cãtreoperatorii call-cen-
ter-ului sunt elabo-rate de MMFP-SPV ºi vor fi actu-alizate permanentîn funcþie de feed-back-ul primit dinpartea cetãþenilor.
În cazul în carerãspunsurile laîntrebãrile formu-late de public vor
necesita un timpde consultare cuexperþi ai minis-terului, solicitareava fi transmisãelectronic per-soanelor abilitatedin cadrul MMFP-SPV ºi va fisoluþionatã con-form procedurilorde comunicareaprobate.
Implementareaserviciului
TelVerde se reali-zeazã prin proiec-tul "Modernizareaserviciilor publicede informare ºirelaþionare cucetãþenii, dincadrul MinisteruluiMuncii, Familiei,Protecþiei Socialeºi Persoanelor
În anul 2013,MMFPSPV aprimit 38.892scrisori oficiale ºipetiþii în baza OGnr. 27/2002 ºialte 460 solicitãriîn baza Legii544/2001. Înacelaºi an, au fostsoluþionate 1.123petiþii adresate decãtre cetãþeni pecontul pilot defacebook al MMF-PSPV ºi au au fostacordate 230audienþe.
CarCarmenmenCosman-PrCosman-Predaeda
Sonia Spãtariu,premiantul sãptãmânii
A m aderat cu inima deschisã laproiectul iniþiat de Sonia, un
proiect ce demonstreazã încã o datãcã în spatele blogurilor sunt oamenicãrora le pasã nu numai de prezentcât ºi de viitor, oameni deschizãtoride drumuri spre luminã.
Un stol de berze a rãmas blocat la AninoasaF enomen nemaiîntâlnit în
localitatea Aninoasa, dupã ce unstol format din peste 50 de berze albea rãmas „blocat” de douã zile încartierul Iscroni. Pãsãrile migratoarear trebui sã plece spre zone mai caldeabia peste o lunã ºi oricum ele nici înanotimpul cãlduros nu cuibãresc înzona de munte a Vãii, unde nu gãsescprea multã hranã.
Telefon gratuit pentru problemelepensionarilor ºi asiguraþilor social
N-am sã fac odizertaþie asupravalorilor morale aletinerei generaþii,ºtim foarte bine câtse învaþã, cum seînvaþã, care le suntmodelele ºi care ne-ar fi perspectivadacã nu ar exista
oameni cãrora sã lepese de ce va fimâine. IniþiativaSoniei. Semn sprecarte este în modcert un SEMN cãei îi pasã, iarpunerea proiectuluiîn practicã de cei cei s-au alãturat sunt
primele Semnespre luminã. Drumbun spre luminã,copii! Felicitãri,Sonia pentru semnele trecerii taleprin viaþã! Bravo,oamenilor ce trãiþiºi dincolo debloguri! Sunt mândrã de voi ºionoratã sã vã fiu
alãturi. Aºa am gãsitpe copaculcuvise.rodescrierea proiectu-lui iniþiat de SoniaSpãtariu, Semnspre carte.
Doamna Spãtariua pornit un proiectgeneros de strân-gere de carte pentrucopiii care provindin familii cu
resurse modeste.Din acest punct devedere, pentru cãpune accent pe educaþie, pe culturãºi pe valori umane,considerãm cã eameritã sã fie încurajatã ºi preþuitãîn mod public.
Vã propunem casâmbãtã sã venim
fiecare cu câte ocarte pe care sãdonãm copiilor.Avem ocazia sãmulþumim unui ompentru cã ne dãocazia sã fim buni,sã fim generoºi ºi,în acelaºi timp,avem prilejul de atransmite o partedin sufletele noastre
Aveþi ocazia sã opriviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbãcaldã ºi sã fiþi partedintre cei care îi vormulþumi oficialprintr-o diplomã ºiun buchet de florivenind, la ora11.00, în faþa sta-tuii lui Decebal dincentrul Devei.
Încã de luni zecide pãsãri s-au opritde acoperiºul adoua blocuri ºi fac
zboruri scurte pedeasupra oraºului.Minunea i-a camlãsat cu gura cãs-
catã pe localnicii dincel mai sãrac oraº alRomâniei, primulintrat oficial în insol-venþã, pentru cãmulþi dintre ei, chiardacã au ºi 70 deani, n-au mai vãzutatâtea berze la unloc. Darãmite sãzãboveascã maimulte zile înAninoasa, o zonãizolatã între ver-sanþi, cu climã sen-sibil mai rece decâtîn restul Vãii Jiului ºiîn plus fãrã culturiagricole. Chiar dacãeste traversatã deJiul de Vest niciochiuri de apã încare zburãtoarele sãpoatã „pescui” nusunt, aºa cã popasullor este neobiºnuit.Oamenii au tot statpe gânduri pentru a
cãuta o explicaþie,însã cum abia din adoua jumãtate alunii septembrie,chiar sfârºitul ei,berzele îºi începmigraþia spre sud,nici varianta cã vremea le-a grãbitplecarea nu preaare argumente. ªitotuºi existã o expli-caþie pentru zecilede berze care dauspectacol pentrulocuitorii Aninoasei.În aceastã perioadãpãsãrile îºi învaþãpuii sã zboare, prac-tic îi pregãtesc pen-tru marea cãlãtorieexplicã un medicveterinar. „Cu olunã înainte demigraþiune încep sã-ºi pregãteascãpuii pentru zborulde câteva mii de
kilometri, pânã înzone mai calde. Deaceea se întâmplãca în Aninoasa sãajungã atâtea berze.Este doar un popasintermediar înzborul lor de aºazis antrenamentpentru pui”,explicã mediculOctavianPopescu, ºefulCircumscripþieiSanitarVeterinarePetroºani.
Localnicii segândesc însã cãpopasul pãsãrilormigratoare ar puteaaduce ceva bun pen-tru sãraca lor aºezareunde predominantsunt locuitori bãtrâni,fie doar ºi specta-colul oferit pentrucâteva zile. Tradiþia
româneascã spuneînsã cã dacã o barzãîºi face cuib peacoperiºul casei talevei avea noroc totanul. Pe lângã faptulcã în mitologia modernã barzaaduce copiii, în cearomanã era pasãreasacrã a zeiþei Venus,iar la romani exista o„lege a berzei” carespunea cã bãtrâniitrebuie sã fie îngrijiþide copiii lor. Unfenomen la fel deneobiºnuit a mai avutloc în anul 2009,când pe stâncile de
la Peºtera Bolii delângã Petroºani, apoposit pentruaproape trei luni dezile o pereche deegrete, spre deliciulturiºtilor.
MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU
M inisterulMuncii,
Familiei,ProtecþieiSociale ºiPersoanelorVârstnice alansat TelVerde,un numãr detelefon gratuitapelabil în oricereþea.
0 800 86 86 22este numãrul detelefon gratuit,apelabil din oricare reþea, lacare cetãþenii potobþine informaþiispecifice dome-niilor MMFPSPV.Serviciul de tele-fonie 0 800 8686 22 estedisponibil de Lunipânã Vineri, întreorele 09.00-22.00. Este vorbadespre o linie deacces direct lainformaþiile speci-fice domeniilorgestionate deMMFPSPV,respective politicipublice; pensii ºiasigurãri sociale;asistenþã socialã;protecþia per-soanelor cu diza-bilitãþi; protecþiadrepturilor lucrãto-rilor; protecþia
sãnãtãþii ºi secu-ritãþii în muncã;protecþia drep-turilor copiluluiadopþii; legislaþiamuncii.
Scopul acestuiserviciu este acelade a facilita acce-sului cetãþenilor lainformaþiile dindomeniul social, învederea creºteriitransparenþeiadministraþiei pu-blice ºi a creºteriiîncrederii cetãþe-nilor, prin simplifi-carea bariereloradministrative ºiprin reducereatimpului alocatfurnizãrii acestorservicii. "PrinTelVerde, oameniivor primi infor-
maþia mult mairepede ºi vor ºtiunde sã seadreseze pentru a-ºi rezolva o prob-lemã sau alta. Esteimportant sã sim-plificãm accesuloamenilor la infor-maþiile dorite", adeclarat ministrulRovana Plumb.
TelVerde esteun serviciu tele-fonic gratuit ºi vafuncþiona utilizândo bazã de dateformatã dintr-unset de întrebãrifrecvente ºirãspunsuri clarepentru fiecaredomeniu în parte.Rãspunsurilefurnizate de cãtreoperatorii call-cen-
ter-ului sunt elabo-rate de MMFP-SPV ºi vor fi actu-alizate permanentîn funcþie de feed-back-ul primit dinpartea cetãþenilor.
În cazul în carerãspunsurile laîntrebãrile formu-late de public vor
necesita un timpde consultare cuexperþi ai minis-terului, solicitareava fi transmisãelectronic per-soanelor abilitatedin cadrul MMFP-SPV ºi va fisoluþionatã con-form procedurilorde comunicareaprobate.
Implementareaserviciului
TelVerde se reali-zeazã prin proiec-tul "Modernizareaserviciilor publicede informare ºirelaþionare cucetãþenii, dincadrul MinisteruluiMuncii, Familiei,Protecþiei Socialeºi Persoanelor
În anul 2013,MMFPSPV aprimit 38.892scrisori oficiale ºipetiþii în baza OGnr. 27/2002 ºialte 460 solicitãriîn baza Legii544/2001. Înacelaºi an, au fostsoluþionate 1.123petiþii adresate decãtre cetãþeni pecontul pilot defacebook al MMF-PSPV ºi au au fostacordate 230audienþe.
CarCarmenmenCosman-PrCosman-Predaeda
Sonia Spãtariu,premiantul sãptãmânii
A m aderat cu inima deschisã laproiectul iniþiat de Sonia, un
proiect ce demonstreazã încã o datãcã în spatele blogurilor sunt oamenicãrora le pasã nu numai de prezentcât ºi de viitor, oameni deschizãtoride drumuri spre luminã.
Un stol de berze a rãmas blocat la AninoasaF enomen nemaiîntâlnit în
localitatea Aninoasa, dupã ce unstol format din peste 50 de berze albea rãmas „blocat” de douã zile încartierul Iscroni. Pãsãrile migratoarear trebui sã plece spre zone mai caldeabia peste o lunã ºi oricum ele nici înanotimpul cãlduros nu cuibãresc înzona de munte a Vãii, unde nu gãsescprea multã hranã.
Telefon gratuit pentru problemelepensionarilor ºi asiguraþilor social
“A fost domnul prefect. Am avut oîntâlnire cu domnulprefect, cu reprezen-tanþii de la DrumurileNaþionale, cu proiec-tantul, cu reprezen-tanþii constructoruluicare lucreazã pe dru-mul naþional 7A ºireprezentanþii ApelorRomâne. Ne-amdeplasat în teritoriu, s-a stabilit fiecare ceare de fãcut, eu amprezentat o notã cuprobleme domnuluiprefect, printre caream cerut sã se urgen-teze eliminarea rup-turilor produse de apaJieþului în data de 29,sã se urgenteze ºimãcar de la anul sã sefinanþeze reabilitarea ºimodernizarea DN7Acã de trei ani nu facemaltceva decât cores-pondenþã scrisã ºi tele-fonicã cu DrumurileNaþionale Craiova, sãse rezolve inclusivproblema DN 7A înlocaþia de la PetrilaSud, unde a fost surparea de teren ºi nuîn ultimul rând, amcerut celor de la ApeleRomâne ºi DrumurileNaþionale sã construimun pod peste albiaJieþului unde sunt celpuþin 7 familii izolateºi alte 30 cãrora leeste atât de necesaracest pod”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.
ªi responsabilii de laApele Române intervinpentru consolidarea
malurilor care au fost rupte în urmainundaþiilor.
“Am discutat cureprezentanþii de laApele Române pentrurecalibrarea albieiJieþului, asigurarea cuarocament în zonele încare situaþia o impune,ducem ºi noi materialepentru umplereagolurilor pe zoneleafectate de ape, înzona Dobreºti, Popipânã la podul de laPopi ºi urmãrim acestprogram”, a mai spussursa citatã.
E popeea drumului
ReprezentanþiiDepartamentului pentru Infrastructura ºiInvestiþii Strãine precizau anul trecutfaptul cã vechiul contract pentru reabilitarea acestuitronson a fost sistat.
”În cadrul
proiectului de elimi-nare a efectelor inun-daþiilor ºi mãsuri deprevenire a lor, pe DN7A sînt cuprinse urmã-toarele douã obiective:consolidare ºi protecþieversanþi DN 7A, km63+200 – km86+601 ºi consolidareºi amenajare DN 7A,
km 86+601 – km105+120. Pentrurealizarea obiectivuluiconsolidare ºi proiecþieversanþi DN 7A, km63+200 – km
86+601 a fost semnatcontractul de lucrãri nr.519/10.01.2008,executant fiind SCRomstrade SRL. Caurmare a neîndeplinirii
obligaþiilor asumateprin contract, acesta afost reziliat în data de21.12.2012. înmomentul rezilierii,procentul de execuþie
al lucrãrilor era de71%”, se aratã în documenteleDepartamentului pentru Infrastructura ºiInvestiþii Strãine.
În acest context,reprezentanþiiDepartamentului aufost nevoiþi sã reia procedurile de atribuirea contractulu pentruelaborarea serviciilorde întocmire a documentaþiilortehnice, faza de expertizã tehnicã ºidocuemntatia deavizare a lucrãrilor deintervenþii. Abia dupãaceastã etapã va fidemarata procedurade achiziþie pentruexecuþia lucrãrilor.
”În ceea ce priveºteobiectivul consolidareºi amenajare DN 7Amkm 86+601 – km105+120, a fost semnat acordul contractual nr.891/27.03.2013avînd ca obiect execuþia lucrãrilor ºiprestãri servicii deproiectare.
În prezent pentruanul 2013 nu sunt alocate fonduri pentrudemararea execuþieilucrãrilor”, se maiarãta în acelaºi document. Obiectivulde investiþii estefinanþat de BancaEuropeanã de Investiþiiprin “Programul de
eliminare a efectelorinundaþiilor ºi mãsuride prevenire a lor”.Lucrãrile de execuþieincluse în cadrulproiectului sînt dimen-sionarea sistemuluirutier, execuþie depoduri noi, consoli-darea ºi amenajareapodurilor, scurgereaapelor ºi lucrãri deconsolidare. Dacã nereferim la poduri saula lucrãri de consoli-dare a versanþilorputem spune cã nu sevede absolut nimic înteritoriu. Unele poduristau sã pice, iar bolo-vanii care cad de peversanþi reprezintã unpericol real pentru ceicare tranziteazã zona.
Drumul spreVoineasa este unulcare se tot reabiliteazã,însã nu se vede nimicconcret în teren. Denenumãrate ori s-a discutat despre acestaspect, însã totul parea fi ca telefonul fãrãfir. Dacã e sã istorisimpuþin despre acesttronson putem spunecã a trecut din admi-nistrarea celor de laDrumuri NaþionaleCraiova la cei de laTimiºoara ºi invers.
Totul se învîrte într-uncerc, iar rezolvareareprezintã de faptstagnarea proiectului.
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
D e ani de zile încearcã edilii de la Petrila sã amenajeze ºi sã modernizeze drumul naþional 7A. De fiecare datã
au obþinut doar promisiuni sau amânãri. Inundaþiile din lunaiulie au mãturat drumul, iar acum se cautã soluþiile tehnicepentru reabilitarea tronsonului. În tot acest timp, edilulpetrilea, Ilie Pãducel, sperã ca anul viitor, tronsonul sã fiereabilitat în totalitate.
Ani de zile de corespondenþe inutile...
L ocuitorii celor peste20 de case aflate
într-o altã zonã mãrginaºãde pe raza oraºuluiPetrila, cunoscutã subnumele de Mãliviº, voravea de anul viitor apãcurentã în locuinþe.Promisiunea vine dinpartea directorului generalal Apa Sef v Valea Jiului,Costel Avram, care areuºit sã gãseascã resursele financiare nece-sare pentru rezolvareaacestei probleme.
Oamenii din Mãliviº aubãtut ani de-a rândul la uºaPrimãriei din Petrila, soli-citând rezolvarea acesteiprobleme, dar în ciudapromisiunilor repetate ale
Pentru directorul generalal Apa Serv Valea Jiului,problema ridicatã decetãþenii din Mãliviº este câtse poate de corectã ºi toc-mai de aceea Avram a
cãutat sã gãseascã o soluþiepentru ca ºi aceºti oamenidin Petrila sã beneficieze deo utilitate publicã - apapotabilã – demnã de secolulîn care trãim. „Am aflat deproblema oamenilor dinMãliviº în cadrul uneia dinaudienþele de la Apa Serv.Am fost la faþa locului ºi
le-am promis oamenilor cã,imediat ce voi gãsi o soluþieca sã facem acele investiþiicare sunt necesare acolo,nu voi ezita sã fac acestlucru. Acum, sunt în mãsurasã le dau celor din Mãliviºcertitudinea, nu doar promi-siunea, cã anul viitor voravea apã curentã”, adeclarat Costel Avram.
Directorul operatoruluiregional de apã ºi canalizaredin Valea Jiului spune cãbanii necesari pentru aputea realiza investiþia carese impune la celepeste 20 de casede la margineaPetrilei, provindin economiilefinanciare care aufost realizate laexecuþia proiectu-lui european deextindere ºi modernizare areþelelor de apãºi canalizare.„Prin bunagospodãrire aresurselor finan-ciare pe care leavem de laUniuneaEuropeanã pen-tru proiectul nos-tru privind extin-
derea ºi modernizareareþelelor de apã ºicanalizare, am rãmas cuceva bani pe care finanþa-torul ne-a permis sã-i putemutiliza în realizarea unorinvestiþii suplimentare. Unadin aceste investiþii este ceape care am decis sã ofacem la Petrila, pentrulocuitorii din Mãliviº, carevor avea apã potabilãîncepând de anul viitor.Garantat 100% !”, maispune Avram.
Pentru a realiza aceastãinvestiþie, în zonã vor firealizate 3 reþele de aducþiu-ne a apei, a cãror lungimeeste de peste 2,5 km.
Tiberiu VINÞTiberiu VINÞANAN
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014 Actualitate 11
A menajarea cabinetelor me-dicale ºcolare a început la
Petrila acolo unde administraþiavrea ca elevii sã beneficieze deasistenþã medicalã gratuitã.
Pentru ca la începutul anului ºcolar ele-vii sã beneficieze de serviciile acestor cabi-nete, au fost scoase la concurs ºi posturilepentru cei doi medici ce vordeserviunitãþile. Unmedic de medi-cinã generalã ºiun medic stoma-tolog se cautãpentru cele douãcabinete, însãpânã acum doar un singur medic cu spe-cializare în stomatologie ºi-a anunþatintenþia de a participa la concurs.
“Din pãcate, treburile merg destul degreoi pentru cã aºa e la noi legislaþiaromâneascã ºi mai plastic ºipopular, ne scãrpinãm cumâna dreaptã la urecheastângã de un an de zile aminiþiat ºi am aprobat prinhotãrãre de consiliu localînfiinþarea a douã cabineteºcolare. Am aprobat fon-duri ºi bani pentru dotareaacestor cabinete, am stabilitlocaþiile celor douã cabineteºi am cerut aviz pentruangajare de medici ºi asis-tente. În urmã cu o sãp-tãmânã am primit acesteavize, peste câteva zile va fi
concursul pentru medic stomatolog pentrucã medic internist nu ºi-a depus nimenidosarul, peste aproximativ 15 zile vom daanunþul pentru angajarea asistentelor, lacabintele propriu-zise se lucreazã la ame-najare. Aºtept sã vinã doamna doctorBãrbulescu sã am o discuþie cu dumneaeisã vedem care este dotarea strict necesarãpentru cabinetul de medicinã generalã ºieu mi-aº dori dacã nu
la începutul anului ºcolar, 15 septembrie,mãcar de la 1octombrie sãintrãm în liniedreaptã ºi eleviidin ºcolile din
oraºul Petrila sã beneficieze deaceste servicii. Un singul medic stomatologs-a înscris, dar la medic generalist nimeni”,a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºuluiPetrila.
Monika BACIUMonika BACIU
COSTEL AVRAM: „Apa curentã va ajunge ºi încasele petrilenilor din zona Mãliviº”
În scurt timp, la Petrila vor funcþionaprimele cabinete medicale ºcolare
120 de mii de lei au fost alocaþi pentru
amenajarea celor douã cabinete
medicale ºcolare din Petrila. Una va
funcþiona la grãdiniþa PN2, iar cealaltã la
liceu. Edilii locali spun cã lucrãrile vor fi
finalizate în acest an.
ConducereaSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine afost nevoitã sã orga-nizeze programe depregãtire a minerilorpentru alte meserii, iarefectul asupra minerilor a fost unulneaºteptat. „La acestmoment sunt înscrise51 de persoane laacest curs de expertaccesare fonduri struc-turale ºi de coeziune
europene. Vor fi 3 clase, pe cele 3 sucursale minere.Noi preconizãm cãîncepând cu data de 1septembrie, acest cursva demara efectiv.Suntem în procedurade formare a claselor,de discuiþii cu firmacare formeazã profe-sional aceastã cate-gorie de personal ºi dela 1 septembrieîncepem cursurile”, a
declarat Aurel Anghel,director SNÎMVJ.
Cursurile se þin laPetrila, Paroºeni ºi laUricani, iar ca sã facãfaþã, cei de la minã, aumutat pe schimburiconvenabil, angajaþiicare s-au înscris, pelângã disponibilizaþi, înaºa fel încât sã poatãsã participe efectiv,dar au pus ºi condiþiipentru doritori.„Cursurile acestea se
adreseazã celor careau studii superioare.Sunt foarte mulþi din-tre cei de la personalulTESA, care la 45 deani, la ieºirea din sis-tem, vor sã facã ºialtceva, vor sã seocupe de o afacere,mai ales având învedere cã beneficiazãde acele plãþi compen-satorii, deloc neglija-bile la acest moment”,mai spune AurelAnghel.
Dacã pentru experþiiîn accesarea fon-durilor, cursanþii suntdin rândul celor custudii superioare,ceilalþi mineri sau
disponbilizaþi pot urmaºi cursuri ce nu cer oanumitã calificareanterioarã. La acestmoment s-au înscrispentru a învãþaenglezã 38 de anga-jaþi, pentru a se califica
în meseria de ajutormecanic auto 41 deoameni, dar sunt ºiangajaþi care au optatpentru limba germanã33.
crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu
cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur
Salatã/Desert
Marþi: Supa minestrone/Ciorba de
burtã Valdostana din pui cu legume
mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert
Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili
con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi
prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert
Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-
ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de
brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert
Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-
ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi
piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert
Luna August
Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau
o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã
Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.
Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro
Expoziþie de artãchinezeascã, la DevaM uzeul Civilizaþiei Dacice
ºi Romane Deva, subegida Consiliului JudeþeanHunedoara, organizeazã joi, 28august 2014, vernisajulExpoziþiei de artã plasticã aartistului He Lihong, din China.
Evenimentul este derulat încolaborare cu Eurosport-DHSDeva, Fundaþia „Inter-Art” Aiud ºiCentrul Cultural „Liviu Rebreanu”din Aiud, iar vernisajul va avea locîncepând cu ora 12.00 în spaþiilespecial destinate artelor vizuale dela etajul I al Palatului Magna Curia.He Lihong s-a nãscut în 1955 laShanghai (China), fiind absolvent alInstitutului de Arte din Nanjing ºimembru al Asociaþiei Artiºtilor dinChina. Totodatã este preºedinte alYinchuan Artists Association,decan al Yinchuan Calligraphy and
Painting Institut ºi director alComitetului de artã a gravurii dincadrul Ningxia Artists Association.A expus, de-a lungul timpului,numeroase opere în cadrul unorexpoziþii la Beijing, Shanghai,Nanjing, Shenzhen (China), Daegu(Korea) etc.
Expoziþia de la MCDR Deva,care va fi prezentatã de cãtre IoanHãdãrig, director artistic în cadrulFundaþiei „Inter-Art” Aiud, vaputea fi vizitatã în perioada 28august – 1 septembrie 2014.
Din mineri, scriitori de proiecteA u lucrat sau mai lucreazã chiar la minã, dar se pregãtesc sã devinã specialiºti
în accesarea fondurilor europene pe programe UE. Cea mai mare concurenþãeste pentru acest curs, unde se fac 3 clase, iar responsabilii de la unitãþile miniereunde se þin cursurile fac tot posibilul ca minerii sã ajungã la prelegerile lectorilor.
Cei care vând pãsãriîn piaþa de la Petroºanis-au trezit cã au fostmutaþi de lângãintrarea principalã,undeva mai în spatelelocaþiei.
Oamenii s-au arãtatnemulþumiþi de condiþi-ile ce li s-au oferit, darºi de faptul cã acolo îºipierd clienþii, din cauzamirosului emanat deghena de gunoi dinapropiere.
ªi pentru toateaceste neajunsuri ei
mai spun cã dau ºibani, administraþiei.„Ne-au mutat aicilângã tomberoane ºi,pe deasupra, ne maicer ºi bani. Cinci lei pezi. Locul în care amvândut pânã acum,avea vad, aveamcondiþii, iar aici stãmîn mirosul de la gunoiºi ne fug clienþii ºi maine ºi cer aceeaºi taxã.Acolo plãteam cãaveam condiþii, daraici…”, spune AndreiCâmpean, comerciantde pãsãri.
Cei de la piaþãrecunsc cã i-au mutatîn acel loc ºi cã suntmirosuri insuportabile,dar decizia a fost luatãnumai din vina lor.Atât locatarii din jurulpieþei, cât ºi restulcomercianþilor s-ar fiplâns de mizerie, mirosuri ºi gãlãgie, dar administratorulrecunoaºte cã ar puteaschimba locaþia, însã,într-un loc unde nu ar
avea vad. „Din cauzacomportamentului lori-am mutat, cã numaireclamaþii aveam, cãse ceartã de dimineaþãºi deranjeazã locatarii.Au lãsat mizerie demulte ori în urma lor,deºi le-am atrasatenþia. Locatarii ne-aureproºat ºi mirosulpãsãrilor, iar acum,vara acestea se ºiamplificã. Momentan,singura locaþie dinpiaþã este acolo, la 20de metri de vechealocaþie. Este gunoiul înapropiere, aºa este,dar o altã locaþie ar fiîn spatele pieþei, undese vor plânge cã nu auvad comercial”, a spusSorin Creþu, adminis-
tratorul Pieþei agroali-mentare din Petroºani.
Spiritele s-au încinsimediat ce la intrareaîn piaþã s-a fãcutpuþinã ordine ºi curãþe-nie, iar administratorii
ºi comercianþii depãsãri au rãmas sãcaute soluþia optimã,cea veche fiind exclusãdeocamdatã.
“În afarã defaptul cã obþinla final un cer-tificat de califi-care în dome-niul mecaniccu calificareamecanic auto,au posibilitateasã urmeze ºi sãobþinã per-misul fãcândºcoala deºoferi la noi înºcoalã, iar caºi costuri trebuie doar sã achitemotorina. De asemenea ºi cei care
sunt înscriºi în clasa a XI-a, îndomeniul mecanic la tehnician întrannsporturi beneficiazã de acelaºilucru”, a declarat Zina Galeº,directorul Colegiului TehnicDimitrie Leonida din Petroºani.
Astfel, mulþi tineri sunt atraºi deaceste specializãri în cadrul cãroraurmeazã cursurile de ºofat.
“Probabil ºi datoritã beneficiilor,dar ºi foarte multor bãieþi le placesã conducã ºi sperã sã îºi gãseascãun loc de muncã pentru aceastãcalificare”, a mai spus sursa citatã.
Reprezentanþii instituþiei deînvãþãmânt oferã aceastã posibitatetinerilor ºi pentru a-i atrage la aces-te specializãri.
Monika BACIUMonika BACIU
Cu gãinile de vânzare, la gunoiC omercianþii de pãsãri din piaþa de
la Petroºani au fost mutaþi dinlocul iniþial în care, spun ei aveau vad,tocmai în spatele pieþei. Mai mult, dincolo de faptul cã aceºti cred cã îºipierd clienþii, tarabele stau fix lângãgunoi, iar mirosurile sunt insuportabile.Administraþia pieþelor a decis sã îi mute,însã, din vina lor, dar nu exclude o altãlocaþie.
ªcoala de ºoferi, gratuitM erg la ºcoalã, dar au ºi beneficii. Este vorba de elevii
care frecventeazã cursurile de mecanic auto ºi tehni-cian în transporturi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonidadin Petroºani ºi beneficiazã de efectuarea ºcolii de ºoferi înmod gratuit. Singurul lucru pe care aceºtia trebuie sã îlsuporte este costul combustibilului.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 201414 Program & Horoscop
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agi-tat din cauza unor schimbãricare survin la serviciu. Nu vãieºiþi din fire, altfel riscaþi sã vãcomplicaþi situaþia. Fiþi calm cupersoana iubitã! Nu are rost sãvã certaþi pentru nimicuri.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi deza-mãgit de atitudinea unui partenerde afaceri sau a unui colaborator.Nu puneþi la suflet! Concentraþi-vã asupra problemelor cu ade-vãrat importante.
S-ar putea sã fiþi dezamãgit deun prieten. Fiþi mai prudentdecât de obicei. Amânaþiinvestiþiile! Dupã-amiazã, o rudãbolnavã vã cere un împrumut.
Vã enervaþi din cauza un colegde serviciu care vã face greutãþi.Nu este momentul sã luaþi deciziiimportante. S-ar putea sã fiþiconfuz ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Puneþi-vã ordine în idei.
Astãzi este indicat sã evitaþi afac-erile ºi întâlnirile cu prietenii.Dimineaþa s-ar putea ca o rudãsã vã cearã un împrumut. Nu orefuzaþi, dacã puteþi. Spre searã,un prieten vã dã o veste bunã înlegãturã cu un examen.
Sunteþi nervos ºi aveþi tendinþasã-i criticaþi pe toþi cei din jur.Temperaþi-vã, ca sã nu vã înde-pãrtaþi prietenii. Aflaþi cã veþiprimi vizita unei rude din altãlocalitate. S-ar putea sã începeþipregãtirile pentru concediu.
Se pare cã vã simþiþi obosit ºifãrã chef de muncã. Amânaþideciziile importante ºi dedicaþi-vãunor activitãþi de rutinã. Ar fibine sã vã relaxaþi ºi sã acordaþimai mult timp odihnei.
Este posibil sã aveþi dificultãþi deconcentrare la serviciu, din cauzaproblemelor sentimentale. Nu vãlãsaþi pradã melancoliei! Puteþiavea spor la treburi casnice. Fiþimai atent cu partenerul de viaþã.
Nu vã convine nimic ºi vã ener-vaþi foarte uºor. Aveþi tendinþa sãcãutaþi cearta cu lumânarea, subdiferite pretexte. Nu faceþi dinþânþar armãsar! Cu calm ºi rãb-dare, totul se poate rezolva uºor.
Dimineaþa, o rudã apropiatã vãdã o veste neplãcutã. Nu vãîngrijoraþi! Problemele sunt trecã-toare. Evitaþi orice discuþie încontradictoriu cu partenerul deviaþã. Este recomandabil sãamânaþi întâlnirile importante.
S-ar putea sã vã certaþi cupartenerul de viaþã, pentru cã vise pare cã a cheltuit cam mult.Ar fi bine sã þineþi cont ºi de dor-inþele sale. Menajaþi-vã sãnã-tatea. Odihniþi-vã ºi evitaþi activ-itãþile solicitante!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:00 Mãlãele de 5 stele 10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100%12:20 Discover România12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Europa mea 18:45 Antologie Chaplin19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 În numele Islamului22:10 Neds - Gãºtile dinGlasgow
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pãrinte înainte devreme13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vinul iubirii17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Un om periculos
10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Fãrã control16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Neam legat 21:00 Cronica netului 21:30 Epic Show 22:30 Trãsniþii
10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Fugarul17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Isenhart
10:00 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 10:30 Declaraþie de dragoste12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Liceenii15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere
10:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal:12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal:13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Ludogorets -Steaua
10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiulmeu19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?
Monika BACIU
Consiliul JudeþeanHunedoara a scos la lici-taþie contractul pentrurealizarea drumului“Dracului”. Potrivit ofi-cialilor CJH lucrãrile vor fifinalizate în toamna anuluiviitor dacã nu existã alteprobleme.
De mai bine de 10 anis-a adus în discuþie moder-nizarea DJ 666 ( Meriºor –Vulcan), aspect stipulat ºiîn “Strategia de dezvoltaresocio–economica aBazinului carbonifer al Vãii
Jiului” aprobatã prin H.G.nr. 646/2002. În anul2003 a fost elaborat ºiPlanul de Amenajare alTeritoriului Zonal ValeaJiului în care era prevãzutãmodernizarea acestuia.
Istoria existenþei drumu-lui Dealul Babii-Merisor sepierde în antichitate. Acestdrum a fost unul deimportanþã majorã intreTransilvania ºi Oltenia, alã-turi de cel de pe ValeaOltului. În perioadamedievalã drumul erafolosit intens pentru negoþ,aspect evidenþiat ºi de
realizarea Turnului devama de la Crivadia (încontinuarea acestui drum),prin prelungirea sã pestepasul Vulcan spre Oltenia.Odatã cu realizarea cãiiferate Simeria-Subcetate-
Merisor-Banita-Petrosani,în 1870, drumul ºi-a pier-
dut însã din impor-tanþã.
Odatã modernizatdrumul Dealul Babii-Merisor va reprezen-ta cu siguranþã oalternativã pe axade comunicaþie ValeaJiului-Tara Hategului,dat fiind faptul cãdistanþa se va scurtacu circa 16 kilometri.Totodatã, potrivitdocumentelor,
aceastã rutã mai scurtã vafacilita accesarea amena-jãrilor turistice, în perioadade iarnã, din Straja ºiPasul Vulcan ºi va stimulaamenajarea de pensiuniagroturistice în zoneleRãchitã, Ruseti, DealulBabii.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în
suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.
Premierul Victor Pontaa anunþat cã, începând din2016, românii cu centraletermice de apartamenturmeazã sã plãteascã otaxã de poluare.
În timp ce Ponta a
anunþat cã aceastã taxãeste impusã de UniuneaEuropeanã, reprezetanþiiasociaþiilor de proprietarispun cã în unele þãri dinUE se acordã subvenþiepentru montarea de cen-
trale de apartamente per-formante ºi numai celeînvechite sunt taxate.Contactat de EveninentulZilei, ministrul Mediului,Attila Korodi, a explicat cãla aceastã orã se poartãnegocieri cu ComisiaEuropeanã pentru sta-bilirea modalitãþii de apli-care a acestei taxe.
Despre aceastã taxã sediscutã din 2011, iar2015 este termenul-limitãpânã când poate fi amâ-natã. Acum un an s-aînaintat ideea ca fiecareproprietar sã achite câte30 de lei pentru fiecaregigacalorie produsã decentrala proprie, însãacum premierul a anunþatcã taxa nu va fi neglijabilã, însã a refuzatsã spunã care va fi cuantumul acesteia.
Contract de modernizare scos la licitaþie
C ontractul pentru modernizarea drumului de la Dealul Babii spre
Meriºor a fost scos la licitaþie. Valoareacontractului este estimatã la suma de4,572,450.92 de lei.
Un nou bir pentru români:Taxã pe centrala de apartament
C ei care s-au debranºat de la sistemulcentralizat ºi ºi-au montat centralã de
apartament ar putea plãti o taxã de poluare.
În timp ceRomânia areunele dintrecele mai miciamenzi decirculaþie, înalte þãrisancþiunileajung ºi la3.000 euro,scriecugetliber.ro.Cei care sepregãtesc sãplece în con-cedii pestehotare trebuie sã îºifacã puþin timp pentrua studia legislaþiarutierã valabilã înstatele în care vorajunge. Multe þãri aureguli diferite ºi ausancþiuni mult maidrastice decât alenoastre. Aceasta încondiþiile în careRomânia este una
dintre cele mai blândeþãri din punct devedere al legislaþiei.De exemplu, înFranþa, detectoarelede radar sunt strictinterzise. Dacãfoloseºti un astfel deaparat, pe lângãamenda usturãtoarede minim 1.500 euro,te poþi alege ºi cu
maºina confiscatã. Deasemenea, în Franþaîþi poate fi confiscatautoturismul dacãparchezi în locuriinterzise. ªi în Austriapoþi fi lãsat pieton
foarte simplu: dacãeºti prins cu detectorde radar sau antiradar,riºti o amendã depeste 4.000 euro ºiconfiscarea maºinii.Fãrã autoturism poþi filãsat ºi în Olanda,dacã depãºeºti limitade vitezã cu 80 km/hsau dacã poliþiºtii vãdurme de ruginã pe
caroserie sau vreodefecþiune tehnicã. ªiîn Austria þi se confis-cã maºina dacã nuachiþi amenzile sautaxele de drum. Dacãeºti la prima abatere,dupã ce plãteºti,maºina îþi va fiînapoiatã, însã dacãeºti prins din nou pepicior greºit, veirãmâne definitiv fãrãea. În Germania,Grecia ºi Slovacia poþirãmâne fãrã maºinãdacã nu-þi plãteºtiamenzile. În România,
limita de alcoolemiepermisã este 0. La felse întâmplã ºi înCehia, Ungaria ºiSlovacia. În alte þãri,însã, un pahar de vinsau chiar mai multesunt permise.
În Estonia,Norvegia, Polonia ºiSuedia existã o limitãa alcoolemiei de 0,2mg/l alcool pur înaerul expirat. Þãrileceva mai permisivesunt Bosnia,Muntenegru ºi Serbia,cu 0,3 mg/l, Lituania
(0,4), Turcia, Spania,Suedia, Slovenia,Portugalia, Italia,Irlanda, Olanda,Grecia, Germania,Franþa, Danemarca,Cipru, Croaþia,Bulgaria ºi Belgia, cu0,5 mg/l alcool pur înaerul expirat. Printreþãrile care „încura-jeazã” consumul dealcool la volan senumãrã MareaBritanie ºi Malta, limi-ta alcoolemiei permisefiind 0,8 mg/l alcoolpur în aerul expirat.
16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 August 2014
Monika BACIU
AsociaþiaPetroAqua are înadministrare PeºteraBolii, iar scopul prin-cipal al asociaþiei estepromovarea ºi dez-voltarea turismului, avalorilor istorice ºi cul-turale ale judeþuluiHunedoara. Pentru cãrealizarea acestor
”Avem un proiectde hotãrâre peordinea de zi careprevede aceastãasociere cu asociaþiaPetroAqua, noi îi spri-jinim în ceea ce dum-nealor fac legat de proiectele de mediu,
de ceea ce se întâm-plã la Peºtera Bolii. Încaz de situaþii caredânºii au nevoie despijinul nostru noivom fi partenerii lor”,a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.
În repetate rânduri,administratorii peºterii
au spus cã ar aveanevoie de sprijin pen-tru realizarea insta-laþiei de iluminat ºi desonorizare. În ceea cepriveºte cea din urmãsolicitare, edilii de laPetroºani spun cã seva cuprinde în bugetulde anul viitor.
“Au avut sprijin ºide la ConsiliulJudeþean pentru sis-
temul de iluminat cuinstalaþia desonorizare o sã dis-cutãm ºi vom vedeapãe bugetul de anulviitor”, a mai sublini-at sursa citatã.
Peºtera Bolii adevenit în ultimii aniambasadorul VãiiJiului. Sute de turiºtivin aici pentru a vizitacavernele.
“Este un obiectivcare este din ce în cemai vizitat alãturi dealte obiective cumsunt MuzeulMineritului, MuzeuluiMomârlanului ºi totceea ce existã înParâng cu traseelemontane”, a mai pre-cizat Ridzi.
Parteneri aiAsociaþiei PetroAquamai sunt ºi cei de laConsiliul JudeþeanHunedoara. PeºteraBolii a fost redatã cir-cuitului turistic decãtre o mânã de vol-untari de la AsociaþiaEcologistã Petro Aquadin Petroºani.Ecologiºtii au reuºit sãîi redea frumuseþea ºisã o punã în valoare,iar legendele þestuteîn jurul ei îi sporescfarmecul natural. Ceide la Petro Aqua auprimit dreptul deadministrare a peºteriide la reprezentanþiiParcului NaþionalCioclovina.
Tot ce trebuie sã ºtii, dacã te-ai hotãrât sã pleci cu maºina în strãinãtate
V ara este anotimpul în care toþiromânii îºi iau concedii pentru
a pleca în vacanþã, uneori înstrãinãtate. Iatã câteva lucruri pecare trebuie sã le ºtiþi, dacã v-aþihotãrât sã plecaþi cu maºina.
Asociere pentru promovarea culturii ºi turismului
A dinistraþia localã de laPetroºani se va asociaþia cu
PetroAqua pentru a-i sprijini pe ceidin urmã în realizarea unorproiecte culturale sau turistice.
