Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1115 Miercuri, 1 Iunie 2016 N ici bine n-a fost inaugurat segmentul de drum reabilitat între Iscroni- Aninoasa ºi Vulcan cã deja pe o porþiune a ºi fost vandalizat. Tronsonul din DN 66A cuprins între kilometrul 0+000 ºi kilometrul 3+847 (din Livezeni, de la inter- secþia cu DN 66, pânã la intrarea în municipiul Vulcan) a fost modernizat ºi dat în folosinþã fãrã restricþii în urmã cu câteva luni, iar pe o porþiune periculoasã s-au montat parapeþi din beton asftel încât ºoferii sã nu ajungã cu maºinile în casele de pe marginea drumului. Pe fiecare parapet de protecþie au fost puse ºi balize reflectorizante însã, la scurt timp, acestea au dispãrut sau au fost distruse intenþionat dintr-un motiv incredibil. Cei care treceau pe lângã parapeþi îºi agãþau hainele în plãcuþe, chiar dacã circulaþia pietonilor este interzisã pe drum, pentru cã existã zonã pietonalã. Familiile care au casele în curba periculoasã se tem cã în orice noapte se pot trezi cã le intrã o maºinã în case. ”În spatele parapeþilor este trotuar dar nu le place sã meargã pe acolo, vor pe drum. Cum circulã maºini ºi drumul e îngust îºi agãþau hainele în plãcuþe, aºa cã le-au furat sau le-au distrus. Au mult tupeu pentru cã Poliþia este la doi paºi ºi cele care au rãmas încã vor fi ºi ele rupte în scurt timp”, spun oamenii. CNADNR va înlocui ”ochii de pisicã” unde este cazul iar cei care sunt prinºi cã distrug semnalizãrile riscã dosar penal. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Firma produce echipa- mente pentru maºini ºi s-a dezvoltat în ultima vreme la Hunedoara. Acolo mai sunt acum 50 de locuri de muncã disponibile ºi anga- jatorul s-a îndreptat spre Valea Jiului. „Vizita la Petroºani, a domnului Harol Polleres, se înscrie în acel trend al investitorilor care încep sã vinã cãtre Valea Jiului. Motivul princi- pal este acela cã acolo unde ei au dezvoltate aface- rile, existã o problemã cu forþa de muncã. În prima etapã, doresc 50 de oameni care sã facã naveta cãtre Hunedoara, urmând ca de anul viitor sã ia o decizie pentru Valea Jiului”, a spus primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridizi. Investitorul geman a venit în Petroºani la invitaþia preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David. „Avem o veste foarte bunã pentru piaþa muncii din Valea Jiului ºi, în mod spe- cial din Petroºani. Am avut o vizitã specialã astãzi, domnul Harald Polleres este la Petroºani pentru a ne anunþa cã existã 50 de locuri de muncã disponibile în fabrica dumnealui”, a adãugat ºi Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Selecþia personalului va fi fãcutã în perioada urmã- toare, în funcþie de cei care îºi vor depune CV-urile. Pânã atunci, însã, investi- torul german a fost sã viziteze zona industrialã de la Livezeni pentru o posibiliã investiþie ºi aici. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Greva foamei împotriva unui candidat Drum modernizat ºi vandalizat la câteva luni de la deschidere U n bãrbat din municipiul Vulcan a intrat de marþi în greva foamei pentru cã are câteva reporºuri de ordin financiar ºi politic. Savu Secrieru considerã cã a fost nedreptãþit încã din 2012 de Dorel ªchiopu, unul dintre candidaþii aflaþi acum pe listele PSD, iar una dintre cerinþe este sã fie scos de pe liste. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A O firmã nemþeascã face angajãri O firmã germanã de prestigiu în Europa are nevoie de muncitori ºi a venit la Petroºani cu o ofertã pentru ºomerii de aici. Însuºi directorul Draexlmaier a fost aici ºi la primãrie va urma o selecþie de personal. Locurile de muncã sunt în Hunedoara, dar angajaþilor li se oferã transport.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1115
Miercuri, 1 Iunie 2016
N ici bine n-a fostinaugurat
segmentul de drumreabilitat între Iscroni-Aninoasa ºi Vulcan cãdeja pe o porþiune a ºifost vandalizat.
Tronsonul din DN 66Acuprins între kilometrul0+000 ºi kilometrul 3+847(din Livezeni, de la inter-secþia cu DN 66, pânã laintrarea în municipiulVulcan) a fost modernizat ºidat în folosinþã fãrã restricþiiîn urmã cu câteva luni, iarpe o porþiune periculoasãs-au montat parapeþi dinbeton asftel încât ºoferii sãnu ajungã cu maºinile încasele de pe marginea drumului.
Pe fiecare parapet deprotecþie au fost puse ºibalize reflectorizante însã,la scurt timp, acestea audispãrut sau au fost distruseintenþionat dintr-un motiv
incredibil. Cei care treceaupe lângã parapeþi îºi agãþauhainele în plãcuþe, chiardacã circulaþia pietoniloreste interzisã pe drum, pentru cã existã zonã pietonalã. Familiile care aucasele în curba periculoasãse tem cã în orice noaptese pot trezi cã le intrã omaºinã în case.
”În spatele parapeþiloreste trotuar dar nu le placesã meargã pe acolo, vor pedrum. Cum circulã maºiniºi drumul e îngust îºi agãþauhainele în plãcuþe, aºa cãle-au furat sau le-au distrus.Au mult tupeu pentru cãPoliþia este la doi paºi ºicele care au rãmas încã vorfi ºi ele rupte în scurttimp”, spun oamenii.CNADNR va înlocui ”ochiide pisicã” unde este cazuliar cei care sunt prinºi cãdistrug semnalizãrile riscãdosar penal.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Firma produce echipa-mente pentru maºini ºi s-adezvoltat în ultima vreme laHunedoara. Acolo mai suntacum 50 de locuri demuncã disponibile ºi anga-jatorul s-a îndreptat spreValea Jiului. „Vizita laPetroºani, a domnuluiHarol Polleres, se înscrie înacel trend al investitorilor
care încep sã vinã cãtreValea Jiului. Motivul princi-
pal este acela cã acolounde ei au dezvoltate aface-
rile, existã o problemã cuforþa de muncã. În primaetapã, doresc 50 deoameni care sã facã navetacãtre Hunedoara, urmândca de anul viitor sã ia odecizie pentru ValeaJiului”, a spus primaruluimunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridizi.
Investitorul geman a venit în Petroºanila invitaþia preºedinteluiConsiliului JudeþeanHunedoara Adrian David.„Avem o veste foarte bunãpentru piaþa muncii dinValea Jiului ºi, în mod spe-cial din Petroºani. Am avut
o vizitã specialã astãzi,domnul Harald Pollereseste la Petroºani pentru ane anunþa cã existã 50 delocuri de muncã disponibileîn fabrica dumnealui”, aadãugat ºi Adrian David,preºedintele CJHunedoara.
Selecþia personalului vafi fãcutã în perioada urmã-toare, în funcþie de cei careîºi vor depune CV-urile.Pânã atunci, însã, investi-torul german a fost sãviziteze zona industrialã de la Livezeni pentru o posibiliã investiþie ºi aici.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Greva foameiîmpotriva
unui candidat
Drum modernizat ºi vandalizatla câteva luni de la deschidere
U n bãrbat din municipiul Vulcan a intrat de marþi îngreva foamei pentru cã are câteva reporºuri de ordin
financiar ºi politic. Savu Secrieru considerã cã a fost nedreptãþit încã din 2012 de Dorel ªchiopu, unul dintre candidaþii aflaþi acum pe listele PSD, iar una dintre cerinþeeste sã fie scos de pe liste. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
O firmã nemþeascã face angajãriO firmã germanã de prestigiu în Europa are nevoie de muncitori ºi a
venit la Petroºani cu o ofertã pentru ºomerii de aici. Însuºi directorulDraexlmaier a fost aici ºi la primãrie va urma o selecþie de personal.Locurile de muncã sunt în Hunedoara, dar angajaþilor li se oferã transport.
N u sunt cei mai fericiþi copii, nu au
pãrinþii acasã, pentru cãmuncesc în strãinãtate,dar viaþa li se pare fru-moasã, iar de ziua copilu-lui sperã sã fie fericiþi.
Vorbim despre copiiicare vin zilnic la centrulorganizaþiei „Salvaþi Copiii”în Petrila. Cei mai mulþisperã sã aibã o bicicletã, orio trotinetã, pentru cã dorulde pãrinþi încearcã sã îldomoleascã cu educatoriide la centru.
Vin imediat dupã ºcoalãºi sunt peste 100 de copiila Petrila, la „SalvaþiCopiii”. Aici mãnâncã, îºifac lecþiile ºi îºi potolescdorul de pãrinþi, iar de ziualor sperã sã fie foarte feri-ciþi. Ce vor? ªtiu cã nu toþipot fi alãturi de pãrinþii lorºi atunci, îºi doresc jucãrii ºi
multe bucurii. „Îmi doresc obicicletã nouã, cã de ziuaCopilului îi bine ºi ne distrãm, cu prietenii de lacentru”, mi-a mãrturisit uncopilaº din Petrila. „O sãmerg la bunica mea, o sãmã duc în parc. Dacã aº fiadult, copiilor le-aº dadaruri de Ziua Copilului,aºa cã ºi eu aºtept daruri”,a mãrturisit un alt copilaº.„Noi vrem sã învãþãm ºi sãne distrãm, iar la ºcoalã sãne fie din ce în ce mai
bine, ca sã putem faceceva”, l-a completat o fetiþãceva mai mare, care ºi eavine zilnic la centrul dinPetrila.
La „Salvaþi copiii” înPetrila sunt 100 de copiicare vin zilnic, iar 40 dintreei au pãrinþii plecaþi lamuncã în strãinãtate.Dascãlii de aici recunosc,însã, cã ei nu pot suplinilipsa acestora ºi, chiar dacãcei mai mulþi vor o bicicletãnouã, o trotinetã, ori role,
dragostea pãrinteascã estetot ceea ce le lipseºte.
„Cã-s bogaþi, cã-s sãraci,le lipseºte dragostea ºiafecþiunea. Nu banii trimiºidin strãinãtate, nici la cen-trul de la Lupeni, nici de laPetrila, nu le lipseºte bici-cleta cum au zis, nu þinelocul dorului extraordinarpentru pãrinþi. Niciodatã nuvon înlocui pãrinþii. Îiajutãm, îi sprijinim ºi, înmulte situaþii grave, amintervenit cu succes”, amenþionat ºi prof. Valeria Popescu, director„Salvaþi Copiii” Hunedoara.
Ziua Copilului, pentruastfel de copii, ar putea filuminatã mult de prezanþapãrinþilor, însã, cei mici semulþumesc acum cu bunicii,mãtuºile ºi fraþii mai mari.Pentru ei, sãrbãtoare estecând le vin pãrinþii acasã,iar pânã atunci, semulþumesc cu prietenii lordin centrul de zi.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
INFORMAREAceastã informareeste efectuatã de:
S.C. Apa ServValea Jiului S.A.
Petroºani,Str. Cuza Vodã nr. 23,tel. 0254543144, ceintenþioneazã sã solicitede la AdministraþiaBazinalã de Apã Jiu -Craiova aviz degospodãrire aapelor/aviz de amplasa-ment pentrudesfãºurarea activitãþiide execuþie reþea de
Aceastã investiþie estenouã. Ca rezultat al proce-sului de producþie vor rezul-ta permanent urmãtoareleape uzate: 109.900 mc/an,ce se vor evacua în râul Jiu,dupã ce au fost epurate
prin metoda de epurareavansatã în trei trepte(mecanicã, biologicã ºiterþiarã). Aceastã solicitarede aviz este conformã cuprevederile Legii apelor nr.107/1996, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.
Persoanele care dorescsã obþinã informaþii supli-mentare cu privire la solic-itarea avizului degospodãrire a apelor potcontacta solicitantul de avizla adresa menþionatã.
sau la adresa: S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani, str. CuzaVodã nr.23, tel.0254543144/int.115(Serviciu Investiþii,Dezvoltare Proiectare, persoanã de contactLÃPTUCÃ CRISTEA),dupã data de 15.06.2016(data estimatã la care se vatransmite solicitarea deaviz).
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 20162 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.30 lei- Fleicã porc - 10.90 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.80 lei- Cotlet porc fãrã os -16.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.80 lei- Costiþã porc cu os - 8.80 lei- Ciolan porc - 5,50 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei
Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate
ca atare.
Haute couture,prin imaginaþiacopiilorT ricouri simple, cu imprimeuri
unice. Acþiunile dedicateZilei Internaþionale a Copilului audebutat, la Petroºani, cu un atelier de creaþie.
Copiii au trebuit sã deseneze petricouri, iar mesajele pictate de ei aufost unice. Fiecare a dovedit cã areimaginaþie, iar astfel un simplu tricoualb poate deveni unul unic.
“Avem cele douã acþiuni organizate cu ocazia ZileiInternaþionale a Copilului. Avemacest atelier de creaþie unde copiiivor desena pe tricouri ce vor ei ºiconcursul de orientare turisticã carese desfãºoarã la Brãdet”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.
Fiecare copil a desenat ce i-a dictat imaginaþia. De la desene careînfãþiºau natura, pânã la personajedin desene animate, toate au fosttranspuse pe tricourile albe. Acþiunilededicate Zilei Internaþionale aCopilului vor continua ºi astãzi cuîndrãgita paradã a costumelor decarnaval, dar ºi cu parada caninã.
Monika BACIUMonika BACIU
S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI
Ce vor copiii din centrele de zi, de 1 iunie?
DECESE Facultatea de Inginerie Meca-
nicã ºi Electricã a Universitãþiidin Petroºani anunþã cu dureretrcerea în nefiinþã, la vârsta de78 de ani, a celui care a fostProf. univ.dr.ing. STOCHIÞOIU ANGHEL
Odihneascã-se în pace!
Comunitatea academicã aUniversitãþii din Petroºani îºiexprimã regretul pentru trecereaîn nefiinþã a distinsului
Prof. univ.dr.ing.STOCHIÞOIU ANGHEL
Prin stingerea din viaþã, comu-nitatea academicã a Universitãþiidin Petroºani, pierde un om cualese calitãþi intelectuale ºi morale.
Regrete eterne. Dumnezeu sã-l
odihneascã în pace!
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016 Actualitate 3
Reprezentanþii mineiLivezeni ºi cei ai mineiVulcan au venit la CEH ca sã discute cuconducerea acestuicolos industrial înderivã. Ceilalþi, de laLupeni ºi Lonea, nu auajuns, pentru cã acestemine sunt propuse pentru închidere ºi dejase cunoaºte strategia.Cât despre viziunea pecare o au cei de laCEH, Adrian Jurca, liderul sindicatuluiNoroc Bun, care a
reuºit sã opreascãstarea de insolvenþã,spune cã lucrurile nu semiºcã deloc. Iar asta,
dupã ce ºi MinisterulEnergiei a anunþat 5soluþii pentru CEH.„Toate soluþiile lor sunt
numai discuþii, care nuau niciun fundamentjuridic ºi nicio bazãlegalã. Minele, în opinialor, cum vor ei sã letransfere, nu au niciobazã legalã. Sunt puredeclaraþii, care pre-lungesc starea de incer-titudine din Valea Jiului.Ne dau doar de înþelescã lucreazã la ceva, darnu lucreazã la nimicconcret pânã acum”, adeclarat Adrian Jurca,lider la sindicatul„Noroc Bun” de lamina Livezeni.
Minerii nu mai credcã unitãþile miniere carerãmân, respectivLivezeni ºi Vulcan, vorputea sã fie exploatatepânã în 2024. Doar
economic, lucrurile suntclare în acest moment.
„Mina Livezeni are82 de lei peGigaCalorie. Vulcanul –81, iar Lupeni 167 ºiLonea 162 de lei peGigaCalorie, se poatediscuta deci cã existã,din punct de vedereeconomic, o diferenþie-re între cele 4 mine.Dar decizia va trebui sãaparþinã unui guvern,care sã dea o hotãrârede acest gen”, afirmãliderul de la Livezeni.
Adrian Jurca maicrede ºi cã scoatereadin insolvenþã a CEH asalvat 1.185 de oamenide la concediere, fãrãnicio platã compensato-rie, iar în vara acestui
an mai urmau alþi 980.„Ministerul s-a grãbit cuinsolvenþa, ca oameniisã plece fãrã niciun felde protecþie socialã” , aconchis Adrian Jurca.
Deocamdatã, nimeni nu poate scoateo strategie viabilã ºiminerii trãeisc fiecare ziîn incertitudine.Situaþiile economice ºijuridice se tranºeazã îninstanþe, iar cei caretrudesc sub pãmânt nuprea au materiale ºipiese.
În plus, campaniaelectoralã i-a determinatpe toþi sã vorbeascãdespre CEH, dar numaipentru a arunca pisicamoartã dintr-o curte înalta, fãrã planuri deviitor.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
U n bãrbat dinmunicipiul Vulcan a
intrat de marþi în grevafoamei pentru cã are câteva reproºuri de ordinfinanciar ºi politic. SavuSecrieru considerã cã a fostnedreptãþit încã din 2012de Dorel ªchiopu, unul din-tre candidaþii aflaþi acumpe listele PSD, iar una din-tre cerinþe este sã fie scosde pe liste. Dorel ªchiopuspune, însã, cã totul este oînscenare politicã.
Savu Secrieru a avut copiiiînscriºi la secþia de ºah aClubului din Vulcan, iar pentrucã i s-a pãrut mereu cã Dorelªchiopu, actualmente candidat
pe listele PSD, a furat dinbani, acum a intrat în grevafoamei. Omul cere acum sã ise facã dreptate ºi e decis sãnu mai mãnânce pânã atunci.
„Cer excluderea numituluiªchiopu Ioan Dorel din funcþi-ile deþinute ºi de pe listele decandidaþi ai PSD, verificareade cãtre DNA a facturilor de laClubul sportiv, începând cuanul 2009 ºi pânã în prezent,verificarea de cãtre DNA atuturor primelor achitate decãtre secþia de fotbal ºi semnã-turile acestora, recuperareasalariilor nelegale, conformactului de control a Curþii deconturi care a fost în martie ºia gãsit ilegalitãþi în salariilecelor de la club. Mai mult,sancþionarea celor care au dusla insolvenþa CSU Vulcan”,
spune Savu Secrieru, grevist. În tot acest timp, Dorel
ªchiopu, cel care reprezintãsecþia de ºah, spune cã nu l-aprejudiciat cu nimic pe acestom ºi cã fiul sãu a primitmereu premiile cuvenite.
„Eu nu vreau sã dialoghezcu aceastã persoanã, pentrucã am dialogat din 2009încoace suficient de mult. Amsã dialoghez cu dumnealui, înmomentul în care îmi demons-treazã cã, în perioada în careAndrei a fost membru alClubului de ºah, din Vulcan,mai existã un alt ºahist în totjudeþul Hunedoara, care aprimit mãcar 25% din sumelepe care le-a primit acest copil.Este evident cã este sprijinitpolitic din spate ºi am argu-mente: în primul rând, de ce
acum, cu 5 zile înainte dealegeri? De ce nu acum 2 ani?”, a precizat Dorelªchiopu, preºedintele Secþiei
de ºah a Clubului din Vulcan.Bãrbatul a început greva
foamei la ora 10, marþidimineaþã ºi este decis sã nuplece din faþa primãriei, pânãce nu va primi rãspunsurilefavorabile. Asta chiar dacãrecunoaºte cã problemele lacare face referire sunt din2012 ºi pânã acum.
„Pânã ce mi se rezolvã ceam cerut voi sta în grevafoamei. Pânã cad pe burtãaici. O fac pentru copiii mei ºipentru restul copiilor din acestoraº”, a mai spus grevistul.
Clubul sportiv din Vulcan aintrat în vizorul anchetatorilorîn momentul în care anul trecut, preºedintele acestuia,Neluþu Pantilimon s-a sinucis ºi anchetatorii cautã sã scoatãla luminã problemele financiare ºi cine le-a generat.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Greva foamei împotriva unui candidat
„Conducerea CEH nu are nicio strategie!”N u au viziune, nu au idei ºi nici nu fac nimic. Asta spune liderul
de sindicat Adrian Jurca, de la mina Livezeni, despre cei careconduc acum Complexul Energetic Hunedoara. Liderul minerilor aajuns la aceastã concluzie dupã ce a fost chemat la sediul administrativ al CEH ca sã vorbeascã despre viitor.
Ca fost primar al Vulcanului,
conf.univ.dr.ing. PetruHodor, a reuºit înperioada 2000-2004 sãridice calitatea dezba-terilor în consiliul localîncât ºi astãzi sevorbeºte de “cel maibun consiliu local” postdecembrist. Personal,a rãmas de aceeaºicalitate, ºi cel maiprobabil va fi ales consilier judeþean, propus de PSD.
Petru Hodor, fostulprimar PSD al municipiu-lui Vulcan, a devenit oemblemã a seriozitãþii ºiresponsabilitãþii ediluluifaþã de cetãþean.„Domnul profesor”, cumi se spune în adminis-traþia localã, este confe-renþiar universitar, doctoringiner, la Universitateadin Petroºani, iar pe vremea cât a fost primar,2000-2004, a reuºit sãridice stacheta calitãþiidezbaterilor din cadrulConsiliului Local Vulcanîncât nici astãzi nu areuºit nici un alt consiliu,din cele ºase localitãþi aleVãii Jiului, sã doboaretitlul de „cel mai bun consiliu local”.
Deºi era primar, PetruHodor s-a folosit depresã cerând, cu tact, orubricã numitã „Perle aleconsilierilor locali”, lucruce a sensibilizat aleºii ºi atransformat ºedinþele înadevãrate forumuri carenãºteau soluþii ºi mãsurice nu lãsau loc de inter-pretare. Fiecare consiliercunoºtea temeinic legilece þin de administraþie,statutul alesului local erafolosit la maxim.
Ulterior,conf.univ.dr.ing. Petru
Hodor, PSD, a fost consilier local model,care a încercat sã punãpermanent în valoareinstituþia Consiliul Localºi cea a Primãriei.
Astfel, a încercat sã canalizeze statutulviceprimarul în interiorulLegii 215, care permiteacestuia sã aibã atribuþiiclare, altele decât acea de„marionetã în mâinileprimarului”.
„Cum este plasat înorganigrama actualã,viceprimarul este încuiat într-o cãsuþã fiindsubordonat primarului,fãrã a avea atribuþii, doar cea de a preluaîndatoririle primaruluicând acesta din urmãlipseºte. ªi în restul timpului sã înþelegem cãºomeazã? Legea 215 îidã clar viceprimaruluiniºte îndatoriri de caretrebuie sã se ocupe” –spunea cu privire laorganigrama PrimãrieiVulcan, consilierul PSD,Petru Hodor.
La fel, acesta a doritsã pãstreze imagineaunui consiliu de bunã ca-litate ºi când activitatea
consilierilor a avut derapaje prin atitudini deopoziþie duse la absurdde colegii din PDL.
Petru Hodor a iniþiatun proiect prin care sã seinfiinþeze o comisie deanalizã ºi verificare aactivitãþii ConsiliuluiLocal, dar consilierii PDLVulcan au refuzat acest proiect. Domnulprofessor nu s-a dat bãtutconsiderând absolutnecesarã o cheie de control în situaþii critice.
„Era necesarã înfiinþarea unei comisiicare sã verifice activitateaConsiliului Local dinultimele trei luni, însã separe ca nu au dorit acestlucru (consilierii PDL-n.r.). În aceastã situatie,eu personal voi analiza
activitatea din ConsiliulLocal”, declara PetruHodor, consilier PSDVulcan.
Mai mult, Petru Hodora purtat adevãrate bãtãliipentru aducerea aleºilorpe drumul cel bun fiinddispus sã demisionezepentru a stopadegradarea statutului alesului local prin abandonarea intereselorcetãþenilor.
„Pentru cã nu îmi permite statutul, nu mãpot coborî atât de jos.Sunt puse intereselepolitice înaintea intere-selor cetãþenilor. Suntproiecte ce aºteaptã sãfie votate de noi, cei caream fost aleºi ºi noi facemcirc ieftin. Iau în conside-rare posibilitatea de ademisiona din ConsiliulLocal”, a precizat PetruHodor la momentul cândPDL a dus bãtãlia politicãpânã la a pune în pericolinstituþia aleºilor locali.
Pentru aceste alegeri,mai 2016, domnul profesor Petru Hodoreste propus de PSD pentru funcþia de consilier judeþean. Ceicare au lucrat cu domniasa spun cã prin intrarealui Petru Hodor în rândulconsilierilor judeþeni, CJ Hunedoara câºtigã învaloare.
Corina Corina IANCUIANCU
Care sunt situriledin România care facparte din RutaÎmpãraþilor Romani?
Siturile din Romaniasunt urmãtoarele:Tropaeum Traiani(Adamclisi), Apulum (AlbaIulia), Histria (Istria);Alburnus Maior (RoºiaMontanã) ºi Colonia UlpiaTraiana Augusta DacicaSarmizegetusa(Sarmizegetusa).
Ce alte þãri mai facparte din acest proiectsi ce contribuþie arefiecare din aceastaþarã?
Þãrile participante sunt:Croaþia, Serbia, Bulgaria ºiRomânia. Fiecare dintreaceste þãri contribuie cusituri de epocã romanã.Croaþia: Colonia PietasIulia Pola PollentiaHerculanea et InsullaePullariae (Pula ºi insulaBrijuni); Salona (Split);Iader (Zadar) Narona (Vid);Aenona (Nin); Andautonia(Scitajevo); Aquae Iassae(Vara�dinske Toplice).Serbia: Sirmium (SremskaMitrovica); Singidunum(Belgrad); Viminacium(Kostolac); Tabula Traiana;Diana (Kladovo); PonsTraiani; Felix Romuliana(Gamzigrad); Naissus etMediana (Nis); IustinianaPrima (Caricin Grad);Sarkamen (Negotin).Bulgaria: Kaleto(Belogradchick);Durostorum (Silistra);Novae (Svishtov);SexagintaPrista (Ruse);Oescus (Gigen).
Ce descoperiripoate face turistul
care alege sã „plece”pe urmele ÎmpãraþilorRomani ºi ajunge încapitala DacieiRomane?
Aºezarea, iniþial, a fostun castru de lemn, deforma unui dreptunghi culaturile de 530 x 430 m,dupã care, la un momentdat va fi suprapus de oraº,construit de la început înpiatrã, ajungând ca laturilede Nord ºi Sud sã atingãaproximativ 620 m iarcele de Est ºi Vest de 520m. Cu aproximativ 34 haîntre ziduri ºi alte 60-80ha în afara acestora,Colonia Dacica
Sarmizegetusa se înscrieîntre oraºele de dimensiu-ne medie la scaraImperiului. Pe aceastãsuprafaþã locuia o populaþie de aproximativ15-20.000 locuitori.
Zona din afara zidurilorera dominatã de cons-trucþia giganticã, de 88 x69 m, a amfiteatrului, dedicat atât de îndrãgitelorspectacole cu lupte de
gladiatori, dramã, mimã,sport, etc. Toate acestespectacole se desfãºurau înharena (arena) astãziacoperitã cu iarbã, la aceavreme acoperitã cu nisipsau rumeguº pentru aabsorbi sângele.
În faþa amfiteatrului,spre rãsãrit, se întinde oarea sacra (zonã sacrã),incomplet cercetatã,numai în urmã cu câþivaani a fost descoperitãclãdirea unui templu nou,necunoscut încã, estevorba despre templul dedi-cat pentru douã divinitãþimai puþin cunoscute,Domnus ºi Domna, de
origine celticã.Zidurile oraºului erau
construite din blocurifasonate de gresie, care seridicau pânã la aproxima-tiv 4-5 m înãlþime ºi erauprevãzute, probabil, cucreneluri în partea de sus.Pe fiecare dintre laturi eracâte o intrare. Porþileopuse erau legate între eleprintr-un drum principal,cardo maximus (Nord-Sud)ºi decumanus maximus(Est-Vest), în felul acestaoraºul era strãbãtut în celepatru direcþii de douãartere de bazã. În paralelcu cele douã se trasau alþicardines (drumuri secun-dare Nord-Sud) ºi alþidecumani (drumuri secun-dare Est-Vest), între carese dezvoltau construcþiilepublice sau cele private.
Imediat la intrarea înoraº se afla una dintre celemai importante clãdiri,
domus procuratoris, palatul procuratoruluifinanciar al provincieiDacia Apulensis. Acestmagistrat era un personajfoarte important în ierar-hia provincialã, practic aldoilea dupã guvernator.Era un fel de ministru definanþe, care se ocupa destrângerea taxelor ºi aimpozitelor, doar cã aveao atribuþie mai importantãîn plata armatei. Palatul afost sãpat fragmentar, fiind scoase la ivealã douãcomplexe termale (bãi), untemplu, birouri, etc.
Se ajunge apoi la forulcoloniei Dacica
Sarmizegetusa, centruloraºului. Era centrulîntrucât aici se intersectaucele douã drumuri princi-pale cardo maximus ºidecumanus maximus, cupunctul de intersecþie locusgromae pãstrat ºi marcatde câteva blocuri de mar-murã pe care se afla unaltar ce marca acest punctimportant. Intrarea sprecurte se fãcea printr-opoartã monumentalã, untetrapilum, susþinutã depatru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonulcãruia trebuie sã se fi aflat inscripþia de fondarea forului.
Se trecea în curteaforului, placatã înîntregime cu blocuri demarmurã. În centrul curþiiºi pe margini tronaubazele ce susþineau statuide bronz aurit (din care s-aupãstrat doar fragmente)
sau marmurã a unorîmpãraþi ce au jucat un rolîn viaþa oraºului sau aprovinciei.
Din curtea forului setrecea într-o basilica, clãdirea ce domina prinînãlþimea ei întreg ansam-blul arhitectonic. Aceastãclãdire era flancatã înpartea de Est ºi de Vest decâte un podium, de pecele douã tribunaliacetãþenii îºi þineau discursu-rile sau cei doi primari, IIvirii, judecau. Tribunalul derãsãrit avea la subsol ocarcer, care nu era chiarînchisoarea ci mai degrabãun arest preventiv.
Din acest spaþiu seputea intra în curia, laRoma în aceastã încãperesenatorii discutau proble-mele importante aleRepublicii sau Imperiului,în provincii decurionii,care se reuneau într-un felde consiliu de astãzi aloraºelor – ordo decurionum,discutau problemeleimportante ale oraºului,prezidaþi de cei doi primari. Dedesubt se aflaudouã camere cu boltã, aeraria, camerele de tezaurale oraºului. Încãperilecare flancau curia nu au odestinaþie bine precizatã,dar aici trebuie sã se fiaflat birourile magistraþilorsuperiori ai oraºului. Pelângã cei doi primari armai fi de amintit edilii, cese ocupau de problemelede urbanism ºi questorul,ce se ocupa de baniicomunitãþii.
În zona forului segãseau ºi taberna, maga-zine. Înainte ca forul sã fiîndeplinit funcþii politice,administrative, era loculunde cetãþeanul roman seducea sã schimbe produse.Astfel avem ºtiinþã deforum boarium (piaþa deanimale), forum piscatorium (piaþa depeºte), forum oleatorium(piaþa pentru uleiuri), etc.
Cum s-a nãscutacest proiect? Cine l-a
iniþiat?Proiectul Ruta Împãraþilor Romani a
luat naºtere din dorinþaþãrilor din Europa de estcare deþin pe teritoriul lorsituri romane de a-ºi promova valorile culturaleºi patrimoniale comune.Iniþiativa proiectuluiaparþine AutoritãþiiNaþionale pentru Turismdin România în parteneriatcu instituþiile de gen dinSerbia, Croaþia ºi Bulgaria.
Ce înseamnã pentruSarmizegetusa UlpiaTraiana faptul cã faceparte dintr-o rutã culturalã certificatã deConsiliul Europei?
Apartenenþa situluiUlpia TraianaSarmizegetusa la o RutãCulturalã Europeanãreprezintã o recunoaºteredin punct de vedere istoricºi patrimonial cât ºi unpotenþial în creºtere anumãrului de vizitatori.
Din punct de vedere alintenþiei de accesare a fon-durilor europene atât denecesare procesului derestaurare ºi conservare,apartenenþa sitului arheo-logic la Ruta ÎmpãraþilorRomani, rutã cultural-europeanã certificatã deConsiliul Europei, atragedupã sine un punctaj consistent.
În ce mãsurã s-auimplicat autoritãþilenaþionale din dome-niul turismului, darfirmele de profil înacest proiect?
Proiectul RutaÎmpãraþilor Romani a beneficiat de susþinereaautoritãþilor publice locale,naþionale dar ºi a opinieipublice ºi mass-mediei.Promovarea proiectului afost susþinutã de cãtreAutoritatea Naþionalã pentru Turism, ConsiliulJudeþean Hunedoara cât ºide Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane în cali-
tate de beneficiar prinactivitãþi specifice (eveni-mente culturale, ºtiinþificedesfãºurate în amfiteatrulde la Ulpia TraianaSarmizegetusa).
Ce ar trebui fãcutpentru ca un astfelde proiect sãreuºeascã sã punãRomania pe hartaturismului cultural?
Proiectul RutaÎmpãraþilor Romani areuºit sã aºeze România,judeþul Hunedoara, MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane Deva – situl UlpiaTraiana Sarmizegetusa peharta culturalã a Europei.
Strategia de dezvoltarea judeþului Hunedoaraaºeazã pe un loc principaldezvoltarea turismului cultural ºi crearea RutelorCulturale Locale ºiRegionale.
Pentru a aduce situlroman la un nivel câtmai bun sunt necesareinvestiþii majore. Ceproiecte deruleazã înacest moment MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva pen-tru reabilitarea acestuimonument istoric? Cealte proiecte aveþi înplan ºi cine ar trebui sãvã întindã o mânã deajutor?
Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva afinalizat studiul de fezabilitate privindProiectul „Conservarea ºiRestaurarea Amfiteatruluiºi Forului din situl UlpiaTraiana Sarmizegetusa,comuna Sarmizegetusa”obþinând avizul nr. 203din 20.10.2014 aMinisterului Culturii. Cusprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara acestproiect va fi depus la
A.D.V. Timiºoara în vederea finanþãrii din fon-duri europene în exerciþiulbugetar 2016-2020.Valoarea proiectului estede 4.500.000 euro.
Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva abeneficiat de finanþare dinpartea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara învederea realizãrii, înperioada 2016-2017, aProiectului „Amenajareacces ºi poartã monumen-talã” la situl Ulpia TraianaSarmizegetusa. ªi acestproiect a primit avizulMinisterului Culturii ºivizeazã realizarea uneiconstrucþii îngropate, cuun singur nivel la nivelulsolului, pentru a nu afectaimaginea sitului arheologicUlpia TraianaSarmizegetusa.
Cum ajunge un turist sã vizitezeSarmizegetusa UlpiaTraiana?
Pe drumul naþional 68Haþeg-Caransebeº. Pecalea feratã se coboarã laSubcetate, de unde maisunt de parcurs câþiva kilometri pânã la Haþeg.Aeroporturi se gãsesc laTimiºoara, Sibiu sau Cluj-Napoca, aflate la odistanþã de aproximativ180-200 kilometri.
Sunt firme de turismcare s-au implicat înorganizarea circuitelor care includ ºimonumentul dinHunedoara?
La nivelul judeþuluiHunedoara existã com-panii de turism care auîncheiat protocoale decolaborare cu MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane, în vederea asigurãrii ghidajelor despecialitate, astfel încâtpachetul turistic sã fie unulcomplet care sã cuprindãobiectivele culturale ºiistorice din apropierea sitului Ulpia TraianaSarmizegetusa.
Existã astfel de firme de la Timiºoara, Cluj,Oradea, Sibiu sauBucureºti, dar nu au uncaracter regulat.
Cât costã un tur ghi-dat prin SarmizegetusaUlpia Traiana?
Preþul pentru intrare la muzeu ºi în zona monumentelor costã 10 lei pentru adulþi ºi 2 leipentru categoriile dereduceri. Taxa pentru ghidaj este de 50 lei.
Ruta împãraþilor romaniZilele trecute, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva a participat, prin managerul instituþiei,
Liliana Þolaº, la întâlnirea de la Belgrad a proiectului „Ruta împãraþilor romani”. Evenimentul afost organizat de cãtre liderul proiectului, Centrul Dunãrean de Competenþe Belgrad, ºi s-a bucuratde participarea reprezentanþilor siturilor arheologice cuprinse în proiect, din Serbia, România, Croaþiaºi Bulgaria. Din România, alãturi de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate siturile de laAdamclisi, Histria, Apulum ºi Roºia Montanã. Pe larg de la eveniment într-un amplu interviu cuLiliana Þolaº, managerul instituþiei ºi dr. Gicã Bãeºtean.
Un fost primar pentru Consiliul Judeþean
Î n campaniile elec-torale, pretendenþii la
cele mai diverse funcþiieligibile, vorbesc despreproiecte, despre investiþiiºi despre planuri deviitor. Adicã fiecare selaudã cu ce a fãcut ºi cuce n-a fãcut încã sau cuce îºi închipuie cã vaface. Noi am vrut uninterviu mai deosebit cuun candidat care sã nu-ºi laude „marfa” ºicare sã spunã lucrurilorpe nume. Despre campa-nia electoralã ºi despreneajunsul de a candida laConsiliul Judeþean stãmde vorbã cu LaurenþiuNistor, preºedinteleOrganizaþiei JudeþenePSD Hunedoara.
„Candidezfiindcã mi-aucerut-o colegii
de partid”Reporter: Cam
abruptã trecerea de la deputat laconsilier judeþean...Ce zic oamenii?
Laurenþiu Nistor:Pe 6 iunie o sã ºtimexact ce zic. Pânã atunci, putem doarbãnui...
Reporter: Vãplace sã candidaþi?
Laurenþiu Nistor:Nu. Postura de candidatseamãnã cu posturaunuia dupã care tragtoþi, din toate pãrþile, iarel nu poate sã se aperedecât ignorândatacurile... Asta, dacãjoacã cinstit!
Reporter: ªi atuncide ce mai candidaþi?
Laurenþiu Nistor:Candidez fiindcã mi-aucerut-o colegii de partid.Ca preºedinte al organi-zaþiei judeþene, ar fi fostdezonorant sã refuz.Candidez pentru cãjudeþul nostru stagneazãde prea multã vreme.Hunedoara este unuldintre cele mai bogatejudeþe în resurse ºitotuºi, suntem pe unuldintre ultimele locuri lacapitolul dezvoltare...
„Lucrurile trebuie sã seschimbe!”
Reporter: Aveþiºanse sã câºtigaþi?
Laurenþiu Nistor:
Câºtigãm, iar aici nu evorba de ºanse.Adevãraþii câºtigãtoritrebuie sã fie hunedo-renii! Hunedorenii auînþeles cã lucrurile trebuie sã se schimbe!
Reporter: Pe cevã bazaþi?
Laurenþiu Nistor:Pe faptul cã liberalii aucondus judeþul timp de12 ani. Au avut ºiguverne, au avut toatãputerea. Dacã vroiau sãfacã într-adevãr ceva,fãceau. E o problemã debun simþ, iar realitatea ovedem cu toþii: au fost12 ani rataþi din punctulde vedere al dezvoltãrii!PSD-ul nu a condusniciodatã judeþul înultimii 12 ani.
„Dacã trãsneºteîn Maramureº,
vinovat e Nistor!”
Reporter: Cum a fostcampania electoralãpânã acum?
Laurenþiu Nistor:Dificilã. Eu am cerutmembrilor PSD sã nufacã atacuri. Am dus ocampanie decentã.
Reporter: ªi competitorii?...
Laurenþiu Nistor:Întrebaþi-i pe ei. Pe primarul nostru de laDobra, l-au declaratmort ºi au pus lumânãripe drum. Pe OvidiuBãlan de la Orãºtie, primar PSD, l-auameninþat cu moartea.La Hunedoara ne-auameninþat consilerul...Mai sunt ºi altele, nu leenumãr pe toate. Pe-
astea le ºtim cu toþii...Reporter: Aþi face
o alianþã cu liberalii,dupã alegeri?
Laurenþiu Nistor:Cum sã faci alianþã cucineva care te declarãresponsabil pentru toaterelele pãmântului? Dupãei, dacã trãsneºte înMaramureº, vinovat eNistor! Sã fim serioºi!
„S-au supãrat cavãtafii pe sat!”Reporter: Credeþi
cã veþi fi preºedinteleConsiliului Judeþean?
Laurenþiu Nistor:Pânã în ziua de 5 iunieorice discuþie pe aceastãtemã este ridicolã. Estefãrã sens, din punctulmeu de vedere. Asta ofac numai cei care credcã judeþul Hunedoaraeste moºia lor personalãºi cei care împart funcþiide parcã ar împãrþi plocoane!
Reporter: Totuºi, înValea Jiului, Dragneaaºa a spus. A fost odeclaraþie care asupãrat pe multãlume. Pe liberali, depildã...
Laurenþiu Nistor:Liviu Dragnea a exprimat o opþiune aforurilor centrale alepartidului. Eu repet ceam spus înainte. S-ausupãrat ca vãtafii pe satnumai cei care cred cãHunedoara e feuda lorpersonalã. Jocurile deculise nu înlocuiesc realitatea. Iar realitatea,repet, o vom vedea pe 5 iunie.
Reporter: Au venitîn judeþ ºi Dragnea ºi
Ponta. ªi alte câtevapersoane importantedin conducerea centralã a partidului.I-aþi chemat sã vãajute în campanie?
Laurenþiu Nistor:Nu i-am chemat eu, auvrut ei sã vinã. Faptul cãau venit aici atâtea figurimarcante ale PSDdovedeºte cã PSD într-adevãr cautã soluþii laproblemele cu care seconfruntã hunedorenii!Pe Blaga ºi Gorghiu nui-am vãzut pe aici...
ªpaga ºisecuriºtii!
Reporter: Câtãºpagã aþi luat de cândsunteþi deputat?
Laurenþiu Nistor:Vã rog sã-i întrebaþi peliberali, cã ei ºtiu. În cemã priveºte, e suficientsã vã spun cã dormnoaptea foarte liniºtit ºicã mã rog la Dumnezeuca DNA sã-ºi facã dato-ria pânã la capãt ºi sãnu ierte pe nimeni!
Reporter:Deputatul Þîmpãuspune cã aþi fostinformator al fosteiSecuritãþi...
Laurenþiu Nistor:Dacã mã iau dupãÞîmpãu, ºi Papa de laRoma e securist! Dupãunii, toþi care nu-ivoteazã sau care nu suntcu ei sunt securiºti! Pãi,Consiliul Naþional pen-tru Studierea ArhivelorSecuritãþii (CNSAS) acercetat cazul meu dedouã ori, tot aºa, dupãniºte sesizãri ale unor„binevoitori”, ºi a datverdictul: Nistor n-arelegãturã cu Securitatea.
Cu împrumutulReporter: Cu cine vã
simþiþi în competiþie?Laurenþiu Nistor:
Cu nimeni. Eu sper cahunedorenii sã câºtige,nu Nistor, nu Þâmpãu,nu David, nu Moloþ.
Reporter: Pãiultimul n-are cum sã câºtige, cã nucandideazã...
Laurenþiu Nistor:Mare pãcat! Nu candideazã el direct, cãn-are voie. Candideazãalþii pentru el! Mi-ar fiplãcut sã candideze el,direct, aºa, în carne ºioase, ar fi avut farmeccompetiþia, cum spuneþidumneavoastrã.
Reporter: Cuceilalþi n-arefarmec?
Laurenþiu Nistor:Ce farmec sã aibã?!Þîmpãu ºi David sunt niºte copii, ce competiþie sã am cu ei?!Þîmpãu e preºedinteinterimar la PNL pejudeþ, numit deBucureºti, ca liberalii nuprea ºtiu ce-s aleaalegeri interne, iarDavid e împrumutat dela UNPR. Dacã mã gândesc bine, PNL aîmprumutat o mulþimede oameni de la toatepartidele. ªi de la PSD a împrumutat. PeCarmen Hãrãu, de laHunedoara, de pildã, totcu împrumut de la PSDau luat-o...
Reporter: Îi mailuaþi înapoi? Cãîmprumurile trebuiereturnate...
Laurenþiu Nistor:Sã-i pãstreze sãnãtoºi.Dacã mai puneþi între-bãri din astea, or sã vãdea în judecatã pentruatac la persoanã. Sã nuziceþi cã nu v-am spus!
Laurenþiu Nistor:În 2004 consilieriijudeþeni l-au ales peMoloþ ca preºedinte, iarîn 2014 Moloþ a demi-sionat. Dupã el a venitDorin Gligor de la PDL,cã aºa s-au înþeles întreei. Dupã aceea, l-au datjos pe Gligor ºi l-au puspe David. Iar David s-asuspendat acum ºi can-dideazã. Din 2004, liberalii conduc judeþul,am mai spus asta.
„Nu e campanieelectoralã, e istorie.”
Reporter: Aþi distrus CEH-ul?
Laurenþiu Nistor:Haideþi sã lãmurim
odatã lucrurile. Aºa,foarte pe scurt.Complexul EnergeticHunedoara a fost înfiinþat de guvernulBoc, când Videanu eraministru la Economie.PSD a cerut înfiinþareaunui mix energetic maicomplex, care sã ajutela menþinerea ºi moder-nizarea exploatãrilor ºi atermocentralelor.Guvernul Boc a nego-ciat în 2011 cu ComisiaEuropeanã producþia deenergie electricã pebazã de huilã. Ce anegociat Boc a devenitobligaþie pentru pentrutoate guvernele de dupãel. Dupã 2012, tot ce s-a mai putut face a fostsã se limiteze pagubele.O eroare o faci în 10secunde, dar o repariuneori în ani de zile!
Reporter: ªi nu semai poate face nimic?
Laurenþiu Nistor:Se poate, cu condiþia sãvrei. Guvernul Ponta aizbutit sã limitezepagubele, a ºters datori-ile celor patru exploatãriminiere care au intrat încomponenþa CEH în2013, a adoptat douãHotãrâri de Guvern –HG 130/2013 ºi HG941/2014 – prin care,pentru siguranþaSistemului EnergeticNaþional, CEH afurnizat ºi va furnizaServicii Tehnologice deSistem în valoare depeste 40 de milioane deeuro/an, a inclus în„Programul Naþional deTranziþie”, avizat deja înluna martie 2016 deComisia Europeanã,funcþionarea grupurilor3 ºi 4 de la Mintia pânãla 31.12.2018 ºi agrupurilor 5 ºi 6 pânã în31.12.2020 prin dero-gare de la normele demediu ºi multe altele...
continuare în pagina a 7-a
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 20166 Politic
Cu vorba, prin campanie!Interviu cu Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara
Vorbele lui CristianResmeriþã s-au transfor-mat în lucruri palpabile.Mãrturie stau lucrãrile careau avut loc în cel maivechi cartier al municipiu-lui Lupeni, cartierulªtefan. Astfel s-a întâm-plat ºi cu proiectul dereconstructie a zidului desprijin ºi lãrgirea la douãbenzi a drumului careduce în cel mai vechi cartier al Lupeniului,Cartierul ªtefan. Întrucâtacest proiect pãreaaproape irealizabil pentrulocuitorii de aici, datoritãgradului mare decomplexitate al lucrãrilor,odatã fãcutã promisiunea,deputatul a fãcut toatedemersurile necesare ºiîmpreunã cu administaþialocalã în primãvara acestuian au demarat lucrãrile dereabilitare a drumului.Într-un timp destul descurt proiectul a prinscontur ºi în prezentlocuitorii de aici sunt beneficiarii unui drum nou.
“Nu pot decat sã îmiexprim bucuria, pentru cãam reuºit ºi de aceastã
datã sã îmi duc la bunsfârºit promisiunea fãcutãcetãþenilor din Cartierulªtefan, a fost un proiectdestul de dificil de realizatdatoritã gradului ridicat decomplexitate a lucrãrilor
care a fost necesar sã fieexecutate, acesta este oparte din ceea ce ne-ampropus sã facem pentrulocuitorii din aceastãparte a oraºului, urmeazãca din toamna acestui an,Societatea Apa Serv SAsã înceapã lucrãrile deintroducere a canalizãrii ºiapoi vor fi finalizatelucrãrile de asfaltare peîntreaga cale de acces în zonã”, a declaratCristian Resmeriþã, candidatul PSD la Primãriamunicipiului Lupeni.
Cristian Resmeriþã are un program în care încentrul atenþiei se aflãcetãþenii din Lupeni.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 1 Iunie 2016 Politic 7
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃPetroºani, Telefon 0728890014
ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIEªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ
PETROªANI- ORGANIZEAZÃ -
CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A
- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E
Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574
urmare din pagina 6
Reporter: Aþi promis sãnu vã lãudaþi, chiar dacãsuntem în campanie...
Laurenþiu Nistor: Ce spun eu nu e campanie electoralã, eistorie. Verificabilã, cu documenteoficiale. Guvernul Ponta a aprobatBilanþurile de Venituri ºi Cheltuielipentru anii 2014 ºi 2015 cupierdere, cunoscând importanþasocialã ºi rolul CEH în ceea cepriveºte siguranþa SistemuluiEnergetic Naþional ºi a asiguratfinanþarea lucrãrilor de investiþii lagrupul 4 de la Paroºeni. TotGuvernul Ponta a sprijinit prin
facilitarea unor contracte cupotenþiali furnizori posibilitateafinanþãrii ºi realizãrii lucrãrilor deinvestiþii necesare menþinerii înfuncþiune a grupului 4 de laParoºeni ºi a grupurilor 3 ºi 4 dela Mintia ºi în stare de funcþionarea grupurilor 5 ºi 6 pânã în 2020,adicã pentru a menþine CEH pe poziþia de FURNIZOR DESERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL pentru cel puþin 15 ani, ca furnizor desecuritate pentru SistemulEnergetic Naþional ºi de energietermicã pentru Deva ºi Valea Jiului.
Reporter: Deci se poaterepara...
Laurenþiu Nistor: Ideea estesã ºi vrei. O conducere judeþeanãresponsabilã poate iniþia un plan
de dezvoltare, fãcut de specialiºti,pentru oameni. PSD ºi-a asumatmenþinerea în funcþie CEH ºiiniþierea acestui program de dezvoltare care sã scoatã judeþuldin starea actualã.
Mesaj pentru hunedoreniReporter: De unde toatã
încrâncenarea asta? Liberaliivã atacã peste tot labaionetã, cum se spune...
Laurenþiu Nistor: Disperareaîi face sã-ºi piardã capul. Simt cãpierd ºi atunci atacã. Nu conteazãcã sunt minciuni, conteazã sãatace. Asta e logica dupã carelucreazã. Durerea lor este cã nupot demonstra nimic, pentru cã nueste nimic de demonstrat. Pânã ºisalariile de CEH, tot mie mi le punîn cârcã, de parcã eu le-aº fi dat.Au spus cã eu am falimentatjudeþul, dar uitã cã firmele familieimele nu au contracte cu statul ºi cãei conduc judeþul de 12 ani. Ceicare atacã sau care orchestreazãatacurile astea, toþi au firme carelucreazã cu statul. Ei sau apropiaþiilor. Falimentul judeþului nu încurtea PSD trebuie cãutat!
Reporter: Ce ne spuneþidespre medicul Stoica?
Laurenþiu Nistor: E candidatulPSD pentru Primãria Deva. E dinnoul val PSD. Un om capabil, carea reuºit prin forþe proprii ºi care vafi un bun primar. Un om care nuacceptã compromisul ºi careînþelege foarte bine problemeleoamenilor.
Reporter: Un mesaj pentru hunedoreni.
Laurenþiu Nistor: Sã meargã la vot ºi sã judece felul în carevoteazã. Sã nu se lase pãcãliþi de afirmaþii ºi minciuni. Sã faciafirmaþii este uºor, sã demonstrezie altceva.
A consemnat Alexandru BADEA
Cristian Resmeriþã: “Pe primul loc oamenii!”O amenii sunt cei mai importanþi pentru
Cristian Resmeriþã, politicianul care facedoar promisiuni ce sunt transformate în fapte.Cristian Resmeriþã ºi-a construit cariera în jurulunui crez propriu, ºi anume ,,Pe primul locoamenii". Acestea au fost cuvintele care l-au însoþitîn întreaga carierã de deputat ºi cu care a pornitacum la drum spre fotoliul de primar al municipiului Lupeniul.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 Iunie 20168 Sport
Nea Puiu, ne-amfãcut de cacao: nici pecongolezi, nici peucrainieni nu i-amputut dovedi. Ba chiarne-am fãcut de râs.Ne-au tãvãlit cum au
vrut ºi unii ºi alþii.Niºte fotbaliºti virusaþi,care nu s-au mairegãsit dupã minutul30 de nicio culoare.
Pe ce lume or fi fot-baliºtii, cu câteva zile
înainte de turneul finalal CampionatuluiEuropean? Nimeni nujoacã nimic, plictisealaºi oboseala s-a instalatde mult, PuiuIordãnescu trãieºte într-o altã lume. Mãþelîºi dã cu stângu`n drep-tul, Sânmãrtean joacãceva între vals ºi tango,Keºeru e pe urmele lui
Marica ºi Adi Mutu,Steliano Filip nu-ºipoate depãºi condiþiamodestã, Prepeliþãjoacã din amintiri, iarMaxim e... la minim!ª-atunci, cu cine sãmai joci? Tata Puiu tottesteazã la niºte unii –au mai rãmas nejucaþiSilviu Lung jr., Moþi,Andrei Ivan, dar nu
cred cã ei vor salvaRomânia. O Româniefotbalisticã, ce nu vaobþine niciun punct,nici cu Albania, nici cuElveþia, de Franþa sã numai vorbim...
Sã zicem merci dacãvom reuºi sã batemGeorgia în meciul deadio de la Bucureºti. Înrest, sã fim serioºi...
Henþ cu mâna
NIªTE PENALI
Paginã realizatã de Genu TUÞU
A tât au putut fetelede la junioare II
(16-17 ani) de la C.S.S.Petroºani, în turneulsemifinal 2 dinHarghita.
Trei partide fãrã niciunpunct, 93 de goluri încasate– 31 de goluri pe meci!? –,ce mai, o nereuºitã totalã...
E drept, dupã începutuldezastruos, 15-40 cuCorona Braºov, urmã-toarele partide au fost pier-dute la numai patru goluridiferenþã, dar pânã la urmã,tot înfrângeri se numesc...
„Sunt dezamãgit de acestturneu semifinal. Am fi avut
posibilitatea sã ne plasãm înprimele opt echipe pe þarã.N-a fost sã fie... Nu înþelegce s-a întâmplat, am crezutcã vom aborda cu maimultã seriozitate competiþia.Regret sincer...”, a declaratantrenorul Daniel Brânzãude la CSS Petroºani.
FOTBAL JUNIORI
Jiul s-a oprit
Participând la turneele zonale naþionalecu douã echipe, Jiul Petroºani s-a oprit înaceastã fazã.
Astfel, la juniori B1 (gr. 1999-2000)Viitorul Anina – Jiul 3-5 (Iordache 2,Pãsãricã, Turdean) ºi Unirea SânnicolauMare – Jiul 4-1 (gol Pârvulescu), iar lajuniori D (gr. 2003-2004), Jiul a pierdutambele partide, 0-1 cu Luceafãrul DrobetaTr. Severin ºi 0-6 cu ACS Poli. Timiºoara.
TIR CU ARCUL
Ne mai gândimla Rio?A rcaºii aninoseni, cu o prezenþã
consistentã în Lotul Naþional dela Campionatul European, nu aureuºit sã depãºeascã tracul de concurs,„reuºind” rezultate modeste.
În concursul de la Nottingham (Anglia),doar Rãzvan Marcu a ajuns în turul 2 pre-liminar, unde a ocupat locul 33, ratând calificarea în fazele superioare. Nici ceilalþitrei arcaºi români n-au reuºit mare lucru,
aninoseanca Luminiþa Boroº ocupând locul64! La probele pe echipe reprezentanþiiRomâniei au obþinut locuri modeste, locul21 la masculin (cu Rãzvan Marcu înechipã) ºi locul 23 la mixt (cu LuminiþaBoroº în echipã).
Probabil cã viitoarele concursuri, arcaºiivor reuºi o revenire spectaculoasã,adunând punctele necesare pentruOlimpiada de la Rio.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Plictisealã mare...Liderul Mureºul Pricaz a realizat un scor de forfait
(3-0) la Cerna Lunca Cernii.Cetate Rãchitova chiar a câºtigat prin forfait, 3-0 cu
Santos Boz, echipa oaspete neprezentându-se la meci.Penultima etapã va avea loc peste douã sãptãmâni,
12 iunie a.c.
Handbal, Junioare II (gr. 1999-2000) –Turneu Semifinal 2
27-29 mai 2016, Lãzarea (jud. Harghita)TUR - Etapa 1, 27 mai 2016
