CULTURA

Vitei de vieAcademia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:

1-scurta introducere in cultura vitei de vie

2- Ianuarie, februarie

5-martie

11-aprilie

13-mai

14-iunie

16-iulie

17-august

18-septembrie

19-octombrie

20-noiembrie, decembrie

22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie

1-internet, google (imagini)

2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001

3-www.agroinfo.ro

Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru

cultura vitei de vie sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata

viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas

d'or, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta

soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot,

Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind

creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002.

In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge

la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata

perioada anului, luna de luna.

I a n u a r i e

1. n aceast lun temperaturile sunt relativ sczute de aceea n vii, practic, lucrri nu se execut. Timpul trebuie folosit util la:

prepararea lzilor pentru soiurile de struguri pentru mas;

prepararea cosurilor din mlaj pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

pregtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, n afar de aratul de toamn, fisurarea adnc a solului, amenajarea de constructii

antierozionale, n scopul acumulrii umidittii n sol se petrec si lucrri de mentinere a zpezii n plantatia viticol prin tasarea ei, ce duce la topirea mai

lent a ei si infiltrarea apei n sol.

3.Viticultorii permanent trebuie s-si perfectioneze nivelul cunostintelor n domeniul cultivrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitti climatice (inclusiv ngheturi trzii de primvar, grindin, secet, temperaturi prea sczute n timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ngrsminte noi etc.

F e b r u a r i e

1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie.

2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste, dispare riscul nregistrrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se

ncep lucrrile de pregtire ctre tiatul (curtitul) vitei de vie:

* se ntocmeste un plan - grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa succesivitatea tierii pe soiuri, numrul de butuci, necesitatea n angajati

sezonieri etc.) nct aceast lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite s efectuam restul lucrrilor, inclusiv legatul n uscat, pn la dezmuguritul vitei

de vie;

* se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii a cobort mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul

multianual; dar dac temperatura aerului a fost cuprins ntre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarn (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarn si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de

iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura butucilor n anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn - din vie se ia o prob medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baz, cu

lungimea de 16-18 ochi, se aduc ntr-o ncpere unde se analizeaz fiecare ochi de iarn, sectionndu-se longitudinal cu o lam.

Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz (tabelul 1) la toate coardele si pe toat lungimea ochii sntosi (mugurele

principal si cei secundari sunt vii), vtmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). n baza acestor date se determin procentul celor trei categorii de ochi de iarn dup viabilitatea lor.

Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile pentru vinuri pn la 40% la soiurile de struguri pentru mas, atunci ncrctura

butucului se las la nivelul anului precedent. Iar dac procentul ochilor vtmati este mai mare, dar nu au depdit 80% atunci ncrctura butucului se

majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor vtmati depseste 80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor.

Not: 2 ochi de iarn vtmati echivaleaz cu 1 ochi de iarn sntos si cu 1 ochi de iarn pierit.

nainte de tierea vitei de vie este foarte important de a determina ncrctura butucului. Cea mai bun ncrctur a butucului se consider aceea care asigur obtinerea unei recolte nalte si de calitate superioar a

strugurilor, fr a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor n anul viitor. Dac pe butuc majoritatea lstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea -

0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baz - 6-12 mm), atunci nseamn c ncrctura butucului n anul trecut a fost normal; dac majoritatea lstarilor sunt slab dezvoltati - ncrctura butucului a fost mare, iar dac majoritatea

lstarilor sunt puternic dezvoltati - ncrctura butucului a fost mic.

Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Se propune o metod practic si simpl. Metoda const n faptul c ncrctura

butucului se consider normal dac la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasc alb, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec,

Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligot etc.) pe o coard de rod de anul trecut sau dezvoltat n medie 2 lstari normal dezvoltati, la soiurile

cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarni, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.)

- 2,5 lstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarn neagr, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovi, Frumoasa alb, Ialovenschii ustoicivi

etc.)

- 3 lstari. n general mrimea strugurilor se determin dup lungimea medie a cca 50 struguri: pn la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm .

mari.

n baza metodei propuse st determinarea ncrcturii n coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) n functie de numrul de lstari normal

dezvoltai pe aceasta.

Determinarea ncrcturii butucului pe fiecare punte de rod

ine-i minte! n timpul tiatului, de obicei, se formeaz verig de rod

clasic sau fortificat.

Printre altele, ncrctura butucului se determin pe parcursul primei jumtti a anului , utilizndu-se urmtoarele procedee:

a. plnsul . ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin tierea n uscat.

b. cresterea lstarilor si inflorescentelor. Incrctura butucului se determin mai ral n functie de gradul de emitere a lstarilor si inflorescentelor si se regleaz prin 2-3 pliviri a lstarilor verzi (la nceput se nltur toti lstarii care sunt amplasati nu n corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o

parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incrctura butucului se determin definitiv n functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se nregistreaz si n functie

de rezultatele fecundrii florilor si se regleaz prin nlturarea unor prti ale strugurilor sau a strugurilor ntregi.

3. Spre finele lunii februarie se ncepe tiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cnd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai nti se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tierii pe soiuri este urmtoarea: hibrizii productori directi, Lidia, Isabella, Noah,

soiurile de selectie nou, soiurile europene de struguri pentru vin si n sfrsit soiurile de struguri pentru mas. Tiatul soiurilor europene ncepe cu Riesling

de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasc alb, Aligot, Rkatiteli etc.

Vita de vie se taie dup principiul .veriga de rod. adic anual pe cepul de nlocuire de anul trecut se formeaz o nou verig de rod, iar coarda de rod de

anul trecut cu toti lstarii anuali dezvoltati pe ea se nltur.

La determinarea lungimii corzilor de rod, n afar de gradul de vtmare a ochilor de iarn, mai influenteaz particularittile biologice ale soiului,

grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lstarului maturat se las un ochi de iarn.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si

trebuie s fie viu.

Pentru a determina lungimea corzilor de rod n functie de depunerea inflorescentelor embrionare n ochii de iarn, acestia trebuie cercetati sub

microscopul special MBI-9.

n general toate soiurile omologate n funcie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate n 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perl de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarni, Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova

etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling,

Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasc alb, Coarn

neagr, Rar neagr etc. - 6-10 ochi.

M a r t i e

1. Continu tiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost ngropati toamna se dezgroap, se determin starea iernrii si se taie dup principiul descris mai sus.

3. Reparaia spalierului - se schimb toti stlpii deteriorati; se adaug srma care s-a rupt n anul precedent; toti stlpii nclinati se restabilesc n poziia strict

vertical, apoi se ntind toate firele de srm.

4. Copcitul - este agroprocedeul de nlturare a lstarilor subterani si a

rdcinilor superficiale. Scopul copcitului: prentmpinarea trecerii

butucilor de soiuri europene pe rdcini proprii (pot fi atacati de filoxer) sau pe rdcinile superficiale (pot fi afectati de secet sau temperaturile sczute din

timpul iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotortul) se face n mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dac au fost plantate cu vite altoite sau pe

rdcini proprii. Copcitul se face n felul urmtor: cu hrletul sau cu sapa se face o groap n

jurul tulpinii subterane a butucului la adncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se nltur lstarii subterani si rdcinile superficiale. Dup aceasta

groapa se acoper din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s fie

completate n primii ani de viat, dar e posibil de completat golurile cu

vite (de o calitate foarte bun) si la anii 5-10 dup plantare. Pentru o

reusit bun este foarte important ca s se fac urmtoarele lucrri:

Solul s se lucreze ntre rnduri, ct si n rnduri foarte calitativ;

Butucii vecini cu golul trebuie s fie condusi astfel nct ei s ocupe

numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips;

Vitele altoite sau pe rdcini proprii (materialul sditor) trebuie s

fie de soiul care se completeaz si de o calitate impecabil: cel

putin 3 rdcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform

pe clciul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire

trebuie s aib o concrestere circular si dur; partea maturat a

lstarului altoiului s fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea

ntre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele

trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed licent;

nainte de plantare vitele se pregtesc timp de 2-3 zile n felul urmtor: se fasoneaz, rdcinile se scurteaz la10-12cm, iar lstarul

altoiului se las numai unul si se scurteaz la 2-3 ochi; se umecseaz

. se tin sub ap timp de 1-2 zile; se parafineaz . 1/3 a prtii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din

94% parafin tehnic +3% sacz +3% smoal; se mocirlesc . n

ziua plantrii vitele se pun cu 1/3 a prtii inferioare n mocirl

(consistenta smntnii; bligar fermentat + sol de pdure .1:1).

Plantarea . n gropi fcute cu hrletul n ziua plantrii; groapa se face

la distanta de 5 cm de pichet, fr a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea strict a vitei n directia rndului; ltimea gropii nu se

reglementeaz ( cu ct mai lat cu att mai bine), iar adncimea gropii

trebuie s fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35

cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vit) pentru a

amplasa normal rdcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

bligar fermentat 5-7 kg si cte 10-20g de ngrsminte minerale de

NPK; totul se amestec, astfel nct adncimea gropii s rmn de

32-34 cm (des. 4); dup ce groapa este gata se amplaseaz vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) lng peretele cu pichet (a), se

umple o jumtate de groap cu sol negru, se taseaz cu picioarele

(b), se toarn 15-30 l ap si dup ce aceasta se infiltreaz n sol, se

umple groapa cu sol; se mai taseaz o dat usor si se face un musuroi

(c) de

asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lstarului altoiului).

n cazul n care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote:

- aeriene . n plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu clci) - n plantatiile cu soiuri rezistente la filoxer (hibrizii productori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nou .

Moldova, Negru de Ialoveni etc.).

Marcote aeriene. Pn la locul lips se conduce unlstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeaz puntile de rod si verigile de rod; este

important ca acestea s fie formate din lstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine n spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac n

timpul vegetatiei n scopul reducerii efecturii rnilor.

Marcot prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educ special un lstar verde, care va fi utilizat primvara

urmtoare pentru marcotaj. Acest lstar trebuie s fie de o

dezvoltare normal fr copili si ndreptat spre locul lips.

Primvara acest lstar se amplaseaz ntr-un sant (cu adncimea

de 38-40 cm, ltimea - un hrlet, iar n locul lips ltimea . 40

cm) dup ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasai la nivelul solului n locul lips si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol

mruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaz toate organele aeriene ale butucului, iar lstarul utilizat ca marcot se detaseaz de planta-mam.

Marcot cu clci.Se fac aceleasi lucrri ca n cazul precedent, numai c lstarul destinat marcotajului se conduce pn la locul lips pe la suprafata

solului, iar la locul golului se face o groap (adncimea - 38-40 cm, limea . 40 cm), prin care se trece acest lstar, apoi partea superioar cu 2-3 ochi se

scoate la suprafaa solului si se acoper cu un musuroi.

Vitele plantate n scopul completrii golurilor precum si

marcotele, trebuie ngrijite n mod special primii 1- 4 ani (irigatul,

cotortul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si

duntorilor,

operatiile n verde etc.).

Pe parcursul primilor 4 ani,

vitele plantate n locul golurilor

precum si marcotele, trebuie

formate n conformitate cu forma butucului

care este utilizat pe sectorul dat.

Pentru a grbi formarea

butucilor, cu organele verzi ale

acestora se lucreaz foarte

intensiv. n acest caz, butucii fr

tulpin pot fi formati pe

parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpin pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucreaz exemplar solul, butucii se trateaz contra bolilor si duntorilor si sunt supusi lucrrilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrri de formare a butucului nu se aplic; se instaleaz spalierul;

-anul 2: primvara se repet tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd lstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lsndu-se numai

viitoarele brate sau tulpini si 1 lstar de rezerv; lstarii lsati se leag de tutor sau prima srm; dac apar lstari de prisos se nltur nc de 2-3 ori pe

parcursul vegetatiei; cnd lstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaz dezvoltarea abundent a cpililor; cnd cpilii ating lungimea de 3-5cm se nltur toti n afar de cei 2-3 de pe partea

superioar a fiecrui brat sau tulpini; la formele cu tulpin n scopul majorrii erectittii (triniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se

mpletesc reciproc.

Atenie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst.

-anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea superioar a fiecrui brat; la formele cu tulpin se taie lstarii destinati pentru

brate la lungimea acestora; dac pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvolt lstari de prisos se plivesc lsndu-se cte 3 pe fiecare brat

viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care se

copilesc lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai;

-anul 4: la toate formele se taie dup principiul "veriga de rod" se aplic operatiuni n verde n scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si

formrii butucilor:

n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai

lstarii normal dezvoltati;

De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii,

rmsitele de struguri, cpilii etc.;

Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -

1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se las un

ciot de 5-6 mm;

Butucul suport mai usor operatiile n verde utilizate n scopul formrii butucilor dect tiatul de primvar;

Utilizarea operatiilor n verde (plivitul lstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formrii butucilor;

n scopul pstrrii posibilittii de a restabili butucii cu tulpin, afectati de ngheturile de iarn, n fiecare an la baza tulpinii se conduce cte 1-2 lstari

(amplasati pe cepul de rezerv), care toamna dup cderea frunzelor se acoper cu sol.

6. Constructiile antierozionale se practic n plantatiile amplasate pe pant. n rndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeaz piloni din lemn, stlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe

lng fsiile de protectie, barajele pot fi fcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel nct s nu mpiedice la deplasarea tehnicii prin

plantaiile viticole.

A p r i l i e

1. Legatul n uscat . trebuie de terminat pn la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul n timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lstari si corespunztor a strugurilor. Termenul optimal al legatului

este cnd via "plnge", atunci corzile sunt mai mldioase si nu se rup la arcuire. n timpul legatului mai nti se leag tulpinile, bratele si, n ultimul rnd, coardele de rod. Coardele de rod se leag cte 1-2 la un loc. Dac lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea s fie legate n form de arc, deoarece n acest caz emiterea de lstari si corespunztor de struguri este cu mult mai

mare.

2. Scoaterea coardelor detasate n timpul tiatului dintre rnduri se face

imediat dup legat si pn la dezmugurit (mai ales n cazul ndeplinirii

mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).

Coardele strnse pot fi utilizate n diferite scopuri (la nclzirea caselor, industria de mobil, producerea stlpilor de spalier din ecoplast etc.)

Lucrarea se face cnd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dup ce n vie au fost terminate toate lucrrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului ntre rnduri, iar fsia de sol ocupat de rndul de vie este spat manual la adncimea de 12-15 cm cu

mruntirea solului n scopul de a prentmpina evaporarea excesiv a apei din sol. n cazul n care sunt sectoare mburuenite cu pir se recomand de a le

acoperi cu pelicul de polietilen neagr, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceast buruian. Dac aceasta ocup suprafete mai mari, atunci se recomand tratri chimice (n ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate ct mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-

2,4) att si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administreaz nainte de dezmuguritul viei sau dup recoltare cu discuirea imediat a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba

cinelui) sunt administrate n perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administreaz erbicide nu trebuie s fie butuci mai tineri de 4 ani.

Se recomand urmtoarele erbicide:

mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,

uragan .3-4 l/ha etc.

mpotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen

. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

M a i

1. Plivitul lstarilor verzi:

Cnd au lungimea de 3-5 cm . se nltur toti acei care mpiedic

mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin si

brate ntre puntile de rod; acest plivit se mai repet de 1-2 ori;

Cnd lstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaz la butucii care

se afl n perioada de formare, adic la butucii care au fost plantati

n locurile lips sau la butucii afectati de temperaturi joase n timpul

iernii si care se restabilesc - se las numai lstarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunztoare ale butucilor.

2. nainte de nflorit (ramificarea complet a inflorescentelor) butucii se

trateaz pentru prima dat contra bolilor (n deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaz zeama bordolez de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si

rcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativ de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).

Soiurile de vit de vie europene trebuie tratate contra

bolilor n mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,

indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dat . cu

preparate de contact (zeam bordolez, sulf etc.) iar a doua oar . cu

preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatr vnt

se toarn printr-o suvit subire n solutia de var si se amestec permanent. Vasele s nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie s fie neutr. Este

obligatoriu ca solutia cu care se trateaz s cad pe partea inferioar a frunzelor si pe inflorescente. Cu ct picturile solutiei sunt mai mici cu att

efectul protector este mai mare.

Printre duntori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. n cazul prezentei acestora se trateaz corespunztor cu

insecticide si acaricide.

n scopul sporirii radei si ameliorrii calittii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor s se

administreze ngrsminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomand utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu,

0,7-1,0% - clorur de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

n ultimul timp industria chimic produce multe preparate, nainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict.

3. Legatul lstarilor verzi . Acestia se leag cnd ntrec cu 20-30 cm

nltimea etajului corespunztor de srme - n cazul n care se utilizeaz spalier cu srme.

I u n i e

1. Se face al 2-lea plivit al lstarilor verzi de prisos, nlturndu-se toti acei care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului si care pot majora

ncrctura butucilor n lstari. Lstarii care trebuie nlturati n timpul plivitului al 2-lea se observ usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de mas (si n deosebi la soiurile cu floarea functional femenin Coarn neagr, Ceaus etc.) In timpul nfloritului se

recomand de fcut polenizarea artificial.

Sunt mai multe variante:

dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rnduri), atunci polenizarea artificial este executat de vnt; dac nu este vnt puternic n timpul nfloritului, atunci manual, se scutur (agitat) butucii soiurilor

cu flori bisexuate;

dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi productori directi (care nfloresc mai nainte); pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc

la umbr, ntr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la nflorirea soiului Coarn neagr se pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit; n timpul

nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificial, transfernd, cu un pmtuf din blnit, polenul pstrat pe

inflorescentele butucului, destinat polenizrii.

Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr, Ceaus) majoreaz roada la butuc, strugurii au un aspect

mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr.

3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii.

4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau

cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu

asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz microclimatul n habitusul butucului, amelioreaz aspectul strugurilor etc.

5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului,

cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape

exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul

mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de vit de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat n kg:

R=Nb x Ns x m

Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni

(chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup nflorit (cnd boabele au n diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru ultima dat, ncrctura butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea definitiv

a ncrcturii butucilor prin nlturarea strugurilor sau a prtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fcut efectund

observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea

inflorescentelor, starea iernrii, nivelul agrotehnicii etc. ns, odat determinat ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi

agroprocedee, va permite anual de cptat roade nalte de struguri si calitativi.

Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de

zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine.

Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va

trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de

calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va majora numrul de struguri la butuc sau se va diminua; n toate cazurile lstarii verzi, care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se nltur):

se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- n toate plantatiile viticole tinere

(primii 4 ani);

se va lsa pn la 1,0-1,5 struguri n mediu la un lstar fertile normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nou de struguri pentru

mas;

se va lsa pn la 1,5-2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru mas si

soiuri de selectie nou de struguri pentru vin;

se va lsa pn la 2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat . n plantaiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;

7. Dup ce s-a terminat nfloritul si au trecut 12-14 zile dup prima tratare contra bolilor si duntorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceast tratare preparate cu actiune sistemic, care n ultimii ani se produc foarte multe

si care sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procur numai de la persoanele juridice ce posed licent n domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru

preparatul dat.

8. Spre finele lunii se lucreaz solul ntre rnduri (mecanizat) si n rnd (manual) n scopul combaterii buruienilor si minimalizrii pierderii apei din sol.

I u l i e

1. n aceast lun pot aprea (vlstari) lstari subterani ai portaltoiului

(pot aprea si n mai-iunie, dac nu s-a fcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie nlturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotort.

2. Se face legatul al 3-lea al lstarilor verzi.

3. n legtur cu faptul, c pe lstarii care au fost ciuntiti n luna precedent pornesc n crestere cpilii, precum si c unii din lstari nu au fost ciuntiti luna precedent din motivul c au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea c se ciuntesc toti lstarii, care depsesc

nltimea spalierului (adic au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual.

Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaz agregatul T-70V+CVL-1.

4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeam bordolez si sulf) si

contra duntorilor (n special molia strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd.

Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capt la lucrarea solului cu

boroana cu discuri . BDV-2,4.

6. Pregtirea ctre recoltare:

Se face un plan al recoltrii - n care se prevede succesivitatea

recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numrul de culegtori, transport

etc.

Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea culegtorilor si a strugurilor;

Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor;

Se niveleaz drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile nainte de nceputul recoltrii strugurilor.

A u g u s t

1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit

mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard

(perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50

cm (pentru spalierul simplu).

2. n scopul ameliorrii microclimatului si conditiilor fitosanitare n zona

strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas, se recomand de nlturat frunzele din aceast zon (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile nainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabil a

calittii si aspectului strugurilor.

3. ncepnd cu decada a 2-3 a lunii o dat n 3-4 zile se determin

zaharitatea n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulrii

zahrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi n conditii de laborator se

preseaz sucul si cu ajutorul ariometrului se determin continutul de zahr. Determinarea dinamicii acumulrii zahrului se face n scopul determinrii

timpului recoltrii strugurilor si directiei utilizrii acestora.

4. n decada a 2-3 a lunii se recolteaz unele soiuri de struguri pentru

mas. De obicei, soiurile de mas se recolteaz n 2-3 reprize, adic

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz. Strugurii se recolteaz atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruin), se aseaz ntr-un strat (cu peduncul n jos) n lzile nr.5 (cu picioruse). Dac sunt

struguri cu boabe afectate, acestea se nltur cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin n locuri umbrite si rcoroase si trebuie urgent

comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile n functie de gradul de transportare si pstrare a soiurilor)

S e p t e m b i e

1. Continu recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru mas.

2. Se pregtesc depozitele pentru pstrarea temporar (1-3 sptmni) a strugurilor. Trebuie s fie niste cldiri capitale, curate, fr curenti de

aer, n care temperatura s nu varieze si s se mentin relativ joas

(ntre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (n care se adaug 100g piatr vnt la 10 litre solutie), se dezinfecteaz

prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). n acelasi mod se

pregtesc pentru pstrare si frigiderele. Fumegarea dureaz 30-36 ore, dup aceasta ncperile se aerisesc bine (pn la dispariia mirosului).

3. Se ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capt dac continutul de zahr n boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolic a 10g/l de zahr se capt 0,6 grade alcool.

O c t o m b r i e

1. Se termin recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se termin recoltarea soiurilor tardive pentru mas. O parte din acestea se pun la pstrare:

Pe termen scurt (1-3 sptmni) - n depozite

Pe termen lung (3-6 luni) - n frigidere.

Strugurii destinati pentru pstrare trebuie s fie bine maturati (continutul de zahr - cel puin 170g/l), cu toate boabele sntoase. Se culeg atent, fr a

deteriora stratul de pruin de pe boabe, se amplaseaz n lzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cnd nu mai au rou pe ei si ploaia a

fost cel putin cu 2-3 zile n urm. n ziua cnd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repet peste fiecare 5-6 zile. n cazul n care pe parcursul pstrrii se nregistreaz un nceput de putrezire a strugurilor,

acestia se comercializeaz urgent. n frigider regimul de pstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativ a aerului .92 .94%.

3. n scopul completrii golurilor (primvara), acum se face o inventariere a viilor si se caut material sditor de soiul dat. Dac nu e posibil de procurat,

atunci trebuie de dat comand (n luna august) pentru a fi plantati peste un an.

4. Dup terminarea recoltrii se execut aratul (cu PRV-3) ntre rnduri la adncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O dat n 3-6 ani se

face rennoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea ngrsmintelor (60kg substane active de azot, fosfor si potasiu). Rennoirea

desfundatului const n executarea a 3 fisure (una la mijlocul rndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dup cderea frunzelor butucii care sunt condusi fr tulpin, precum si lstarii de pe cepii de rezerv se ngroap n sol

pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau srm, se lipesc de pmnt si cu hrletul sau sapa se acoper cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaz si cu lstarii care se dezvolt pe

cepul de rezerv de la baza formelor cu tulpin.

N o i e m b r i e

1. Continu aratul solului ntre rnduri.

2. Continu ngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru mas trebuie ngropate pentru iernare n mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu,

Muscat de Hamburg etc.).

3. Se termin comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

pstrarea temporar.

4. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor din frigidere. Se face

fumegarea conform recomandrilor. Lzile n care se ncep a strica (putrezi) boabele se comercializeaz urgent, fr a sorta suplimentar strugurii nainte de

comercializarea lor.

5. Se verific starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repar; n locurile riscante pentru eroziunea de ap se fac constructii

antierozionale noi.

D e c e m b i e

1. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor n frigidere - o dat n 3-4 zile.

2. Se pregteste tehnica necesar pentru efectuarea lucrrilor de retinere a zpezii, n special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. n legtur cu faptul, c se termin anul, viticultorii trebuie s-si adune toate mijloacele financiare, s calculeze cte mijloace bnesti le trebuie pentru

ngrijirea plantatiei viticole n anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmtoarele normative:

ngrsminte minerale:

Superfosfat simplu - cca 600-650 kg /ha

Selitr amoniacal . cca 200 kg /ha

Clorur de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si duntorilor:

Piatr vnt . cca 40 kg /ha

Var nestins . cca 30 kg /ha

Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

Insecticide . cantitatea va varia n functie de dozele indicate n instructiuni.

n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele crora sunt indicate n instruciunile care se elibereaz o dat cu preparatele procurate. Se procur material de legat n uscat si verde n functie de

greutatea acestuia si randamentul util (rmsite ale industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.)

Se procur si inventarul mic, reiesind din numrul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hrlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei

- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Suprafata vii pe rod

mii ha 248,8 251,8 255,0 253,9 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8

Propductie medie Kg/ha 5281 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529Productia de struguri totala

mii tone

1313,9 1431,4 1179,0 874,3 1117,2 1295,3 1121,7 1076,7 1102,4 1060,5

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha

Denumirea exploatatiei Suprafata ha Forma de proprietate

Adresa Tel_fax

S.C.Jidvei srl 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881 SCPVV Blaj 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623

S.C.Papadia srl 90 P Aiud tel.861283 S.C.Viticola srl 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216

Asociatia Caritas 51 P Blaj,str.Republicii nr.8 S.C.Vitis srl 50 P Sebes,Rahau 0744527314

SCVV MINIS 140 GHIOROC -str6 Martie nr 6 S.C. AFOR S.R.L. 157 P Com. Vultureni

S.C. VINALCOOL S.A. 465 n P BRAILA, Aleea Mecaniz. 39684700 S.C. COMAGRIM S.A. 341 M COM. DUDESTI 39663528

S.C. DROPIA S.A. 241 P ORAS NSURATEI 39660540 S.C.Rovinsah S.A.Merei 621 S com.Merei 0755155070 S.C.Rovinsah S.A.Merei 621 S com.Merei 0755155070

S.C.P.V.V.Pietroasa 401 P com.Pietroasele S.C.Romagribuz Vl.Rimnic. 263 S com.Vl.Rimnicului S.C.Romagribuz Rm.Sarat 83 S Sos.Brailei Km 3

S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043

SC Fruct prod SA Ramna 64 P Ramna 0255/528063 SC FRUVIMED MEDGIDIA 1321 P Medgidia 820791

SCPVV MURFATLAR 688 S Basarabi 234105

SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou - Mircea Voda 852605

SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.Viteazu 257991

SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda,M.Sadoveanu 238876

SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 SC GRAMED SRL 100 P Cernavoda,Cochirleni 1 237222

SC FAMILIA AGRO SRL 81 P Mangalia 0722344081 SC SALPREST SP SRL 51 P Constanta

SC NAZARCEA SA 50 M Nazarcea 255161 STATIUNEA DIDACTICA BANU

MARACINE 178 M C-va; Cl. Bucuresti nr. 264

SC Romnef 925 P str.Pacii nr. 5 Galati jud. Galati 036/495759 Institutul de Cercetare

Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca

400 S Valea Mantei nr.1

Valea Calugareasca jud Prahova0244/236690

Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru

459 S str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640

S.C. Nicorvin Tecuci 283 S str. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci jud. Galati 036/820404

SA Dealul Covurlui 211 P com. Baleni, jud.Galati 036/330408 S.C. Horincea S.A. 180 S str.Muncii nr.33,os.Beresti jud. Galati 036/342314

SC Pimland 165 P str. Afinului jud. Galati 036/496682 SA 1 Martie 162 P com. Cudalbi,jud Galati 036/862372 S.A. Viitorul 115 P com.Nicoresti, Galati 036/867491 S.C. Agrimat 93 P com. Matca, jud. Galati 036/860421

SC Pontenegro 91 P com.Ivesti jud.Galati SC Prodvinalco 75 p Galati, B-dul Cosbuc nr.256 036/331805

SC Prowine 73 P com. Cudalbi,jud Galati 862024 Tanase Ion 55 P com. Sl.Conachi Galati 036/823737 SA Zori Noi 52 P com. Vladesti jud.Galati

Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola

94 S Calea Severinului, nr. 71, Tg.-Jiu S.C VITIPOMICOLA FETESTI 390 S STR. CALARASI NR.44 369175

S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI

111 P Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau 0243/251277

SC Cotnari SA 778 P com. Cotnari 0232/730396 SC Agroindustrial Bucium SA 612 M Str.Fundac Plopii fara sot 18-22 Iasi 0744/632945

SC Vinia SA 567 P Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700 SCPVV Iasi 311 S Al. M. Sadoveanu, nr. 48, Iasi 0232/219500

SC Podgoria Copou 308 S Iasi - Al. Mihail Sadoveanu, nr. 39 0745/663841 SC Agromixt Iasi 201 P Iasi, sat Valea Lupului, com Rediu 0722/549583

SC Vinifruct Copou SA 72 P Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 39 0744/889716 SA Ceres Boureni 59 P com. Tg.Frumos 0232/710460

Statiunea Agricola Pd.Iloaiei 55 r S Sos. Nationala, nr. 87, com Pd. Iloaiei, Iasi 0232/740234

SC VINARTE SRL 161.46 P Comuna Rogova 052352206 SC Agrozooviticola Seuca 280 S Ganesti,Principala 265

SC Agrocomplex Cuci 205 M Bozieni STAT.DE CERC.SI PROD.POMICOLA

127 S STREJESTI 49472036

SC TOHANI SA 1314 P Gura Vadului 251231

SC VIDELMAR SA 1020 P Urlati, str. Independenta 271581 SC ROVIT SA 951 P Valea Calugareasca 235286

SC DIONYSOS SA 504 S Ceptura 445201 SC Ela Servcom SRL 77 P Iacobeni nr. 34 0745/096234

SC Hoser SRL 60 P Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25 S.C.Vintners Transilvanian 668 P Recas,str.Principala nr.322 0256/330296

SC POSTA Aegyssus 943 S Tulcea 511948 SCA NICULITEL 853 S NICULITEL 540092 SC SILEX IMPEX 530 S OSTROV 0744354167 SC INTER-REG 300 S Tulcea 533010

SC SOFAX 229 P Valea Teilor 52 SC VITIS Babadag 180 P Babadag, Str Cabanei nr.3 561946

SCPC TULCEA 110 S Tulcea 515540 SC NUFARU 106 S Tulcea 511902

SCV SARICA NICULITEL 85 P Niculitel 540092 EXP.AGR.PAROHIA

STEFANESTI 505 P com. Stefanesti

S.C.VITICOLA DRAGASANI 228 S mun Dragasani 250810340 S.C.PVV 192 P mun. Dragasani 250810640

S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI

89 P mun, Dragasani 250810571

SC Vidisamp SA 778 P Calea Basarabiei nr.1-3 Husi 235471059 SC Vinicola Averesti 2000 570 P Com. Bunesti Averesti 235471194

SC Fructera SA Barlad 407 P Str. 1 Decembrie nr.91, Barlad 0744964831 Sc Vitipomicola SA Dumbrava 316 M str. Stefan cel Mare 276 Vaslui 235315211

SC Viticola Sa Rasesti 170 P Com. Dranceni 235482527 SC Podgoria SA Husi 144 P Com.Stanilesti 235471006 Asoc.fam.Vitis Suletea

Ghenghea Eugen 143 P Com Suletea 235426921

SA Agroind Berezeni 110 P com.Berezeni 235450138 Soc. Agricola Munteni 100 P Com. Munteni de Jos 235361569

SC Vascovin SA 91 P str.Stefan cel Mare 275 Vaslui 235361784 SC Veritas SA Panciu 1440 P Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24 0237/635511;

0237/635713 SC Rovinco SA Cotesti 956 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252018

Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola

453 P Odobesti str.Stefan cel Mare nr.61 0237/676623

SC Romvitis SA Odobesti 406 P Odobesti str.Maresal Antonescu nr.125 0237/675354;0237/675217

SC Vincon SA Vrancea 350 P Focsani str.Avintului nr.12 0237/222100 SC Agroindustriala SA Marasesti 285 P Marasesti Sos.Nationala nr.22 0237/630363;

0237/630775 SC Est Vitis Cirligele 127 P Com.Cirligele jud.Vrancea 0237/25 3141

SC Aispa Stars 95 SA 112 P Focsani Str.Brailei nr.121 bis 0237/231938 SC Dionysos SA Cotesti 91 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020

SA Viticola Cotesti 83 P Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102 Axente Dan 68 P Odobesti jud.Vrancea

A.F.Tataru Constantin 55 P Focsani Str.Anul 1948 nr.4 0237/229112 SC MTR END PROD SRL 52 P Focsani Str.Mitopolit Varlam nr.17 0723377320

34.703.46