CURS Mecanica Scoala Auto

8/9/2019 CURS Mecanica Scoala Auto

1/92

CURS DE MECANICĂ

Automobilul este un vehiculrutier,carosat si suspendat elastic pe cel putin trei roti care se

deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren-destinat transportului

de persoane,bunuri ori executarii unor lucrari.

Din categoria automobilelor fac parte:

- Autoturismele;

- Microbuzele;

- Autobuzele;

- Automobilele destinate transportului de bunuri;

- Automobilele destinate transportului de persoane;

- Autoutilitarele autocamioane!;

- Automobilele articulate;- Autospecializatele;

- Autoremorcherele;

- Autotractoarele;

- Autorulotele;

- "roleibuzele.

Din categoria motocicletelor fac parte:- motocicletele solo;

- motocicleta cu ata#;

- mototriciclul.

$%lasificarea automobilelor&

' Dupa tipul motorului, automobilul poate fi: cu motor termic sau cu motor electric actionat cu

baterii de acumulatoare sau pile de combustibil!.


Motoarele termice folosite de automobile sunt: cu aprindere prin scanteie cu carburator sau cu

injectie de benzina!, cu aprindere prin compresie Diesel!, turbina cu gaze, cu reactie la unele

automobile de curse! si cu abur.

http://www.referat.ro/referate/Motoare_cu_benzina_6823.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Motoare_cu_benzina_6823.html


2/92


' Dupa felul transmisiei, automobilele pot avea: transmisie mecanica, transmisie hidraulica,

transmisie hidromecanica si transmisie electrica


Dupa capacitate de trecere, care caracterizeaza posibiltatile de inaintare, automobilele pot fi: cu

capacitatea de trecere normala si cu capacitatea de trecere mare automobilele de teren!.

( caracteristica importanta a automobilelor o constituie formula rotilor care se poate

reprezentain forma generala astfel:

)pt x )pm, unde pt reprezinta numarul total al puntilor sau al osiilor, iar pm- numarul puntilor

motoarelor. Din acest punct de vedere se deosebesc automobile cu: doua punti * x ) sau * x *!,

trei punti + x ), + x * sau + x +! si cu patru punti x *, x + sau

x !.. Automobile pentru transportul persoanelor

Automobilele pentru transportul persoanelor se clasifica in: autoturisme, autobuze si automobile

de performante. %lasificarea autoturismelor. Autoturismul este un automobil care, prin

constructie si amenajare este destinat transportului de persoane, avand cel mult noua locuri

inclusiv cel al conducatorului auto!. oate tracta si remorci a caror masa sa nu depaseasca masa

automobilului tractor.

%lasificarea autoturismelor se face dupa capacitatea cilindrica a motoruluisi dupa tipul caroseriei.Dupa capacitatea cilindrica a motorului, autoturismele pot fi:

' Autoturisme foarte mici microturisme!, cu capacitatea cilindrica mai mica de +// cm0;

' Autoturisme mici, cu capacitatea cilindrica intre +// si 1// cm0;

' Autoturisme mijlocii, cu capacitatea cilindrica intre 1// si )2// cm0;

' Autoturisme mari, cu capacitatea cilindrica mai mare de )2// cm0;

Dupa tipul caroseriei, autoturismele pot fi: cu caroserie inchisa, cu caroserie deschisa si

decapotabila. Dupa forma caroseriei, autoturismul poate fi: limuzina, cupeu, cabrioleta, landolet,

autoturism-teren si aututurism-sport.

(rganizarea generala a autoturismelor. Aceasta este determinata de locul de dispunere a

motorului cu punti motoare. Dupa schema de organizare generala autoturismele pot fi: cu

motorul in fata si puntea motoare in spate; cu motorul in fata si puntea motoare tot in fata; cu

motorul in spate si puntea motoare in spate.


3/92


4/92

' consumul unei puteri mai mari pentru instalatia de racire a motorului ventilator mai mare!;

' necesitatea unor comnzi lungi si complicate;

' uzuri mari la motor, deoarece aspira praful ridicat in timpul mersului etc.

%lasificarea autobuzelor. Autobuzul este un automobil care, prin constructie si amenajare, este

destinat transportului de persoane si bagaje, avand mai mult de noua locuri pe scaune. oate

tracta si remorci. Autobuzele se clasifica dupa: destinatie, numarul de locuri si lungimea de

gabarit si dupa modul de organizare generala.

Dupa destinatie, autobuzele se clasifica astfel:

' urban, pentru transportul in comun in interiorul oraselor, amenajat cu locuri pe scaune, in

coridor de trecere si cu cel putin doua platforme pentru urcare si coborare usoara si rapida in

statii;

' 5nterurbane, amenajat cu locuri pe scaune si un coridor ingust de trecere;' Autocar, pentru transportul pe distante lungi si numai pe scaune ale turistilor si amenajat pentru

transportul bagajelor.

Compunerea generală a automobilului

rincipalele p6r7i componente ale unui automobil sunt motorul, #asiul #i caroseria. Motorul este

alc6tuit din mecanismul motor #i instala7ii auxiliare. Mecanismul motor este format din organefixe #i organe mobile.

(rganele fixe principale ale motoarelor cu ardere intern6 sunt compuse din colectorul de admisie

#i colectorul de evacuare chiulas6, blocul cilindrilor, carterul #i bra7ele motorului.

Din grupa organelor mobile fac parte arborele cotit #i volantul, bielele #i pistoanele cu bol7urile #i

segmen7ii.

5nstala7iile auxiliare ale motorului sunt:

- instala7ia de alimentare;

- mecanismul de distribu7ie;

- instala7ia de aprindere;

- instala7ia de r6cire;

- sistemul de pornire;

- aparatura pentru controlul func7ion6rii.


5/92


6/92

6r7ile componente ale unui motor sunt:

Mecanismul biel6-manivel6 l constituie biela #i arborele, care transform6 mi#carea rectilinie a

pistonului n mi#care de rota7ie a arborelui motor. Motorul porne#te cu ajutorul cheii de contact,

care ac7ioneaz6 un contact electric ce include circuitul de aprindere a bujiilor, demarorul are rolul

de a angrena coroana din7at6 a volantului care pune n mi#care arborele motor.

%iclul motor cu aprindere prin scnteie n patru timpi este: admisia, compresia, aprinderea #i

evacuarea.

. Admisia > pistonul se deplaseaz6 n jos #i se absoarbe o cantitate de amestec carburant format

din aer #i benzin6.

). Compresia > pistonul se deplaseaz6 n sus, amestecul carburant este comprimat n camera de

compresie a cilindrului.


7/92

1. Aprinderea > bujia produce scnteie #i astfel se aprinde amestecul carburant, prin aprinderea

amestecului carburant cre#te temperatura #i presiunea gazelor rezultate din ardere, ap6snd pe

piston. istonul este obligat s6 se deplaseze #i astfel s6 realizeze cursa activ6.

*. Evacuarea > la deplasarea pistonului, gazele arse sunt l6sate s6 ias6 n atmosfer6 prin supapa

de evacuare, dup6 care to7i timpii de mai sus se repet6.

Amestecul carburant este asigurat de carburator, care pulverizeaz6 combustibil #i realizeaz6

dozajul necesar pentru o bun6 func7ionare a motorului. Amestecul carburant ajunge n cilindru

prin galeria de aspira7ie #i se aprinde de la scnteia produs6 de bujie.


8/92

Dup6 modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist6 motoare cu aprindere prin

scnteie MA3! #i motoare cu aprindere prin compresie MA%, motoare Diesel!.

4a motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este

introdus n cilindru, fiind injectat la sfr#itul cursei de comprimare, el se aprinde atunci cnd vine

n contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilului.

4a motoarele n patru timpi, ciclul de func7ionare se realizeaz6 n patru curse simple ale

pistonului, deci n dou6 rota7ii ale arborelui cotit. 4a motoarele n doi timpi, ciclul de func7ionare

se realizeaz6 n dou6 curse simple ale pistonului, adic6, ntr-o rota7ie complet6 a arborelui cotit.

Arborele cotit realizeaz6 ciclul de func7ionare al unui motor n patru timpi n dou6 rota7ii

complete.

4a motoarele cu aprindere prin compresie MA%! cei patru timpi ai ciclului motor sunt:

- admisia,

- compresia,

- injec7ia, arderea #i destinderea,

- evacuarea.


9/92

?n timpul compresiei supapele de admisie #i evacuare sunt ambele deschise. @vacuarea gazelor

arse se realizeaz6 liber, datorit6 diferen7ei de presiune din cilindru #i mediul exterior, de c6tre

piston, care, mpinge n exterior gazele arse.

%hiulasa reprezint6 piesa care nchide cilindrii motorului la cap6tul cel mai ndep6rtat de axa

arborelui cotit.

3trngerea insuficient6 a acesteia, care constituie o cauz6 a arderii ei, poate avea loc la montarea

unui motor nou.

Mecanismul de distribuţie

Mecanismul de distribu7ie asigur6 deschiderea #i nchiderea supapelor de admisie #i evacuare,

precum #i evacuarea gazelor rezultate din ardere.

?n func7ie de tipul motorului distribu7ia se clasific6 n:- distribu7ie pentru motoare n patru timpi;

- distribu7ie pentru motoare n doi timpi.

?n func7ie de pozi7ia supapelor, mecanismele de distribu7ie sunt:

- cu supape n cap, unde supapele sunt montate n chiulas6;

- sistemul mixt, supapele fiind montate n bloc #i n chiulas6.

rin comanda distribu7iei se transmite mi#carea de la arborele cotit la arborele cu came.

Distribu7ia se realizeaz6 prin intermediul unor ro7i din7ate, unui lan7 sau unei curele din7ate.zura inegal6 a camelor de la arborele cu came duce la func7ionarea neregulat6 a motorului.

Instalaţia de alimentare a motorului

5nstala7ia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scnteie MA3! este ansamblul organelor

care servesc la alimentarea motorului cu amestec carburant format din benzin6 #i aer, avnd

compozi7ia #i cantitatea necesar6 regimului de func7ionare.

6r7ile componente ale carburatorului sunt:

- camera de nivel constant;

- camera de amestec;

- difuzorul;

- jiclorul;

- clapeta de admisie.


10/92

9olul carburatorului este de a realiza amestecul carburant. 4a motoarele cu aprindere prin

scnteie, instala7ia de alimentare cu injec7ie de benzin6 este de tip monopunct sau multipunct.

Instalaţia de răcire

5nstala7ia de r6cire asigur6 men7inerea unui regim termic normal de func7ionare a pieselor

motorului pentru economicitatea #i siguran7a n exploatare a motorului.

?n func7ie de natura agentului de r6cire exist6 instala7ii de r6cire cu lichid #i instala7ii de r6cire cu

aer.

5nstala7ia de r6cire cu lichid are ca p6r7i componente:

- pompa de ap6;

- ventilatorul;

- radiatorul;- termostatul.

ompa de ap6 pompa centrifug6! este antrenat6 de c6tre arborele cotit printr-o curea

trapezoidal6.

"ermostatul are rol de a conduce lichidul de r6cire spre radiator sau spre pomp6, de a regla #i a

p6stra temperatura acestuia ntre limitele necesare, prin deschiderea #i nchiderea circuitului de

r6cire.

Blocarea termostatului n pozi7ia deschis duce la sc6derea temperaturii lichidului de r6cire, avndca efecte:

- sc6derea puterii motorului;

- consum m6rit de carburant;

- uzura prematur6 a motorului.

9uperea sau sl6birea curelei de ventilator, blocarea termostatului n pozi7ia nchis, nfundarea sau

spargerea radiatorului precum #i pierderea de lichid de r6cire conduc la supranc6lzirea

motorului. 9adiatorul are rol de a dispersa apa supranc6lzit6 venit6 de la motor pentru a fi

r6cit6 de c6tre ventilator.

Instalaţia de ungere

5nstala7ia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n mi#care, pentru a reduce frecarea #i

a preveni uzura motorului.


11/92

4a motoarele de automobile ungerea se realizeaz6 prin stropire, uleiul fiind mpro#cat de c6tre

arborele cotit, care prin mi#carea lui de rota7ie, barboteaz6 uleiul din carterul inferior.

3c6derea nivelului uleiului sub cota minim6 duce la ungerea insuficient6 a componentelor

motorului #i ca urmare a frec6rii mari, se produce supranc6lzirea motorului.

5nstala7ia de ungere are ca p6r7i componente:

- pompa de ulei;

- filtrul de ulei;- radiatorul de ulei.

ompa de ulei este antrenat6 de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele

ruptorului distribuitor.Ciltrarea uleiului de la motor se realizeaz6 printr-un filtru de hrtie legat n

serie la circuitul de ungere. entru instala7ia de ungere a motoarele automobilelor se folosesc

uleiuri minerale sau sintetice.

Instalaţia de aprindere

5nstala7ia de aprindere are rol de a produce scntei electrice n camera de ardere pentru a aprinde

amestecul carburant.

@xist6 trei tipuri de instala7ii de aprindere:


12/92

- electronice;

- electrostatice;

- cu baterie de acumulatoare.

5nstala7ia de aprindere este format6 din dou6 circuite:

- circuit de joas6 tensiune > este alc6tuit din bateria de acumulatoare, contactul, nf6#urarea

primar6 a bobinei de induc7ie cu rezisten76 adi7ional6, ruptorul, condensatorul, conductorul de

joas6 tensiune #i indicatorul de curent;

- circuit de nalt6 tensiune > este alc6tuit din nf6#urarea secundar6 a bobinei de induc7ie,

distribuitorul, bujiile, conductorii de nalt6 tensiune.

5nstala7iile de aprindere electronice mic#oreaz6 consumul de carburant, datorit6 arderilor

complete ale amestecului carburant.

Ecipamentul electric

5nstala7ia de alimentare cu curent electric este format6 din:

- bateria de acumulatoare;

- generatorul de curent cu releu regulator;

- releu de indicare a nc6rc6rii bateriei.

Bateria de acumulatoare este sursa de energie pentru pornirea motorului, alimenteaz6

consumatorii electrici ai automobilului cnd motorul este oprit, alimenteaz6 consumatoriielectrici ai automobilului cnd generatorul nu debiteaz6 suficient6 energie electric6. 3c6derea

nivelului electrolitului determin6 sulfatarea bateriei, fapt ce const6 n acoperirea pl6cilor cu un

strat alb de sulf de plumb cristalin #i are drept cauz6 p6strarea ndelungat6 a bateriei n stare

par7ial sau total desc6rcat6. @fectul acestui lucru este sc6derea tensiunii bateriei la cre#terea

sarcinii. @liminarea sulfat6rii se realizeaz6 prin nc6rcarea de lung6 durat6 cu curen7i de mic6

intensitate #i concentra7ie redus6 a electrolitului. eneratorul de curent este sursa de energie

electric6 pentru consumatori n timpul func7ion6rii motorului #i de nc6rcare a bateriei de

acumulatoare.

!ransmisia auto"eiculului

"ransmisia are rolul de a transmite momentul motor la ro7ile motoare ale automobilului.

"ransmisia autovehiculului este alc6tuit6 din:


13/92

- ambreiaj;

- cutie de viteze schimb6tor de viteze!;

- transmisia cardanic6;

- transmisia principal6;

- diferen7ial;

- arbori planetari;

- transmisia final6.

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului #i este intercalat ntre motor #i cutia de

viteze, n scopul decupl6rii temporare #i cupl6rii progresive a motorului cu transmisia.

Ambreiajul este format din dou6 pl6ci:

- una montat6 pe arborele motor;

- una montat6 pe axul cutiei de viteze.%u ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaz6 cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie.

Decuplarea #i cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a

automobilului #i n timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.


14/92


15/92

Dup6 principiul de func7ionare ambreiajele sunt mecanice, hidrodinamice, combinate #i

electromagnetice.Dup6 tipul mecanismului de ac7ionare, ambreiajele sunt cu ac7ionare mecanic6

sau hidraulic6.

Automobilele sunt echipate cu cutie de vitez6 pentru a modifica for7a de trac7iune, n func7ie de

varia7ia rezisten7elor la naintare.

"ransmisia cardanic6 are rolul de a transmite momentul motor, f6r6 s6-l modifice, de la cutia de

viteze la transmisia principal6.

"ransmisia principal6, ntlnit6 #i sub denumirea de angrenaj principal are rolul de a multiplica #i

transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferen7ial. Diferen7ialul este

mecanismul care permite ca ro7ile motoare ale aceleia#i pun7i s6 se roteasc6 cu viteze unghiulare

diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje s6 parcurg6 spa7ii

diferite.

Sistemul de direcţie

3istemul de direc7ie al unui autovehicul are multiple mecanisme cu ajutorul c6rora conduc6torul

poate schimba, n func7ie de necesitate, direc7ia de deplasare a vehiculului. 3istemul de direc7ie

al unui vehicul trebuie s6 nu influen7eze pozi7ia corect6 a ro7ilor, s6 nu fie influen7at de oscila7iile

suspensiei, s6 nu transmit6 la volan #ocurile primite de la ro7i #i s6 permit6 schimbarea direc7ieide naintare a vehiculului cu un efort minim din partea conduc6torului.

3tabilitatea ro7ilor directoare, adic6 tendin7a acestora de a-#i p6stra pozi7ia neutr6 #i de a se

rentoarce la ea cnd au fost deviate de la aceasta, de c6tre for7e ntmpl6toare sau de rotirea

volanului, este determinat6 #i asigurat6 de unghiurile ro7ilor de direc7ie. nghiul de

convergen76 al ro7ilor asigur6 paralelismul planurilor de mi#care a ro7ilor directoare, fiind necesar

pentru a anihila tendin7a de rulare divergent6 a acestora. nghiul de nclinare lateral6 a

pivotului face ca, n cazul scoaterii ro7ilor n direc7ie din pozi7ia neutr6, s6 se m6reasc6 tendin7a

acestora de a reveni la mersul acestora n linie dreapt6, u#urnd manipularea volanului.

nghiul de nclinare longitudinal6 a pivotului contribuie la stabilitatea n mers a autovehiculului,

prin faptul c6 ro7ile directoare au tendin7a s6 revin6 singure la direc7ia de mers ini7ial6, dup6

efectuarea unui viraj.


16/92

entru o manevrare ct mai u#oar6 #i ct mai sigur6 a sistemului de direc7ie, majoritatea

autoturismelor sunt echipate cu servodirec7ie. 3ervodirec7ia amplific6 for7a de ac7ionare asupra

ro7ilor de direc7ie, la manevrarea volanului. 3istemul de direc7ie trebuie s6 permit6 stabilizarea

mi#c6rii rectilinii.

9o7ile de direc7ie trebuie ca dup6 ce virajul s-a efectuat, s6 aib6 tendin7a de a reveni n pozi7ia

mersului de a reveni n linie dreapt6.

9o7ile de direc7ie au tendin7a de a reveni n pozi7ia de mers n linie dreapt6, dup6 executarea

virajului, sub ac7iunea unghiului de fug6. nghiul de fug6 reprezint6 nclinarea lateral6 a

pivotului.

@lementele componente ale sistemului de direc7ie, se mpart n func7ie de destina7ia lor, astfel:

- mecanismul de ac7ionare sau comand6 a direc7iei

- transmite mi#carea de la volan la levierul de direc7ie;- transmisia direc7iei > cu ajutorul c6reia mi#carea este transmis6 de la levierul de direc7ie la

fuzetele ro7ilor.

Sistemul de #r$nare

3istemul de frnare denumit #i frna principal6 sau frna de serviciu, se utilizeaz6 pentru a

reduce viteza de deplasare sau pentru oprirea automobilului; ac7ionarea acesteia se face prin

ap6sarea unei pedale cu piciorul.Crna de sta7ionare permite men7inerea n stare oprit6 a vehiculului #i men7inerea lui n aceast6

stare, inclusiv pe un sol cu nclinare.

@ficien7a sistemului de frnare se apreciaz6 dup6 distan7a n care se opre#te un automobil atunci

cnd se deplaseaz6 cu o anumit6 vitez6.

3istemul de frnare este alc6tuit din frnele propriu-zise #i mecanismul de ac7ionare al frnelor.

entru o frnare ct mai eficient6 trebuie ca distan7a dintre tamburi s6 fie ct mai mic6.

Roţile automobilului

9o7ile automobilului sunt compuse dintr-o band6 de rulare #i dintr-o parte elastic6 pneu!. 9o7ile

propriu-zise sunt compuse din jant6, butuc #i elemente de leg6tur6 ntre jant6 #i butuc. 9o7ile

vehiculului trebuie s6 fie centrate #i echilibrate.


17/92

neurile au rolul de a reduce #i amortiza #ocurile produse n timpul deplas6rii autovehiculului.

neurile care echipeaz6 ro7ile autovehiculelor trebuie s6 fie n bun6 stare de folosire, f6r6 t6ieturi

sau rupturi, f6r6 a fi deteriorate #i avnd o presiune indicat6 de c6tre produc6torul vehiculului.

neurile trebuie s6 aib6 adncimea profilului benzii de rulare de minim ,+ mm.

Suspensia automobilului

3uspensia automobilului are rol de a asigura confortul c6l6torilor #i de a proteja nc6rc6tura

mpotriva #ocurilor, cauzate de neregularit67ile drumului.

6r7ile componente ale suspensiei automobilului sunt:

- elementele elastice;- dispozitivele de ghidare;

- amortizoarele;

- stabilizatoarele.

@lementele elastice ntlnite la automobile sunt arcurile n foi, arcurile elicoidale, b6rile de

torsiune, elementele pneumatice #i hidropneumatice.

entru o amortizare rapid6 a oscila7iilor, n suspensia automobilelor se monteaz6 amortizoare

hidraulice. %ele mai frecvente defec7iuni ale amortizorului sunt deteriorarea supapelor sau aarcurilor acestora.

Aparatura de bord pentru controlul #uncţionării auto"eiculului

Autovehiculele sunt echipate cu aparate de m6sur6 #i control, cu ajutorul c6rora, conduc6torul

auto s6 aib6 n permanen76 sub observa7ie regimul de func7ionare al autovehiculului.

Aparatele de m6sur6 #i control sunt:

- avertizor optic al presiunii de ulei culoare ro#ie!;

- avertizor optic al temperaturii lichidului de r6cire a motorului culoare ro#ie!;

- indicator de confirmare a func7ion6rii #ocului culoare galben6!;

- indicator al semnalizatorului pentru schimbarea direc7iei de mers culoare verde!;

- un cadran care indic6 viteza de deplasare a autovehiculului vitezometru!;

- un cadran care indic6 tura7ia motorului turometru!;


18/92

- indicator pentru nivelul carburantului;

- indicator pentru nivelul nc6rc6rii bateriei de acumulatori;

- indicator de confirmare a func7ion6rii cu lumina de drum culoare albastr6!;

- indicator de confirmare a func7ion6rii lanternelor de pozi7ie #i a ilumin6rii bordului;

- indicator pentru instala7ia de dezaburire a geamului din spate;

- indicator pentru confirmarea faptului c6 frna de sta7ionare este tras6.

Accesorii pentru siguranţa circulaţiei

entru a asigura confort #i siguran76, autovehiculele sunt echipate cu diverse accesorii.

rincipalele accesorii sunt:

- #terg6tor #i instala7ie de sp6lare pentru parbriz;

- #terg6tor #i instala7ie de sp6lare pentru lunet6;- instala7ie de aer condi7ionat sau climatizare interioar6;

- instala7ie de nc6lzire a parbrizului #i a lunetei;

- dispozitive sonore pentru semnalizarea mersului napoi;

- faruri ac7ionate automat;

- oglinzi reglabile electric;

- volan ajustabil;

- trap6;- airbag-uri;

- servodirec7ie.

CURS DE %RIM A&U!'R

rimul ajutor reprezint6 un complex de m6suri de urgen76 #i se aplic6 n cazul accidentelor

nainte de interven7ia cadrelor medicale.

entru ob7inerea rezultatelor dorite n acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:

- s6 cunoasc6 toate regulile de acordare a primului ajutor;

- s6-#i p6streze calmul, s6 fie eficace #i rapid n luarea deciziilor #i m6surilor de acordare a

primului ajutor.


19/92


20/92

- s6 prezinte organelor de anchet6 martorii prezen7i n momentul producerii accidentului.

3"(4 %A9D5(-9@359A"(9

9espira7ia #i circula7ia sngelui prin vase reprezint6 cele dou6 func7ii vitale ale organismului.

3topul cardio-respirator reprezint6 ncetarea acestor func7ii.

9epunerea n activitate sau sus7inerea respira7iei #i a circula7iei accidentatului se realizeaz6 prin

manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. 9eanimarea victimei trebuie s6 se fac6 rapid,

eficient #i s6 fie continu6, inclusiv pe timpul transportului, pn6 la reluarea func7iilor vitale.

Stopul respirator reprezint6 oprirea brusc6 a activit67ii pulmonare.

Semne de recunoaştere:

' diminuarea sau oprirea mi#c6rilor respiratorii;

' nvine7irea tegumentelor, n special a fe7ei;

' puls rapid;

• pierderea cuno#tin7ei.

Resuscitarea respiratorie se poate efectua prin:

' metoda respira7iei artificiale gur6 la gur6;' metoda respira7iei artificiale gur6 la nas, dac6 nu se poate deschide gura victimei.

%rimul a(utor )n stopul respirator*

- scoaterea victimei din vehicul #i deplasare ntr-un loc care s6 permit6 acordarea

primului ajutor;

- pozi7ionarea victimei pe spate, cu umerii ridica7i, folosind un material moale rulat

sub omopla7i;- pozi7ionarea salvatorului este n genunchi, lateral dreapta de capul victimei;

+ hiperextensia capului;

, eliberarea c6ilor respiratorii de eventualii corpi str6ini cu ajutorul indexului minii drepte,

nf6#urat ntr-o bucat6 de tifon;

, mpingerea mandibulei nainte pentru eliberarea orificiului glotic;


21/92

- aplicarea unui material de protec7ie tifon! pe fa7a victimei;

, presarea n6rilor cu mna stng6! pentru a mpiedica refularea aerului;

- efectuarea insufla7iei > salvatorul inspir6 adnc, aplic6 gura peste cea a victimei,

astfel nct s6 o cuprind6 n totalitate #i insufl6 aerul n pl6mnii acestuia, apoi se

retrage #i elibereaz6 gura #i nasul victimei, a#teptnd ca aerul s6 ias6 din pl6mnii

victimei;

- controlul eficacit67ii manevrei se face prin observarea mi#c6rilor cutiei toracice

repetarea insufla7iilor *-+ pe minut la adult, )/ pe minut la copil!;

- transportul victimei la spital;

- pe timpul transportului se vor urm6ri mi#c6rile respiratorii, culoarea tegumentelor, pulsul,

starea general6.

%nd nu se poate efectua metoda gur6 la gur6, se recurge la metoda respira7iei artificiale gur6 lanas. ?n acest caz, insufla7iile se vor face prin n6rile victimei, gura acesteia r6mnnd nchis6.

Stopul cardiac reprezint6 ntreruperea brusc6 a activit67ii inimii.


' puls slab sau absent la artera carotid6;

' relaxarea complet6 a musculaturii;

' pierderea reflexelor;' m6rirea pupilelor;

' transpira7ii reci;

' greutate n respira7ie;

' pierderea cuno#tin7ei.

9esuscitarea n stopul cardiac se face prin masaj cardiac extern.

Eerificarea activit67ii cardiace se face prin palparea pulsului la artera gtului sau prin ascultarea

b6t6ilor inimii, punnd urechea pe pieptul bolnavului.

%rimul a(utor )n stopul cardio+respirator*

+ scoaterea victimei din vehicul;

- pozi7ionarea victimei pe spate, pe o suprafa76 dreapt6 #i dur6;

- pozi7ionarea salvatorului lateral stnga, n genunchi;


22/92

- efectuarea masajului cardiac se ac7ioneaz6 pe treimea inferioar6 a sternului, cu podul palmei

stngi peste care se aplica podul palmei drepte;

3e execut6 scurt #i energic o presiune astfel nct sternul s6 coboare cu *-+ cm spre coloana

vertebral6. 3e las6 toracele s6 revin6 spontan la normal, f6r6 ca minile s6 se ridice de pe sternul

accidentatului. Manevra se repet6 cu o frecven76 de +/=minut.

- masajul cardiac extern se continu6 pan6 la reluarea b6t6ilor cardiace sau atta timp ct rezist6

salvatorul;

- transportarea la spital a victimei;

- pe timpul transportului se vor supraveghea pulsul, respira7ia, transpira7ie culoarea

tegumentelor, m6rimea pupilelor, starea general6.

F@M(9A5A

-emoragiile reprezint6 pierderea de snge n afara sistemului vascular.

.n #uncţie de tipul "asului din care curge s$ngel emoragiile pot #i*

• arteriale > sngele este ro#u deschis #i curge ritmic n plag6;

' venoase > sngele este ro#u nchis #i curge n valuri;

' capilare > sngele muste#te n plag6.

După locul unde se scurge s$ngele/ emoragiile se )mpart )n*

- interne > sngele se scurge ntr-o cavitate nchis6;

- externe > sngele apare la suprafa7a corpului n mod direct;

- exteriorizate > sngele se scurge ntr-un organ care comunic6 cu exteriorul.

ravitatea unei hemoragii se apreciaz6 n func7ie de cantitatea de snge pierdut.

Semnele de recunoaştere ale unei hemoragii interne sunt:

' ame7eli;

' transpira7ii reci;

' tensiune arterial6 sc6zut6;


23/92

' respira7ie accelerat6;

' puls rapid;

' frisoane;

' agita7ie;

' convulsii;

' lipotimie;

' dilatarea pupilelor.

%rimul a(utor )n emoragii*

' scoaterea victimei din vehicul;

' pozi7ionarea victimei pe spate, cu capul mai jos dect nivelul trunchiului #i cu picioarele

ridicate cu )/-1/ cm, pentru a u#ura irigarea cu snge a creierului;' stabilirea tipului de hemoragie;

' efectuarea hemostazei:

- prin compresiune manual6 la distan76, mai sus de plag6 > este corect efectuat6 atunci cnd

face s6 dispar6 pulsul arterial de pe artera pe care o comprim6;

- prin pansament compresiv, care se realizeaz6 prin a#ezarea unor comprese groase direct

pe plaga sngernd6, aplicndu-se apoi, direct peste comprese, un bandaj de presiune, care nu

trebuie strns prea tare, pentru a nu opri circula7ia arterial6;- aplicarea unui garou, numai atunci cnd gravitatea hemoragiei pune n pericol via7a

victimei #i cnd sngerarea nu poate fi oprit6 prin alte mijloace. aroul trebuie s6 fie suficient de

lung pentru a nconjura membrul respectiv de dou6 ori. @l se a#eaz6 ntotdeauna deasupra r6nii

ntre ran6 #i corp!, dar f6r6 a atinge rana. aroul se strnge, eventual cu ajutorul unui b67, pn6

cnd sngerarea se opre#te. (dat6 aplicat, garoul nu se mai l6rge#te #i nu se mai mi#c6. 3e

ata#eaz6 un bilet n care se men7ioneaz6 ora #i minutul n care a fost aplicat garoul, care nu se

acoper6 cu alte pansamente.

?n vederea transport6rii victimei la spital, aceasta va fi a#ezat6 cu capul mai jos dect nivelul

corpului, lateral dreapta sau stnga pentru incon#tien7i, iar membrele inferioare vor fi ridicate la

1/-*2 grade. e timpul transportului, victima va fi nvelit6, pentru evitarea frisoanelor #i, dac6

este con#tient6, va fi hidratat6.


24/92

RANA 0%1A2A3

9ana sau plaga reprezint6 o ntrerupere a continuit67ii tegumentului, ca rezultat al unui

traumatism, devenind astfel o poart6 de intrare a microbilor n organism.

?n func7ie de profunzimea lor, pl6gile pot fi:

' excoria7ii zgrieturi!;

' superficiale intereseaz6 straturile pielii!;

' profunde sunt interesa7i mu#chii, vasele, nervii, diferite organe, oase!.

%rimul a(utor pentru răni*' salvatorul se va sp6la pe mini cu ap6 #i s6pun;

' cur67irea, dezinfectarea #i pansarea r6nii;

' se cur676 #i se degreseaz6 tegumentele din jurul pl6gii, ntotdeauna de la marginea ei c6tre

exterior, folosindu-se ap6 #i s6pun;

' se dezinfecteaz6 rana cu antiseptice alcool medicinal, alcool iodat, ap6 oxigenat6! ?n cazul

r6nilor profunde nu se vor folosi nici un fel de substan7e dezinfectante, care ar putea p6trunde n

interior #i leza organele interne;' nu se ndep6rteaz6 nici un fel de corp str6in care s-a nfipt adnc n mu#chi sau n alte 7esuturi,

deoarece se poate declan#a o hemoragie grav6;

' peste plag6 nu se aplic6 unguente, prafuri, spraG-uri;

' deasupra pl6gii se aplic6 comprese sterile niciodat6 vat6!, care se fixeaz6 cu fe#i de tifon sau

leucoplast;

' zona r6nit6 se a#eaz6 n pozi7ie de repaus;

' se transport6 victima la spital.

EN!'RSA/ 1U4A5IA 6I 7RAC!URA


25/92

Entorsa reprezint6 ntinderea for7at6 a ligamentelor #i capsulei articulare, cu mici rupturi ale

acestora, f6r6 deplasarea oaselor din articula7ie. %ele mai des ntlnite sunt entorsele gleznei,

cotului, um6rului, pumnului, degetelor.


' dureri la mobilizarea articula7iei;

' umflarea articula7iei;

' sensibilitatea zonei la atingere;

' modific6ri de culoare de la albastru pn6 la negru.

%rimul a(utor )n entorse*

' peste articula7ie se aplic6 comprese cu ap6 rece sau ghea76;' se aplic6 bandaje cu scopul de a sus7ine articula7ia;

' victima nu trebuie l6sat6 s6 foloseasc6 articula7ia respectiv6;

' nu se va folosi c6ldura sau compresele cu ap6 cald6 n perioada imediat urm6toare

traumatismului;

' transport la spital.

1u8aţia reprezint6 ruptura capsulei articulare, a ligamentelor, cu dislocarea oaselor dinarticula7ii. Articula7iile cele mai afectate sunt: um6rul, #oldul, cotul, degetele, degetul mare de la

mn6 #i genunchiul

Simptome de recunoaştere:

' deformarea articula7iei;

' dureri la mobilizarea articula7iei sau imposibilitatea de a o folosi;

' modificarea culorii pielii din jurul zonei traumatizate;

' sensibilitate la atingerea zonei.

%rimul a(utor*

' nu se va ncerca a#ezarea osului la loc;

' zona lovit6 se imobilizeaz6 cu o atel6 sau o e#arf6, n pozi7ia n care a fost g6sit membrul;


26/92

' transportarea victimei la spital.

7ractura reprezint6 ntreruperea continuit67ii unui os.

Cracturile pot fi:

- nchise pielea r6mne intact6!;

- deschise exist6 o ran6 deschis6 pn6 la nivelul osului rupt!.


- durere vie, localizat6 ntr-un punct fix, care cre#te n intensitate la orice ncercare de

mobilizare a regiunii lezate;

- deformarea regiunii;- echimoze;

- lipsa transmiterii mi#c6rilor;

- crepita7ii osoase;

- impoten76 func7ional6;

- ntreruperea traiectului osului.

%rimul a(utor )n #racturi*' dezangajarea victimei;

' pozi7ionarea victimei n func7ie de zona fracturat6;

' n cazul fracturilor deschise, se face hemostaz6, iar rana se acoper6 cu o compres6 steril6 mai

mare, f6r6 a se ncerca s6 se mping6 buc67ile de os ie#ite n afar6;

' imobilizarea provizorie a fracturii cu ajutorul alelelor, care trebuie s6 fie suficient de lungi

pentru a fixa att articula7ia de deasupra, ct #i cea de dedesubtul osului rupt;

' nu se ncearc6 n mei un fel reducerea fracturii, adic6 a#ezarea oaselor n pozi7ia ior normal6;

' atelele vor fi capitonate cu buc67i de pnz6, prosoape sau p6turi, ce trebuie a#ezate ntre atel6

#i pielea zonei r6nite;

' atelele nu se leag6 prea strns, astfel nct leg6tura s6 opreasc6 circula7ia.


27/92

( aten7ie deosebit6 trebuie acordat6 fracturilor de coloan6 vertebral6 #i n special fracturilor de la

nivelul gtului. ?n acest caz, victima nu trebuie mi#cat6 n absen7a personalului calificat, dect

dac6 se afl6 n pericol de moarte incendiu, explozie etc!.

(rice mi#care a capului, n fa76, n spate, la stnga sau la dreapta poate avea drept consecin76

paralizia total6 sau moarteaH

5n cazul #racturilor cer"icale/ pot exista urm6toarele simptome:

' leziune la nivelul capului;

' dureri de cap;

' gt 7eap6n;

' imposibilitatea de mi#care;

' imposibilitatea de a mi#ca anumite p6r7i ale corpului;' senza7ii de furnic6turi n mini sau picioare.

Dacă "ictima trebuie mi9cată din pricina pericolului "ital*

- imobiliza7i gtul cu un prosop rulat, cu diametru de aproximativ / cm, strns lejer n jurul

gtului, avnd grij6 ca leg6tura s6 nu stnjeneasc6 respira7ia;

- victima va fi a#ezat6 pe o targa tare scndur6, u#6!, suficient de lung6 #i de lat6, n a#a fel nct

corpul s6 nu se ndoaie sau s6 se mi#te lateral;- dac6 exist6 posibilitatea, targa se leag6 de corpul victimei la nivelul frun7ii #i pe sub subsuori,

iar pe laturile corpului se vor a#eza prosoape rulate, p6turi, haine sau orice alt obiect potrivit,

pentru a prentmpina orice fel de mi#care lateral6 a capului sau gtului.

Dacă "ictima trebuie transportată la spital de altcine"a dec$t de personal cali#icat*

- victima trebuie transportat6 ntins6 la orizontal6, cu fa7a n sus, pe o suprafa76 plan6 #i dur6

vehicul cu platform6!;

- corpul victimei trebuie mutat ca un tot imobil, sus7innd capul, gtul #i trunchiul n pozi7ia n

care a fost g6sit6 victima;

- n jurul gtului #i capului victimei se a#eaz6 prosoape rulate, p6turi sau haine, pentru a preveni

orice mi#care;

- dac6 e posibil, corpul victimei se leag6 de suport.


28/92


29/92


30/92

' pe spate cu corpul lateral incon#tient, cu fractur6 de coloan6 vertebral6!;

' pe spate fractur6 de coloan6 vertebral6!.

Indicatoare de a"ertizare

:;:

:;?;:


31/92

:;@;: , :;@;

:;;:


32/92

:;;>


33/92

:;:: ;: ;>


34/92

:;:@;:


35/92

K sector de drum pe care, pentru impunerea vitezei reduse de deplasare, este aplicat6 pe suprafa7a

carosabilului o denivelare denivel6ri!.

:;:


36/92


37/92

:;>@;: @;> B;: din partea stng6.

:;>B;> din partea dreapt6.


38/92

:;>

:;>


39/92

:;?F ;> .1.) sau ocolirea

sectoarelor de drum n repara7ie.

:;??


40/92

.11 LDirec7ia curbelor periculoase la stnga #i la dreapta& K direc7ie de urmat ntr-o intersec7ie

cu configura7ia literei L"&, la ramificare de drumuri sau la ocolirea sectoarelor de drum n

repara7ie.

:;?@;:/ :;?@;> .*.1 se instaleaz6 pe partea dreapt6 a drumului, iar .*.* K .*.+ > pe

stnga; indicatoarele .*. #i .*.* K sub primul indicator . sau .), iar .*.1 #i .*.+ K sub al

doilea indicator . sau .), n direc7ia de mers; indicatoarele .*.) #i .*.2 K independent, pe un

spa7iu egal ntre primul #i al doilea indicatoare, respectiv . sau .).

3imbolul ncruci#6rii sau jonc7iunii din diagrama indicatoarelor .. K ..1 trebuie s6

corespund6 configura7iei reale a intersec7iei.5ndicatorul .N se instaleaz6 n locurile n care semnalele semaforului nu pot fi observate din

timp de c6tre participan7ii la trafic.

?n cazul n care panta #i rampa urmeaz6 consecutiv una dup6 alta, indicatoarele .*., .*.) pot

fi instalate imediat naintea acestora f6r6 de panoul +...


41/92

5ndicatorul .N se instaleaz6 pe drumurile carosabilele! cu sens unic naintea sectoarelor de

drum carosabile! cu circula7ia dublu sens.

?n timpul lucr6rilor de scurt6 durat6, indicatorul .)1 poate fi instalat f6r6 panoul +.., la o

distan76 de /-2 m naintea locului sau sectorului de drum pe care se efectueaz6 lucr6ri.

?n afara localit67ilor, indicatoarele ., .), ./, ., .) #i .)1 se repet6. rm6torul indicator

se instaleaz6 la o distan76 nu mai mic6 de 2/ m fa76 de nceputul sectorului de drum periculos.

5ndicatoarele .) #i .)1 se repet6 #i n localit67i, fiind instalate imediat naintea sectorului de

drum cu pericol.

5ndicatoarele .1*., .1*.) se instaleaz6 succesiv pe ntreaga lungime, pe partea exterioar6 a

curbei deosebit de periculoase, la o distan76 ntre ele de )/ >2/ m.

Indicatoare de in#ormare 9i orientare

B;:


42/92

B;>


43/92

B;


44/92

B;


45/92

B;:?


46/92

B;:;>


47/92

B;>F : > ?


48/92

B;>@


49/92

B;>


50/92

B;?>


51/92

K intrarea pe drumul sau carosabilul pe care circula7ia vehiculelor este permis6 numai n direc7ia

indicat6 de s6geat6.

Dac6 prin indicatoarele #i=sau marcajele rutiere nu snt impuse restric7ii, indiferent de direc7ia de

circula7ie pe drumul cu sens unic, n limitele intersec7iei este permis6 ntoarcerea.

B;?;:


52/92

B;?;> 2.1.*, plasate n intersec7ie, nu indic6 alte direc7ii de deplasare dect cele de pn6 la

intersec7ie.

B;?;:


53/92

B;?;>


54/92

B;@:;:


55/92

aceast6 band6. Astfel trebuie s6 procedeze #i vehiculele care intr6 cu viraj la dreapta pe acest

drum. Aceast6 band6, n locurile de delimitare prin linia discontinu6, poate fi utilizat6 #i pentru a

opri pe ea, n scopul de a mbarca sau a debarca pasageri, necrendu-se prin aceasta obstacole

vehiculelor de rut6.

B;@?


56/92

> determin6 locul unde este permis6 ntoarcerea vehiculelor. Eirarea la stnga este interzis6.

B;@ determin6 limitele sectorului pentru ntoarcerea vehiculelor. Eirarea la stnga este interzis6.

B;@;: semnalizeaz6 parcarea terestr6.

B;@;>


57/92

B;@

> respectiv subteran6.

B;B:;? , B;B:;@


58/92

B;B> viteza de deplasare recomandat6 pe sectorul de drum n cauz6. 5ndicatorul #i extinde ac7iunea

pn6 la urm6toarea intersec7ie. Devierea de la viteza recomandat6 nu se consider6 nc6lcare a

prezentului 9egulament.

B;B?;: < Drum #ără ie9ire=

B;B?;> < Drum #ără ie9ire=

B;B?;? < Drum #ără ie9ire=


59/92

B;B@ indic6 nceputul teritoriului din localitate unde circula7ia se efectueaz6 conform exigen7elor

capitolului 5E sec7iunea a -a din prezentul 9egulament.

B;BB


60/92

B;B;:


61/92

B;B;? 1..

B;F

> determin6 traseul de deplasare n intersec7ie, n cazul n care exist6 anumite restric7ii de

manevrare, sau direc7iile permise de deplasare ntr-o intersec7ie complex6.


62/92

B;:;: informeaz6 despre distan7a n


63/92

> denumirea #i nceputul localit67ii n care intr6 n vigoare regulile ce determin6 circula7ia prin

localit67i.

B;?;> nceputul construc7iilor de imobile ale localit67ii.

B;?;? sfr#itul construc7iilor de imobile ale localit67ii.

B;@


64/92

B; ;: indic6 direc7ia inainte recomandat6 pentru circula7ie autocamioanelor #i ma#inilor

autopropulsate, n cazul n care n intersec7ie deplasarea lor, ntr-o direc7ie oarecare, este

interzis6.


65/92


66/92

B;B


67/92

denumirea acesteia cu distan7a respectiv6. e sectoarele de drum n traversarea localit67ilor, ntre

indicatoarele de nceput #i sfr#it de localitate, se nscrie doar denumirea localit67ii.

B;;> semnalizeaza drumurile publice na7ionale de semnifica7ie republican6. e partea

lateral6 a bornei orientat6 spre drum se nscrie emblema specific6 a categoriei drumului. e partea frontal6: pe cap6tul de form6 semicircular6 se nscrie num6rul ce reprezint6 pozi7ia


68/92

urmat6 de distan7a n


69/92

6.3.2 „Sîrşitul !onei de acţiune”– determină s'îrşitul sectorului de drum periculos semnalizat prin unul dintre indicatoarele deavertizare 1.13.1 – 1.1, 1.21, 1.23, 1.2!.2 – 1.2", 1.3#; suspendă acţiunea indicatoarelor de

interzicere 3.22, 3,2% şi 3.3#; determină s'îrşitul spaţiilor rezervate staţiilor pentru ve&iculelede rută şi parcărilor adiacente trotuarelor, semnalizate prin indicatoarele de in'ormare şiorientare $.(, $.!".1, $.!".2, precum şi s'îrşitul zonei de acţiune a indicatorului $.$2.

6.".1 # 6.".3 „Zonă de acţiune”respectiv, (.!.1 – reduce; (.!.2 – con)rmă, (.!.3 – suspendă zona de acţiune a indicatoarelor3.31 – 3.32.3;

6."." „Zonă de acţiune”(.!.! şi (.!.$ – determină direcţia şi zona de acţiune a indicatoarelor 3.31 şi 3.32.1, în cazul în care oprirea sau staţionarea sînt interzise de*a lungul 'aţadei unui edi)ciu, marginii pieţeietc.

6.".$ „Zonă de acţiune”(.!.! şi (.!.$ – determină direcţia şi zona de acţiune a indicatoarelor 3.31 şi 3.32.1, în cazul în care oprirea sau staţionarea sînt interzise de*a lungul 'aţadei unui edi)ciu, marginii pieţeietc.

6.$.1 „Direcţie de acţiune”– indică direcţia de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.2 – 3.11 instalate înainteaintersecţiei, iar panourile (.$.1 şi (.$.3 – şi direcţia de mers spre unele obiective semnalizatecare se afă în imediata apropiere a drumului.

6.$.2 „Direcţie de acţiune”– indică direcţia de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.2 – 3.11 instalate înainteaintersecţiei, iar panourile (.$.1 şi (.$.3 – şi direcţia de mers spre unele obiective semnalizatecare se afă în imediata apropiere a drumului.

6.$.3 „Direcţie de acţiune”


70/92

– indică direcţia de acţiune a indicatoarelor de interzicere 3.2 – 3.11 instalate înainteaintersecţiei, iar panourile (.$.1 şi (.$.3 – şi direcţia de mers spre unele obiective semnalizatecare se afă în imediata apropiere a drumului.

6.6.1 # 6.6.3 „%ategoria de ve&icul”– determină categoria ve&iculului la care se re'eră indicatorul pe care îl completează. +anoul(.(.1 etinde acţiunea indicatorului asupra autoturismelor, precum şi autocamioanelor acăror masă maimă autorizată nu depăşeşte 3$## -g, panoul (.(.2 – asupraautocamioanelor, inclusiv ansamblurilor de ve&icule a căror masă maimă autorizatădepăşeşte 3$## -g, precum şi asupra maşinilor autopropulsate.

6.6." # 6.6.6 „%ategoria de ve&icul”

6.6.' # 6.6.( „%ategoria de ve&icul”

+anoul (.(." –etinde acţiunea indicatorului asupra autove&iculelor semnalizate prin semnuldistinctiv /ncărcătură periculoasă0.

6.'.1 „Zile de odi&nă sau de săr)ătoare”

6.'.2 „Zile de lucru”

6.'.3 „Zilele săptă*înii”– speci)că zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.

6.'." # 6.'.' „+i*p de acţiune”– intervalul de timp şi zilele săptămînii în care acţionează indicatorul.

6.(.1 # 6.(.3 „,odul de a*plasare a ve&iculului în staţionare”(.".1 – permite staţionarea, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului paralel cumarginea lui, tuturor ve&iculelor; (.".2 – (.".% – determină modul de staţionare aautoturismelor şi motocicletelor, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului, laparcarea adiacentă trotuarelor.


71/92

6.(." # 6.(.6 „,odul de a*plasare a ve&iculului în staţionare”(.".1 – permite staţionarea, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului paralel cumarginea lui, tuturor ve&iculelor; (.".2 – (.".% – determină modul de staţionare a

autoturismelor şi motocicletelor, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului, laparcarea adiacentă trotuarelor.

6.(.' # 6.(.- „,odul de a*plasare a ve&iculului în staţionare”(.".1 – permite staţionarea, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului paralel cumarginea lui, tuturor ve&iculelor; (.".2 – (.".% – determină modul de staţionare aautoturismelor şi motocicletelor, respectiv pe partea dreaptă sau stîngă a carosabilului, laparcarea adiacentă trotuarelor.

6.- „arcare cu *otorul oprit”– arată că staţionarea se e'ectuează numai cu motorul oprit.

6.1/ „Servicii cu plată”

6.11 „0estricţia duratei de staţionare”– determină durata maimă de staţionare în locurile semnalizate prin indicatorul $.!".1.

6.12 „oc pentru veriicarea autove&iculelor”– in'ormează că terenurile semnalizate prin indicatoarele $.2( sau $.!".1 sînt amenaate cuinstalaţie destinată acestui scop.

6.13 „0estricţie la *asa *ai*ă”– indicatorul însoţit de acest panou se re'eră numai la ve&iculele cu masa maimă autorizatămai mare decît cea indicată.


72/92


73/92

6.21 „olosiţi lu*ina de întîlnire”

6.22 „7vacuarea orţată a autove&iculelor”– in'ormează despre evacuarea 'orţată a ve&iculelor oprite sau staţionate neregulamentar.

6.23.1 „Direcţii pentru circulaţie”– indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele sema'oruluilipsesc săgeţile direcţionale. 4e amplasează sub sema'oare.

6.23.2 „Direcţii pentru circulaţie”– indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele sema'oruluilipsesc săgeţile direcţionale. 4e amplasează sub sema'oare.

6.23.3 „Direcţii pentru circulaţie”– indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele sema'oruluilipsesc săgeţile direcţionale. 4e amplasează sub sema'oare.+anourile (.23.3 şi (.23.$ permitşi întoarcerea.

6.23." „Direcţii pentru circulaţie”– indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele sema'oruluilipsesc săgeţile direcţionale. 4e amplasează sub sema'oare.

6.23.$ „Direcţii pentru circulaţie”– indică direcţia de deplasare la semnalul verde, în cazul în care pe semnalele sema'oruluilipsesc săgeţile direcţionale. 4e amplasează sub sema'oare.+anourile (.23.3 şi (.23.$ permitşi întoarcerea.


74/92

6.2".1 # 6.2".3 „Se*nali!area o)stacolului”

– semnalizează obstacolul şi direcţia de ocolire a acestuia. 4e utilizează în asociere cuindicatoarele !.2.1 – !.2.3.

6.23.6 „Direcţii pentru circulaţie”5ndică direcţia de deplasare permisă la semnalul roşu al sema'orului şi se amplasează lanivelul semnalului roşu din dreapta acestuia. /n cazul în care la nivelul semnalului roşu, îndreapta acestuia, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe'undalul negru, cu vîr'ul spre dreapta, conducătorul poate să continue deplasarea în direcţiasăgeţii la semnalul roşu, de pe banda de circulaţie din dreapta carosabilului, doar după ce a

e'ectuat oprirea. 6otodată, conducătorul trebuie să nu creeze obstacole altor participanţi latra)c, să nu epună pericolului pietonii cu drept de circulaţie, care traversează carosabilul şiconducătorii de ve&icule ce se deplasează la semnalul verde al sema'orului.

8ndicatoare de inter!icere şi restricţie

3.1 „cces inter!is”7 interzice accesul tuturor ve&iculelor.

3.2 „%irculaţie inter!isă”7 interzice circulaţia tuturor ve&iculelor.

http://permisauto.md/tip-indicator/indicatoare-de-interzicere-si-restrictie/http://permisauto.md/tip-indicator/indicatoare-de-interzicere-si-restrictie/http://permisauto.md/wp-content/uploads/image0022.jpghttp://permisauto.md/tip-indicator/indicatoare-de-interzicere-si-restrictie/


75/92

3.3 „%irculaţie inter!isă autove&iculelor”

3." „%irculaţie inter!isă autoca*ioanelor”7 interzice circulaţia autocamioanelor şi ansamblurilor de ve&icule a căror masă maimăautorizată depăşeşte 3$## -g în cazul în care masa nu este menţionată pe indicator sau a

celor cu masa mai mare decît cea indicată, precum şi a maşinilor autopropulsate.

3.$ „%irculaţie inter!isă *otocicletelor”

3.6 „%irculaţie inter!isă *aşinilor autopropulsate”

3.' „%irculaţie inter!isă autotrenurilor”7 interzice circulaţia autocamioanelor şi maşinilor autopropulsate cu remorci de orice tip,precum şi remorcarea autove&iculelor.


76/92

3.( „%irculaţie inter!isă ve&iculelor care transportă su)stanţe eplo!ive sau uşor inla*a)ile”

3.- „%irculaţie inter!isă ve&iculelor care transportă încărcături periculoase”

3.1/ „%irculaţie inter!isă ve&iculelor cu tracţiune ani*ală”7 interzice circulaţia ve&iculelor cu tracţiunea animală, animalelor de călărie, povară, izolatesau în turmă, cireadă.

3.11 „%irculaţie inter!isă )icicletelor”7 interzice circulaţia bicicletelor şi a ciclomotoarelor.

3.12 „%irculaţie inter!isă pietonilor cu cărucioare *anuale”


77/92

3.13 „%irculaţie inter!isă pietonilor”

3.1" „,asă li*itată”7 interzice circulaţia autove&iculelor şi ansamblurilor de ve&icule a căror masă completă de'acto este mai mare decît cea menţionată pe indicator.

3.1$ „,asă li*itată pe aă”7 interzice circulaţia ve&iculelor a căror masă pe oricare dintre ae o depăşeşte pe ceamenţionată pe indicator.

3.16 „9nălţi*e li*itată”7 interzice circulaţia ve&iculelor a căror înălţime de la supra'aţa carosabilului cu sau 'ără încărcătură este mai mare decît cea menţionată pe indicator.

3.1' „ăţi*e li*itată”7 interzice circulaţia ve&iculelor a căror lăţime cu sau 'ără încărcătură este mai mare decîtcea menţionată pe indicator.


78/92


79/92

3.21 „9ntoarcere inter!isă”

3.22 „Spaţiu *ini* li*itat”7 interzice circulaţia ve&iculelor dacă spaţiul dintre ele este mai mic decît cel menţionat peindicator.

3.23 „Depăşire inter!isă”7 interzice depăşirea tuturor ve&iculelor, cu ecepţia celor solitare care se deplasează cu oviteză mai mică de 3# -m8&.

3.2" „Sîrşitul !onei de inter!icere a depăşirii”

3.2$ „Depăşire inter!isă autoca*ioanelor”7 interzice autocamioanelor a căror masă maimă autorizată este mai mare de 3$## -gdepăşirea tuturor ve&iculelor, cu ecepţia celor solitare care se deplasează cu o viteză maimică de 3# -m8&. 9aşinilor autopropulsate li se interzice depăşirea tuturor ve&iculelor, cuecepţia celor cu tracţiune animală şi bicicletelor.


80/92

3.26 „Sîrşitul !onei de inter!icere a depăşirii pentru autoca*ioane”

3.2' „ite!ă *ai*ă li*itată”7 interzice circulaţia ve&iculelor cu o viteză mai mare decît cea menţionată pe indicator.

3.2( „Sîrşitul !onei cu vite!ă *ai*ă li*itată”

3.2- „ite!ă *ai*ă li*itată pe categorii de autove&icule”

3.3/ „%laonare inter!isă”7 interzice 'olosirea dispozitivului de avertizare sonoră, cu ecepţia cazurilor necesareprevenirii accidentelor în tra)cul rutier.


81/92

3.31 „


82/92

5ndicatoarele 3.2 – 3.11 interzic circulaţia ve&iculelor respective, în ambele sensuri.cţiunea indicatoarelor nu se etinde asupra:3.1 – 3.3, 3.2#.1 – 3.21, 3.31 7 ve&iculelor de rută urbane;3.2, 3.3, 3.31, 3.32.1 – 3.32.3 7 ve&iculelor conduse de invalizi sau care transportă invalizi;3.2 – 3. şi 3.1# 7 ve&iculelor de prestări servicii instituţiilor dislocate în zona semnalizată,cetăţenilor care locuiesc ori lucrează în zona respectivă, precum şi ve&iculelor care aparţin

acestor instituţii sau cetăţeni. /n aceste cazuri ve&iculele trebuie să intre în zona semnalizatăşi să iasă din această zonă la intersecţia cea mai apropiată de locul destinat;3.! – camioanelor care au aplicată pe supra'eţele laterale ale caroseriei o dungă albă înclinată sau a celor destinate transportării de persoane;3.31 – taimetrelor, dacă oprirea este necesară pentru a îmbarca sau a debarca persoane;3.32.1 – 3.32.3 – taimetrelor cu contorul în 'uncţiune.5ndicatoarele 3.2#.1 – 3.21 îşi etind acţiunea numai asupra carosabilului, precum şi altorlocuri, înaintea cărora este instalat unul dintre aceste indicatoare.cţiunea indicatoarelor 3.22, 3.23, 3.2$, 3.2, 3.2% – 3.32.3 începe din locul instalării lor şi încetează în intersecţia cea mai apropiată, iar în localităţi, în lipsa intersecţiilor 7 la ieşireadin localitate. cţiunea indicatoarelor nu încetează la ieşirile de pe teritoriile adiacentedrumului, precum şi în locurile de intersectare oncţiuni cu drumurile rudimentare, înainteacărora nu sînt instalate indicatoarele de avertizare sau de prioritate corespunzătoare.

5ndicatoarele 3.12, 3.13, 3.31 – 3.32.3 îşi etind acţiunea numai pe partea drumului pe caresînt instalate.cţiunea indicatoarelor 3.2 şi 3.2% instalate înaintea localităţilor semnalizate prinindicatorul $.(3.1 se suspendă prin acest indicator./n cazul în care sînt utilizate concomitent indicatoarele 3.32.2 şi 3.32.3, ve&iculele vor )deplasate de pe o parte a drumului pe cealaltă după ora 1%.##.


83/92


84/92


85/92

5ndicatoarele 2.1, 2.2 se instalează imediat înaintea intersecţiei, iar indicatoarele 2.$ şi 2.( 7imediat înaintea sectorului de drum îngustat.5ndicatoarele 2.3 şi 2.! se instalează la începutul şi s'îrşitul drumului cu prioritate. /nlocalităţi, indicatorul 2.3 trebuie să )e repetat în 'aţa )ecărei intersecţii./n a'ara localităţilor, pe drumurile modernizate sau împietruite, indicatoarele 2.1 şi 2.2 sînt

precedate de indicatorul 2.1 însoţit, respectiv, de panourile (.1.1 şi (.1.2 .5ndicatorul 2.2 poate ) instalat înaintea trecerilor la nivel cu calea 'erată 'ără bariere. /nacest caz conducătorul de ve&icul este obligat să oprească la marcaul rutier 1.12, iar înlipsa acestuia 7 în dreptul indicatorului./n a'ara localităţilor indicatorul 2.$ se repetă. +rimul se instalează înaintea sectorului dedrum îngustat, în asociere cu panoul adiţional (.1.1, pe acelaşi suport cu unul dintreindicatoarele 1.1".

8ndicatoare de sens o)ligatoriu

".1.1 # „Direcţie o)ligatorie de deplasare” = înainte>5ndicatorul !.1.1, instalat la începutul sectorului de drum, îşi etinde acţiunea pînă laurmătoarea intersecţie, permiţînd virarea la dreapta pe teritoriile adiacente drumului.

".1.2 # „Direcţie o)ligatorie de deplasare”# la dreapta>

".1.3 # „Direcţie o)ligatorie de deplasare”= la stînga>

http://permisauto.md/tip-indicator/indicatoare-de-sens-obligatoriu/http://permisauto.md/tip-indicator/indicatoare-de-sens-obligatoriu/


86/92


87/92

".3 „Sens giratoriu”7 circulaţie permisă numai în direcţia indicată pe indicator.

"." „istă pentru )iciclişti”7 circulaţia este permisă numai bicicletelor şi ciclomotoarelor. /n cazul în care lipsesctrotuarele sau pistele pentru pietoni, este permisă şi circulaţia pietonilor.

".$ „istă pentru pietoni”7 circulaţia este permisă numai pietonilor.

".6 „ite!ă *ini*ă li*itată”7 se permite circulaţia cu viteza menţionată pe indicator sau mai mare, cu condiţia că nu sedepăşesc limitele prevăzute în punctul ! din prezentul >egulament.

".' „Sîrşitul !onei cu vite!ă *ini*ă li*itată”


88/92

".( „anţuri antiderapante o)ligatorii”7 în caz de zăpadă sau polei, pe sectorul de drum la începutul căruia este instalat acestindicator, deplasarea ve&iculului este permisă numai dacă toate roţile acestuia sînt dotatecu anvelope de iarnă sau cel puţin două dintre roţile motoare ale acestuia sînt ec&ipate culanţuri antiderapante.

".- „Sîrşitul o)ligaţiei de a olosi lanţuri antiderapante”

MIJLOACE DE IDENTIFICARE A UNOR VEHICULE SEMNE DISTINCTIVE

1. „utotren”7 trei lanterne de culoare portocalie, amplasate orizontal deasupra cabinei, avînd spaţiiegale între ele de 1$#*3## mm 7 se instalează pe autocamioanele şi tractoarele cu roţi decategoria 1!## -g şi mai mare care tractează remorci, precum şi pe autobuzele şitroleibuzele care sînt articulate.

2. „e&icul lung”7 dreptung&i cu supra'aţa refectorizantă, avînd dimensiunea de $(# 2## mm, de culoaregalbenă, cu conturul de culoare roşie lăţimea conturului !# mm 7 se instalează în spateleautove&iculului, în partea de os a caroseriei, pe ambele părţi la cel mult #,!# m de la

etremităţile laterale ale ve&iculului.

3. „Se*nul statului”

http://permisauto.md/tip-indicator/mijloace-de-identificare-a-unor-vehicule-semne-distinctive/http://permisauto.md/tip-indicator/mijloace-de-identificare-a-unor-vehicule-semne-distinctive/


89/92

7 elipsă oval cu supra'aţa refectorizantă, avînd dimensiunea aei mari de 1($ mm, aeimici de 1#$ mm, de culoare albă, cu conturul de culoare neagră lăţimea conturului $ mm,pe 'ondul căreia este aplicată inscripţia 9?0 de culoare neagră 7 se instalează în spateleautove&iculelor înmatriculate în >epublica 9oldova care participă în tra)cul internaţional.

". „neuri antiderapante”7 triung&i ec&ilateral cu vîr'ul în sus, de culoare albă, cu conturul de culoare roşie, pe 'ondulcăruia este aplicat simbolul unui pneu cu lanţuri de culoare neagră latura triung&iului 2##*3## mm, în 'uncţie de tipul ve&iculului, lăţimea conturului 181# din latură 7 se instalează înspate pe partea stîngă a autove&iculelor ec&ipate cu pneuri care au elementeantiderapante.

$. „%opii”7 pătrat de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie latura 2$#*3## mm, în 'uncţie detipul microbuzului sau autobuzului, lăţimea conturului 181# din latură, pe 'ondul căruia esteaplicat simbolul indicatorului rutier 1.21 de culoare neagră 7 se instalează în 'aţa şi înspatele microbuzelor şi autobuzelor care e'ectuează transportarea în grup a copiilor.

6. „e&icul lent”7 triung&i ec&ilateral cu vîr'ul în sus şi cu supra'aţa refectorizantă, de culoare galbenă, cuconturul necomplet de culoare roşie latura triung&iului2##*3## mm, în 'uncţie de tipul ve&iculului, lăţimea conturului 181# din latură 7 seinstalează în spatele autove&iculului lent, în partea de os a caroseriei, pe ambele părţi la celmult #,!# m de la etremităţile laterale ale ve&iculului.

'. „%onducător surdo*ut”


90/92

7 cerc diametrul 1(# mm de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie lăţimeaconturului $ mm, în care sînt înscrise trei cerculeţe de culoare neagră diametrul !# mmdispuse în ung&iurile unui triung&i ec&ilateral imaginar, al cărui vîr' este îndreptat în os 7 seinstalează în 'aţa şi în spatele autove&iculelor ai căror conducători sînt surzi sau surdomuţi.

(. „%onducător invalid”7 pătrat latura 1!# mm de culoare galbenă, cu conturul de culoare roşie lăţimeaconturului $ mm, pe 'ondul căruia este aplicat simbolul invalidului de culoare neagră 7 seinstalează în 'aţa şi în spatele autove&iculului condus de invalid.

-. „%onducător *edic”7 pătrat latura 1!# mm de culoare albastră care are înscris în el un cerc diametrul 12$mm de culoare albă, pe care este aplicată o cruce de culoare roşie lungimea liniei %# mm,lăţimea liniei 2$ mm 7 poate ) amplasat în 'aţa şi în spatele autove&iculelor, la dorinţaconducătorului medic.

1/. „?coală”7 triung&i ec&ilateral cu vîr'ul în sus, de culoare albă, cu conturul de culoare roşie, pe 'ondulcăruia este aplicată inscripţia @0 de culoare neagră latura triung&iului 2##*3## mm, în'uncţie de tipul ve&iculului, lăţimea conturului 181# din latură 7 se instalează în 'aţa şi înspatele autobuzelor şi camioanelor cu care se e'ectuează instruirea.

11. „i*itare de vite!ă”7 cerc de culoare albă diametrul 1(#*2$# mm, în 'uncţie de tipul ve&iculului, cu conturulde culoare roşie lăţimea conturului 181# din diametru, care reprezintă simbolul indicatoruluirutier 3.2 de semni)caţia corespunzătoare 7 se instalează în spate pe partea stîngă aautove&iculelor care transportă încărcături cu gabarit şi masă depăşite, precum şi în cazurile


91/92

în care viteza maimă a ve&iculului, con'orm caracteristicii te&nice, este mai mică decît ceastabilită în punctul ! din prezentul >egulament.

12. „9ncărcătură cu ga)arit depăşit”7 panou cu supra'aţa refectorizantă de dimensiunea !## !## mm, pe 'ondul căruia sîntaplicate pe diagonală o asociere de linii, de culoare roşie şi albă, cu lăţimea de $# mm 7 seaplică în con'ormitate cu punctul "" din prezentul >egulament.

13. „9ncărcătură periculoasă”7 dreptung&i cu supra'aţa refectorizantă de dimensiunea (%# 3## mm, cu conturul negrupartea dreaptă a căruia este de!## 3## mm, de culoare portocalie, partea stîngă – 2%# 3## mm, de culoare albă,lăţimea conturului – 1$ mm, pe care se semnalizează particularităţile încărcăturiipericuloase 7 se instalează în 'aţa şi în spatele ve&iculelor care transportă ast'el de încărcături.

1". „+riung&i de prese*nali!are”7 trebuie să corespundă standardului. 4e utilizează con'orm punctului 3 subpunctul 2 dinprezentul >egulament.

1$. „%onducător începător”7 cerc de culoare galbenă diametrul 1(#*2$# mm, în 'uncţie de tipul ve&iculului, cuconturul de culoare roşie lăţimea conturului $ mm, pe 'ondul căruia este aplicat semnuleclamării de culoare neagră 7 se instalează în 'aţă şi în spatele ve&iculelor ai cărorconducători au o vec&ime în conducere mai mică de un an.


92/92

16. „%oloană *ilitară”– dreptung&i cu supra'aţă refectorizantă, avînd dimensiunea de $# 3## mm, de culoaregalbenă, cu conturul de culoare roşie lăţimea conturului !# mm, pe 'undalul căruia se

aplică inscripţia 6ABC5AD =E

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	olgapodborsky
View:	340 times
Download:	6 times

CURS Mecanica Scoala Auto

Documents