T eorie muzicalã ºi perspicacitate A inventat un nou joc de cãrþi, iar acum îi învaþã pe doritori tainele acestuia >>> PAGINILE 8-9 Viaþa prin obiectiv >>> PAGINA A 13-A Riderii sosesc vineri la Petroºani >>> PAGINA A 16-A Nici dupã moarte nu se lasã liniºtea Compania de Turism Valea Jiului, scoasã la vânzare >>> PAGINA A 3-A Investiþia din Parâng continuã cu bani împrumutaþi >>> PAGINA A 3-A Trei drumuri din Valea Jiului, printre cele mai frumoase din þarã >>> PAGINA A 4-A Au debutat înscrierile la UPET >>> PAGINA A 5-A Douã trasee din Retezat rãmân închise în acest sezon >>> PAGINA A 4-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 654 Miercuri, 16 Iulie 2014 P arlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest an mai puþin decât un angajat obiºnuit. Senatorii au acumular în cele 36 de sedinþe de plen din februarie pânã în iunie, inclusiv în sesiunea extraordinarã din iulie, aproape 104 ore de lucru, în care au dezbãtut ºi votat proiecte de legi, Ordonanþe ori au susþinut declaraþii politice. În cazul deputaþilor, este vorba de 35 de ºedinte de plen, care reprezintã în total aproape 94 de ore. >>> >>> PAGINA AGINA A 11-A 1-A Activitate de vacanþã (I) AGA aprobã astãzi disponibilizãrile >>> PAGINA A 6-A Prime mai mari la SNÎMVJ >>> PAGINA A 6-A
Transcript
Teorie muzicalã ºi perspicacitate
A inventat un noujoc de cãrþi, iar
acum îi învaþã pedoritori tainele
acestuia>>> PAGINILE 8-9
Viaþa prin obiectiv>>> PAGINAA13-A
Riderii sosescvineri la Petroºani
>>> PAGINAA16-A
Nici dupã moarte nuse lasã liniºtea
Compania deTurism Valea Jiului, scoasã la vânzare
>>> PAGINAA3-A
Investiþia dinParâng continuã cubani împrumutaþi
>>> PAGINAA3-A
Trei drumuri dinValea Jiului, printrecele mai frumoase
din þarã>>> PAGINAA4-A
Au debutatînscrierile la UPET
>>> PAGINAA5-A
Douã trasee din Retezat rãmânînchise în acest sezon
>>> PAGINAA4-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 654
Miercuri, 16 Iulie 2014
P arlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest an mai puþindecât un angajat obiºnuit. Senatorii au acumular în cele 36 de sedinþe de
plen din februarie pânã în iunie, inclusiv în sesiunea extraordinarã din iulie,aproape 104 ore de lucru, în care au dezbãtut ºi votat proiecte de legi, Ordonanþeori au susþinut declaraþii politice. În cazul deputaþilor, este vorba de 35 de ºedinte de plen, care reprezintã în total aproape 94 de ore. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
S ub pretextul cãnu se finanþeazã
telegondole în zone dedeal, proiectul privinddezvoltarea domeniu-lui schiabil în Parângse realizeazã cu banidin bugetul local sauîmprumutaþi. Acum,în staþiune au ajunsmai multe echipa-mente pentru con-strucþia nouluitelescaun.
Administraþia publicãlocalã din Petroºani nu amai primit nici un leu
pentru continuarealucrãrilor la domeniulschiabil din Parâng, însãproiectul nu a foststopat. Costurile pentruconservarea lucrãrilor,deja executate pânãacum, ar fi imense, iaredilii spun cã nu ºi lepermit, mai ales cã baniiar fi irosiþi astfel. Chiarºi aºa, cu bani de labugetul local, anul acestava fi finalizat telescaunulTS 3, instalaþia de trans-port care va duce turiºtiiîn staþiune ºi va înlocuivechiul telescaun dat înfolosinþã în anii 70.
„Acum au venit 12 tiruricu echipamente pentruTS 3, aºteptãm restul ºicând vom avea toate
materialele, vor veni ºioamenii ºi se începelucrul. Sigur vom puneîn funcþiune TS 3 înacest sezon. De laGuvern n-a mai venitnimic, nici anul acesta ºinici anul trecut. De cândau zis cã nu bagã baniipe dealuri, probabil noiavem dealuri aici ºi n-amºtiut, n-a mai venit nimicfinanþare”, a declaratdirectorul primãrieiPetroºani, MarianPopescu. StaþiuneaParâng se aflã la aproxi-mativ 1.800 de metrialtitudine, fiind una dintre cele mai vechi dinþara noastrã.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014 Actualitate 3
“Compania de TurismValea Jiului se aflã în ultimafazã a mnodalitãþilor de executare silitã în sensul cãdupã cele trei licitaþii orga-nizate de Serviciul FiscalMunicipal Petroºani pentru
sediul companiei s-a ajunsla faza de deschidere a procedurii insolvenþei.
Datoriile acumulate seridicã undeva la 60 de miide lei. Recuperarea acestorsume de bani s-ar putea face prin valorificarea se-
diului de firmã a companiei.Alternativa ar fi prezentareaunui cumpãrãtor pentru cã licitaþia se poate reluaprocedura de valorificare”,a declarat Valentin Petrar,ºef Administraþia FinanciarãPetroºani.
Asociaþi la Compania deTurism sunt toate primãriiledin Valea Jiului. La începutºi Consiliul JudeþeanHunedoara a fãcut parte din
acþionariat însã anul trecut aîncetat colaborarea dintrecele douã pãrþi. O altãsoluþie pentru ºtergereadatoriilor ar fi preluareasediului de cãtre adminis-traþiile locale.
“Pot veni cu soluþii înceea ce priveºte acoperireaacelor datorii cu preluareaspaþiului sediului ºi aceastaeste o soluþie. Am fãcutcâteva solicitãri în acestsens ºi am primit doar
rãspunsuri oficiale. Dinpãcate, (dacã niciuna dintreprimãrii nu va prelua sediuln.r.) probabil se va numi unlichidator care se va ocupapersonal pe perioadã maiîndelungatã de lichidareaactivelor companiei. Odatãcu deschiderea proceduriiinsolvenþei se vor blocamajorãrile ºi penalizãrile”,a mai spus sursa citatã.
Î nfiinþatã în 1999
Compania de TurismValea Jiului a fost înfiinþatãîn anul 1999. din structuraacþionariatului au fãcutparte primãriile din ValeaJiului ºi Consiliul JudeþeanHunedoara care anul trecutºi-a retras sprijinul financiar.În 1999 s-a stabilit plataunei cotizaþii anuale astfelîncât Compania de TurismValea Jiului sã poatãfuncþiona, însã reprezen-tanþii acestei societãþisusþineau cã doar primãriileau respectat, parþial,înþelegerea.
Monika BACIUMonika BACIU
Prins la furat de goruniG ospodarul îºi face vara sanie
ºi iarna car. ªi, probabil peacest principiu, un tânãr dinRapoltu Mare s-a gândit sã-ºi facãprovizii de lemne.
Poliþiºtii Postului de Poliþie RapoltuMare l-au depistat pe tânãr, în zona ,,La mãgurã”, imediat dupã ce a tãiatfãrã drept ºi sustras 9 arbori de esenþãgorun din fondul forestier naþional,respectiv 1.481 m.c de material lemnos.„Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºtireainfracþiunilor de tãiere fãrã drept ºi furtde arbori din fondul forestier naþional”,au declarat reprezentanþii IPJHunedoara.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Nici dupã moarte nu se lasã liniºteaCompania de Turism Valea Jiului, scoasã la vânzareR omeo Roºia nu are liniºte nici în viaþa de apoi.
Fondatorul Companiei de Turism Valea Jiului,singura companie din zonã care avea ca obiect deactivitate promovarea turismului local, a decedatanul trecut, iar sediul companiei este scos la licitaþie.Datoriile acumulate la bugetul de stat sunt mari, iaracum Finanþele Publice încearcã sã recuperezesumele restante prin vânzarea imobilului.
Investiþia din Parâng continuãcu bani împrumutaþi
Practic, cele douã traseeDrãgºanu-Albele ºi Piule-Pleºa sunt interzise pentruaproape tot sezonul dincauzã cã leºurile animalelorcare nu au putut fi coborâtedin munte, sunt o atracþie
pentru urºi ºi alte animalede pradã. Urºii sunt peri-colul cel mai mare pentruturiºti, iar salvatorii montanivor sã evite accidentele. ”Înprima zonã, Drãgºanu-Albele, unde au murit 300
de oi, ce au cãzut într-orâpã, natura îºi face singurãcurãþenie. Au început sãaparã urºii ºi sã sehrãneascã cu oile ºi credemcã, în trei sãptãmâni, vortermina ceea ce este acolo.În cealaltã zonã, Piule-Pleºa,(unde oile au fost trãsnite,n.r.) nu au apãrut urºii,nicio oaie nu a fost atinsãde ei. Nu ºtim din ce cauzã.Acolo tot natura îºi va faceintervenþia, de la pãsãrirãpitoare ºi alte animale sãl-batice”, a declarat ºefulServiciului Public JudeþeanSalvamont Hunedoara,Ovidiu Bodean.
Pentru ca turiºtii sã nuajungã în zonele unde suntleºurile oilor, au fost insitu-ite servicii de permanenþãale salvamontiºtilor ºi jan-darmilor montani la refugi-
ile Salvamont Buta ºiPoiana Pelegii, care voratenþiona turiºtii sã evitetraseele care ajung în zonaDrãgºanu sau Piule-Pleºa.”Vom instala panouri averti-zoare pentru ca turiºtii sãevite zona o bunã perioadãde timp, pânã în luna sep-tembrie. Urºii, pânã nu ter-minã de mâncat, nu vor
pleca de acolo. Abia apoivor pleca în ariile de undeau venit. Nu poate existasiguranþa cã nu te întâlneºticu ursul pe traseu. Pânã înluna septembrie, totul se vaºterge ºi se vor minimalizaefectele acestor incidente. ”,a mai spus ºeful SalvamontHunedoara.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
C ele mai frumoase
drumuri din þarã leinclud ºi pe celedin Valea Jiului.Yahoo a realizat untop 10 al celor maifrumoase drumuridin þarã. Cîtevadrumuri din ValeaJiului le cuprind ºi pe cele din Valea Jiului.
P asul Vîlcan
Drumul spre PasulVîlcan este calatogatca unul dintre cele maifrumoase drumuri dinþarã. Defileul, caredesparte Munþii Paringde Munþii Vîlcan, faceparte dintr-un mareparc natural, întins pepeºte 11.000 dehectare. Zona prote-jatã este acoperitã înproporþie de 80% desuperbe pãduri de fagºi gorun. mai puþine.
D efileulJiului
Excepþie nu facenici Defileul Jiului,care deºi se afla în plinproces de reabilitareeste considerat undrum frumos. DefileulJiului asigura legãturarutierã dintre oraºeleTîrgu Jiu ºi Petroºani,din Gorj, respectivHunedoara. DN 66,care însoþeºte rîul Jiu,este extrem de pericu-los, cu multe serpen-tine ºi cu un carosabilmai mereu umed. Deasemenea, cãderile destînci ºi grohotiº suntdestul de dese, iarºofatul pe timpulnopþii este o adevãratãaventurã.
Rãspunsurile nu auîntîrziat sã aparã.
Conducãtorii autospun cã “vai de ceicare merg pe acolo ,ce drumuri avem”.
D rumulregelui
Transalpina este ceamai înaltã sosea mon-tana din România,atingînd 2.145 demetri în Pasul Urdele.Drumul din Paring,inaugurat în urmã cucîþiva ani, nu este ºiunul extrem de sigur,versanþii nefiind consolidaþi, iar para-peþii lipsind pe mariporþiuni de drum.Transalpina (DN 67C),ruta lungã de 148 dekilometri, leagã localitãþile Novaci(Gorj) ºi Sebeº (Alba).
Transalpina este celmai înalt drum rutierdin România cît ºi din întregul lanþ alMunþilor Carpaþi, atîtdin þarã cît ºi din afaraei, atingînd altitudineamaximã (2145 m) înPasul Urdele.
Transalpina tra-verseazã Munþii Parîngde la N la S fiind para-lelã cu Valea Oltului ºiValea Jiului, între care
Drumul ºi-a luatnumele de la latinescul"Transalpina" (þara dedincolo de munþi), cumera numitã în vechiletexte ºi hãrþi latineºtiTara Româneascã, ºi esupranumit “DrumulRegelui”, pentru cãRegele Carol al II-lea,dupã ce l-a reconstruit,în anul 1938 l-a inau-gurat parcurgîndu-l elînsuºi, împreunã cufamilia regalã. Deºieste mai înaltã multmai veche ºi mai fru-moasã decîtTransfagarasanul, estemai puþin cunoscutãpentru ca,Transalpina, cu toatecã este catalogatdrum naþional, DN67c (parþial), nu a fostpînã în 2009 niciodatãasfaltata. Transalpina afost cosntruita dearmatele române îndrumul lor spreSarmisegetusa, pavatãcu piatra de RegeleCarol al II-lea dupã1930 ºi reablitata denemþi în al II-lea rãzboi
mondial dupã care afost datã uitãrii deautoritãþile romane.Faptul cã a fost uitatãºi a devenit un drumgreu de parcurs cumaºini normale a ajutat Transalpina sã-ºi pãstreze neatinsãsãlbãticia ºi farmeculaparte pe care puþine
locuri din þarã îl maiau. Este printrepuþinele drumuri dinþarã pe care se poatãajunge cu maºina pînãla nori ºi chiar dea-supra lor. ªoseauaTransalpinã este undrum aflat încã înreabilitare.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 20144 Turism
Douã trasee din Retezat rãmân închise în acest sezonT raseele turistice aflate în apropierea celor
douã zone din Retezat, unde circa 600 de oiau fost omorâte de trãsnet ºi urºi, vor fi închiseturiºtilor pânã în luna septembrie.
Trei drumuri din Valea Jiului,printre cele mai frumoase din þarã
“Începînd de ieri au început sã vinãabsolvenþii de liceu sãsolicite luarea în evi-denþã pentru cãutareaunui loc de muncã.Pînã în prezent avemdestul de puþine per-soane înregistrate ºiasta datoritã faptului
cã nu au fost eliberatela timp actele deabsolvire. Avem înre-gistrate sub 50 de per-soane dar pînã în datade 28 îi aºteptam sãvinã sã se înregistreze.Este un numãr micfata de anii anterioripentru ca atunci actele
de absolvire au fosteliberate mai repede ºiatunci absolvenþii auputu sã vinã ºi sãsolicite luarea în evidenþã”, a declaratIudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.
Cei care se vorprezenta la Agenþia
Localã pentruOcuparea Forþei deMunca dupã data de28 iulie nu vor maiprimi indemnizaþia deºomaj.
“Noi îi vom lua înevidentã pentrucãutarea unui loc demunca dar nu vommai putea sã le oferimacea indemnizaþie deºomaj”, a mai sublinatsursa citatã.
Totodatã absolvenþiicare solicita ºomaj dauo declaraþie pe propriarãspundere prin careconfirmã cã nuurmeazã cursurile uneiinsituþii de învãþãmîntsuperior.
“Noi avem odeclaraþie pe care ei
sunt obligaþi sã ocomplecteze înmomentul în careprimesc acea indem-nizaþie de ºomaj. Nuºtiu dacã vom mergemai departe ºi vomsolicita ºi acte de launiversitãþi, astarãmîne de vãzut”, amai spus IudithBabþan.
Pentru a primiacest ajutor, ei trebuie sã depunã o
serie de documente la agenþiile pentru ocu-parea forþei de muncã.Aceºtia pot beneficiade ajutor de ºomajdacã, în maximum 60de zile calendaristicede la data absolvirii, nuau reuºit sã se
încadreze în muncã ºidacã se înregistreazã laagenþia de ocupare aforþei de muncã dinraza cãreia îºi au domiciliul ca persoanaîn cãutarea unui loc de muncã.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014 Actualitate 5
L uni, 14 iulie, laUniversitatea
din Petroºani audebutat înscrierilela studiile univer-sitare de licenþã ºide masterat. Dupãprima zi deînscrieri, bilanþuleste unul modest.Puþini sînt absolvenþii de liceucare au venit sã îºidepunã dosarul lainstituþia deînvãþãmînt superiordin Valea Jiului.
“La finalul zilei deieri au fost înscriºi un numãr de 37 decandidaþi la studile universitare de licenþã,12 dintre aceºtia laFacultatea de InginerieMecanicã ºi Electricã,4 la Facultatea deMine ºi 21 laFacultatea de Stinte.Printre specializãrilecare au fost cele maiatractive chiar dacã
doar la sfîrºitul acesteisãptãmîni vom tragelinia, sînt topografieminierã, calculatoare,asistenta socialã ºieconomia comerþului ºiturismului ºi servicilor.În ceea ce priveºtestudile universitare demasterat avem înscriºiun numãr de 23 destudenþi, 11 dintreaceºtia la Facultatea deMine, 12 la Facultateade Stinte însã la mas-
terat aºteptam canumãrul de înscriºi sãcreascã pe sfîrºitul sãptãmîni pentru cã laFacultatea de InginerieMecanicã ºi Electricãtrebuie sã se termineexamenul de licenþã ºiatunci se vor puteaînscrie mai mulþi candi-daþi. Ca specializãriatractive avem mana-gementul financiarbancar, managementulsãnãtãþii ºi securitãþii în
muncã ºi contabilitateºi audit”, a declaratprorectorul UPET,Codruþa Dura.
Prima etapã deînscrieri se va încheiape data de 20 iulie, iarrezultatele vor fi afiºateîn 23 iulie ºi tot atuncise vor putea depune ºieventualele contestaþii.
“La sfîrºitul acesteisãptãmîni, duminica sevor termina înscrierileºi sãptãmîna viitoaremarþi vor fi afiºaterezultatele”, a maispus sursa citatã.
La licenþã sunt întotal de 1754 de locuridintre care 625 sîntlocurile finanþate de labugetul de stat.Responsabilii instituþieide învãþãmînt superiordin Valea Jiului speraca sã se ocupe acestelocuri.
“Speranþe avem dar mai spre sfîrºitulacestei sãptãmîniputem sã avem oimagine de ansamblupentru cã acum estefoarte devreme. Avem625 de locuri bugetateca ºi anul trecut, vomorganiza sesiune deadmitere ºi în lunaseptembrie”, a maiprecizat prorectorulUPET.
La admiterea dinacest an nu suntschimbãri. Astfel,media obþinutã deabsolvenþii claselor aXII-a la examenul dematuritate va conta înproporþie de 60 lasutã.
Monika BACIUMonika BACIU
Au debutat înscrierile la UPET
Nici la facultate, nici la ºomaj
D oar 50 de absolvenþi de liceu s-auînscris la Agenþia Localã pentru
Ocuparea Forþei de Muncã pentru asolicita indemnizaþie de ºomaj. Absol-venþii de liceu au primit adeverinþeledoveditoare, iar acum cei care nu îºigãsesc un loc de muncã ºi cei care nu seînscriu la facultate sînt aºteptaþi laforþele de muncã pentru a fi înscriºi în categoria celor care cautã un loc de muncã.
Monika BACIU
“În întâlnirea cu sindicatele am stabilit caprima de ziua minerului sãfie acordatã sub formã detichete cadou în valoare de400 de lei, o mãrire substanþialã de lºa 350 la400 de lei, atât am avutprins în bugetul de venituriºi cheltuieli, atât am avutbugetat la finele anului tre-cut, astea sunt posibilitãþilesocietãþii, am convenit ºiam semnat protocolul cuprivire la valoarea acestora”, a declarat Aurel
Anghel, directorul generalal SNÎMVJ.
Ziua minerului este celebratã în data de 6august atunci când ortaciivor fi liberi. Ziua de lucruva fi însã recuperatã sâmbãta.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 20146 Actualitate
Producãtorii interni degaze vor trebui sã vândãpe o piaþã centralizatã celpuþin 20% din producþiaproprie destinatã comer-cializãrii se aratã într-unordin al AutoritãþiiNaþionale deReglementare în Energie
(ANRE). Acelaºi act normativ
prevede faptul cã ºi furni-zorii de gaze sunt obligaþisã vândã ºi sã cumpere depe bursã o parte dingazele comercializate înperioada 1 martie 2015 -31 decembrie 2018.
ANRE a mai precizat cãsunt exceptate cantitãþilede gaze naturale din pro-ducþia internã proprie,care fac obiectul con-tractelor de vânzare agazelor naturale aferentepieþei concurenþiale aflateîn derulare la data intrãriiîn vigoare a acestui ordin.
În România, existã doimai producãtori interni degaze, Petrom ºi Romgaz,cu cote de piaþã aproxi-mativ egale, ºi un altreilea producãtor,Amromco, cu o cotãfoarte micã (1%).
licitaþie publicã în data de 05.08.2014, ora1030, la sediul Primãriei Vulcan, b-dulM.Viteazu nr.31, în vederea închirieriilocurilor de parcare pentru autoturisme, dinparcarea amenajatã în str. N.Titulescu, înzona Pieþei Agroalimentare.
Licitaþia se organizeazã în baza H.C.L. nr.39/2014 ºi H.C.L. nr. 60/2014, preþul depornire al licitaþiei va fi de 20 lei RON/locparcare/lunã.
Durata de închiriere este de 3 ani de ladata încheierii contractului de închiriere, cuposibilitate de prelungire a duratei.
Caietul de sarcini al licitaþiei se poateprocura de la sediul Primãriei municipiuluiVulcan, Direcþia Administrarea Domeniului
Public ºi Privat, camera 32, începând cu datade 21.07.2014.
Taxa de participare la licitaþie este de 15lei.
Garanþia de participare la licitaþie este de20 lei.
Condiþii de participare : nu se acceptã ofertanþii care înregistreazã datorii la plataimpozitului pe proprietate ºi cei care au garaj,excepþie cei care deþin mai multe autoturisme.
Ofertele se depun la sediul Primãrieimunicipiului Vulcan pânã la data de04.08.2014, ora 1300. În cazul parcelelor-parcare amenajate în str. N.Titulescu, în zonaPieþei Agroalimentare, neatribuite în urmalicitaþiei, se pot închiria pe baza unei cereriadresate Primãriei Municipiului Vulcan.
Informaþii suplimentare se pot obþine de laDirecþia Administrarea Domeniului Public ºiPrivat al Primãriei municipiului Vulcan sau latelefon 0254/570340 interior 214, zilnicîntre orele 1000 – 1400.
PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Diana MITRACHE
1.676 este cifra minerilor ºi a personaluluiTESA care rãmâne sãactiveze la minele Petrila,Paroºeni ºi Uricani.Acestea sunt în programulde închidere al perime-trelor miniere ºi 256 demineri pleacã în preavizede luna viitoare.
Potrivit directorului gen-
eral al Societãþii Naþionalede Închideri de mine,miercuri, 16 iulie,Consiliul de Administraþieaprobã la Bucureºtisumele ºi listele pentrudisponibilizare. Asta dupãce toate cazurile au fostdiscutate în parte cu sindi-caliºtii.
„Consiliul deAdministraþie, în data de 8iulie, a avizat acest plan
de disponibilizare, urmândca miercuri sã fie aprobatde A.G.A. Între timp, amavut negocieri cu sindi-catele pe tema croteriilorde disponibilizare asumelor plãþilor compen-satorii pe care le vorîncasa minerii.
Valoarea sumelor va fi37.200 lei, brut, respectiv31.248 lei net, într-o sin-gurã tranºã ºi, dacã totvorbim de sume, sãspunem ºi calendarul.Începând cu 1 august seintrã în preaviz, urmândca la data de 1 septembriesã înceteze CCM-urile”, adeclarat Aurel Anghel,director S.N.Î.M.
Cele trei unitãþi minieretrebuie sã fie închise ºiecologizate pânã în anul2018, iar pânã atunci
oamenii pleacã, dar iau ºibani. Astfel, structura depersonal va fi modificatãdupã cum urmeazã. „Lanivel de societate, din1.932 de angajaþi pe caresocietatea îi are, mairãmân 1.676. Vor pleca79 de persoane de laPetrila, 95 de la Paroºeniºi 75 de la Uricani.
În total 256, societateaurmând sã îºi desfãºoare
activitatea cu un efectiv de1.676 de persoane”, amai precizat Anghel..
Minerii disponibilizaþiintrã în preaviz în douãsãptãmâni, iar la fiecareunitate minierã ce va fiafectatã de disponibilizãrise fac reorganizãri de pos-turi ºi de activitate, aºaîncât sã nu fie problemegenerate de lipsa de per-sonal.
P rime mai mari faþã de anul trecut.Sindicatul Huila a semnat un protocol cu
Societatea Naþionalã de Închideri Mine ValeaJiului pentru acordarea de prime salariaþilor cuocazia zilei minerului. În acest an, angajaþii soci-etãþii de închideri vor primi mai mult cu 50 de lei.
Producãtorii de gaze, obligaþi sã intre pe bursã
P otrivit Ordonanþei de Urgenþã 35/2014,începând de astãzi ºi pânã la 31 decembrie
2018, producãtorii de gaze naturale din Româniaau obligaþia sã încheie tranzacþii pe pieþele cen-tralizate din România, transparent ºi nediscrim-inatoriu, pentru vânzarea unei cantitãþi minimede gaze naturale din producþia proprie destinatãconsumului intern, transmite agerpres.ro.
AGA aprobã astãzi disponibilizãrile
L a minele neviabile Petrila, Paroºeni ºiUricani mai rãmân aproximativ 1.700
de mineri, care sã lucreze pânã în 2018.Miercuri, 16 iulie, Adunarea Generalã aAcþionarilor aprobã la Bucureºti disponibi-lizãrile care încep la Societatea Naþionalãde Închideri de Mine (S.N.Î.M) de la 1august, când ortacii intrã în preaviz.
Prime mai mari la SNÎMVJ
Izolarea este atît fiz-ica, dar ºi mentalã sauemoþionalã ºi pre-supune absenta relaþi-ilor sociale. Izolareaeste un mecanism deapãrare ºi totodatã deprotejare a stimei desine - atît timp cît nute expui social(expunere despre carese spune cã este ceamai solicitanta activi-tate), nu te afli în situ-aþii noi, cãrora ainevoie sã le faci faþã.Astfel, îþi poþi protejapãrerea pozitivãdespre sine ºi chiar opoþi exagera, te poþiconsidera foarte val-oros ºi semnificativ.
P rotejeazãimaginea
superioarã de sine
Adesea, persoanelecare se izoleazã îºiprotejeazã în acest felo imagine superioarã
despre sine, compen-sînd prin aceasta, defapt, lipsa deîncredere în sine ("nuvreau sã socializezpentru cã NIMENI numã înþelege" - sunt atîtde complicat încît suntde neînþeles pentruoricine, "nu poþi aveaîncredere în NIMENI"- sunt persoana ceamai de încredere etc).
Persoanele care seizoleazã sînt descura-jate, cãrora le lipsescabilitãþile de comuni-care, de a iniþia ºi de amenþine relaþii sociale.Vestea bunã esteaceea cã aceste abili-taþi pot fi învãþate ºiexersate, explica pen-tru Ziare.com psi-hoterapeutul MihaelaOancea.
De multe ori, pen-tru început, acestea sereferã la lucruri simplelegate de felul în carene prezentam, cum
creãm conexiuni cualþii, cum punem între-bãri, cum ascultamactiv.
F rica deemoþii greu
de gestionat
O altã cauzã aizolãrii o reprezintãemoþiile inconfortabilepe care le-am puteasimþi în anumite situ-aþii: teama de a nu firespins, criticat, jude-cat, jignit, umilit,desconsiderat, maiales cînd am trecutanterior prin întîmplãriîn care am trãit acesteemoþii. În acest caz,este important sãschimbãm perspectivãdin care privim aceleîntîmplãri, sã le dãmnoi înþelesuri, sã leprivim "cu alþiochelari" ºi sã facemca emoþiile respectivesã nu mai fie justifi-
cate ºi chiar sã leînlocuim cu altele caresã ne ajute. Suportulsocial este foarteimportant pentruoricine atunci cîndtrece prin perioade
dificile de viaþã. Dinpunct de vedereemoþional, lipsa aces-tuia poate avea efecteprofunde asupra senti-mentului de siguranþãºi de securitate.
Schimburileemoþionale au rolul desuport, de sprijin -simþi cã eºti importantpentru cineva, simþi cãîi pasa cuiva de sufer-inþa sau de bucuria pecare o trãieºti,relaþionezi cu per-soane empatice.
Nevoile de a neconecta ºi de a fi sem-nificativi sunt în strînsãlegãturã cu mediulsocial ºi nu pot fi satis-fãcute în afara acestu-ia. Pentru buna noas-trã sãnãtate psihicã ºifizicã este importantsã ne îndreptãm cãtreoameni, nu sã neîndepãrtãm de ei.
CarmenCOSMAN - PREDA
Proiectul estefinanþat deâ ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,din bugetul alocatasociaþiilor, fundaþiilorsau organizaþiilorneguvernamentale fãrãscop lucrativ care iniþi-azã ºi organizeazã acþi-uni, programe ºiproiecte pentru tineretºi are drept scop, pro-movarea unui stil deviaþã sãnãtos în rândultinerilor din judeþulHunedoara. Potrivit
iniþiatorilor, prin imple-mentarea acestuia seurmãreºte creºtereanivelului de informare,educare ºi conºtienti-zare a populaþieiºcolare în vedereaneînceperii consumuluide droguri, în cadrulprogramelor ºcolare,extraºcolare ºi depetrecere a timpuluiliber, creºterea graduluide informare a tiner-ilor cu privire lariscurile ºi efecteleconsumului de droguri(tutun, alcool, SNPP ºicelelalte tipuri de
droguri), dezvoltareaunor abilitãþi sociale latinerii cu vârstã cuprin-sã între 10 ºi 18 ani,pentru a face faþã pre-siunii grupului dar ºidesfãºurarea de activ-itãþi interactive deinformare ºi educarecu privire la riscurileconsumului de droguri,atât cu tinerii cât ºi cuceilalþi membrii aicomunitãþii Grupulþintã al proiectului esteformat din tineri cuvârste cuprinse între10 ºi 18 ani (250 per-soane), elevi dinmunicipiul Orãºtie, pede-o parte, ºi benefi-ciari ai taberei de varãorganizatã deAsociaþia FilantropiaOrtodoxã Deva înlocalitatea MunceluMic, pe de altã parte.„Necesitatea imple-
mentãrii proiectuluieste datã de noileevoluþii ºi tendinþe înconsumul de droguri,conform ultimelorrapoarte naþionaleelaborate de AgenþiaNaþionalã Antidrog,vârsta de debut înconsumul de droguricontinuã sã scadã ( 13ani sau mai devreme),iar procentul con-sumatorilor de droguriîn rândul tinerilor esteîn creºtere (conformstudiului ESPAD real-izat în Romania în2011, prevalenþa con-sumului experimentalde droguri în rândultinerilor de 16 ani–inclusiv medicamenteconsumate fãrã pre-scripþie medicalã -este de 21,7% ). Înacest context, nicicomunitãþile din
judeþul nostru nu suntlipsite de risc, sens încare este necesarã obuna informare aacestora cu privire lariscurile ºi con-secinþele consumuluide droguri, astfel încâttinerii sã deþinãcunoºtinþe corecte ºiabilitãþi de viaþã pen-tru a face faþã efi-cient tentaþiei de aconsuma tutun,alcool, SNPP sau altetipuri de droguri”, auprecizat reprezentanþiiasociaþiilor care
deruleazã proiectul.De precizat cã
activitãþile proiectuluise circumscriu obiec-tivelor prevãzute ºiasumate în Planul deacþiune 2014-2016,pentru implementareaStrategiei judeþeneantidrog Hunedoara ºivor fi realizate despecialiºtii CPECAHunedoara împreunãcu reprezentanþiiAsociaþiei FilantropiaOrtodoxã Deva ºi cusprijinul autoritãþilorlocale.
Împreunã spunem NU drogurilor
A sociaþia Filantropoia OrtodoxãDeva, în parteneriat cu Agenþia
Naþionalã Antidrog prin Centrul de Pre-venire, Evaluare ºi Consiliere AntidrogHunedoara, implementeazã în perioadaiulie - septembrie proiectul de prevenirea consumului de droguri în rândul tiner-ilor ”Împreunã spunem NU drogurilor!”.
De ce aleg unii izolarea - Socializarea se învaþa?
O amenii sînt fiinþe sociale, trãiesc ºi se dezvoltaîmpreunã cu alþii. În ultimul timp, însã, din ce în
ce mai multe persoane aleg sã se izoleze, mai ales decînd s-au dezvoltat atît de mult Internetulºsi reþelesociale ºi s-au prelungit orele de muncã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014 Actualitate 7
Oj
În perioada 14 – 20iulie, la Deva are locediþia cu numãrulXXVI a concursului deºah pentru copii ºiseniori. Miza sunt pre-miile mari care variazãîntre 2.000 ºi 50 de leiîn funcþie de locul pecare competitorii îl vorocupa în cadrul turneu-lui.
Din Valea Jiului par-ticipã o degelaþie decopii talentaþi, iar uniideja au avut rezultatebune, dupã doar o zi.„În sãptãmâna acesta,la Deva are loc a XXVI-a ediþie a Turneului deºah „Trofeul Cetãþii”,oragnizatorii dovedindo consecvenþã lãud-abilã. Turneul sedesfãºoarã, cel pentruseniori, pe durata aces-tei sãptãmâni.
De la Vulcan avem ºipe Oana ªchiopu, cam-pioana de la fete la cate-goria 8 ani. Participã ºi
ea la turneul seniorilorºi chiar a fost luni sur-priza primei runde. Aobþinut o remizã la un
candidat de maestru dinCluj”, a spus Dorelªchiopu, coordonatoral Clubului de ºahVulcan.
Cei mai mulþi partici-panþi din Vale sunt,însã, copii, iar pentrucã nu sunt bani sãplece prin þarã la com-petiþii mai mari, coor-donatorii cluburilor deºah profitã din plin deacest concurs de laDeva. „Vulcanul va par-
ticipa masiv la turneulde copii. Mirecuridimineaþã are loc unturneu destinat doarcopiilor de ºah rapid ºiintenþionez sã plec cuaproximativ 20 de miciºahiºti de la Clubul dinVulcan. Profitãm astfelde aceastã condiþie pecare o are judeþulHunedoara. Avem clubde ºah bun la Deva, seface ºah foarte bine laPetroºani ºi, pentru cãalte deplasãri sunt multmai scumpe, aici înjudeþ ne întãrim colabo-rarea”, a mai precizatDorel ªchiopu.
Competiþii de ºahpentru copii ºi seniorivor mai fi organizate înacest an ºi la Petroºani.De la Deva, însã, miciiºahiºti sunt aºteptaþi sãse întoarcã cu premiicât mai multe.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C opiii dinjudeþul
Hunedoara, dar nunumai ei, suntîndemnaþi sã înveþeun nou joc de cãrþice îmbinã perspicaci-tatea ºi cunoºtinþelemuzicale. Profesor lepoate fi chiar inventatorul joculuide cãrþi Muzicando,Mihail „Gicu”Manole, licenþiat îngeografie ºi pasionatde altfel de bridge.
Familia jocurilor desocietate romanesti amai primit un membru:Muzicando, un joc100% românesc,inventat de un licenþiat în geografie,conservator la MuzeulMaramureºean dinSighetu Marmaþiei,Mihail „Gicu” Manole.Iar acum jocul de cãrþi,asemãnãtor oarecum cubridge-ul, a pãtruns ºi înjudeþul Hunedoara,dupã o întâlnire dintreGicu Manole ºi DanHoraþiu Popa, pe caresigheteanul l-a gãsitangrenat chiar într-unproiect creat specialpentru copii. Aºa cã ºidiscuþiile au decurs mailesne, iar jocul de cãrþi aputu fi ptrezentat directcelor cãrora li se
adreseazã în principal.Însã, deopotrivã,Muzicando se adreseazãºi adulþilor pasionaþi dejocuri de societate ºi, dece nu, de muzicã.Muzicando este un jocde cãrþi pentru 2-8 jucã-
tori, creat în scopeducativ, un joc bazatpe legãtura dintre culorile curcubeului ºicele ºapte note muzicale. Jucãtorii auocazia sã înveþe notelemuzicale ºi termeni dindomeniu, câþiva dintrecompozitorii care aumarcat istoria muzicii, oserie de instrumentemuzicale ºi, în acelaºitimp, se pot familiarizacu succesiunea culorilorcurcubeului. JoculMuzicando se prezintãîntr-o cutie de carton ºi
conþine 56 de cãrþi dejoc, dar ºi un regula-ment de joc în limbãromânã. Existã 7 serii de culori cu câte7 valori diferite (notemuzicale) ºi 7 cãrþireprezentând compozi-tori celebri (Guidod’Arezzo, WolfgangAmadeus Mozart,Franz Liszt, Ludwig vanBeethoven, FredericFrancois Chopin,Johann Sebastian Bachºi Niccolo Paganini):
O partidã deMuzicando este formatãdin 4 runde, fiecarerundã fiind împãrþitã în 2 faze, respective licitaþia ºi etalarea. În funcþie de tipul deetalare aleasã de cãtrejucãtorul care a câºtigatlicitaþia, existã 4 moda-litãþi de joc: Sarabanda,Glissando, Parada ºiMuzicando. Scopuljocului este de a scãpaprimul de cãrþile dinmânã ºi de a acumulacât mai multe puncte.Jocul a fost lansat oficial în luna mai2013, în cadrul primuluiturneu de Muzicando,turneu ce a fost organizat în Sighetu-Marmaþiei, la care auparticipat membri aiAsociaþiei “Nordica”,cei care au jucat rolul de„cobai” în perioadã deelaborare a jocului. Iarde atunci se extinde.
U n joc cât oprovocare
Noul joc de cãrþi aapãrut ca o provocarelansatã de un prietende-al lui Mihail Manole,dupã cum povesteºtechiar acesta. “Eram învizitã la niºte prieteni,care m-au întrebat dacãnu facem ceva ºi pentrucopii. Sã înveþe ceva
despre notele musicale,instrumente, îºi amintiseprietenul meuceva…fãrã nicio legã-turã cu jocul ce urma sãaparã. I-am spus cã întrei zile o sã aibã joculºi aºa a fost. Dupã treizile l-am sunat ºi i-amspus cã jocul este gataºi se numeºteMuzicando. Scânteia afost legãtura dintre
notele musicaleºi culorile curcu-belului, care suntcâte ºapte, dar atrebuit sã adãugãmla fiecare culoare,în completare, câteun semn graphicmusical, ca sã dea56, divizibil la 4.
Ne-am inspirat ºidin bridge, suntem ºijucãtori de bridge, atâteu cât ºi coechipierul
împreunã cu care amcreat jocul, OlimpiuChiºiu. Ne-am dorit sãnu creem un joc denoroc”, spune Mihail“Gicu” Manole. Regulilepar destul de dificilepentru un profan, dardupã o singurã partidãtotul devine mai clar. ªi,oricum, existã în fiecarepachet de cãrþi de jocregulamentul, care seregãseºte ºi pe paginaoficialã muzicando.wordpress.com.
P opularizat caMioriþa: din
gurã în gurã!
Odatã inventat, saucreat dupã cum îi placelui Gicu sã spunã, jocula fost popularizat. Maigreu la început, pentrucã creatorii lui aveau ladispoziþie mijloace limitate, sã le spunem.“Primii prieteni cãrorale-am prezentat jocul au
fost ºi un fel de cobia ºile suntem recunoscãtoripentru cã am þinut contîn unele cazuri de
sugestiile ºi întrebãrilelor. Nelãmuririle lor ne-audus cãtre niºte reguli.Chiar a trebuit sã creemo nouã etalare, tocmaipentru cã nu dãdea binecuiva, ceva. Primele 6 -7 luni totul era doar pehârtie. Apoi am desenatcãrþile pe niºte cartoanescrise cu mâna ºi amjucat cu apropiaþii. Cumprindeam pe cineva îispuneam <<Hai sã-þiarãt un joc>> ºi i-l arãtam desenat pe car-tonaºe. Apoi pretenþiileau crescut ºi l-am rugatpe Cãtãlin Puicar, carea terminat grafica laCluj, sã fie designerulacestui joc”, spuneManole. Anul trecut înmai lucrurile s-au definitivat ºi a fost orga-nizat un turneu LiderMuzicando, în varã afost organizat MasterMuzicando, în toamnalui 2013 a fost organi-zatã a treia ediþie, alpatrilea turneu anul
acesta în luna mai tot laSighetu Marmaþiei, pen-tru ca la Cluj Napoca sãfie organizatã o searãde Muzicando, undeexistã un grup deentuziaºti. Iar acum,noul joc de cãrþipãtrunde ºi înHunedoara, dar seextinde ºi pestegraniþã. “”Zileleacestea am fina-lizat o legãturãcu cei de laDeva, soþii DanHoraþiu ºiAdrina Popa.Am dezvoltatºi o legãturãcu un grupdin Italia
care ne-acerut 100 de pachetede cãrþi cu regulamentulîn limba italianã. Separe cã italienii au prinsjocul, parte pentru cãeste nou ºi simplu,parte ºi pentru cã acoloeste Paganini, GuidoD’Arezzo. În toamnãvom avea încã unMaster Muzicando”,povesteºte creatoruljocului. Sunt deja dis-tribuite 700 de pachetede cãrþi de joc, iar într-un an s-au strânspeste 300 de jucãtoride Muzicando.
Despre noul joc decãrþi, creatorii lui spuncã þine de memorie,strategie, atenþie, darajutã foarte mult lacrearea unor cunoºtinþemuzicale. Sã nu uitãmde gamã ºi de mariicompozitori. Dar, sedezvoltã mult ºi fair –play-ul. Dacã „furi” nuai viaþã lungã în acestsistem, aºa cã mai bineun pierzãtor cinstitdecât un un câºtigãtor –triºor. „Sunt ferm con-vins cã poate fi un altfelde sport al minþii. Dacãbridge-ul este recunos-cut ca ºahul cãrþilor, ºitot aºa se joacã peperechi, sunt convins cãºi Muzicando poate sãdemonstreze cã estenevoie de un pic decreier ca sã joci. Credcã se poate spera ladeschiderea unor cluburiîn þarã ºi chiar la o fed-eraþie”, conchide MihailManole.
Turneu de ºahpentru copiiS untem în plinã sãptãmânã de
competiþii la ºah. Din Valea Jiuluimiercuri ajung la Deva, la turneul deopen ºah general „Trofeul Cetãþii”, ungrup de copii, iar o parte dintre ei suntdeja favoriþi în cursã.
Teorie muzicalã ºi perspicacitate
A inventat un nou joc de cãrþi, iar acumîi învaþã pe doritori tainele acestuia
În perioada 14 – 20iulie, la Deva are locediþia cu numãrulXXVI a concursului deºah pentru copii ºiseniori. Miza sunt pre-miile mari care variazãîntre 2.000 ºi 50 de leiîn funcþie de locul pecare competitorii îl vorocupa în cadrul turneu-lui.
Din Valea Jiului par-ticipã o degelaþie decopii talentaþi, iar uniideja au avut rezultatebune, dupã doar o zi.„În sãptãmâna acesta,la Deva are loc a XXVI-a ediþie a Turneului deºah „Trofeul Cetãþii”,oragnizatorii dovedindo consecvenþã lãud-abilã. Turneul sedesfãºoarã, cel pentruseniori, pe durata aces-tei sãptãmâni.
De la Vulcan avem ºipe Oana ªchiopu, cam-pioana de la fete la cate-goria 8 ani. Participã ºi
ea la turneul seniorilorºi chiar a fost luni sur-priza primei runde. Aobþinut o remizã la un
candidat de maestru dinCluj”, a spus Dorelªchiopu, coordonatoral Clubului de ºahVulcan.
Cei mai mulþi partici-panþi din Vale sunt,însã, copii, iar pentrucã nu sunt bani sãplece prin þarã la com-petiþii mai mari, coor-donatorii cluburilor deºah profitã din plin deacest concurs de laDeva. „Vulcanul va par-
ticipa masiv la turneulde copii. Mirecuridimineaþã are loc unturneu destinat doarcopiilor de ºah rapid ºiintenþionez sã plec cuaproximativ 20 de miciºahiºti de la Clubul dinVulcan. Profitãm astfelde aceastã condiþie pecare o are judeþulHunedoara. Avem clubde ºah bun la Deva, seface ºah foarte bine laPetroºani ºi, pentru cãalte deplasãri sunt multmai scumpe, aici înjudeþ ne întãrim colabo-rarea”, a mai precizatDorel ªchiopu.
Competiþii de ºahpentru copii ºi seniorivor mai fi organizate înacest an ºi la Petroºani.De la Deva, însã, miciiºahiºti sunt aºteptaþi sãse întoarcã cu premiicât mai multe.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C opiii dinjudeþul
Hunedoara, dar nunumai ei, suntîndemnaþi sã înveþeun nou joc de cãrþice îmbinã perspicaci-tatea ºi cunoºtinþelemuzicale. Profesor lepoate fi chiar inventatorul joculuide cãrþi Muzicando,Mihail „Gicu”Manole, licenþiat îngeografie ºi pasionatde altfel de bridge.
Familia jocurilor desocietate romanesti amai primit un membru:Muzicando, un joc100% românesc,inventat de un licenþiat în geografie,conservator la MuzeulMaramureºean dinSighetu Marmaþiei,Mihail „Gicu” Manole.Iar acum jocul de cãrþi,asemãnãtor oarecum cubridge-ul, a pãtruns ºi înjudeþul Hunedoara,dupã o întâlnire dintreGicu Manole ºi DanHoraþiu Popa, pe caresigheteanul l-a gãsitangrenat chiar într-unproiect creat specialpentru copii. Aºa cã ºidiscuþiile au decurs mailesne, iar jocul de cãrþi aputu fi ptrezentat directcelor cãrora li se
adreseazã în principal.Însã, deopotrivã,Muzicando se adreseazãºi adulþilor pasionaþi dejocuri de societate ºi, dece nu, de muzicã.Muzicando este un jocde cãrþi pentru 2-8 jucã-
tori, creat în scopeducativ, un joc bazatpe legãtura dintre culorile curcubeului ºicele ºapte note muzicale. Jucãtorii auocazia sã înveþe notelemuzicale ºi termeni dindomeniu, câþiva dintrecompozitorii care aumarcat istoria muzicii, oserie de instrumentemuzicale ºi, în acelaºitimp, se pot familiarizacu succesiunea culorilorcurcubeului. JoculMuzicando se prezintãîntr-o cutie de carton ºi
conþine 56 de cãrþi dejoc, dar ºi un regula-ment de joc în limbãromânã. Existã 7 serii de culori cu câte7 valori diferite (notemuzicale) ºi 7 cãrþireprezentând compozi-tori celebri (Guidod’Arezzo, WolfgangAmadeus Mozart,Franz Liszt, Ludwig vanBeethoven, FredericFrancois Chopin,Johann Sebastian Bachºi Niccolo Paganini):
O partidã deMuzicando este formatãdin 4 runde, fiecarerundã fiind împãrþitã în 2 faze, respective licitaþia ºi etalarea. În funcþie de tipul deetalare aleasã de cãtrejucãtorul care a câºtigatlicitaþia, existã 4 moda-litãþi de joc: Sarabanda,Glissando, Parada ºiMuzicando. Scopuljocului este de a scãpaprimul de cãrþile dinmânã ºi de a acumulacât mai multe puncte.Jocul a fost lansat oficial în luna mai2013, în cadrul primuluiturneu de Muzicando,turneu ce a fost organizat în Sighetu-Marmaþiei, la care auparticipat membri aiAsociaþiei “Nordica”,cei care au jucat rolul de„cobai” în perioadã deelaborare a jocului. Iarde atunci se extinde.
U n joc cât oprovocare
Noul joc de cãrþi aapãrut ca o provocarelansatã de un prietende-al lui Mihail Manole,dupã cum povesteºtechiar acesta. “Eram învizitã la niºte prieteni,care m-au întrebat dacãnu facem ceva ºi pentrucopii. Sã înveþe ceva
despre notele musicale,instrumente, îºi amintiseprietenul meuceva…fãrã nicio legã-turã cu jocul ce urma sãaparã. I-am spus cã întrei zile o sã aibã joculºi aºa a fost. Dupã treizile l-am sunat ºi i-amspus cã jocul este gataºi se numeºteMuzicando. Scânteia afost legãtura dintre
notele musicaleºi culorile curcu-belului, care suntcâte ºapte, dar atrebuit sã adãugãmla fiecare culoare,în completare, câteun semn graphicmusical, ca sã dea56, divizibil la 4.
Ne-am inspirat ºidin bridge, suntem ºijucãtori de bridge, atâteu cât ºi coechipierul
împreunã cu care amcreat jocul, OlimpiuChiºiu. Ne-am dorit sãnu creem un joc denoroc”, spune Mihail“Gicu” Manole. Regulilepar destul de dificilepentru un profan, dardupã o singurã partidãtotul devine mai clar. ªi,oricum, existã în fiecarepachet de cãrþi de jocregulamentul, care seregãseºte ºi pe paginaoficialã muzicando.wordpress.com.
P opularizat caMioriþa: din
gurã în gurã!
Odatã inventat, saucreat dupã cum îi placelui Gicu sã spunã, jocula fost popularizat. Maigreu la început, pentrucã creatorii lui aveau ladispoziþie mijloace limitate, sã le spunem.“Primii prieteni cãrorale-am prezentat jocul au
fost ºi un fel de cobia ºile suntem recunoscãtoripentru cã am þinut contîn unele cazuri de
sugestiile ºi întrebãrilelor. Nelãmuririle lor ne-audus cãtre niºte reguli.Chiar a trebuit sã creemo nouã etalare, tocmaipentru cã nu dãdea binecuiva, ceva. Primele 6 -7 luni totul era doar pehârtie. Apoi am desenatcãrþile pe niºte cartoanescrise cu mâna ºi amjucat cu apropiaþii. Cumprindeam pe cineva îispuneam <<Hai sã-þiarãt un joc>> ºi i-l arãtam desenat pe car-tonaºe. Apoi pretenþiileau crescut ºi l-am rugatpe Cãtãlin Puicar, carea terminat grafica laCluj, sã fie designerulacestui joc”, spuneManole. Anul trecut înmai lucrurile s-au definitivat ºi a fost orga-nizat un turneu LiderMuzicando, în varã afost organizat MasterMuzicando, în toamnalui 2013 a fost organi-zatã a treia ediþie, alpatrilea turneu anul
acesta în luna mai tot laSighetu Marmaþiei, pen-tru ca la Cluj Napoca sãfie organizatã o searãde Muzicando, undeexistã un grup deentuziaºti. Iar acum,noul joc de cãrþipãtrunde ºi înHunedoara, dar seextinde ºi pestegraniþã. “”Zileleacestea am fina-lizat o legãturãcu cei de laDeva, soþii DanHoraþiu ºiAdrina Popa.Am dezvoltatºi o legãturãcu un grupdin Italia
care ne-acerut 100 de pachetede cãrþi cu regulamentulîn limba italianã. Separe cã italienii au prinsjocul, parte pentru cãeste nou ºi simplu,parte ºi pentru cã acoloeste Paganini, GuidoD’Arezzo. În toamnãvom avea încã unMaster Muzicando”,povesteºte creatoruljocului. Sunt deja dis-tribuite 700 de pachetede cãrþi de joc, iar într-un an s-au strânspeste 300 de jucãtoride Muzicando.
Despre noul joc decãrþi, creatorii lui spuncã þine de memorie,strategie, atenþie, darajutã foarte mult lacrearea unor cunoºtinþemuzicale. Sã nu uitãmde gamã ºi de mariicompozitori. Dar, sedezvoltã mult ºi fair –play-ul. Dacã „furi” nuai viaþã lungã în acestsistem, aºa cã mai bineun pierzãtor cinstitdecât un un câºtigãtor –triºor. „Sunt ferm con-vins cã poate fi un altfelde sport al minþii. Dacãbridge-ul este recunos-cut ca ºahul cãrþilor, ºitot aºa se joacã peperechi, sunt convins cãºi Muzicando poate sãdemonstreze cã estenevoie de un pic decreier ca sã joci. Credcã se poate spera ladeschiderea unor cluburiîn þarã ºi chiar la o fed-eraþie”, conchide MihailManole.
Turneu de ºahpentru copiiS untem în plinã sãptãmânã de
competiþii la ºah. Din Valea Jiuluimiercuri ajung la Deva, la turneul deopen ºah general „Trofeul Cetãþii”, ungrup de copii, iar o parte dintre ei suntdeja favoriþi în cursã.
Teorie muzicalã ºi perspicacitate
A inventat un nou joc de cãrþi, iar acumîi învaþã pe doritori tainele acestuia
În 22 de unitãþisanitare, echipele decontrol au constatat cãnu au fost raportatecãtre casele de asig-urãri listele de priori-tate a cazurilor pro-gramabile, aºa cumcere legea. Întocmireaunei liste de aºteptare,pentru cazurile cenecesitã internare (cuexcepþia urgenþelor,naºterilor etc.) estemenitã sã eficientizezecheltuielile. „Teoretic,lista de aºteptare artrebui sã reprezinte unavantaj pentrupacient, atât timp câte transparentã, cândvezi cã mai sunt 20 de
indivizi înaintea ta,cazuri mai grave. Însã,când te duci sã teinternezi în spital, þi sespune cã nu mai suntlocuri, iar asta seîntâmplã pentru cã îºibagã înainte toatepilele lor. O sursã deºpagã”, adaugãPaveliu.
C heltuielile,þinute
ascunse
Aproape jumãtatedintre spitalele contro-late (33) nu auîntocmit decontul decheltuieli ce se
elibereazã pacientuluila externare pentruserviciile medicale. Peaceasta ar trebui sã seregãseascã pânã laultimul pansament decare a beneficiat. Maimult, au fost identifi-cate situaþii în caredecontul nu include ºivaloarea investigaþiilor(analize de laborator,radiografii, RMN),suma aferentã acesto-ra fiind zero, deºi fus-eserã efectuate în lab-oratoarele proprii.„Ideea cu decontul eca pacientul sã ºtie cãpentru el se cheltuie osumedenie de bani întimpul spitalizãrii.Orice spital e acuminformatizat ºi arputea sã emitã acestformular doarapãsând pe un buton,iar faptul cã nu îºiîndeplineºte aceastãobligaþie aratã cã cevanu este în regulã”,atrage atenþia expertul
în sãnãtate.Controalele ar fi por-nit de la mari neregulifinanciare suspectateîn unul dintre cele maiimportante spitale deurgenþã din Bucureºti,potrivit surselor EVZ.În loc sã fie sancþion-aþi vinovaþii, CNAS atãiat din bugetele spi-talelor, o mãsurã depe urma cãreia suferãtot pacienþii. Vãprezentãm princi-palele nereguli gãsitede inspectori:
F raude înfoile de
spitalizare
În 37 de spitale dincele 77 controlate, aufost gãsite neconcor-danþe între datele dinfoile de observaþie sauspitalizare ºi criteriilede internare. Cu altecuvinte, criteriile dupãcare s-a fãcut spi-talizarea nu sunt celeimpuse de lege, faptce ascunde fie o tend-
inþã de furt, fie mas-carea unor deficienþe.„Nu numai cã e opracticã frecventã, daraceste neconcordanþeatrag atenþia asupraunei tendinþe de furtsau de a acoperilucruri pe care nu vorsã le spunã. Dacã aiun pacient cu oinfecþie intraspital-iceascã, nu o declarica infecþie cu germenidin spital, în schimb,în foaia de observaþieîþi apar medicamentelecu care o tratezi. Sau,dacã vrei sã îþi scoþianumite medicamente,le treci în foaia deobservaþie, dar ele nucorespund cu diagnos-ticul”, explicã SorinPaveliu, expert înpolitici de sãnãtate încadrul SocietãþiiAcademice Române.
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
"Spargerea evaziu-nii fiscale presupunetoleranþã zero la acestflagel. Un nivel de16% din PIB atingesiguranþa naþionalã,viitorul acestei þãri.Aºa cum avem pactpolitic pe adoptareaeuro, ar trebui unpact politic pe com-baterea evaziunii.Restructurarea ANAFeste obligatorie, avemprogram cu BancaMondialã, dar rezul-tatele se lasã aºtep-tate", a declaratpreºedintele instituþiei,Ionuþ Dumitru.
Acesta a arãtat cã
din cele 72 de mil-iarde de lei evaziunela TVA estimate deConsiliul fiscal, circa10 miliarde de lei seregãsesc la alimente,iar la carne evaziuneaeste chiar mai maredecât la pâine,depãºind 80%.
Gradul de colectare
a veniturilor bugetarede sub 60% estecauzat ºi de birocraþiaexcesivã dinRomânia, care sesitueazã pe poziþia146 din 148 din þãriîn ceea ce priveºteefectele taxãrii faþã demotivaþia de a munciiºi investiþii.
Ionuþ Dumitru amai arãtat cã, în stan-darde europene, veni-turile sunt foarte mici,respectiv 32,7% dinPIB versus 42,7%media europeanã.
Mediafax.ro
ANUNÞ PUBLICITARPrimãria municipiului Vulcan
organizeazã licitaþie publicã în datade 05.08.2014, ora 1000, la sedi-ul Primãriei Vulcan, b-dulM.Viteazu nr.31, în vedereaînchirierii locurilor de parcarepentru autoturisme, din parcareaamenajatã în str.V.Alecsandri, înzona blocului C.
Licitaþia se organizeazã în bazaH.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr.60/2014, preþul de pornire al lici-taþiei va fi de 10 lei RON/loc par-care/lunã.
Durata de închiriere este de 3ani de la data încheierii contractu-lui de închiriere, cu posibilitate deprelungire a duratei.
Caietul de sarcini al licitaþiei sepoate procura de la sediulPrimãriei municipiului Vulcan,Direcþia Administrarea DomeniuluiPublic ºi Privat, camera 32,
începând cu data de 21.07.2014.Taxa de participare la licitaþie
este de 15 lei .Garanþia de participare la lici-
taþie este de 20 lei.Condiþii de participare : nu se
acceptã ofertanþii care înreg-istreazã datorii la plata impozituluipe proprietate ºi cei care au garaj,excepþie cei care deþin mai multeautoturisme.
Ofertele se depun la sediulPrimãriei municipiului Vulcan pânãla data de 04.08.2014, ora 1300.În cazul parcelelor-parcare amena-jate în str. V.Alecsandri, în zonablocului C, neatribuite în urma lici-taþiei, se pot închiria pe baza uneicereri adresate PrimãrieiMunicipiului Vulcan.
Informaþii suplimentare se potobþine de la Direcþia AdministrareaDomeniului Public ºi Privat alPrimãriei municipiului Vulcan saula telefon 0254/570340 interior214, zilnic între orele 1000 –1400.
PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Cum se furã în spitalele româneºti cu foile de observaþie
D eºi se plâng de subfinanþare,spitalele fac risipã din banii
publici. O demonstreazã un controlîn 77 de spitale care a scos la ivealãinternãri dupã ureche sau liste deaºteptare „pe pile” 2. Pilele, întâi-etate la operaþii.
Evaziunea fiscalã în România acrescut la 16% din PIB
C onsiliul Fiscal estimeazãevaziunea fiscalã pentru 2013
la 16% din PIB, din care 12,2% dinPIB provine doar din TVA, faþã de13,8% cât a estimat pentru 2012,transmite mediafax.ro.
Aºadar, parlamentariis-au situat, în ceea cepriveºte orele petrecuteîn plen în toate celecinci luni de zile cît adurat sesiunea parla-mentarã, sub numãrulde ore muncite, doarîntr-o singurã lunã, de cãtre un salariat cuprogram standard.
Nici parlamentariijudeþului Hunedoara nufac notã discordantã dinacest proces. Activitateaunora dintre parlamen-tari este mult mai multdecât lejerã, astfel sepoate considera cãaceºtia ºi când sunt laserviciu sunt ca ºi învacanþã.
H ãrãu, activitateintensã
Unul dintre deputaþiihunedoreni care a avuto activitate intensã a fostCarmen EleonoraHãrãu, aflatã la primulmandat aceasta a încer-cat sã gãseascã rãspun-suri pentru problemelealegãtorilor din colegiulpe care îl reperzintã.Astfel, aceasta a trimis81 de interpelãri ºi între-bãri miniºtrilor, a iniþiat33 de propuneri legisla-tive ºi este semnatara a50 de declaraþii politice
ºi douã moþiuni. Hãrãua luat cuvântul în plende 65 de ori. Mai mult,aceasta a þinut sã seintereseze ºi de soartaComplexului EnergeticHunedoara care vizeazãsalariaþii din întregjudeþul Hunedoara.
M onica IacobRidzi, în top
ªi deputatul MonicaIacob Ridzi se aflã întopul parlamentarilorjudeþului Hunedoaracare a avut o activitateintensã. Monica IacobRidzi a semnalat maimulte probleme strin-gente ale Vãii Jiului, ast-fel a trimis 32 de intre-bãri ºi interpelãri, a iniþi-at 32 de iniþiative legisla-tive, este semnatara a 7moþiuni ºi a luat cuvân-tul de 13 ori. MonicaIacob Ridzi a încercat denenumãrate ori sã aflecare este stadiullucrãrilor de moderni-zare de pe DefileulJiului, dar ºi care suntplanurile executivuluipentru ComplexulEnergetic Hunedoara.Totodatã, deputatul aþinut cont ºi de sãnã-tatea hunedorencelor,astfel în urma inter-pelãrii acesteia a fost
deblocat programul descreening pentru femei.
În urmã cu câtevasãptãmâni, deputatulMonica Iacob Ridzi adepus la CameraDeputaþilor o întrebareadresatã ministruluiSãnãtãþii, NicolaeBãnicioiu, cu privire lasituaþia ProgramuluiNaþional de screeningpentru femei. Deputatulde Valea Jiului îi atrãgeaatenþia, în acest fel, ministrului Sanãtãþiiasupra faptului cã, deºidatoriile pentru serviciileexecutate anul trecut încadrul acestui importantProgram Naþional pentru Sãnãtate au fostachitate, în judeþulHunedoara acesta arãmas blocat.
„Consider cã apli-carea acestui ProgramNaþional de Sãnãtate, caºi al altora de acest fel,sunt în mãsurã sã asigu-re creºterea gradului desãnãtate al cetãþenilorromâni precum ºi bene-ficii considerabile pentruMinisterul Sãnãtãþii, prinreducerea numãrului depacienþi cu boli agravate, nedepistate latimp, al cãror tratamentimplicã cheltuieli multmai mari. În acelaºi timp
însã, am convingerea cãacest program trebuie sãcontinue, dincolo deproblemele de naturãfinanciarã care au generat ºi în acest caz, caîn multe altele similare, ºiunele sincope”, precizaMonica Iacob-Ridzi îndocumentul adresat ministrului Sãnãtãþii.
Ca urmare a acesteiintervenþii parlamentare,zilele trecute, Direcþiapentru Sãnãtate Publicãa judeþului Hunedoara aanunþat cã a reînnoitcomanda pentru biletelede trimitere tip necesareefectuãrii examenuluigratuit în cadrul progra-mului de depistare acancerului de col uterin.Mai mult, reprezentanþiiDSP susþin cã procedurade diagnosticare gratuitãva fi reluatã începând cudata de 1 iulie 2014 lacabinetele celor 130 demedici cuprinºi în acest
program.
Þ âmpãu, continuã ce
a începutDeputatul PNL,
Bogdan Þîmpãu a con-tinua activitatea parla-mentarã pe care aînceput-o cu ani înurmã. Acesta a întrebatde 19 ori miniºtrii din
Guvern despre proble-mele cu care se confrun-tã locuitorii zonei care l-a propulsat înParlament. Þîmpãu aluat cuvântul de 24 deori, este semnatarul a26 de propuneri ºiiniþiative legislative ºi asemnat douã moþiuni decenzurã ºi declaraþiipolitice.
A ctivitatemodestã
Deputatul PSD,Cristian Resmeriþã aavut pânã în prezent oactivitate modestã.Acesta a avut 16 proble-me legate de zona devest a Vãii Jiului, printrecare se numãrã ºi ceade modernizare a dome-niului schiabil din Straja.Resmeriþã este sem-natarul a 25 de iniþiativelegislative, a luat cuvân-tul de 5 ori ºi are 3
declaraþii politice.
A proape ca învacanþã
Mai este un grup dedeputaþi pentru careactivitatea parlamentarãeste asemãnãtoare cucea din vacanþã. MirciaMuntean, NataliaIntotero, LaurenþiuNistor ºi Marica PetruSorin sunt câþiva dintreparlamentarii care auºomat.
Pe de altã parte, înaceastã sesiune activi-tatea parlamentarã afost suspendatã timp de o lunã de zile peperioada campanieipentru europarla-mentare. Chiar ºi înafara acestei perioade,prezenta parlamentarilorla ºedinþele s-a doveditîn nenumãrate rîndurigreu de întrunit.
Pentru activitatea lorparlamentara, deputaþiiºi senatorii primesclunar o indemnizaþie decel puþin 5.000 de lei înfiecare lunã, inclusiv înperioada vacantelor parlamentare, douã lunide zile în timpul verii ºio lunã în timpul iernii.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014 Politic 11
Activitate de vacanþã (I)P arlamentarii au lucrat în sesiunea parlamentarã din acest
an mai puþin decît un angajat obiºnuit. Senatorii au acumu-lar în cele 36 de ºedinþe de plen din februarie pînã în iunie,inclusiv în sesiunea extraordinarã din iulie, aproape 104 ore delucru, în care au dezbãtut ºi votat proiecte de legi, Ordonanþe oriau susþinut declaraþii politice.În cazul deputaþilor, este vorba de35 de ºedinþe de plen, care reprezintã în total aproape 94 de ore.
Iatã 9 tipuri de bãr-baþi pe care n-ar tre-bui sã-i iei de soþ,potrivit site-ului sfat-
ulpãrinþilor.ro:1. Bãiatul mameiEste de acord cu tot
ce spui, însã face tottimpul ceea ce vrea el.Dacã este singur, celmai probabil stã cupãrinþii, pentru cã arenevoie constantã de oprezenþã femininã înviaþa lui.
2. Prostuþul
Nu îºi dã seama denimic. Nu are nici ceamai micã bãnuialã dece miroase ciudat în
casã ºi nici nu ºtie cãtrebuia sã goleascãgãleata de gunoi deacum trei luni. Veigãsi la el în casã vaseºi rufe murdare arun-cate peste tot, fãrã cael sã aibã vreo prob-lemã cu asta. Pentruel e normal.
3. DelãsãtorulA terminat cele mai
tari ºcoli posibile, însãare cele mai prostplãtite job-uri. Cel maiprobabil îl vei þine tucu bani.
4. AmbiþiosulEste opusul
Delãsãtorului, este ori-entat spre job-uri bineplãtite, munceºte dingreu ca sã facã bani.Partea proastã este cãnu are timp de altce-va.
5. GelosulEste tot timpul pre-
ocupat “pe undeumbli”, “cu cine”, “dece”. Mai mult ca sigurte va urmãri fãrã sã-þidai seama, îþi va spi-ona telefonul, com-puterul etc. N-ar fiexclus sã ajungi lapoliþie ºi sã ceri ordinde restricþie.
6. PesimistulNimic nu e bine
niciodatã. Nimic nu sepoate niciodatã. Toatalumea este împotrivalui.
7. DependentulAre “otrava” lui:
alcool, droguri, jocuri
de noroc, orice.8. Bolnavul
Nu-þi dai seama cãceva e în neregulã cuel. La început pareok, însã apoi îi apar“problemele”. Are diz-abilitãþi sociale ºipoate fi si Dependent.Stai departe de genulastã de bãrbaþi.
9. ArogantulEste cel mai bun,
mai bun decât oricinede pe lumea asta. ªise uitã la tine de sus.Mai bine te fereºti deasemenea personajîntrucât nu se vaschimba vreodatã.
Ce þi-ar trebui?Echilibratul
Are tot ce-i trebuie:e frumos, e sensibil, estabil financiar, erespectuos ºi familist.Dacã ai gasit unul caresã fie aºa – eºti noro-
coasã. Mai sunt foartepuþini în libertate.
JackpotAre toate calitãþile
pe care tu le-ai cãutattoatã viaþa. Dacã e ºibogat, ai dat lovitura!
Pe Mihai Bursescnu o sã-l prezentãmdetaliat pentru cãinformaþiile din spaþiulpublic sunt abundente.De aceea o sã spunemdespre el cã prezintãlumii ospitalitatearomâneascã, pro-moveazã România cadestinaþie turisticã,este pasionat de tot cee frumos în jurul lui ºio spune tuturor.Pentru cã frumosul
trebuie împãrtãºit.Este un om modest,un om spiritual, unom care face ºi tacede cele mai multe ori.Mihai Bursesc estegazda turiºtilor pasion-aþi de naturã, a celorcare nu au unde sãdoarmã. Face astagratis ºi cu zâmbetulpe buze. Pentru modulcum promoveazãRomânia prin reþeauade couchsurfing con-
siderãm cã meritãfelicitat ºi încurajat.
Sâmbãtã, 19 iulie2014, ora 11, vine sã-l cunoaºtem ºi sã-ispunem ce pãrereavem despre ceea cefac el la Sãlaºul desus. Aveþi ocazia sã-lpriviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintrecei care îi vor mulþumioficial printr-o diplomãºi un buchet de florivenind, la ora 11.00,în faþa statuii luiDecebal din centrulDevei.
brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane
Salatã & Desert
MarþiCiorbe de periºoare/Supã
cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi
aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan
Salatã & Desert
MiercuriSupã chili con carne (picant)/
Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-
turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã
Salatã & Desert
JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi
piure/Pui marocan cu salsa deporumb
Salatã & Desert
VineriCiorbã de fasole cu
afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de
susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar
Salatã &Desert
Luna Iulie
Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau
o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã
Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.
Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro
Premianþii fãrã premiiMihai Bursesc, gazda turiºtilor pasionaþi de naturã
O amenii valoroºi ne aducsoarele în priviri, pacea în
suflete, dar, înainte de toate, ne facsã privim cu speranþã înainte.
9 tipuri de bãrbaþi pe care N-AR TREBUI sã-i iei de SOÞ!
D acã eºti în cãutarea bãrbatu-lui ideal, cu siguranþã tipurile
enumerate mai jos n-ar trebui sã senumere pe lista ta de prioritãþi.
Fotografia poate fipasiune, dar ºimeserie. Atunci cândcele douã se îmbinã,produsul finit esteuluitor. Vlad Bencovicieste unul dintrefotografii pasionaþi.Iubeºte natura ºiîncearcã sã suprindãfiecare moment.Acesta a vut prima saexpoziþie, denumitã“Început”. Precummajoritatea pasiunilor,nici aceasta nu aducebucurii financiare, cidoar emoþii surprinsede obiectivul foto.
“Expoziþia estecompusã din 22 defotografii, în marepredominând natura,peisaje. Pasiunea aînceput de mic copil,m-am jucat cu unaparat mai vechi, amtrecut dupã aceea lapoint and shoot, fiindun aparat modern, iaracum pur ºi simplu îmiplace, nu mã vãdfãcând altceva. Esteun job pentru mine.Nu prea iasã bani.Multã lume crede cã euºor sã fi artist, dar nue. Poate a fost când-
va, acum nu”, nespune Vlad Bencovici,fotograf.
Dupã cum bine seºtie, fotografia seîmparte în mai multetipuri, genuri însã fãrãa exista reguli binedefinite pentru a sta-
bili din ce categorieface parte fiecarepozã în parte. Unuldintre cele mai popu-lare tip de fotografieeste reprezentat depeisaj. În cadrul aces-tui gen sînt realizatecele mai multefotografii. În cadrulpeisajului fiecarefotograf încearcã sãsurprindã o anumitãlocaþie, mai exact unloc deschis care prez-intã o vederepanoramicã sau doaro parte din cadrulacesteia. Pentru arealiza un peisaj, maiîntîi trebuie stabilitcentrul acestuia, adicãpe ce anume va fi
focalizata fotografia ºiapoi se va încercaeliminarea altor ele-mente care ar puteadistrage atenþia privi-torului de la ideeaprincipalã. Chiar dacãpare uºor de realizat,peisajul este un tip de
fotografie destul depretenþios. Pentru a-lputea realiza, unaspect important decare trebuie sã se þinãcont este lumina. Înfuncþie de gradul deintensitate al acesteiaviitoarea fotografiepoate avea un aspectce insufla privitoruluibucurie, sau, din con-trã, tristeþe. VladBencovici este special-izat pe fotografii careimortalizeazãpeisajele.
“Exista mai multetipuri de fotografie.Ca ºi fotograf deipostaze, snapshotpoþi prinde undeva lacîteva mii de cadre,
depinde de ce cauþi.Genul meu defotografie este natura,fotografia vivit careînseamnã culoriaprinse, ireale ºiportete. Sunt special-izat pe fotografia denaturã. Fiecareanotimp are plusurileºi minusurile lui. Euprefer toamna, îmiplac culorile, daufoarte bine în genulmeu de fotografie,albastru închis, galben,portocaliu, chiar ºiroºu”, ne mai spunefotograful.
Imaginaþia fiecãruiapoate schimba sensulfotografiei. Detaliile ºifotografiile macro punaccentul pe impresiilede moment, pe emoþi-ile sau pe sentimentelefotografului trãite saupercepute în
momentele declanºãriicamerei fotografice.
“Vrem sã trans-mitem lumii ca oricinepoate sã fie fotograf,nu exista o regulã sauo limitã de vîrstã,oricine poate fifotograf, diferenþa esteprofesionist sau ama-tor. Încadrarea con-teazã cel mai mult ºiideea în sine,fotografia este subiec-tivã, poate fotograful
vrea sã transmitã unmesaj, cel care vedefotografia înþelegealtceva. Trebuie foartemultã imaginaþie”, nemai spune VladBencovici.
Fotografia poatesuprinde imaginidiferite, emoþii ºi trãiride orice fel. Totuldepinde însã de cumeste valorificata imag-inea.
Monika BACIU
“Nu s-a mai întîm-plat în ultimaperioadã dar credemcã acest fapt sedatoreazã ºi person-alului de la spital pen-tru cã la naºtereprima datã spuinumele pe caredoreºti sã-l aibãcopilul tãu, personalulmedical sã atragãatenþia asupra con-secinþelor pe care unastfel de nume hazliuîl va însoþi pe copiltoatã viaþa”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipi-ului Petroºani.
Chiar ºi aºa îndecursul acestui anmau existat tei cereri deschimbare a numelui,însã cererile nu sebazeazã pe existenþaunui prenume hilar.
“Avem ºi cereri deschimbare a numelui,
la nivelul anului 2014numãrul acestora estede trei. Aceste cererise datoreazã unormotive ca în cadrulunei adopþi în cazulcînd numele copiluluitrebuie schimbat înfuncþie de noi pãrinþisau situaþii în care ofamilie divorþatã,mamã care rãmîne cucopilul, ºi care aobservat cã tata nu seimplicã deloc încreºterea copilului, sãdoreascã atunci sãpoatã sã poarte doarnumele ei de faþã”, amai spus sursa citatã.
În România trãiesc
ºi 22 de persoanecare se numescMinistru, iar alþi 10români se mândresccu numele Preºedinte.La fel de neobiºnuitesunt ºi Beþivu (purtatde 219 români),Prostu (1 persoanã),Nebunu (850), Blegu(515), sau Expertiza(1), Justiþia (2), Poliþia(3), Facultatea (2),Farmacia (1),Portocala (65),Lãmâia (18) ºiSemafor (1). Un cuplude români a decis sã-ºi boteze copilul nicimai mult nici maipuþin decât Hitler.
Trei cereri de schimbare anumelui, la Petroºani
S unt sute de exemple în România de nume ciudatepe care pãrinþii au ales sã le dea copiilor, nume
care, în cele mai multe cazuri, nici ca porecle nu suntpotrivite. În ultimii ani, la Petroºani nu au mai fostînregistraþi copii care sã poarte nume ciudate sauhaioase gen Mercedesa, Argentina sau Televizor.
Viaþa prin
obiectiv
O pozã cât omie de
cuvinte. Natura,mediul înconjurãtor, oexpresie de pechipul cuiva,toate acestea potfi suprinse de unfotograf.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Energia ºi perseverenþa vã ajutãsã finalizaþi un proiect început cumai mult timp în urmã. În primaparte a zilei, un prieten vã prop-une o colaborare avantajoasã,care vã va aduce satisfacþii mate-riale nesperate. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu.
Vã simþiþi în formã ºi faceþi pla-nuri îndrãzneþe de viitor. Este unmoment prielnic pentru investiþiipe termen lung, pentru a începenoi afaceri ºi pentru cãlãtorii îninteres personal. Profitaþi demoralul ridicat pe care îl aveþiastãzi!
Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþia-tive inspirate. Puteþi avea marisatisfacþii pe plan profesional ºiintelectual, dacã daþi dovadã deperseverenþã. Pe plan sentimen-tal, nu aveþi de ce sã vã plângeþi.Fiþi modest în relaþiile cu pri-etenii.
Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãto-rie în care îmbinaþi intereseleprofesionale cu cele personale.Sunteþi foarte încrezãtor încapacitãþile dumneavoastrã ºiaveþi tendinþa sã vã asumaþi preamulte riscuri. În relaþiile cucolaboratorii, fiþi mai flexibil.
Datoritã dificultãþilor financiare,s-ar putea sã se declanºeze oceartã în familie. Sunteþi plin deenergie ºi puteþi sã finalizaþi olucrare începutã cu mai multtimp în urmã. Nu pierdeþi ocazia!Cheltuiþi cu mãsurã ºi aveþi învedere ºi necesitãþile familiei.
Începeþi ziua cu elan ºi încredere,care vã sporesc randamentul. Nuaveþi nici un fel de probleme decomunicare. S-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie de afaceri.Acordaþi mai mult timp odihnei,altfel riscaþi sã aveþi probleme desãnãtate.
Sunteþi tensionat datoritã progra-mului încãrcat de la locul demuncã. Nu vã manifestaþinemulþumirea în faþa ºefului.Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþicopleºit! Veþi rezolva cu binetoate sarcinile.
Aveþi mari ºanse de reuºitã în totce faceþi la locul de muncã ºi îninteres personal. Voinþa ºiîncrederea în sine vã ajutã sãdepãºiþi toate dificultãþile. Esteun moment foarte bun pentru asusþine examene.
Situaþia financiarã nu este satis-fãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vãdescurajeze sau sã vã determinesã vã pierdeþi încrederea înforþele proprii.
Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une o afacere din care puteþicâºtiga în scurt timp o sumãimportantã de bani. În cursuldupã-amiezii sunteþi nevoit sãplecaþi într-o cãlãtorie.
În prima parte a zilei vã ocupaþide o problemã financiarã maiveche. Dacã vi se propune ocolaborare, nu o refuzaþi. Arputea sã producã o schimbarefavorabilã în viaþa dumneavoas-trã.
Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþio sumã mare de bani dintr-oafacere demaratã cu mai multezile în urmã împreunã cu un pri-eten. Acum puteþi sã vã faceþiplanuri îndrãzneþe de viitor ºi sãcumpãraþi un obiect de valoare.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100%12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro19:45 Sport
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dansând la HarvestMoon13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Extemporal la diri-genþie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fotbal
10:30 Secrete de Stil 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Cântecul ciocârliei17:00 Walker, poliþist texan 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Fiul dragonului23:00 Click!
10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Dãdaca 2
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz
10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:30 Generaþia Digi Sport12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Retrospectivã Ligue
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?23:00 Un show pãcãtos
ANUNÞPUBLICITAR
Primãria municipiului Vulcanorganizeazã licitaþiepublicã în data de05.08.2014, ora1000, la sediulPrimãriei Vulcan, b-dul M.Viteazunr.31, în vedereaînchirierii locurilorde parcare pentruautoturisme, din par-carea amenajatã înstr. N.Titulescu, înzona blocului 105.
Licitaþia se organizeazã în bazaH.C.L. nr. 39/2014ºi H.C.L. nr.60/2014, preþul depornire al licitaþiei vafi de 10 lei RON/locparcare/lunã.
Durata deînchiriere este de 3ani de la dataîncheierii contractuluide închiriere, cuposibilitate de pre-lungire a duratei.
Caietul de sarcinial licitaþiei se poateprocura de la sediulPrimãriei municipiu-lui Vulcan, DirecþiaAdministrarea
Domeniului Public ºiPrivat, camera 32,începând cu data de21.07.2014.
Taxa de participare la licitaþieeste de 15 lei.
Garanþia de participare la licitaþieeste de 20 lei.
Condiþii de partici-pare: nu se acceptãofertanþii care înregistreazã datoriila plata impozituluipe proprietate ºi ceicare au garaj,excepþie cei caredeþin mai multe autoturisme.
Ofertele se depunla sediul Primãrieimunicipiului Vulcanpânã la data de04.08.2014, ora1300. În cazulparcelelor-parcareamenajate în str.N.Titulescu, în zonablocului 105 ,neatribuite în urmalicitaþiei, se potînchiria pe baza uneicereri adresatePrimãrieiMunicipiului Vulcan.
Informaþii supli-mentare se potobþine de la DirecþiaAdministrareaDomeniului Public ºiPrivat al Primãrieimunicipiului Vulcansau la telefon0254/570340 interi-or 214, zilnic întreorele 1000 – 1400.
PRIMAR, Ing.
GHEORGHE ILE
Cantina, construitãîn 1994 ºi extinsã în2002 necesitã maimulte lucrãri dereparaþii ºiîmbunãtãþiri pentru serviciile sociale abso-lut necesare în comu-
nitatea noastrã. Deaceea urmãrim sã valorificãm la maximoportunitatea oferitãde ROMPETROL prinproiectul pe care l-ampromovat în vedereaobþinerii unei finanþãri
pentru cantinã.Voturile cetãþenilorsunt foarte importantepentru obþinerea fon-durilor.
VÃ INVIT SÃ
FACEÞI CA MINE,ADICÃ SÃ VOTAÞIPROIECTUL NOS-TRU, INTITULAT:“Implicã-te ºi ajutãCantina Socialã
împreunã cu PrimãriaVulcan ºi SubfilialaCrucea Roºie”
Pentru aceasta suntde parcurs urmãtoriipaºi:
1. intraþi pe site-ul: www.impreunapen-
trufiecare.ro2. creaþi un cont. 3. apãsaþi pe cãsuþa
este 21 iulie 2014.Mulþumesc în numeletuturor beneficiarilorcantinei sociale pentruvotul dumneavoastrã
Gheorghe ILEPrimarul
Municipiului Vulcan
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp
în zona parc Brãdet. Contact 0727.150.264Preþ negociabil.
Primarul Gheorghe Ile vã invitã sã daþiun vot pentru comunitatea VulcanuluiC antina socialã din Vulcan are
nevoie de investiþii ºi dotãriurgente. Numãrul persoanelor benefi-ciare de hranã zilnicã este de 50, iarpersoanele care sunt pe listã, beneficiariai alimentelor comunitare sunt 3.200.Acestea sunt grupurile þintã principalecare apeleazã la serviciile cantinei.
ANUNÞ PUBLICITARPrimãria municipiului Vulcan
organizeazã licitaþie publicã în data de05.08.2014, ora 1000, la sediulPrimãriei Vulcan, b-dul M.Viteazu nr.31,în vederea închirierii locurilor de parcarepentru autoturisme, din parcarea amena-jatã în str. N.Titulescu, în zona bloculuiD55.
Licitaþia se organizeazã în bazaH.C.L. nr. 39/2014 ºi H.C.L. nr.60/2014, preþul de pornire al licitaþiei vafi de 10 lei RON/loc parcare/lunã.
Durata de închiriere este de 3 ani de ladata încheierii contractului de închiriere,cu posibilitate de prelungire a duratei.
Caietul de sarcini al licitaþiei se poateprocura de la sediul Primãriei municipiuluiVulcan, Direcþia AdministrareaDomeniului Public ºi Privat, camera 32,începând cu data de 21.07.2014.
Taxa de participare la licitaþie este de 15 lei.
Garanþia de participare la licitaþie este de 20 lei.
Condiþii de participare : nu se acceptãofertanþii care înregistreazã datorii la plataimpozitului pe proprietate ºi cei care augaraj, excepþie cei care deþin mai multeautoturisme.
Ofertele se depun la sediul Primãrieimunicipiului Vulcan pânã la data de04.08.2014, ora 1300. În cazulparcelelor-parcare amenajate în str.N.Titulescu, în zona blocului D55,neatribuite în urma licitaþiei, se potînchiria pe baza unei cereri adresatePrimãriei Municipiului Vulcan.
Informaþii suplimentare se pot obþinede la Direcþia Administrarea DomeniuluiPublic ºi Privat al Primãriei municipiuluiVulcan sau la telefon 0254/570340 inte-rior 214, zilnic între orele 1000 – 1400.
PRIMAR, |Ing. GHEORGHE ILE
DianaMITRACHE
A început cea de aXI-a ediþie a celei maidure competiþii dehard enduro, la alcãrei start s-au aliniat,marþi dimineaþã, laSibiu, 370 de motoci-cliºti. Acolo a avut locprologul, iar laPetroºani motocicliºtiisunt aºteptaþi vineri.Unul dintre partici-panþi, care este dinValea Jiului, ne
explicã ce se întâm-plã. „Concusrul aînceput în 15 iulie laSibiu ºi se terminã în21 iulie, tot la Sibiu.
Este un raliu inter-naþional, o etapã acompionatului mondialde hard enduro, orga-nizat de cei de LaSibiu. Pe parcursul a 5zile va fi pe o distanþãde 600 de km. ÎnValea Jiului se vaajunge în ziua a IV-a”,a declarat SorinSandu, rider dinLupeni.
Ca la fiecare ediþie,ºi în acest an, totul aînceput cu Prologul laSibiu, iar riderii au detrecut obstacole createdin butuci de lemn,cauciucuri ori maºini,toate fiind create pen-tru competiþia off-roaddin urmãtoarele 4 zile.Traseul mãsoarã zilnicîntre 100 ºi 200 dekm, iar amatorii, ca ºiexperimentaþii sunttrataþi în mod egal,aºa încât competitoriiau de muncit pânã lafinish.
În Petroºani, rideriiajung vineri, dupãstartul de la Sibiu ºipleacã înspre Sibiusâmbãtã dimineaþã,urmând ca la prânz sãfie finish-ul.
Anul acesta raliul s-a dovedit a fi foartedur chiar înainte sãînceapã. Potrivit Top
Gear, o serie de riderimarcanþi s-au acciden-tat grav în timp ce seantrenau prin diverselocuri ale lumii pentruRed Bull Romaniacs.Alfredo Gomez, span-iolul care în 2013 s-aclasat pe trei ºi aveaºanse sã se impunã înfaþa coechipierului sãude la Husqvarna,Graham Jarvis, s-aretras din raliu dupãce ºi-a fracturat un osde la piciorul stâng.Gerhard Foster, unuldin veteranii raliului afost ºi el nevoit sã seretragã din pricinaunei accidentãri. Înlocul lui Gomez con-structorul scandinav l-a
trimis la Sibiu pe CoryGraffunder.Canadianul, stabilit înCalifornia, a terminatanul acesta
Erzbergrodeo ºi are încv o medalie laXGames. -
Competiþia din2014 se anunþã o
ediþie-record pentruRed Bull Romaniacs.Acesta are cel maimare numãr de con-
curenþi din istoriacompetiþiei ºi s-a ajunsla acest numãr dupãce organizatorii au
fost forþaþi sã închidãînscrierile încã din ian-uarie, când solicitãriledepãºeau cu multposibilitãþile actualuluitraseu. Cel mai dificilraliu hard enduro dinlume a stârnit un ade-
vãrat fenomen în rân-dul practicanþilor aces-tui sport ºi tot maimulþi rideri din întrea-
ga lume îºi doresc sãîºi depãºeascã limiteleîn aventura dinCarpaþii Meridionali.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Iulie 201416 Actualitate
Riderii sosesc vineri la PetroºaniA proximativ400 de
motocicliºti sosesc vineri laPetroºani, într-una dintrecele mai taricompetiþii degen. Red BullRomaniacsadunã la startrideri din 40 deþãri, iar laPetroºaniaceºtia ajungvineri, în penultima zi acompetiþiei.
