Irigarea Vitei de Vie

Petru BOLOŞ TEZĂ DE DOCTORAT

161

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. PETRU BOLOŞ

TEZĂ DE DOCTORAT PhD Thesis

INFLUEN ŢA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A UNOR ELEMENTE

TEHNOLOGICE ASUPRA PRODUCŢIEI LA VI ŢA DE VIE ÎN

CONDŢIILE DE LA MURFATLAR

(Rezumat al tezei de doctorat)

INFLUENCE OF IRRIGATION REGIME AND THE PRODUCTION O F

THE TECHNOLOGICAL ELEMENTS AT GRAPEVINE

IN CONDITIONS FROM MURFATLAR

(Summary of PhD Thesis)

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC:

SCIENTIFIC COORDINATOR

Prof. univ. dr. EMIL LUCA

CLUJ – NAPOCA 2011


2

MINISTERUL EDUCA ŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN ă VETERINAR ă

CLUJ-NAPOCA Str. Mănăştur Nr.3-5, 400372 Cluj-Napoca, România

tel.+ 40-264-596.384; fax + 40-264-593.792 www.usamvcluj.ro

ŞCOALA DOCTORALĂ

INVITAŢIE

Cu respect Vă invităm în ziua de 07. 12. 2011, ora 09, la Universitatea de Științe

Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, str. Mănăştur nr. 3-5, să participaţi la

şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat intitulată “Influen ţa regimului de

irigare şi a unor elemente tehnologice asupra producţiei la viţa de vie în condiţiile de

la Murfatlar” , elaborată de ing. Petru BOLOŞ, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de

DOCTOR ÎN AGRONOMIE.

Vă rugăm, de asemenea, ca până la data susţinerii publice a tezei să depuneţi la

secretariatul Şcolii Doctorale aprecierea Dvs. asupra tezei.

Comisia de analiză şi susţinere a tezei de doctorat a fost numită prin

Decizia Rectorului USAMV Cluj-Napoca

Doctorand, Conducător de doctorat,

Ing. Petru BOLOŞ Prof. univ. dr. Emil LUCA

Cluj-Napoca

2011


3

CUPRINS

CAPITOLUL I

IMPORTAN ŢA ŞI RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE ……………………………………………….. 7

1.1. IMPORTANŢA CULTURII VIŢEI DE VIE ŞI A VINULUI ……………………………. .7

1.2. RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL………………………..……… .. 8

1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA ………………………………………………. 9

CAPITOLUL II

CULTURA VI ŢEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL ACTUAL AL

CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă A VIŢEI DE VIE …………………………10

2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR……………………..........................10

2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR…...11

C A P I T O L U L I I I

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ŞI

CONDIŢIILE DE EXPERIMENTARE …………………………………...................……………..12

3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR…………………………………..……12

3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCETĂRI………………………………13

3.3. METODA DE CERCETARE…………………………………………………………....13

CAPITOLUL IV

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U DESFĂŞURAT

CERCETĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR …………………………………………16

4.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ………………………………………………………..….. 16

4.2. CONDIŢIILE CLIMATICE………………………………………...............…................17

4.3. FACTORII EDAFICI…………..................................................……………………… 17

4.4. FACTORII OROGRAFICI…….............................................………………………… 17

4.5. ALŢI FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN STAŢIUNEA

MURFATLAR……………………..............................................................................………… ……17

4.6. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ A PERIOADEI ANTERIOARE ORGANIZĂRII ŞI

REALIZĂRII CERCETĂRILOR (2001-2005) ……………...........................................…………… 18

CAPITOLUL V

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR ELEMENTE DE

TEHNOLOGIE - IRIGAREA, FERTILIZAREA ŞI DIFERITE ÎNC ĂRCĂTURI DE ROD,

ASUPRA PRODUCŢIEI, LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, IN

CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR ……………………………….……………………………..18


4

5.1. EVOLUŢIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE VEGETAŢIE

ACTIVĂ…………………………………………………………………………………………………18

5.2. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE LA

SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON…………………………19

5.3. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE ȘI A

PRODUCTIVITĂŢII LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDIŢIILE DE LA

MURFATLAR, 2007 - 2009…………………………………………………………………………20

5.4. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD ASUPRA

COACERII STRUGURILOR, A MATURITĂŢII DEPLINE ŞI RECOLTĂRII LA SOIURILE

COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON……………………………………………………..……21


PRODUCŢIEI DE STRUGURI ŞI A CALITĂŢII ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ŞI

CABERNET SAUVIGNON IN CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR………………………………23

5.6. REZISTENŢA SOIURILOR COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON LA

TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI BOLI…………………………..…………………………30

CAPITOLUL VI

EFICIEN ŢA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ŢINEREA PRODUCŢIEI DE STRUGURI CA

MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET

SAUVIGNON…………………………………………………………………………………………31

6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ, A NORMEI DE IRIGARE, A NORMELOR

DE UDARE ŞI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET

SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………………………31

6.2. EFICIENŢA IRIGĂRII LA SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ŞI CABERNET

SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009………………………………….………………..…….32

C A P I T O L U L V I I

CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR OB ŢINUTE LA SOIURILE

COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON IN FUNC ŢIE DE REGIMUL DE IRIGARE,

FERTILIZARE ŞI ÎNCĂRCĂTURA DE ROD ÎN CONDI ŢIILE DE LA MURFATLAR …….35

7.1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OBŢINUTE LA

MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………..………35

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII ……………………………………………………………..………………………..…37

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….………………….43

.


5

CONTENTS

CHAPTER I

IMPORTANCE AND SPREAD OF VINES ……………………………………………………….…48

1.1. IMPORTANCE OF CULTURE OF VINES AND WINE…………………………………48

1.2. GROWTH OF VINES ON THE WORLD…………………………………………..……..49

1.3. VINES IN ROMANIA……………………………………………………………………..50

CHAPTER II

CULTIVATING GRAPEVINE IN MURFATLAR WINEYARD CURENT STATUS OF

RESEARCHES REGARDING IRRIGATE GRAPEVINE CROP …………………..……………51

2.1. BRIEF HISTORY OF MURFATLAR VINEYARDS……………………..………………51

2.2. CHARACTERIZATION OF MURFATLAR VINEYARD VINE CENTRES……………52

2.3. CURRENT STATUS OF RESEARCH ON IRRIGATION VINES AT

MURFATLAR …………………………………………………………………………………...53

C H A P T E R I I I

PURPOSE AND OBJECTIVES OF RESEARCH, BIOLOGICAL MATE RIAL USED AND

CONDITIONS FOR EXPERIENCE ………………………………………………….……………..53

3.1. RESEARCH OBJECTIVES…………………………………………………..…………..53

3.2. THE BIOLOGICAL MATERIAL USED IN RESEARCH………………………………53

3.3. RESEARCH METHOD…………………………………………………………………..54

C H A P T E R I V

C H A R A C T E R I Z A T I O N O F T H E N A T U R A L H A B I T A T O F

T H E A R E A W H E R E T H E R E S E A R C H W A S M A D E ,

M U R F A T L A R V I N E C E N T E R ………………………………………………....56

4.1. GEOGRAPHICAL………………………………………………………………………..56

4.2. THE CLIMATE…………………………………………………………………….……..57

4.3. EDAPHIC FACTORS……………………………………………………………..……..57

4.4. OROGRAPHIC FACTORS……………………………………………………..………..57

4.5. OTHER FACTORS AFFECTING THE VINES AT MURFATLAR……………………57

4.6. CHARACTERIZATION OF THE CLIMATE OF THE PERIOD BEFORE ORGANIZING

AND REALISING THE RESEARCH (2001-2005) …………………………………………………..58

C H A P T E R V

RESEARCHES RESULTS REGARDING THE INFLUENCE OF TEHNO LOGICAL

ELEMENTS – IRRIGATION, FERTILIZATION AND BUD LOAD, UPON YIELDS, AT

COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON, IN MURFATLAR CONDIT IONS………….…58


6

5.1. THE EVOLUTION OF BIOLOGICAL MATERIAL STUDIED DURING THE ACTIVE

VEGETATION SEASON……………………………………………………………………………..58

5.2. IRRIGATION AND FERTILIZATION INFLUENCE ON GROWTH VIGOR AT

COLUMNA AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES…………………………….…………59

5.3. INFLUENCE OF IRRIGATION AND FERTILIZATION ON THE GROWTH VIGOR AT

CABERNET SAUVIGNON AND COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF

MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………………………………..59

5.4. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON

GRAPES RIPENING, FULL MATURITY AND HARVESTING AT CABERNET SAUVIGNON AND

COLUMNA VARIETIES……………………………………………………………………………..60

5.5. INFLUENCE OF IRRIGATION, FERTILIZATION AND THE FRUIT LOAD ON THE

PRODUCTION OF GRAPES AND ITS QUALITY FOR CABERNET SAUVIGNON AND

COLUMNA VARIETIES UNDER THE CONDITIONS OF MURFATLAR………………………62

C H A P T E R V I

THE EFFICIENCY OF APPLYING THE IRRIGATION IN ORDER TO OBTAIN THE GRAPE

PRODUCTION AS RAW MATERIAL FOR WINE AT COLUMNA AND CABERNET

SAUVIGNON VARIETIES ………………………………………………………………..………..69

6. 1. DETERMINATION OF WATER, IRRIGATION RULES, AND ESTABLISHING A

SCHEME RULES WATERING WATERING VARIETIES THE COLUMNA AND CABERNET

SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………………….…..69

6.2. THE EFFICIENCY OF IRRIGATION AT THE COLUMNA AND CABERNET

SAUVIGNON VARIETIES, MURFATLAR, 2007 – 2009…………………………………………..69

C H A P T E R V I I

CHARACTERIZATION AND SENSORY ANALYSIS OF WINES OBTA INED AT COLUMNA

AND CABERNET SAUVIGNON VARIETIES ACCORDING TO THE R EGIME OF

IRRIGATION, FERTILIZATION AND FRUIT LOAD IN THE MUR FATLAR

CONDITIONS ………………………………………………………………………………………..71

7.1. CONSIDERATIONS ON THE QUALITY OF MURFATLAR WINE, 2007 – 2009…..71

CHAPTER VIII

CONCLUSIONS…………………………………………………………………………….……....72

SELECTED BIBLIOGRAPHY………………………………………………………………………77


7

CAPITOLUL I

IMPORTAN ŢA ŞI RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE

1.1. IMPORTANŢA CULTURII VIŢEI DE VIE ŞI A VINULUI

Încă din antichitate, viţa de vie era apreciată ca simbol al fecundităţii şi al sănătăţii,

(TEODORESCU şi colab.,1966). Dovezi în acest sens sunt nenumărate descoperiri arheologice şi

paleontologice, inscripţii şi scrieri vechi ale lui PLINIUS CEL BĂTRÂN, HERODOT,

STRABON etc. şi nu în ultimul rând, recomandări ale medicilor greci şi romani

DIOSCORIDE, CELSO, GALENUS ş.a., care au furnizat mărturii din timpurile cele mai

îndepărtate cu privire la valoarea şi binefacerile produselor viţei de vie (OPREA şi MOLDOVAN,

2007).

În mod semnificativ, WILLIAMS 1951, (citat de OPREA şi MOLDOVAN, 2007)

menţiona că agricultura cu multiplele ei ramuri de producţie, între care şi viticultura, au menirea

de a produce substanţă organică ce încorporează energia dătătoare de viaţă, atât omului cât şi

societăţii în ansamblu. Imaginaţia amplificată de misticismul oamenilor din timpuri îndepărtate

au dus şi la crearea de zeităţi ale vinului, Osiris la egipteni, Dionisos la greci şi Bachus la

romani.

Strugurii, mustul, vinul şi alte produse derivate constituie pentru om o sursă importantă de

hrană bogată în zaharuri, acizi organici, săruri minerale, aminoacizi, microelemente, alcool,

vitamine etc., care promovate în procesele metabolice exercită un efect energetic reconfortant,

reactivant şi mineralizant deosebit de important, mai ales pentru refacerea şi ridicarea capacităţii

de muncă a celor ce le consumă (OPREA şi MOLDOVAN, 2007). În conţinutul relativ bogat în

zaharuri (între 15 şi 25%), strugurii şi mustul pot contribui la satisfacerea nevoilor pentru glucide

şi la asigurarea unei părţi importante din energia necesară organismului uman (MONZO şi

colab., 1967).

Fructul viţei de vie poate reprezenta pentru organismul uman o sursă importantă de acoperire

a unei părţi din necesarul de vitamine, ştiut fiind că strugurii conţin între 0,43-12,3 mg vitamina

C la 100 g pulpă proaspătă; 0,25-1,25 mg vitamina B2 şi 0,02-0,12 mg vitamina A la un kg de

struguri, (ENĂCHESCU GEORGETA, 1962).

Prin conţinutul lor bogat şi complex strugurii şi mustul pot contribui direct sau indirect la

prevenirea şi vindecarea unor boli, în rândul cărora se înscriu afecţiuni ale ficatului,


8

gastrointestinale, cardiovasculare, în maladii de nutriţie prin sporirea diurezei şi eliminarea

excesului de săruri din organism, în ftizia incipientă, în traumatisme, afecţiuni ale căilor

respiratorii şi în diabetul zaharat (ALEXAN şi colab. 1983, VALNET, 1987, citaţi de OPREA şi

MOLDOVAN, 2007).

Valoarea terapeutică a vinului a fost descoperită încă din antichitate. Pe o tăbliţă din

vechiul oraş sumerian Nippur, aproape de Babilon, datând din aceeaşi perioadă, s-au găsit

indicaţii precise cu privire la utilizarea vinului; astfel, sunt prezentate în detaliu peste 800 de

prescripţii medicale (POPA, 2009).

Vinul este singura băutură obţinută prin fermentare care conţine din abundenţă derivaţi ai

catehinelor, cunoscuţi sub numele de procianidine sau taninuri condensate, cu rol benefic asupra

staţii de sănătate a omului (OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

Din tescovina rămasă de la prepararea vinului pichet sau de la distilare, în amestec cu

îngrăşăminte minerale se poate obţine un îngrăşământ organomineral apropiat de valoarea

gunoiului de grajd (MERJANIAN,1951 citat de OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

1.2. RĂSPÂNDIREA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL

Luarea în cultură a viţei de vie îşi are originea în ţinuturile din sudul Mării Caspice, în urmă

cu 7.000 - 9.000 de ani. Omul preistoric a folosit-o mai mult ca ornament, apoi pentru hrană.

Date certe cu privire la luarea în cultură sunt încă din antichitate - orânduirea sclavagistă

(OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001).

În Mesopotamia (actualul Irak), via datează din mileniul al IV-lea î.e.n., respectiv din epoca

sumeriană. Strabo (63 î.e.n. - 19 e.n.) consemnează aici butuci de viţă de vie atât de mari, încât

abia puteau doi oameni să-i înconjoare cu braţele lor întinse. De la sumerieni s-a păstrat prima

denumire de origine (OPREA, 1995).

În ebraica veche se menţionează despre existenţa faimosului "strugure de Chanaan", care de

fapt este soiul de viţă de vie Raisin de Palestina din zilele noastre.

Babilonienii o folosesc ca hrană şi ca peisaj. Egiptenii au creat zeităţi -Osiris -, şi s-au păstrat

de la ei date despre vinuri de mare marcă - vinul de "Margatis" pe care însăşi Cleopatra i-1

servea lui Marcus Antonius. în Africa pe primul loc erau podgoriile din Egipt (Delta Nilului).

Un rol foarte important în răspândirea culturii viţei de vie 1-au avut fenicienii (vechii

locuitori ai Siriei). Aceştia cultivau viţa de vie şi măslinul. Ei au fost cei care au introdus cultura

viţei de vie în ţările din nordul Africii, Algeria, Maroc, Tunisia (OPREA, 1995; POP

NASTASIA, 2001).

Romanii, ca şi grecii, au perfecţionat tehnologiile, practicând: organizarea terenului (cu


9

drumuri principale şi secundare), măsuri de îmbunătăţiri funciare (irigare, drenaj); desfundat la

70 - 120 cm fără răsturnarea brazdei, distanţe de plantare diferite (pentru cultura obişnuită şi cu

susţinere pe arbori); fertilizare (cu îngrăşăminte organice, verzi, lichide) etc (OPREA, 1995).

În secolele XVIII - XIX s-a format şi consolidat viticultura ca ştiinţă. Evenimentul major a

fost apariţia filoxerei în Europa (1863, Franţa).

Apariţia filoxerei a marcat cele trei etape distincte în evoluţia viticulturii europene: etapa

prefiloxerică, filoxerică şi postfiloxerică (OPREA, 1995; POP NASTASIA, 2001; OPREA şi

MOLDOVAN, 2007).

Secolul XX a adus viticultura la nivelul cel mai înalt de dezvoltare. In majoritatea ţărilor

cultivatoare s-a renunţat la sistemul de cultură clasic jos, în favoarea celui înalt sau semiînalt.

Plantaţiile sunt specializate pe direcţii de producţie (soiuri pentru struguri de masă, pentru vin,

stafide etc.). S-a îmbunătăţit nivelul agrotehnic prin: folosirea erbicidelor, îngrăşămintelor verzi,

înierbarea alternativă a rândurilor, simplificarea tăierilor (practicându-se la majoritatea soiurilor

de vin sistemul de tăiere scurt în cepi roditori - speronaţi) etc. S-au făcut progrese în combaterea

bolilor şi dăunătorilor prin introducerea insecto-fungicidelor organice de sinteză. S-a modernizat

sectorul pepinieristic prin promovarea tehnicilor intensive de producere a materialului săditor,

liber de viroze şi de micoplasme. prin metode ale ingineriei genetice (OPREA, 1995; POP

NASTASIA, 2001; OPREA şi MOLDOVAN, 2007).

1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA

Cultura viţei de vie este menţionată între primele culturi agricole pe teritoriul vechii Dacii.

Există dovezi că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul actual al României datează

din neolitic, când triburile de culegători şi de vânători devin stabile, practicând agricultura şi

creşterea animalelor (TUDOR, 1979).

Unii cercetători consideră că în unele părţi ale Transilvaniei şi în cele din Oltenia şi

Muntenia aceasta datează din epoca bronzului (BULENCEA, 1975).

In epoca modernă şi în perioada de după unire, proprietăţile viticole s-au extins

considerabil, ajungând în 1884 la 300.000 pogoane.

După întregirea ţării, se înţelege că numărul pepinierelor viticole de stat a crescut şi mai

mult. Astfel, în anul 1925, pe lângă cele menţionate până aici, mai existau pepiniere şi vii

experimentale la Seini-Maramureş; Tăşnad-Satu-Mare, Drăgăneşti-Olt, Bârlad, iar în Basarabia

la Bucovăţ-Orhei, Dealul Codrului şi Costugeni-Lăpuşna, Ismail şi Noul Caragagi-Cetatea Albă.

La nivelul anului 1927 erau circa 30 de pepiniere viticole de stat şi încă alte 400 particulare de

dimensiuni mai mici (COTEA şi GRIGORESCU, 2002).


10

Patrimoniul viticol al României în secolul XX a oscilat ca suprafaţă, în limite destul de

largi de la 82 960 ha, cât exista în 1907 în Vechiul Regat, la 325 000 ha, suprafaţă maximă atinsă

în 1968. Până la primul război mondial, suprafaţa viticolă a fost influenţată şi de trecerea de la

plantaţiile de vii nobile pe rădăcini proprii la cele altoite. În perioada interbelică, suprafaţa

viticolă a ţării a variat între 210 034 ha (1927) şi 277 100 ha (1938). După 1950, suprafaţa

viticolă a ţării a crescut atingând maximum de 325 000 ha în 1968. Producţia medie de struguri

la unitatea de suprafaţă a variat în limite largi de la 2120 kg/ha în 1948 la 4240 kg/ha în 1990

(COTEA şi GRIGORESCU, 2002).

Performanţele obţinute în activitatea vitivinicolă au fost atât de mari încât, în a doua

jumătate a secolului XX, România figura printre marile ţări viticole ale lumii, situându-se în

permanenţă, între primele zece. Vinurile româneşti, apreciate în concursurile internaţionale şi

solicitate pe piaţa externă, au mărit aureola activităţii vitivinicole, aşezând-o pe un loc de primă

mărime în ierarhia mondială (OPREA, 1995; COTEA şi GRIGORESCU, 2002) .

CAPITOLUL II

CULTURA VI ŢEI DE VIE ÎN PODGORIA MURFATLAR. STADIUL

ACTUAL AL CERCET ĂRILOR PRIVIND CULTURA IRIGAT Ă

A VIŢEI DE VIE

2.1. SCURT ISTORIC AL PODGORIEI MURFATLAR

Tradiţia ancestrală a viţei de vie pe meleagurile Murfatlarului este evidenţiată de

numeroase vase de ceramică, amfore, unelte rudimentare de vinărit (teascuri, linuri, etc.),

basoreliefuri, monede, cosoare, seminţe de struguri, etc., descoperite în localităţile învecinate

(Valul lui Traian, Castelu) cât şi în fortificaţiile de pământ cunoscute sub denumirea Valul lui

Traian sau în carierele de piatră de la Basarabi, şi care pot fi identificate atât la Muzeul Naţional

de Arheologie de la Constanţa cât şi la filiala de la Societatea România Murfatlar - societate pe

acţiuni.

În Analele Academiei Române tom. XXXIV, Vasile Pârvan, afirmă că pe numeroase

monumente laice şi religioase găsite în zonă apar personaje mitice încoronate cu lăstari şi

struguri, cele mai multe demonstrând cultul lui Dionisos (Bacchus).

Pe acest fond de veche şi strălucită tradiţie, se pare că a apărut şi podgoria Murfatlar

(COTEA D.V. şi colaboratorii, 2000).


11

Denumirea de Murfatlar, versiunea cea mai plauzibilă, vine de la mürüvetli (om generos),

apoi mürüvet (om curajos, cu inima deschisă, calităţi superioare, adică un om de omenie),

cuvinte din limba vechilor otomani, ce au ocupat şi trăit vremelnic pe aceste meleaguri, cuvinte

care s-au metamorfozat cu timpul în „murfat ", apoi în Murfatlar - adică urmaşii lui Murfat

(MUJDABA F. şi colaboratorii, 1977).

Depăşind epoca stăpânirii otomane (1877) şi pe cea a consecinţelor atacului filoxeric,

podgoria Murfatlar şi-a continuat din 1907 (data naşterii ei) dezvoltarea. Astfel suprafeţele

cultivate cresc continuu de la 10 ha în 1907, la 42 ha în 1939, la 68 ha în 1948 şi la 256 ha în

1950.

Un moment important în dezvoltarea viticulturii în România l-a constituit înfiinţarea începând

cu 1929, a Institutului de Cercetări Agronomice al României şi organizarea ulterior pe ţară, a reţelei

staţiunilor experimentale subordonate acestuia, inclusiv Staţiunea Murfatlar. Cu ajutorul acesteia s-a

intensificat şi materializat ulterior dezvoltarea viticulturii în podgoria Murfatlar şi în Dobrogea.

Un început în acest sens l-au constituit lucrările de raionare şi microraionare a soiurilor în

Dobrogea, finalizate în anii 1954 şi respectiv 1962.

De asemenea un aport important la dezvoltarea viticulturii în podgoria Murfatlar l-a avut şi

activitatea desfăşurată de Şcoala Profesională (inferioară) viticolă de la Basarabi care a format

mulţi viticultori între 1936 şi 1948 şi apoi tehnicieni prin transformarea ei în Liceu Agricol

(1948-1951).

Într-un termen relativ scurt, podgoria Murfatlar, în ansamblul ei a intrat în competiţie cu

cele mai reprezentative podgorii ale ţării şi ale centrului european.

Autenticitatea şi originalitatea vinurilor de Murfatlar s-au evidenţiat mai ales în ultimele

cinci decenii cu prilejul participării anuale la concursurile internaţionale şi obţinerea a peste 500

medalii.

Printre soiurile care şi-au găsit condiţii pentru a-şi exprima potenţialul lor oenologic în

cadrul podgoriei se numără: Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel prezentat singur sau în

amestec tehnologic cu Pinot Gris şi Riesling Italian, precum şi soiurile roşii: Cabernet

Sauvignon, Merlot şi Pinot Noir.

2.2. CARACTERIZAREA CENTRELOR VITICOLE DIN PODGORIA MURFATLAR

Dezvoltarea podgoriei Murfatlar s-a petrecut şi ea într-un ritm foarte dinamic. Plecând de

la nucleul iniţial al viilor de la Basarabi, plantaţiile s-au extins an de an, în lungul văii Carasu

(azi canalul Dunăre-Marea Neagră), până la Cernavodă. Ea cuprindea după evidenţa oficială la

nivel de judeţ a Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Oficiul de Cadastru


12

(O.C.P.I.) Constanţa, 5.471 ha la începutul anului 2005 (7.160 ha în 1990) şi include trei mari şi

importante centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă, oarecum asemănătoare sub

aspectul condiţiilor naturale, al sortimentelor de soiuri şi al calităţii vinurilor, a căror calitate,

incontestabil este asigurată în primul rând de clima şi solul arealului.

De menţionat este faptul că din cele 11.065 ha total plantaţii cu viţă de vie cât deţinea la

sfârşitul anului 2005, judeţul Constanţa, 5.471 ha (49,1 %) aparţineau podgoriei Murfatlar, din

acestea 2.785 ha (50,9%) centrului viticol Murfatlar, 1.705 ha (31,2%) centrului viticol Medgidia

şi 981 ha (17,9 %) centrului viticol Cernavodă.

Primele studii şi cercetări privind comportarea soiurilor de vin în cadrul podgoriei au fost

iniţiate încă din anul 1937, după cum se relatează în lucrarea Viile experimentale din România,

autori prof. I. C. TEODORESCU, acad. prof. univ. dr. GH. CONSTANTINESCU, dr. S.

GOGALNICEANU şi dr. C. V. OPREA apărută sub egida Institutului de Cercetări Agronomice

al României în 1943.

Cercetări mai ample cu rezultate deosebit de valoroase privind comportarea soiurilor din

sortimentul de bază al podgoriei Murfatlar în legătură cu anumite aspecte tehnologice le-au

abordat în ultimele patru decenii tezele de doctorat ale unor cercetători de vază şi renume din

Dobrogea, respectiv de la Staţiunea Viticolă Murfatlar.

2.4. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND IRIGAREA VIŢEI DE VIE

LA MURFATLAR ŞI ÎN DIFERITE ECOSISTEME VITICOLE DIN ROMÂNIA

Ridicarea continuă a producţiei de struguri se realizează prin aplicarea în complex a tuturor

măsurilor agrotehnice raţionale, dintre care un rol important revine irigării vi ţei de vie.

Cercetările întreprinse privind irigarea viţei de vie în ţara noastră s-au organizat pe baze ştiinţifice

exclusiv în reţeaua staţiunilor experimentale viticole începând cu anul 1959 coordonate până la nivelul

ASAS respectiv de către ICHV Băneasa-Bucureşti, mai întâi şi apoi de ICVV Valea Călugărească.

C A P I T O L U L I I I

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR, MATERIALUL

BIOLOGIC FOLOSIT ŞI CONDIŢIILE DE EXPERIMENTARE

3.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Faţă de trecut constatăm că în ultimele decenii frecvenţa anilor secetoşi este

apreciabil mai mare, aceasta atât datorită creşterii intensităţii activităţii solare cât şi


13

datorită conjugării acesteia cu amplificarea tot mai mare a gradului de poluare a mediului

(a atmosferei şi solului).

Rarefierea stratului protector de ozon cât şi efectul de seră tot mai prezent an de an se

resimte deja prin creşterea deficitului de apă, element indispensabil vieţii animale şi

vegetale.

Dacă s-a ajuns la stadiul în care şi vi ţa de vie - o consumatoare mai moderată de apă faţă

de multe alte specii de plante agricole (îndeosebi anuale) să resimtă lipsa de apă trebuie categoric

tras un urgent semnal de alarmă atât pentru gestionarea raţională a resurselor cât şi pentru

elaborarea şi aplicarea unor noi tehnologii de cultură pe conceptul de luptă contra secetei, care să

restrângă la minimum evapotranspiraţia şi consumul neproductiv al apei şi să mărească

consumul productiv şi specific al acesteia pentru sintetizarea substanţei uscate a recoltelor.

Ca urmare, s-a considerat oportun, actual şi deosebit de stringent realizarea studiului de

faţă pentru precizarea în condiţii de neirigare şi irigare folosind încărcături de rod diferite şi

variante de fertilizare pentru stabilirea comportării a două soiuri de vin important directoare cu

mare perspectivă din sortimentul podgoriei, respectiv Columna creat la staţiune şi Cabernet

Sauvignon. Acest deziderat constituie de fapt scopul cercetărilor întreprinse la Murfatlar şi care

stau la la baza prezentei teze de doctorat.

3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN CERCETĂRI

Prezentarea principalelor caractere şi însuşiri agrobiologice şi tehnologice ale celor două

valoroase soiuri de vin cu denumire de origine controlată perfect adaptate condiţiilor

ecopedoclimatice de la Murfatlar, respectiv Columna pentru vinuri albe şi Cabernet Sauvignon clona

4 Is pentru vinuri roşii s-au bazat pe datele existente rezultate din cercetările ampelografice ale

laboratoarelor de „Biologie - selecţie şi ameliorarea viţei de vie” ale staţiunilor de cercetare de-a

lungul anilor.

3.3. METODA DE CERCETARE

Pentru realizarea studiului, în baza normelor de tehnică experimentală şi a condiţiilor reale

din teren, s-au ales şi materializat următoarele dispozitive – amplasament de cercetare ce include

(cuprinde) câte 18 variante pentru fiecare soi dispuse în 2 blocuri şi 6 parcele experimentale

(tabelul 3.1.).


14

Tabelul 3.1 Dispozitivul de amplasare a experienţelor, Murfatlar, 2007 – 2009

Dispozitiv experimental Columna Cabernet Sauvignon - nr. parcele experimentale:

3 3

- nr. variante: 18 18 - nr. repetiţii (pe variantă): 5 5 Nr. but. experimentali: - pe repetiţie: - pe variantă: - pe experienţă:

5 25 450

5 25 450

- experienţa este polifactorială dispusă în 2 parcele distincte cu 3 factori respectiv: met. irigare x fertiliz. x încărcătură de rod - suprafaţa efectivă mp: 1125 1080

Factorul A - Metoda de irigare cu 3 graduări:

a1. neirigat

a2. irigat prin aspersiune asigurând între 50-75% din I.U.A. aplicându-se în ultimul

deceniu, pentru soiurile de vin 800-1200 mc apă la ha (în funcţie de condiţiile climatice);

a3. irigat prin picurare (localizat) cu norma de irigare păstrând IUA la nivelul minim de

50% şi CC la nivel optim)

Factorul B - Metoda de fertilizare cu 2 graduări:

b1. nefertilizat

b2. fertilizat mineral cu N50,P50, K50 la ha odată cu arăturile anuale de toamnă.

Factorul C - Încărcătura de rod cu 3 graduări:

Tabelul 3.2

Graduările factorului C în experienţele de la Murfatlar, 2007 - 2009

Graduări Columna Cabernet

Sauvignon

- C1 – sarcină redusă (75%) 27 ochi/ butuc 24 ochi/ butuc

- C2 – sarcină normală (100%) 36 ochi/ butuc 32 ochi/ butuc

- C3 – sarcină amplificată (125%) 45 ochi/ butuc 40 ochi/ butuc

Ambele soiuri au fost amplasate şi studiate în blocuri experimentale de tip dreptunghi latin

cu dispunerea lineară a celor 18 variante fiecare cu câte 5 repetiţii.

Numărul butucilor studiaţi (analizaţi) anual efectiv pe variante prin observaţii, determinări şi

analize au vizat 25 butuci respectiv câte 5 din fiecare repetiţie în cadrul dispunerii lineare a acestora.


15

Stabilirea consumului de apă s-a făcut direct în câmp prin luarea de probe şi analiza lor

folosind atât metoda gravimetrică cât şi în mod indirect, cu ajutorul evaporimetrului BAC clasa

A (în colaborare cu SCDI Valul Traian).

Pentru stabilirea raţională a normelor anuale de irigaţie în mc/ha s-au luat în consideraţie

caracteristicile pluviometrice multianuale cât şi anuale din perioada studiată pe blocuri şi parcele

experimentale valorile medii obţinute pentru ambele soiuri în perioada de studiu (cercetare) fiind

următoarele (tabelul 3.4.)

Tabelul 3.4.

Caracteristicile pluviometrice de la Murfatlar, din perioada 2007 – 2009 şi norma de irigare calculată, în mc/ha

Anul Precipitaţii Norma de irigare

calculată mc/ha Totale În perioada de vegetaţie Multianuale* Anuale % Multianuale* Anuale % Aspersiune Localizată

2006/ 2007

464,0 98,2 356,0 114,5 1200 800

2007/ 2008

373,0 789 275,0 88,5 1200 800

2008/ 2009

565,0 119,4 373,0 120,0 900 600

MEDIA

472,5 467,3 98,9 310,8 334,7 107,7 1100 750

* În perioada 1986-2005 (20 ani) *Between 1986-2005 (20 years)

Norma de irigare anuală administrată în intervalul 2006-2009 a fost cuprinsă la

irigarea prin aspersiune între 900-1200 mc iar la localizată între 600-800 mc/ha

administrată în 3-4 udări (norme de udare) aplicate de regulă în intervalul de vegetaţie al

lunilor mai-august (15.VI – 25.VIII) atât în cadrul metodei de irigare prin aspersiune cât şi

a celei localizate prin picurare, normele anuale de irigare în cazul celei localizate fiind mai

mici (mai economice) situându-se între 600 şi 800 mc/ha. Referindu-ne la metodele de irigare

folosite pentru a realiza studiul „privind efectul combinat al irigaţiei, fertilizării şi încărcăturii de

rod asupra soiurilor Columna şi Cabernet Sauvignon pentru vinuri de calitate superioară în

podgoria Murfatlar” am ales două din cele mai frecvent folosite în zonă respectiv – udarea prin

aspersiune şi cea localizată prin picurare.

În cazul udării prin aspersiune s-a folosit echipamentul mobil cu conducte şi aspersoare de

tip cu jet mijlociu din dotarea staţiunii, montat alternativ de-a lungul rândurilor cu viţă-de-vie la

aliniamentul de hidranţi amplasaţi în cadrul sistemului de irigare sub presiune din Valea Carasu.


16

La udarea localizată distribuirea apei s-a făcut în mod lent sub formă de picături de-a

lungul rândurilor de viţă-de-vie în zona rădăcinilor plantelor folosind instalaţia de tip PEHD 80D

50 mm ca aducţiune pe distanţa de 230 m, alimentată dintr-un hidrant de 110 mm la maxim 3

atm. prevăzut cu robinet de separare şi dop de golire a coloanei de apă în timpul sezonului rece.

Pentru caracterizarea comportării agrobiologice, tehnologice şi oenologice a soiurilor

Columna şi Cabernet Sauvignon 4 Is în cadrul studiului combinat al încărcăturii de rod,

fertilizării şi irigării folosind diferite metode, am organizat şi executat în plantaţii şi laborator

următoarele observaţii şi determinări care au fost executate conform metodologiei unitare a

ICVV Valea Călugărească prezentată în Buletinul nr. 7(2) din 1988 stabilită prin punerea de

acord cu normele IBPGR, OIV şi UPOV pe plan internaţional.

Aprecierile anuale definitive asupra calităţii vinurilor obţinute la cele două soiuri studiate

au fost făcute în baza aprecierii organoleptice prin degustarea acestora, respectiv a notelor medii

obţinute acordate de către 5 degustători (persoane autorizate sau cercetători oenologi) în lunile

ianuarie şi iunie ale anului următor, un real suport în aprecierile organoleptice şi olfactive

consituindu-l şi caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor determinate anual.

Precizăm că în cadrul cercetărilor întreprinse s-a folosit tehnologia de vinificare clasică, cu

sulfitarea mustuielii pe boştină între 4- 5 zile, reglând temperatura de fermentare între 17-28ºC şi

aplicarea răcirii vinului la tragerea de pe boştină. Operaţia de macerare-fermentare a fost

efectuată în căzi mici de lemn, iar separarea ravacului şi presarea boştinei scurse cu ajutorul

presei manuale în cadrul microcramei sectorului de cercetare. Finalizarea fermentaţiei,

condiţionarea şi stabilizarea vinului efectuându-se în damigene de 25, 30 şi 50 litri, iar

îmbutelierea în sticle de 0,75 litri.

CAPITOLUL IV

CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL A ZONEI IN CARE S-A U

DESFĂŞURAT CERCETĂRILE, CENTRUL VITICOL MURFATLAR

4.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Centrul viticol Murfatlar se află amplasat în partea centrală a platformei Dobrogei, de-a lungul

pantelor line ce străjuiesc Canalul Dunăre Marea-Neagră. Faţă de Ecuator şi meridianul

Greenwich, podgoria este aşezată între 44 grade 11 minute latitudine nordică şi 20 grade 23

minute longitudine estică, pe valea Carasu. Altitudinea variază între 48 şi 66 m.


17

4.2. CONDIŢIILE CLIMATICE

Energia termică anuală este, ca bilanţ, în medie de 3710 grade Celsius temperatura activă

şi de 1613 grade Celsius temperatura eficace, în raport cu cerinţele minime de cultură ale viţei de

vie stabilite la 2100-2500 grade Celsius (ca sumă activă) de Marin T., în 1968 şi permite cultura

economică a unui sortiment ce poate avea în structura sa atât soiuri semitimpurii cât şi mijlocii şi

chiar unele soiuri târzii ea corespunzând acestor cerinţe.

4.3. FACTORII EDAFICI

În cadrul podgoriei, tipurile de sol fac parte, cele mai multe, din clasa molisolurilor şi sunt

formate practic în aceleaşi condiţii ecopedogenetice.

Tipul de sol prezent în perimetrul câmpului experimental este un Kastaniozom (bălan

tipic).

Volumul edafic întruneşte valori destul de ridicate în sensul că arhitectonica sistemului

radicular exploatează un mare volum de sol pătrunzând până la 100 cm. Circa 58,8% din masa

sistemului radicular determinat se află pe profil în intervalul 10-70 cm adâncime, iar 74,4% din

total este prezentat de cele active – fasciculate cu dimensiuni între 1-5 mm.

4.4. FACTORII OROGRAFICI

Plantaţiile viticole ale Centrului Viticol Murfatlar sunt situate, în majoritate, pe

aliniamentul Văii Carasu, cu dealurile şi platourile ei ce separă şi desparte podişul Cobadin şi

Tortoman, fiind considerată, geologic, o depresiune sinclinală, al cărui fund s-a format ca urmare

a drenării unui fost râu pierdut într-o zonă mlăştinoasă.

Caracteristic pentru această zonă este însă lipsa totală a alunecărilor, care nu se pot forma

din cauza substratului litologic (loess şi calcar).

Apele freatice au o mică influenţă datorită faptului că se află situate la mare adâncime

(Oancea C. ş.a., 1978). Plantaţiile amplasate pe unitatea geomorfologică a platformei dobrogene

au malul de obicei teşit pe partea dreaptă a Văii Carasu.

4.4. ALŢI FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN

STAŢIUNEA MURFATLAR

Canalul Dunăre-Marea Neagră exercită o influenţă favorabilă în ultimele două decenii

de la darea lui în exploatare asupra viţei de vie, concretizată printr-o higroscopicitate mai

ridicată a aerului şi diminuarea variaţiei anuale şi zilnice a temperaturii şi printr-o atenuare atât

a temperaturilor scăzute cât şi ridicate.


18

Marea Neagră, la o distanţă medie de cca. 20-25 km, exercită pentru o mare parte din

teritoriul centrului viticol Murfatlar, rolul de regulator termic, care se manifestă prin primăveri

şi toamne mai întârziate, precum şi veri mai puţin caniculare.

Fluviul Dunărea, în partea de vest la cca. 40-45 km distanţă, exercită o influenţă

benefică numai asupra climatului din centrul viticol Cernavodă, în zona Cochirleni, Rasova,

Cernavodă-Seimeni, favorabilă culturii soiurilor de masă.

4.5. CARACTERIZAREA CLIMATICĂ A PERIOADEI ANTERIOARE

ORGANIZĂRII ŞI REALIZĂRII CERCETĂRILOR (2001-2005)

Sub raport termic global pe ansamblul anilor viticoli din intervalul 2001-2005, interval

premergător celui în care s-au organizat cercetările care stau la baza prezentei

lucrări, principalii indicatori ecoclimatici din Centrul Viticol Murfatlar, au fost relativ

asemănători, dar cu unele particularităţi evidente pe intervalele de vegetaţie.

CAPITOLUL V

REZULTATELE CERCET ĂRILOR PRIVIND INFLUEN ŢA UNOR

ELEMENTE DE TEHNOLOGIE - IRIGAREA, FERTILIZAREA ŞI

DIFERITE ÎNC ĂRCĂTURI DE ROD, ASUPRA PRODUCŢIEI, LA

SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, IN CONDI ŢIILE DE

LA MURFATLAR

5.1. EVOLUŢIA MATERIALULUI BIOLOGIC STUDIAT ÎN PERIOADA DE

VEGETAŢIE ACTIVĂ

Dezmuguritul. La nivelul soiurilor, mai timpuriu dezmuguritul a fost declanşat la soiul

Cabernet Sauvignon cu 5 zile (la 19.IV.) în medie faţă de soiul Columna (24.IV.). În cei trei ani

studiaţi cel mai timpuriu dezmuguritul s-a realizat în anul 2008 la 17.IV. la soiul Cabernet

Sauvignon şi la 22.IV. la soiul Columna.

Înfloritul. Fenofaza s-a declanşat în medie anual pe total variante experimentale la soiul

Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sauvignon la 8.VI. Pe blocuri, în condiţii de neirigare, la

8.VI. (la Columna) şi 5.VI. (Cabernet Sauvignon), la cele irigate prin aspersiune la 10.VI.

(Columna) şi 9.VI. (Cabernet Sauvignon), iar la cele irigate localizat la 9.VI. (Columna) şi

10.VI. (la Cabernet Sauvignon).


19

Coacerea în pârgă. Din datele prezentate reiese că această fenofază de vegetaţie se

realizează pe ansamble la aceeaşi dată calendaristică respectiv la 15.VIII., de către ambele soiuri,

situaţie ce este întâlnită şi pe grupe de variante atât în cadrul blocurilor experimentale în condiţii

de neirigare, irigare prin aspersiune cât şi la cel cu irigare localizată, respectiv datele

calendaristice de 15.VIII. (neirigate), 16.VIII. (aspersiune) şi 14.VIII. fiind aceleaşi pentru

ambele soiuri.

Maturarea deplină a boabelor. Sub acest aspect, maturitatea deplină a boabelor la cele

două soiuri în perioada studiată a fost realizată diferit. Pe ansamblul dispozitivului experimental

ea a fost realizate la 12.IX. de către soiul Columna şi la 14.IX. de soiul Cabernet Sauvignon, mai

timpuriu cu 7 zile de către acesta, situaţia menţionându-se atât la analiza şi interpretarea

calendaristică pe blocuri cât şi pe parcele experimentale. Ca diferenţe în exprimarea timpurietăţii

realizată în atingerea acestei fenofaze de către soiul Cabernet Sauvignon faţă de soiul Columna

acestea descresc în cazul blocurilor experimentale de la 10 zile în cazul irigării prin aspersiune la

6 zile la cel irigat localizat şi respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variantele neirigate.

Căderea frunzelor. Căderea frunzelor mai poate avea loc şi în mod forţat datorită

îngheţurilor (brumelor) timpurii de toamnă, situaţii ce pot interveni în unii ani şi care determină

o derulare (restrângere) şi înregistrare fortuită a duratei acesteia. În mod biologic normal căderea

frunzelor în ecosistemul viticol Murfatlar are loc anual, de regulă, după data de 30 octombrie,

situaţie în care se putea mai bine aprecia realizarea acestei fenofaze pe soiuri şi pe variante

experimentale.

5.2. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE LA

SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON

Interpretând datele prezentate în lucrare, acestea confirmă, pe ansamblul experimental, o

vigoare mijlocie-mare la soiul Columna şi o vigoare mijlocie la soiul Cabernet Sauvignon care,

de fapt, sunt caracteristice din punct de vedere biologic soiurilor.

Pe blocuri şi parcele experimentale cea mai mare vigoare de creştere o realizează butucii

de viţă situaţi în blocuri irigate prin aspersiune şi cu parcelă fertilizată atât la soiul Columna cât

şi la Cabernet Sauvignon (V7-13), cea mai mică vigoare înregistrându-se la blocurile neirigate şi

cu parcelele nefertilizate (V16).


20

5.3. INFLUENŢA IRIGĂRII ȘI FERTILIZĂRII ASUPRA GRADULUI DE FERTILITATE

ȘI A PRODUCTIVITĂŢII LA SOIURILE COLUMNA ȘI CABERNET SAUVIGNON, IN

CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR, 2007 - 2009

La soiul Columna

- cei mai mari coeficienţi de fertilitate absoluţi şi relativi sunt înregistraţi de către

variantele din blocul experimental la care irigarea s-a făcut localizat, în descreştere cu valori

medii (intermediare), urmează cele cu irigarea prin aspersiune, iar valorile cele mai mici la

variantele din blocul neirigat;

- în cadrul parcelelor experimentale coeficientul de fertilitate absolut cel mai mare a fost

înregistrat de variantele care nu au fost fertilizate, iar în ce priveşte coeficientul de fertilitate

relativ invers, respectiv variantele ce au fost fertilizate;

- pe variante experimentale cele mai bune rezultate sunt evidenţiate la variantele la care

încărcătura de rod pe butuc atribuită a fost redusă (CFA - 1,29, CFR - 0,93) comparativ cu

cea normală (100% = 1,14 şi 0,82) şi cu cea amplificată (125% = 0,95 CFA respectiv 0,77

CFR). Este necesar de subliniat faptul că cele mai bune rezultate sunt obţinute de către

variantele V1, V4, V7, V10, V13 şi V16 toate la care încărcătura de rod a fost redusă

indiferent că au fost sau nu fertilizate şi irigate. Dintre toate cele 18 variante sub aspectul

fertilităţii se detaşează ca valoroasă V16 fertilizată, irigată localizat prin picurare şi cu

încărcătura de rod redusă.

La soiul Cabernet Sauvignon

Din analizarea şi interpretarea datelor prezentate pe blocuri experimentale rezultatele cele

mai bune (chiar apropiate) sunt evidenţiate în cazul celor irigate localizat prin aspersiune, iar în

cadrul parcelelor experimentale la cele fertilizate, deci invers ca la soiul Columna, iar pe

variantele experimentale de cele la care încărcătura de rod a fost redusă (75%) ca şi în cazul

soiului Columna.

Pe ansamblu la soiul Cabernet Sauvignon dintre cele 18 variante experimentale cea mai

valoroasă se detaşează a fi varianta V16, aceeaşi ca şi în cazul soiului Columna din blocul irigat

localizat, parcela fertilizată şi cu încărcătură redusă de rod.

O fertilitate scăzută este considerată atunci când coeficienţii au o valoare sub 0,5 la cel

relativ şi sub 0,8 la cel absolut (limitele minime fiind 0,3 şi respectiv 0,6). O fertilitate bună se

consideră atunci când valorile acestor coeficienţi (mărimi cu valori constante, caracteristice

soiurilor de viţă-de-vie) sunt de peste 0,7 la cel relativ şi de peste 1,0 la cel absolut, maximele

putând depăşi la unele soiuri valorile de 1,0 la coeficientul relativ şi 2 la cel absolut.


21

Ca urmare, valorile obţinute experimental în cei trei ani studiaţi la ambele soiuri sunt

relativ bune, caracteristica însuşirilor lor biologice particulare în cadrul descrierii şi prezentării

lor ampelografice.

Fertilitatea ca însuşire genetică ce marchează (defineşte) potenţialul de fructificare al

fiecărui soi este, în succesiune biologic normală, un element de bază, respectiv primordial, în

anticiparea productivităţii ini ţiale, deci a producţiei soiurilor.

Cele mai multe variante cu rezultate valoroase sub aspectul productivităţii sunt cele la care

s-a folosit irigarea localizată cu picătura. Astfel din 25 variante evidenţiate cu rezultate valoroase

17 sunt cele la care s-a folosit irigarea localizată, 7 la care s-a folosit irigarea prin aspersiune şi

numai o singură variantă care s-a realizat în condiţii de neirigare (V1 la soiul Columna în

condiţiile determinării I.P.R.). De asemenea cele mai multe variante valoroase se situează în

parcelele la care s-a folosit fertilizarea şi încărcătura de rod redusă (75% din cea normală).

Cele mai slabe rezultate s-au remarcat la soiul Columna în cazul V6 (77 la I.P.A.) în

condiţii de neirigare, cu fertilizare şi încărcătură de rod amplificată la 125% şi la V3 (72 la IPR)

în condiţii de neirigare, nefertilizare şi încărcătură de rod amplificată la 125%, iar la soiul

Cabernet Sauvignon la V3 (81 la IPA şi 59 la IPR) în condiţii de neirigare, nefertilizare şi

încărcătură de rod amplificată (125%) respectiv normală (100%).

5.4. INFLUENŢA IRIGĂRII, FERTILIZĂRII ȘI A ÎNCĂRCĂTURII DE ROD

ASUPRA COACERII STRUGURILOR, A MATURITĂŢII DEPLINE ŞI RECOLTĂRII

LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON

Realizarea maturităţii depline a strugurilor la soiurile Columna şi Cabernet

Sauvignon

La soiul Columna. La nivelul soiului maturitatea deplină medie a fost realizată între 17-

26.IX, iar recoltarea s-a efectuat între 24.IX. şi 3.X. mai timpuriu, aceasta având loc la blocul

neirigat (19.IX.), iar cel mai târziu la blocul irigat (24.IX.) prin aspersie. Pe parcele mai timpuriu

la cele nefertilizate (20.IX.) faţă de cele fertilizate (23.IX.), pe variantele experimentale mai

timpurii la V3 (neirigat + nefertilizat şi încărcătura de rod amplificată) la data de 16.IX., iar cel

mai târziu la V11 la 26.IX. (irigat prin aspersie, fertilizat şi încărcătura de rod normală).

La soiul Cabernet Sauvignon. Maturitatea deplină a fost atinsă între 14-16 IX., iar

recoltarea s-a realizat între 20-23.IX., mai timpurie la blocul experimental irigat prin aspersie

(14.IX.), iar cel mai târziu la blocul neirigat (16.IX.), pe parcele la aceiaşi dată (14.IX.),

indiferent dacă au fost sau nu fertilizate, iar pe variante mai timpuriu la V12 (irigat prin aspersie

+ fertilizat şi cu încărcătura de rod amplificată) şi mai târziu la 3 variante V2 (neirigat +


22

nefertilizat şi încărcătura de rod normală), V5 (neirigat + fertilizat şi încărcătura de rod normală)

şi V17 (irigat localizat + fertilizat şi încărcătura de rod normală).

Conţinutul în zahăr şi aciditatea totală a mustului (boabelor) la maturitatea deplină

şi recoltare

La soiul Columna. Pe blocuri, parcele şi variante experimentale cele mai mari acumulări

de zahăr sunt realizate la irigarea localizată parcela fertilizată (V16-V18) ca medie, respectiv

189,5 g/l la maturitatea deplină şi 203,8 g/l la recoltare. S-au evidenţiat variantele: V16 cu

încărcătura de rod redusă, şi un conţinut de 184,0 g la maturitatea deplină, respectiv 208,5 g/l la

recoltare, urmată de V18 cu încărcătura amplificată de 203,4 şi 205,9 g/l şi V17 cu încărcătura

normală cu 181,1 g/l la maturitatea deplină respectiv 200,1 g/l la recoltare.

Cele mai mari acumulări de zahăr în intervalul celor 7 zile de la maturarea deplină la

recoltare, respectiv cel mai bun ritm diurn de creştere şi depoziţie a zahărului în boabe s-a

înregistrat la V16=3,5 g/l, urmând V17 cu 2,71 g/l, V5 cu 2,34 g/l, V10 cu 2,30 g/l şi V11 cu

2,27, celelalte 13 variante neînregistrând valori ale ritmului sub 1,90 g/l. Ritmul mediu de

acumulare la nivelul soiului Columna pe toate cele 18 variante experimentale studiate fiind de

1,40 g/l.

În ceea ce priveşte conţinutul în aciditate totală al mustului boabelor la recoltare acesta, ca

medie, s-a situat la nivelul mediu de 5,01 g/l H2SO4 cu amplitudinea de 4,53 g/l minim la V5 şi

5,23 g/l H2SO4 maxim, acidităţile fiind totdeauna ceva mai mari la variantele irigate. Pe

ansamblu ele se pot cataloga normale, respectiv în concordanţă cu conţinutul în zahăr şi

caracteristice soiului şi ecosistemului Murfatlar.

La soiul Cabernet Sauvignon. Cele mai bune rezultate privind acumulările de zahăr în

cadrul cercetărilor polifactoriale la cele 18 variante studiate, cu încărcături de rod diferite,

organizate în 3 blocuri şi 6 parcele experimentale (3 cu fertilizare şi 3 fără fertilizare) au fost

obţinute de către variantele din blocul experimental neirigat şi nefertilizat (V1-V3) ca medie,

respectiv 200,2 g/l la maturitatea deplină şi 210,2 g/l la recoltare. S-au evidenţiat variantele: V2

cu încărcătura de rod normală şi un conţinut de 201,1 g/l la maturitatea deplină şi 212,1 g/l la

recoltare, urmată de V1 cu încărcătura redusă şi cu un conţinut de 196,2 g/l la maturitatea

deplină şi 211,6 g/l la recoltare şi V3 cu încărcătura de rod amplificată cu 203,2 g/l la maturitatea

deplină şi 206,9 g/l la recoltare. Rezultatele apropiate (aproape identice) au obţinut şi variantele

V4-6 din parcela fertilizată precum şi variantele V13-V18 din blocul irigat localizat şi cele 2

parcele (fertilizată şi nefertilizată), rezultatele din blocul irigat prin aspersie fiind şi ele de

asemenea bune, în apropierea celor menţionate mai sus.


23

Cele mai mari acumulări de zahăr în boabe la maturitatea deplină până la recoltare

exprimate sintetizat prin ritmul diurn de creştere şi acumulare al acestuia s-a realizat la V7=2,47

g/l, urmând V1 cu 2,20 g/l, V13 şi V16 cu 1,95 g/l şi V10 cu 1,91 g/l, celelalte 13 variante

realizând valori situate sub 1,75 g/l.

Ritmul mediu de acumulare a zahărului la nivelul soiului Cabernet Sauvignon pe toate cele

18 variante experimentale studiate fiind de 1,42 g/l, aproape identic cu cel realizat la soiul

Columna (1,40 g/l).

Conţinutul în aciditate totală a mustului boabelor la recoltare s-a situat la nivelul mediu de

4,71 g/l H2SO4 cu amplitudinea la minim de 4,24 g/l la V2 şi la maxim de 4,68 g/l H2SO4 la V9,

ca şi în cazul soiului Columna valorile fiind ceva mai mari la variantele irigate şi categoric ceva

mai mici (inferioare) soiului Columna, dar însă caracteristice soiului Cabernet Sauvignon şi

condiţiilor de ecosistem în care este cultivat.

Din datele prezentate, prelucrarea şi interpretarea lor se pot sintetiza unele concluzii

parţiale:

- calendaristic, realizările maturităţii depline ca fenofază este mai timpurie la soiul

Cabernet Sauvignon, comparativ cu soiul Columna care, genetic, are o pornire în vegetaţie şi

maturitate deplină inclusiv recoltare, mai târzie;

- de asemenea, maturitatea deplină şi implicit recoltarea este mai târzie la ambele soiuri la

variantele irigate îndeosebi la cea prin aspersie şi nefertilizate şi cu încărcătură de rod normală şi

chiar amplificată în condiţiile experimentale de faţă, în concordanţă cu potenţialul biologic al

soiurilor şi comportarea lor anterioară în ecosistem;

- cel mai ridicat ritm diurn de acumulare al zahărului în supramaturare a fost evidenţiat

preponderent la variantele irigate, la cele fertilizate şi cu încărcătura de rod redusă;

- în ceea ce priveşte aciditatea totală a mustului boabelor, aceasta a fost mai mare la soiul

Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon şi la variantele irigate şi nefertilizate şi cu

încărcătura de rod normale şi amplificate.


PRODUCŢIEI DE STRUGURI ŞI A CALITĂŢII ACESTEIA LA SOIURILE COLUMNA ŞI

CABERNET SAUVIGNON IN CONDIŢIILE DE LA MURFATLAR

Influen ţa irigării, fertiliz ării şi a încărcăturii de rod asupra producţiei de struguri,

2007 – 2009

Producţia, respectiv recolta finală, adică reală, realizată pe baza proceselor de fertilitate şi

productivitate de către soiurile Columna şi Cabernet Sauvignon, prezentate şi analizate anterior


24

au fost determinate iniţial ca medie în kg/ butuc la maturitatea deplină a boabelor strugurilor prin

cântărire, pentru fiecare din cele 18 variante, în baza statisticii elementelor de rod şi urmăririi

mersului coacerii, conform metodologiei de tehnică experimentală.

Pentru o bună şi edificatoare analiză comparativă între soiuri, blocuri, parcele şi variante

experimentale, producţia medie de struguri pe butuc a fost extrapolată prin calcul la hectar pentru

fiecare din cele două soiuri, în funcţie de distanţele de plantare, respectiv numărul de butuci la

hectar, pentru soiul Columna la 4000 but./ha iar pentru soiul Cabernet Sauvignon la 4630

but./ha.

Datele obţinute sunt distinct prezentate pe blocuri /neirigate, irigate prin aspersie, şi irigate localizat

prin picurare), pe parcele (nefertilizate şi fertilizate) şi pe variante prin combinarea celor 5 factori

menţionaţi cu 3 încărcături de rod diferite (normale, reduse şi amplificate). Datele prezentate pot

fi analizate comparativ (ca medii multianuale, pe perioada cercetată) atât între blocuri, parcele şi

îndeosebi între variante.

Din datele prezentate pentru cele două soiuri cea mai mare producţie de struguri ca medie pe

perioada anilor cercetaţi (2007-2009) este realizată de variantele blocului irigat localizat prin picurare

(9388 kg/ha la Columna şi 6939 kg/ha la Cabernet Sauvignon), urmează cele din blocul irigat prin

aspersie (8100 kg/ha la Columna şi 6212 kg/ha la Cabernet Sauvignon), iar pe ultimul loc cel

neirigat, respectiv 7056 kg/ha la Columna şi 5534 kg/ha la Cabernet Sauvignon.

Pe parcele producţiile cele mai ridicate sunt realizate de cele fertilizate (8518 kg/ha la soiul

Columna şi 6626 kg/ha la Cabernet Sauvignon) faţă de cele nefertilizate (7818 kg/ha la soiul

Columna şi 5831 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon). Pe variante experimentale producţia de

struguri ca amplitudine este cuprinsă între 6420 şi 10700 kg/ha la soiul Columna şi între 4537 şi

7852 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.

Dintre cele 18 variante experimentale, în ceea ce priveşte producţia de struguri realizată, cea

mai mare a fost la primele 5 variante (în ordine crescândă), astfel: la soiul Columna de către V18

(10700 kg/ha), V17 (10212 kg/ha), V15 (9660 kg/ha), V14 (9592 kg/ha) şi V11 (9120 kg/ha), iar la

soiul Cabernet Sauvignon de variantele V18 (7852 g/ha), V17 (7584 kg/ha), V14 (6741 kg/ha), V15

(6676kg/ ha) şi V11 (6667 kg/ha).

Sub aspectul combinării factorilor cercetaţi variantele susmenţionate ca valoroase evidenţiază,

la ambele soiuri, influenţa decisivă la nivelul producţiei obţinute a folosirii irigaţiei, fertilizării şi a

repartizării unei încărcături de rod raţionale (normale), aspect ce este subliniat în mărimea acestuia,

inclusiv de numărul strugurilor pe butuc şi greutatea medie a acestora. Pentru a atesta

autenticitatea şi siguranţa datelor obţinute din punct de vedere statistico-matematic am procedat,

pentru fiecare an în parte şi în medie pe cei trei ani de experimentare, 2007 – 2009, la


25

valorificarea rezultatelor, efectuând testarea ipotezelor privind diferenţele de producţie între

variante şi obţinerea semnificaţiei prin estimarea generală a erorii, potrivit analizei varianţei, şi

cu calcularea diferenţelor limită de 5%, 1% şi respectiv 0,1%.

Tabel 5.21.

Determinarea analizei varianţei pentru producţia medie de struguri la soiul Columna (t/ha)

(Murfatlar, date medii 2007-2009)

Cauza

variabilităţii SP GL SP/GL Proba F

0 1 2 3 4 TOTAL 7,08 17 0,39 Variante 5,84 8 0,73 6,71 (4,17) Repetiţii 0,44 4 0,11 Eroare 0,80 5 0,16

Varianta

Producţia

obţinută

(calculată) la

hectar/ tone

Producţia

relativă %

Diferenţe + (-

) t/ha Semnificaţia

0 1 2 3 4 V18 10,70 139,10 3,01 xxx V17 10,21 132,76 2,52 xxx V15 9,66 125,58 1,97 xx V14 9,59 124,70 1,90 xx V11 9,12 118,55 1,43 xx V16 8,82 114,66 1,13 - V12 8,50 110,50 0,81 - V8 8,06 104,8 0,37 - V10 7,93 100,07 0,24 - V9 7,82 101,66 0,13 -

MEDIA 7,69 100,00 - mt V5 7,60 98,83 -0,09 - V13 7,34 95,47 -0,35 - V2 7,20 93,60 -0,49 - V7 7,17 93,24 -0,52 - V6 7,14 92,87 -0,55 - V3 7,06 91,73 -0,63 - V4 0,66 86,58 -1,03 - V1 6,46 83,98 -1,23 -

DL 5% = 0,82 DL 1% =

1,40 DL 0,1% =

2,51


26

Tabel 5.25.

Determinarea analizei varianţei pentru producţia medie de struguri la soiul Cabernet Sauvignon

(t/ha) (Murfatlar, date medii 2007-2009)

Cauza



Varianta

Producţia

obţinută

(calculată) la

hectar/ tone

Producţia

relativă %

Diferenţe +

(-) t/ha Semnificaţia

0 1 2 3 4 V18 7,85 126,07 1,62 xxx V17 7,58 121,77 1,35 xx V14 6,74 108,24 0,51 - V16 6,72 108,00 0,49 - V15 6,68 107,19 0,45 - V11 6,67 107,05 0,44 - V12 6,56 105,26 0,33 - V6 6,55 105,12 0,32 - V5 6,50 104,36 0,27 - V8 6,28 100,80 0,05 - MEDIA 6,23 100,00 - Mt

V9 6,11 98,14 -0,12 - V13 6,06 97,24 -0,17 - V10 6,01 96,48 -0,22 - V7 5,65 90,76 -0,58 - V2 5,33 85,64 -0,90 - V4 5,19 83,41 -1,04 - V3 5,09 81,77 -1,14 - V1 4,54 72,85 -1,69 -

DL 5% = 0,53 DL 1% =

1,32 DL 0,1% =

1,60

Din datele prezentate rezultă că numai producţiile obţinute la următoarele variante sunt în

mod cert asigurate statistic, astfel: pentru soiul Columna, variantele V18 şi V17 şi pentru soiul

Cabernet Sauvignon, varianta V18 au realizat sporuri foarte semnificative faţă de variantele martor;


27

pentru soiul Columna, variantele V15 şi V14 şi V11 şi pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta

V17 au realizat sporuri distinct semnificative faţă de variantele martor.

Toate celelalte 13 variante la soiul Columna şi 16 la soiul Cabernet Sauvignon nu au fost

asigurate din punct de vedere statistico-matematic, diferenţa limită (DL) fiind sub 5%.

Calitatea producţiei. Din punct de vedere al calităţii materiei prime struguri exprimată în

primul rând prin conţinutul în zahăr şi a acidităţii totale a mustului boabelor la fenofaza maturităţii

depline, analiza varianţei, atestă, în ce priveşte rezultatele medii, pe perioada 2007 – 2009, o

asigurare statistică doar parţială, după cum urmează: pentru soiul Columna, varianta V18 şi pentru

soiul Cabernet Sauvignon, varianta V3 au realizat sporuri distinct semnificative faţă de variantele

martor; pentru soiul Columna, variantele V12 şi V15 şi pentru soiul Cabernet Sauvignon, varianta

V2 au realizat sporuri semnificative faţă de variantele martor. Restul variantelor nu au avut

asigurare statistică.

Întrucât calitatea producţiei de struguri ca materie primă pentru vinificare se evaluează

şi din punct de vedere al însuşirilor tehnologice, am executat, în acest scop, determinări

anuale.

Acestea au constat din analiza fizică a 1 kg struguri la care s-a determinat greutatea

ciorchinilor, numărul şi greutatea boabelor, cantitatea mustului exprimată în greutate şi

volum, de asemenea greutatea tescovinei, a seminţelor şi a restului de pieliţă şi miez (din

tescovină).

Concomitent s-a efectuat de asemenea şi analiza la 100 boabe la care s-au determinat

greutatea totală, greutatea pieliţei, a pulpei (miezului), a seminţelor şi numărului acestora

precum şi greutatea a 100 seminţe.

Cunoaşterea parametrilor acestor elemente tehnologice ce aprofundează calitatea

strugurilor pentru vinificare s-au folosit la calcularea principalilor indici tehnologici,

respectiv: Indice de alcătuire a strugurelui = masa boabelor /masa ciorchinilor; Indice de

alcătuire (compoziţie) a bobului = masa miezului / masa pieliţei; Indicele bobului = nr. boabe la

100 g struguri; Indice de randament al strugurelui = greutatea mustului / greutatea tescovinei

(pieliţă + seminţe + ciorchine).


28

Tabel 5.29.

Determinarea analizei varianţei pentru concentraţia în zaharuri a strugurilor la soiul Columna

(g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)

Cauza



Varianta

Producţia

obţinută

(calculată) la

hectar/ tone

Producţia

relativă %

Diferenţe + (-)

t/ha Semnificaţia

0 1 2 3 4 V18 203,4 108,65 16,2 xx V12 194,6 103,95 7,4 x V15 193,9 103,58 6,7 x V9 191,7 102,40 4,5 - V6 191,5 102,29 4,3 - V8 188,7 100,80 1,5 - V4 188,3 100,58 1,1 - V3 187,6 100,21 0,4 - MEDIA 187,2 100,00 - Mt

V11 186,7 99,73 -0,5 - V1 184,8 98,72 -2,4 - V5 184,7 98,66 -2,5 - V16 184,0 98,29 -3,2 - V10 183,5 98,02 -3,7 - V14 183,5 98,02 -3,7 - V2 182,0 97,22 -5,2 - V17 181,1 96,74 -6,1 - V13 180,9 96,63 -6,3 - V7 179,0 95,62 -8,2 -

DL 5% = 5,2 g/l DL 1% = 10,7 g/l

DL 0,1% = 16,8 g/l


29

Tabel 5.33.

Determinarea analizei varianţei pentru concentraţia în zaharuri a strugurilor la soiul Cabernet

Sauvignon (g/l) (Murfatlar, date medii 2007-2009)

Cauza


0 1 2 3 4 TOTAL 5,44 17 0,32 Variante 4,20 8 0,52 4,48 /3,78) Repetiţii 0,49 4 0,12 Eroare 0,75 5 0,15

Varianta

Producţia

obţinută

(calculată) la

hectar tone

Producţia

relativă %

Diferenţe + (-

) t/ha Semnificaţia

0 1 2 3 4 V3 203,2 103,09 6,1 xx V2 201,1 102,03 4,0 x V15 199,8 101,36 2,7 - V8 199,3 101,12 2,2 - V6 199,1 101,01 2,0 - V14 198,6 100,76 1,5 - V4 198,3 100,60 1,2 - V5 197,5 100,20 0,4 - MEDIA 197,1 100,00 - Mt V17 196,9 99,89 -0,2 - V12 196,8 99,85 -0,3 - V1 196,2 99,54 -0,9 - V18 196,0 99,44 -1,1 - V16 195,6 99,24 -1,5 - V11 195,5 99,19 -1,6 - V13 195,1 98,98 -2,0 - V10 194,5 98,68 -2,6 - V9 194,2 98,53 -2,9 - V7 190,6 96,70 -6,5 0

DL 5% = 3,2 g/l DL 1% = 4,5

g/l DL 0,1% =

8,3 g/l


30

5.6. REZISTENŢA SOIURILOR COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON LA

TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI BOLI

Rezistenţa în general la viţa de vie este considerată o însuşire fiziologică complexă,

manifestată prin capacitatea de a asigura o desfăşurare normală a proceselor de creştere şi rodire

faţă de influenţele dăunătoare din mediul înconjurător, temperaturi scăzute, secetă, umiditate în

exces, conţinutul solului în calcar, boli, dăunători etc.

În cadrul cercetărilor întreprinse am considerat necesar şi am efectuat, ca urmare

observaţii respectiv şi determinări pentru a aprecia rezistenţa soiurilor în perioada de vegetaţie la

temperaturi scăzute, secetă şi faţă de principalele boli criptogamice.

Rezistenţa la temperaturi scăzute. Aceasta s-a determinat având în vedere faptul că

gerurile din timpul iernii afectează, deopotrivă, ochii şi lemnul corzilor, iar primăvara mugurii,

lăstarii şi inflorescenţele, iar valorile de frig sub 14ºC din timpul înfloritului, procesul

fecundaţiei.

Interpretând notările potrivit scării metodologice de bonitare folosite rezultă că ambele

soiuri au demonstrat o rezistenţă bună (4) şi foarte bună (5) la toate variantele cercetate la soiul

Columna şi foarte bună (5) la toate variantele soiului Cabernet Sauvignon.

Rezistenţa la secetă. Seceta se referă în general la un interval de timp, în special din

prima perioadă de vegetaţie a viţei de vie (mai-iulie inclusiv) când precipitaţiile sunt foarte

puţine sau care lipsesc total.

Perioadele de secetă pot fi scurte (când timp de 20-30 zile nu cad ploi peste 2 mm la mp)

sau lungi (mai mult de 30 de zile fără precipitaţii), perioade în general caracteristice podgoriei

Murfatlar. Asemenea intervale s-au înregistrat în perioada de cercetare şi au fost concludente

pentru a analiza această însuşire.

Din datele prezentate rezultă că la toate variantele neirigate (V1-V6) rezistenţa la secetă a

fost bună spre foarte bună la soiul Columna (nota 8) şi bună (nota 7) la soiul Cabernet

Sauvignon.


31

CAPITOLUL VI

EFICIEN ŢA APLIC ĂRII IRIG ĂRII ÎN OB ŢINEREA PRODUCŢIEI DE

STRUGURI CA MATERIE PRIM Ă PENTRU VINIFICARE LA SOIURILE

COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON

6. 1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ, A NORMEI DE IRIGARE, A

NORMELOR DE UDARE ŞI STABILIREA SCHEMEI DE UDARE LA SOIURILE

COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 - 2009

În cadrul cercetărilor întreprinse în condiţii de irigare folosind metodele de irigare prin

aspersie şi localizată prin picurare ne-au interesat: regimul de irigare, influenţa acestuia în

ecosistemul viticol şi particularităţile de cultură a soiurilor Columna şi Cabernet Sauvignon în

condiţii de irigare.

Consumul mediu zilnic de apă, pe faze de vegetaţie, la soiurile de viţă de vie Columna şi

Cabernet Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009, este prezentat în tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.

Consumul mediu zilnic de apă, pe faze de vegetaţie, la soiurile de viţă de vie Columna şi

Cabernet Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009

Fazele de vegetaţie Columna Cabernet Sauvignon

- de la plâns până la dezmugurire 1,71 1,82

- de la dezmugurire până la terminarea înfloritului 2,45 2,54

- creşterea boabelor până la pârga strugurilor 3,26 3,27

- de la intrarea în pârgă până la recoltarea strugurilor 1,46 1,38

TOTAL 8,88 9,01

Durata medie a perioadei de vegetaţie active (dezmugurit – maturitatea deplină a

strugurilor) a celor două soiuri, conform cercetărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-

2009, a fost de 163 zile la soiul Columna şi de 159 zile la soiul Cabernet Sauvignon inclusiv

intervalele de plâns la dezmugurit şi de la maturitatea deplină până la recoltare, respectiv 10 zile

(3+7 zile).

În această situaţie consumul mediu total în perioada de vegetaţie la cele două soiuri studiate a

fost:

- Soiul COLUMNA 8,88 mm x 163 zile = 1447,44 mm, iar la

- Soiul CABERNET SAUVIGNON 9,01 x 159 zile = 1432,59 mm, deci

consumuri apropiate, aproximativ egale.


32

Rezerva apei în sol din perioada de repaus a viţei şi precipitaţiile căzute în timpul vegetaţiei, în

baza cercetărilor întreprinse în intervalul de studiu 2007-2009 este următoarea:

Tabelul 6.2.

Rezerva apei în sol din perioada de repaus a viţei şi precipitaţiile căzute în timpul vegetaţiei

(mm/ha), Murfatlar, 2007 – 2009

Anul

Rezerva de apă în intervalul XI-III

Precipitaţii utile (>10 mm) căzute în intervalul lunilor IV-IX, de la:

Dezmugurit – înflorit

Creşterea boabelor – pârgă

Pârgă – maturitate

deplină 2007 107,8 61,3 135,8 76,2 2008 98,3 98,3 36,7 30,6 2009 192,0 192,0 181,2 59,8

MEDIA 2007-2009

132,7 117,2 117,9 52,9

288,0

În funcţie de aceste date şi cunoaşterea ETP şi ETR şi a raportului ETR/ETP la cele două

soiuri s-a determinat norma medie de irigare anuală pe intervalul celor trei ani inclusiv mărimea

şi numărul normelor de udare în corelaţie cu precipitaţiile utile lunare înregistrate.

Drept urmare schema regimului de irigare stabilit pentru cele două soiuri în intervalul

cercetat a fost următoarea:

Tabelul 6.3. Schema regimului de irigare stabilit pentru soiurile de viţă de vie Columna şi Cabernet

Sauvignon, Murfatlar, 2007 – 2009

Elementele regimului de irigare Media

2007-2009 Din care:

2007 2008 2009 Adâncimea de umezire a solului (m) 0,50 Udări în timpul vegetaţiei (mc/ha) 1. Norma de udare - aspersie 300 300 300 300 - localizată 200 200 200 200 2. Schema udărilor

- aprilie 1 1 1 - - mai 1 1 1 - - iunie 1 1 1 2 - iulie 1 1 1 1

3. Norma de irigare – aspersie 1100 1200 1200 900 - localizată 750 800 800 600

6.2. EFICIENŢA IRIGĂRII LA SOIURILE DE VIŢĂ DE VIE COLUMNA ŞI

CABERNET SAUVIGNON, MURFATLAR, 2007 – 2009

Pentru a aprecia modul de folosire a apei de irigare de către soiurile Columna şi Cabernet

Sauvignon în realizarea producţiei şi calităţii acesteia a fost necesară calcularea „coeficientului de

valorificare a apei de irigare”, respectiv a indicelui de productivitate al acesteia. Raportând producţia


33

obţinută la norma de irigare folosită am stabilit productivitatea apei de irigare sau „randamentul unitar”

respectiv „indicele de eficienţă a valorificării apei de irigare” sau pe scurt „eficienţa apei”.

Din datele prezentate rezultă o valorificare şi productivitate net superioară a apei de irigare

la ambele soiuri în cazul variantelor experimentale V11 la irigarea prin aspersie şi V18 la

irigarea localizată, variante la care consumul de apă ce revine pe kg de struguri este cel mai

redus, iar cel de struguri ce revine pe mc de apă cel mai mare. Între cele două metode de irigare

rezultatele cele mai valoroase sunt obţinute la variantele irigate localizat prin picurare, indiferent

de faptul dacă parcela a fost sau nu fertilizată, dar totdeauna rezultatele fiind mai bune la

variantele din parcela fertilizată.

În ceea ce priveşte sarcina de rod (încărcătura) atribuită butucilor rezultatele cele mai bune

sunt obţinute de variantele cu încărcătura normală (100%) şi amplificată (125%). Pe soiuri

rezultatele sunt mai bune la soiul Columna comparativ cu cele obţinute la soiul Cabernet

Sauvignon. Privind efectul combinat al irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod pe primele patru

locuri, în ordinea descrescândă a rezultatelor celor mai bune la cele două soiuri studiate se pot

evidenţia următoarele variante:

Tabelul 6.6. Valorile coeficienţilor de valorificare a apei şi productivitatea apei de irigare pe variante

experimentale la soiurile Columna şi Cabernet Sauvignon (Murfatlar, date medii 2007-2009)

Soiul Nr. crt.

Varianta Coeficient de valorificare

m3/kg

Productivitate kg/m3

Columna

1 V18 - Irig.localiz. x fertilizat x amplificat. (125%)

0,07 14,27

2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normală (100%) 0,07 13,62

3 V15 - Irig.localiz. x nefertilizat x amplif. (125%)

0,08 12,88

4 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normală (100%)

0,08 12,79

Cabernet Sauvignon

1 V18 – Irig.localiz. x fertilizat x amplif. (125%) 0,09 10,47 2 V17 – Irig.localiz. x fertilizat x normală (100%) 0,10 10,11

3 V14 – Irig.localiz. x nefertilizat x normală (100%)

0,11 8,99

4 V15 – Irig.localiz. x nefertilizat x amplific. (125%)

0,11 8,90

Primele două variante clasate la fiecare soi se pot recomanda a fi introduse, verificate şi

ulterior generalizate în marea producţie.

Evaluarea eficacităţii aplicării combinate a irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod în

condiţiile tehnologiei stabilite şi aplicate în cei trei ani de cercetare la soiurile Columna şi


34

Cabernet Sauvignon se constituie în practica vitivinicolă ca una din verigile de bază în aprecierea

rezultatelor obţinute în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea producţiei de struguri.

Aceasta se referă strict la determinarea, în vederea realizării maturităţii depline a boabelor

strugurilor pe butuc şi la hectar, în mod direct, a producţiei de struguri, a cantităţii de must ce a

rezultat, a randamentului acestuia şi indirect a cantităţii de zahăr (dedusă prin calcul) ce ar

rezulta în mod real.

Cantitatea este exprimată sub forma unui indice ce exprimă sintetic şi unitar, în cazul de

faţă, cele patru elemente sus amintite (struguri/ must, randament şi zahăr) care se înlănţuie într-

un tot unitar prin interdependenţă şi deductibilitatea lor exprimată în cantitatea de zahăr obţinută

la hectar.

Din interpretarea datelor prezentate se evidenţiază, ca valoroase, sub aspectul măririi

acestui indice, în mod deosebit, valoarea celui obţinut de variantele experimentale V18, V15,

V17, V14, V11, V12 şi V16, în cazul soiului Columna şi respectiv de către V18, V17, V14, V16,

V15, V12, V6, V5 şi V8 pentru soiul Cabernet Sauvignon, variante ce depăşesc media valorii

elementului ce exprimă cantitatea de zahăr obţinută la hectar pe întreg corpul experimental de

1107 zile la soiul Columna şi de 903 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.

Pe primele trei locuri, în ordinea mărimii valorii acestui element foarte important ce

completează şi defineşte eficienţa tehnologiei aplicate privind efectul combinat al irigaţiei,

fertilizării şi încărcăturii de rod, se situează variantele V18, V15 şi V17 la soiul Columna şi V18,

V17 şi V14 la soiul Cabernet Sauvignon. După cum se constată varianta V18, la ambele soiuri,

se situează pe primul loc, ea aparţinând tehnologiei irigării localizate prin picurare, fertilizare şi

cu încărcătură de rod amplificată (125%). Valoarea indicelui privind producţia de zahăr la hectar

realizată este de 1586 kg/ ha la soiul Columna şi de 1139 kg/ha la soiul Cabernet Sauvignon.

Ca urmare, pe ansamblul experimental, sub acest aspect, se evidenţiază pozitiv, din punct

de vedere tehnologic privind efectul combinat al irigării, fertilizării şi încărcăturii de rod

diferenţiate la ambele soiuri, măsurile tehnologice privind aplicarea irigării localizate prin

picurare, a fertilizării şi a repartizării prin tăierea de rod primăvara a unor încărcături de rod

exprimate în ochi (muguri) pe butuc normale sau amplificate. Acest sistem tehnologic aplicat în

cele două plantaţii experimentale a determinat, în final – putem concluziona - , obţinerea celor

mai bune rezultate.

Cantităţile mai mari de zahăr realizate la hectar de către soiul Columna sunt exclusiv

determinate de productivitatea sa biologică mai bună, respectiv de producţiile obţinute la hectar

mai mari (8181 kg/ha) faţă de soiul Cabernet Sauvignon (6228 kg/ha) care însă atenuează, în


35

mare parte, această diferenţă prin calitatea sa de a avea un potenţial de acumulare a zahărului mai

mare şi realizarea unui randament struguri/must superior acestuia.

Alături de indicii prezentaţi şi analizaţi anterior, respectiv coeficientul de valorificare a

apei de irigat şi cel de productivitate a apei de irigare, indicele de producţie exprimat de cele

patru elemente respectiv struguri/must/randament/zahăr completează tabloul analitic al

elementelor de sinteză şi apreciere a eficienţei măsurilor tehnologice aplicate în cazul cercetărilor

întreprinse şi dă în acelaşi timp o siguranţă şi certitudine a posibilităţii de extrapolare a

rezultatelor în producţia vitivinicolă.

C A P I T O L U L V I I

CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIAL Ă A VINURILOR

OBŢINUTE LA SOIURILE COLUMNA ŞI CABERNET SAUVIGNON IN

FUNCŢIE DE REGIMUL DE IRIGARE, FERTILIZARE ŞI

ÎNCĂRCĂTURA DE ROD ÎN CONDI ŢIILE DE LA MURFATLAR

7.1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA CALITATEA VINURILOR OBŢINUTE LA

MURFATLAR, 2007 - 2009

În cadrul cercetărilor întreprinse privind „Influenţa regimului de irigare şi a unor elemente

tehnologice asupra producţiei la viţa de vie”, am folosit tehnologia de vinificaţie clasică

prezentată la începutul lucrării, în cadrul subcapitolului 2.3/2.3.2. (pag. 91) intitulat „Observaţii,

determinări şi analize efectuate în cadrul cercetărilor”.

Caracteristicile vinurilor ob ţinute. Vinul se deosebeşte de must (sucul fermentat al

strugurelui) nu numai prin aromă, gust şi densitate ci şi prin compoziţia lui chimică.

Din cele circa 500 de componente care intră în alcătuirea vinului asociate într-o manieră

extrem de complexă şi inconstantă, unele provin din struguri în stare neschimbată, altele se

formează în timpul fermentaţiei alcoolice, sau a altor procese fermentative, iar o altă parte se

formează pe baza reacţiilor care au loc între substanţele non constituite sau pe baza celor

existente (V.D. Cotea, 1985).

Toate aceste substanţe fiind sub formă solvită fac ca vinul să fie considerat o soluţie

hidroalcolică cu un număr foarte mare de componente ce se găsesc în diferite stări (molecule,

ioni, macromolecule sau particule coloidale).


36

Întrucât rezultatele obţinute în urma vinificării variantelor experimentale prezintă diferenţe

mici, foarte apropiate între ele, nesemnificative din punct de vedere al asigurării lor statistice, s-a

considerat mai oportună însumarea şi prezentarea lor ca medie, grupat pe parcele şi blocuri

experimentale

Analizând valorile medii obţinute la cele 11 elemente cercetate putem sintetiza că din

punct de vedere al conţinutului în alcool, al restului de zahăr rămas, extractului nereducător,

precum şi în ceea ce priveşte intensitatea colorantă (Is) la soiul Cabernet Sauvignon, toate

vinurile obţinute în toţi cei trei ani cercetaţi la toate variantele se încadrează normelor de

producţie a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC).

De asemenea caracteristicile de compoziţie realizate în perioada de cercetare privind

conţinutul în glicerol, în polifenoli totali (PFT), acid tartric, prezintă valori normale categoriilor

vinurilor de calitate superioară, cu denumire de origine, iar valorile conţinutului în bioxid de sulf

liber şi total subliniază corecta lor vinificare.

Analiza senzorială, caracterizarea şi aprecierea organoleptică a vinurilor ob ţinute.

Scopul de control al evoluţiei vinului se materializează prin degustarea acestuia periodic,

precedată de un control prin analize fizico-chimice. În mod normal verificarea se face lunar, dar

în cazul cercetărilor abordate s-a făcut la două luni.

Aprecierea organoleptică a vinurilor obţinute a fost făcută de două ori pe an, la sfârşitul

lunilor ianuarie şi iunie de către un colectiv de cinci degustători, doi autorizaţi şi trei cercetători

cu experienţă din cadrul staţiunii de cercetare.

Dintre sistemele de aprecieri s-a folosit „metoda pozitivă cu scara de notare mai largă de

20 de puncte”, respectiv 0-2 puncte pentru culoare, 0-2 puncte pentru limpiditate (aspect), 0-4

puncte pentru aromă-buchet, 0-10 puncte pentru gust şi 0-2 puncte pentru tipicitate. Potrivit

acestei metode vinurile notate cu mai puţin de 14 puncte sunt considerate respinse, ele fiind

nevaloroase.

Aprecierea vinurilor obţinute în cei trei ani se referă la anii cercetaţi, iar notarea propriu-

zisă s-a efectuat în anul calendaristic următor şi anume, pentru anul 2007 în anul 2008, iar pentru

anul 2008 în 2009, şi pentru anul 2009 în anul 2010.

Rezultatele medii de apreciere a vinurilor obţinute pe perioada de studiu (2007-2009) sunt

menţionate în tabelul 7.2. (coloana 12).

Interpretând datele medii obţinute atât în ceea ce priveşte caracteristicele fizico-chimice cât

şi organoleptice pe perioada de cercetare pe parcele în interiorul blocurilor experimentale cât şi

între blocuri la ambele soiuri, se evidenţiază pozitiv din punct de vedere oenologic variantele

parcelelor fertilizate în condiţii de irigare localizată prin picurare şi cu încărcătura de rod redusă


37

(75%), şi normală (100%), rezultatele fiind mai favorabile soiului Cabernet Sauvignon datorită

potenţialului său oenologic mai bun.

Tabelul 7.2.

Analiza senzorială, caracterizarea şi aprecierea organoleptică a vinurilor obţinute din soiurile

Columna şi Cabernet Sauvignon în condiţii tehnologice folosind irigarea, fertilizarea şi diferite

încărcături de rod (Murfatlar, date medii 2007-2009)

Soiul Par-

cela

Blo-

curile

Elemente chimice determinate:

**Not ă

de

aprec.

(puncte)

Alco-

ol

g/l

Rest

za-

hăr

g/l

Aciditate g/l Ex-

tract

nere-

ducă-

tor

g/l

Glice-

rol

g/l

Acid.

tartrică

g/l

Polife-

noli

total

mg/l

Inten-

sitate

color.

IS

S=2 mg/l

To-

ta-

lă

Vola-

tilă

li-

ber

To-

Tal

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

COLUMNA NF* NI* 11,2 2,4 5,0 0,31 22,7 7,2 17,5 298 - 38 80 17,7

IR* 11,4 3,0 5,1 0,31 22,7 7,4 17,5 297 - 44 92 17,2

CABERNET

SAUVIGNON NF

NI 12,3 3,0 4,3 0,37 24,8 8,1 15,1 319 - 33 78 17,8

IR 12,0 3,5 4,5 0,33 24,5 8,5 15,8 325 - 34 83 17,6

COLUMNA F NI 11,6 3,2 4,8 0,40 23,0 7,4 16,8 286 - 41 89 18,3

IR 11,8 3,8 5,0 0,36 22,7 7,6 17,3 300 - 45 93 17,9

CABERNET

SAUVIGNON F

NI 12,4 3,2 4,3 0,34 25,0 8,4 15,1 324 - 36 80 18,6

IR 12,1 3,7 4,5 0,33 24,7 8,8 16,3 329 - 32 83 18,2

*NF – nefertilizat, F – fertilizat; NI – neirigat; IR – irigat prin aspersie, localizat prin picurare;

** - baremul minim al cotei de apreciere – 14 puncte

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII

În urma finalizării cercetărilor privind influenţa regimului de irigare şi a unor elemente

tehnologice asupra producţiei la viţa de vie, cercetări efectuate la Murfatlar, în perioada 2007 –

2009, se pot sintetiza următoarele concluzii, în ceea ce priveşte:

8.1. PARCURGEREA ŞI DURATA PERIOADEI DE VEGETAŢIE ACTIVĂ

1. Dezmuguritul la nivelul soiurilor a fost declanşat mai timpuriu la soiul Cabernet

Sauvignon cu 5 zile în medie anual în perioada de cercetare (la 19.IV.) faţă de soiul Columna

(24.IV.); pe blocuri experimentale la cel neirigat la data de 20.IV., la cel irigat prin aspersie la


38

24.IV., iar la cel irigat localizat prin picurare la 21.IV., iar pe parcele la 23.IV. la cele

nefertilizate şi la 20.IV. la cele fertilizate, soiul Cabernet Sauvignon dezmugurind în medie pe

cele 18 variante experimentale cu 4 zile mai devreme;

2. Înfloritul s-a realizat în medie anual, la nivel de soiuri, pe total variante experimentale,

la soiul Columna la 9.VI., iar la soiul Cabernet Sauvignon la 8.VI., diferenţa fiind de 3 zile în

cadrul blocului neirigat şi de 1 zi la cel irigat prin aspersie în favoarea soiului Cabernet

Sauvignon, iar la cel irigat localizat tot de 1 zi dar în favoarea soiului Columna. Pe parcele

fertilizate sau nefertilizate diferenţele fiind între 1-3 zile mai timpuriu, dar numai pentru soiul

Cabernet Sauvignon;

3. Coacerea în pârgă a avut loc la ambele soiuri anual între 14 şi 16.VIII., la 14.VIII. la

blocul irigat localizat, la 15.VIII. la cel neirigat şi la 16.VIII. la blocul irigat prin aspersiune, iar

în cadrul parcelelor în medie la 14.VIII. la cele nefertilizate şi la 16.VIII. pentru cele fertilizate.

Putem vorbi, în cazul celor două soiuri, de o egalizare biologic-calendaristică a declanşării şi

parcurgerii vegetaţiei de la dezmugurit la pârgă;

4. Maturitatea deplină a boabelor strugurilor, ca medie pe ansamblul experimental, în

perioada de cercetare la ambele soiuri, a fost realizată diferit, la 21.X. la soiul Columna şi la

14.IX. de Cabernet Sauvignon, mai timpuriu cu 7 zile, situaţia menţinându-se atât pe blocuri

(irigate sau nu) cât şi pe parcele (fertilizate sau nu). Timpurietatea realizării de către soiul

Cabernet Sauvignon descreşte în cazul blocurilor de la 10 zile în cazul irigării prin aspersiune la

6 zile la cel irigat localizat şi respectiv la 4 zile în cazul blocului cu variante neirigate, aceeaşi

situaţie menţinându-se şi în cadrul parcelelor experimentale (fertilizate sau nu);

5. Căderea frunzelor a avut loc mai timpuriu în medie anual pe perioada de cercetare cu 2

zile la soiul Cabernet Sauvignon faţă de soiul Columna pe ansamblul experimental. Pe parcele ea

s-a realizat la aceeaşi dată, 15.X., la cele nefertilizate, la ambele soiuri mai târzie, la 20.X. la

soiul Columna şi 16.X. la soiul Cabernet Sauvignon;

6. Durata vegetaţiei efective (dezmugurit la maturitatea deplină a boabelor strugurilor) a

fost, în medie, pe blocurile experimentale, în perioada de cercetare, de 151 de zile la soiul

Columna şi de 147 de zile la soiul Cabernet Sauvignon, la soiul Columna aceeaşi la toate

blocurile, şi de peste 145 zile la cel irigat prin aspersie, de 148 zile la irigare localizată, şi de 149

de zile la blocul neirigat la soiul Cabernet Sauvignon. Pe cele 18 variante însă, datele obţinute

sunt nesemnificative şi nu pun în evidenţă diferenţe care să exercite vreo influenţă pozitivă sau

negativă în evaluarea efectului combinat al factorilor cercetaţi asupra producţiei şi calităţii

acesteia.


39

8.2. VIGOAREA DE CREŞTERE

Pe ansamblul experimental soiul Columna confirmă o vigoare de creştere mijlocie-mare,

iar soiul Cabernet Sauvignon mijlocie în discordanţă cu însuşirile lor biologice şi caracteristicile

lor ampelografice. Pe blocuri şi parcele experimentale cea mai mare vigoare este realizată în

blocurile irigat prin aspersie şi cu parcelă fertilizată (V7-13) la ambele soiuri, iar cea mai mică la

blocul neirigat şi cu parcela nefertilizată (V16). Pe variante vigoarea cea mai mare a fost

realizată în toate blocurile şi parcelele la care încărcătura de rod a fost amplificată, iar cea mai

mică la cele cu încărcătura redusă.

8.3. FERTILITATEA ŞI PRODUCTIVITATEA BUTUCILOR

1. Valorile medii ale fertilităţii butucilor, respectiv coeficientului de fertilitate absolut şi

relativ în intervalul perioadei de cercetare la ambele soiuri au fost relativ bune, caracteristice

însuşirilor lor biologice particulare conform descrierii şi prezentării lor ampelografice;

2. Productivitatea butucilor realizată şi exprimată prin valoarea celor doi indici de

productivitate absolut şi relativ realizaţi pe cele 18 variante experimentale grupate în 3 blocuri şi

6 parcele, în perioada 2007-2009, a fost în general bună, rezultate mai bune fiind obţinute de

variantele la care s-a folosit irigarea localizată cu picătura, care au fost fertilizate şi cărora li s-a

atribuit încărcătura de rod redusă (75%), cele mai slabe rezultate fiind înregistrate la variantele

neirigate, nefertilizate şi cu încărcătura de rod amplificată (125%);

8.4. COACEREA STRUGURILOR, REALIZAREA MATURITĂŢII DEPLINE ŞI

RECOLTAREA PRODUCŢIEI OBŢINUTE

1. Maturitatea deplină a boabelor strugurilor a fost atinsă între 17-26.IX. la soiul Columna

şi între 14-16.IX. la Cabernet Sauvignon. Este deci mai timpurie la soiul Cabernet Sauvignon

comparativ cu soiul Columna. Variantele irigate prin aspersie, nefertilizate, cu încărcătura de rod

normală şi amplificată au determinat o întârziere în atingerea maturităţii depline şi în ce priveşte

recoltarea strugurilor;

2. Cel mai ridicat ritm diurn de acumulare a zahărului în supramaturare s-a înregistrat la

variantele irigate, fertilizate şi cu încărcătura de rod redusă;

3. Aciditatea mustului boabelor a fost mai mare la soiul Columna comparativ cu soiul

Cabernet Sauvignon şi la variantele irigate, nefertilizate şi cu încărcătura de rod normală şi

amplificată.


40

8.5. PRODUCŢIA DE STRUGURI ŞI CALITATEA ACESTEIA

1. Producţia de struguri, ca medie, pe perioada anilor cercetaţi, este realizată de variantele

blocului irigat localizat prin picurare, urmează cele din blocul irigat prin aspersie, iar pe ultimul

loc se situează variantele blocului neirigat.

Pe parcele producţiile cele mai ridicate sunt realizate de cele fertilizate, iar pe cele 18

variante experimentale de cele cu încărcătura de rod normală sau amplificată;

2. Testarea statistico-matematică a ipotezelor privind diferenţele de producţie între

variante, din punct de vedere experimental, prin metoda „varianţei” a demonstrat că numai cinci

variante prezintă asigurare statistică respectiv la soiul Columna variantele V18 şi V17 cu notarea

ca „foarte semnificative” şi V15, V14 şi V11 cu notarea„distinct semnificativă”, iar la soiul

Cabernet Sauvignon, V18 ca „foarte semnificativă” şi V17 ca „distinct semnificativă”, toate

aceste variante făcând parte din blocurile irigate, toate celelalte variante nefiind asigurate

statistico-matematic;

3. Analiza mecanică a 1 kg struguri şi a probei de 100 boabe la maturitate deplină cu

determinarea indicilor tehnologici de structură (alcătuire) a strugurelui, al compoziţiei bobului, al

bobului şi a celui de randament al strugurelui, împreună cu conţinutul mustului în zahăr şi

aciditatea totală a evidenţiat ca foarte bună pretabilitatea celor două souri la vinificare pentru

obţinerea vinurilor superioare de calitate cu denumire de origine controlată.

8.6. RELAŢIA PRODUCŢIE, CALITATE ŞI SUPRAFAŢA FOLIARĂ A

BUTUCILOR

1. Datele obţinute privind suprafaţa foliară ce revine în medie pe butuc (mp/butuc) şi cea

necesară ce revine pentru obţinerea unui kilogram struguri atestă dimensiuni şi valori

caracteristice limitei optime determinate experimental pentru soiurile de vin de calitate

superioară;

2. Rapoartele sunt mai bune la soiul Columna datorită însuşirilor sale biologice comparativ

cu soiul Cabernet Sauvignon care prezintă o creştere inutilă mai mare. Cele mai bune rezultate în

cei trei ani cercetaţi au fost obţinute la ambele soiuri în blocul irigat localizat prin picurare de

către variantele 17, 18 şi 16 care se regăsesc în limitele valorilor optime pentru producţia viti-

vinicolă şi condiţiile ecosistemului Murfatlar.


41

8.7. REZISTENŢA SOIURILOR LA TEMPERATURI SCĂZUTE, SECETĂ ŞI

PRINCIPALELE BOLI

1. În ce priveşte rezistenţa la temperaturi scăzute atât pe timpul iernii cât şi la

desprimăvărare soiul Columna, în urma cercetărilor, a demonstrat o rezistenţă bună şi foarte

bună, iar soiul Cabernet Sauvignon foarte bună la toate variantele experimentale;

2. Faţă de secetă rezistenţa a fost bună spre foarte bună la toate variantele neirigate la soiul

Columna şi bună la soiul Cabernet Sauvignon;

3. Rezistenţa la mană, făinare şi mucegaiul cenuşiu în aceleaşi condiţii de producţie

fitosanitară a fost bună la variantele blocului neirigat parcela fertilizată şi cele ale blocului irigat

localizat în totalitate, iar notările cele mai mici (mijlocie/bună, mijlocie, satisfăcătoare/ mijlocie

şi chiar satisfăcătoare) la mană la blocul irigat prin aspersie atât datorită normei de irigare mai

mare şi dispersiei apei care creează şi menţine o atmosferă umedă mai persistentă în mediul

ambiant cât şi pe plante.

8.8. EFICIENŢA APLICĂRII IRIGĂRII ÎN OBŢINEREA PRODUCŢIEI DE

STRUGURI

1. Consumul mediu de apă anual în perioada de vegetaţie activă a fost aproximativ egal la

cele două soiuri studiate, respectiv de 1447 mm la soiul Columna şi de 1433 mm la soiul

Cabernet Sauvignon;

2. Norma de irigare anuală calculată şi aplicată pe intervalul celor trei ani, la ambele soiuri,

luând în consideraţie consumul, precipitaţiile căzute şi raportul dintre evapotranspiraţia reală şi

potenţială a fost de 1100 mc/ha la irigarea prin aspersie şi de 750 mc/ha la cea localizată prin

picurare cu unele mici diferenţe pe ani: 1200 mc/ha în anii 2007-2008, respectiv 900 mc/ha în

anul 2009 la irigarea prin aspersie şi 800 mc/ha respectiv 600 mc/ha la irigarea localizată;

3. Schemea de irigare stabilită şi realizată a inclus un număr de 4 udări în anii 2007 şi 2008

în intervalul aprilie-iulie şi 3 udări în anul 2009, 2 udări în luna iunie şi una în luna iulie cu

norme de udare de 200 mc/ha la irigarea prin aspersie şi respectiv 200 mc/ha la irigarea

localizată prin picurare;

4. Eficienţa irigării la ambele soiuri a fost urmată şi exprimată prin analiza modului de

valorificare a apei de irigare şi al productivităţii acesteia. Coeficientul de valorificare al apei de

irigat determinat pe fiecare variantă experimentală în intervalul de ani studiat indică net o mai

eficientă (superioară) valorificare la variantele irigate localizat comparativ cu cele prin aspersie

şi în mod deosebit la cele din parcela fertilizată, rezultaltele cele mai bune evidenţiindu-se la


42

variantele V17 şi V18 cu un consum de 0,07 mc/ha struguri la soiul Columna şi de 0,10 respectiv

0,09 mc/ha la soiul Cabernet Sauvignon;

5. Privind eficienţa irigării şi prin indicele productivităţii apei de irigare determinat, acesta

a înregistrat, de asemenea, cele mai mari valori exprimate prin kg struguri ce revin la mc de apă

consumată la aceleaşi blocuri irigat localizat şi variante, la care el se ridică la 14,27 kg/mc la

V18 şi de 13,62 kg struguri/mc de apă consumată la soiul Columna şi respectiv 10,11 kg/mc şi

10,47 kg struguri la mc de apă consumată;

6. În ceea ce priveşte atribuirea încărcăturii de rod pe butuc rezultă că cele mai bune

rezultate sunt obţinute de variantele cu încărcătura normală şi amplificată, iar pe soiuri de către

Columna comparativ cu soiul Cabernet Sauvignon;

7. Pe primele trei locuri, în ordinea mărimii valorii indicelui de producţie determinat ca

expresie cumulată a cantităţii şi calităţii producţiei realizate exprimată sintetic, în final, prin

cantitatea de zahăr posibilă de obţinut la hectar se situează variantele V18, V15 şi V17 la soiul

Columna şi V18, V17 şi V14 la soiul Cabernet Sauvignon, toate aparţinând blocului

experimental cu irigare localizată prin picurare, deopotrivă parcelelor fertilizate (V17, V18) sau

nu (V14-V15) şi în exclusivitate variantelor cu încărcătura de rod normală (V14, V17) şi

amplificată (V15, V18). Alături de ceilalţi indici de valorificare şi productivitate a apei de irigare

indicele de producţie exprimat prin patru elemente respectiv struguri/ must/ randament/ zahăr

completează tabloul analitic al elementelor de sinteză şi apreciere a eficienţei măsurilor

tehnologice aplicate.

8.9. CARACTERIZAREA ŞI ANALIZA SENZORIALĂ A VINURILOR OBŢINUTE

1. Din punct de vedere al calităţii vinurilor obţinute la toate variantele experimentale

potrivit caracteristicilor de compoziţie şi analizelor senzoriale bianuale efectuate prin degustări

asupra partizilor realizate pe intervalul (de obţinere-păstrare-analize) 2007-2009, toate acestea au

fost deopotrivă apreciate întrucât ele s-au încadrat în normele de producere a vinurilor de calitate

superioară cu denumire de origine controlată;

2. Diferenţele privind caracteristicile de compoziţie, fizico-chimice şi organoleptice de

apreciere între variante, blocuri şi parcele experimentale sunt atât de mici încât nu sunt

semnificative ca să putem departaja şi evidenţia unele variante. Singura deosebire dar puţin

evidentă ar fi cea de apreciere organoleptică prin degustare unde, în general, rezultatele obţinute

în condiţii de neirigare au fost notate ca ceva mai mult dar care, note finale, nu au depăşit 0,38

puncte, aspect complet nesemnificativ.


43

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

1. Alexandrescu I., 1972, Fertilizarea plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin,

Editura Redacţia Revistelor Agricole, Bucureşti;

2. Antoce Oana Arina, 2007, Oenologie şi analiză senzorială. Asociaţia degustătorilor

autorizaţi din România, Editura Universitaria, Craiova;

3. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. Academicpress, Cluj-

Napoca;

4. Balliere J.M., P. Benard, 1986, Exemple d’interpretation des rezultats de degustation.

Conaisance de la vigne edu vin, no. 10, Bordeaux;

5. Bechet Şt., 1972, Influenţa irigaţiei şi îngrăşămintelor asupra soiului Afuz Ali, Revista

„Horticultura şi Viticultura” nr. 5, Bucureşti;

6. Botzan M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Editura Academiei RS România,

Bucureşti;

7. Bulencea A., 1953, Raportul între vigoare şi cantitatea-calitatea producţiei în cultura viţei

de vie. Revista „Grădina, via şi livada” nr. 2, Bucureşti;

8. Constantinescu Gh., V. Juncu, 1967, Viticultura şi vinificaţia, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1967;

9. Cotea D.V., V.V. Cotea, M. Macici, R. Macici, 1995, Principaux facteurs naturels et

technologiques pour l’obtention des vins types. Lucrări ştiinţifice, Univ. Agronomică,

Iaşi, vol. 38, Seria Agronomie;

10. Cotea Victoria, V.V. Cotea, 1996, Viticultură, ampelografie şi oenologie, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

11. Cotea D.V., C. Grigorescu, 2002, Performanţe româneşti în viticultură şi enologie în

secolul XX, în Secolul XX – performanţe în agricultură (sub red. Davidescu D. şi

Velicica Davidescu), Editura Ceres, Bucureşti;

12. Grumeza N., O. Drăgănescu, 1983, Irigaţii prin picurare, Editura Ceres, Bucureşti;

13. Hera Cr., Z. Borlan, 1980, Ghid pentru alcătuirea planurilor de fertilizare, Editura Ceres;

14. Ionescu Adolf, 1982, Viticultura Dobrogei şi a judeţului Constanţa în pragul veacului al

XX-lea. Comunicare Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară al României,

vol. Lucrări prezentate, Arad;

15. Ionescu Adolf, 1984, Viile experimentale de la Murfatlar, Simpozinul Naţional de Istorie

şi Retrologie Agrară al României, vol. Lucrări prezentate, Constanţa;

16. Ionescu-Siseşti Vl.,1982, Irigarea culturilor, Editura Ceres, Bucureşti;


44

17. Luca E., şi colab., 2004, Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca;

18. Luca E., şi colab., 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, Editura

Risoprint, Cluj-Napoca ;

19. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Editura Genesis Tipo, Cluj-Napoca;

20. Macici M., şi colab., 1996, Tipuri de vinuri roşii cu denumire de origine şi arealele pentru

producerea acestora în România. Analele ICVV. Lucrări ştiinţifice, vol. V.;

21. Martin T., 1972, Viticultură generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

22. Metaxa Gh., 1974, Unele aspecte ale relaţiei cantitate-calitate sub influenţa factorilor

agrotehnici de micro şi fotoclimat la viţa de vie. Analele ICVV, Lucrări şt., vol. V;

23. Mihalache L., şi colab., 1994, Cercetarea efectului combinat al unor verigi tehnologice

asupra soiurilor Vinifera pentru vinuri de calitate superioară în principalele podgorii şi

centre viticole din România. (Studiu sinteză 1986-1992). Analele ICVV, vol. XIV;

24. Mujdaba F., 1972, Studiu privind comportarea soiurilor negre pentru vinuri roşii în

condiţiile de cultură din podgoria Murfatlar. Teză de doctorat, Biblioteca I.A.N.B.,

Bucureşti;

25. Mureşan D., şi colab., 1992, Irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului, Ed.

Diactică şi Pedagogică, Bucureşti;

26. Nagy Z., 1982, Curs de irigarea culturilor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;

27. Nagy Z., E. Luca, 1994, Irigarea culturilor, curs, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca;

28. Oprea A., Indreas Adriana, 2000, Viticultura, Editura Ceres, Bucureşti;

29. Oprea Ş., S. D. Moldovan, 2007, Ameliorarea viţei de vie în România, Editura Poliam,

Cluj-Napoca;

30. Oslobeanu M., şi colab., 1980, Viticultura generală şi specială, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti;

31. Păltineanu Gr. şi colab., 2000, Dobrogea, condiţiile pedoclimatice, Editura Ex Ponto,

Constanţa;

32. Pintilie C. şi colab., 1980, Agrotehnica şi tehnica experimentală, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti;

33. Pleşa I. şi colab., 1974, Irigarea cuturilor, Editura Ceres, Bucureşti;

34. Pomohaci N. şi colab., 2000, Oenologie, vol. I. Prelucrarea strugurilor şi producerea

vinurilor. Editura Ceres, Bucureşti;

35. Pop Nastasia, 2001, Viticultura, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca


45

36. Popa Cr., N. Grumeza, I. Alexandrescu, 1976, Cercetări privind consumul de apă la viţa

de vie prin diferite metode şi aplicarea rezultatelor în prognoza şi avertizarea udărilor.

Analele ICVV, vol. VII;

37. Popescu I.C., 1975, Culturi irigate. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

38. Ranca Aurora, I. Toncea, 2011, Cultura viţei de vie şi vinificaţia în sistem ecologic,

Editura Totol Publishing, Bucureşti;

39. Rădulescu E., A. Săvescu, 1986, Îndrumător de protecţia plantelor, Editura Agrosilvică

Bucureşti;

40. Sălăgeanu N., 1972, Fiziologia plantelor, Editura Agrosilvică;

41. Săulescu N.A., N.N. Săulescu, 1963, Câmpul de experienţă, Ediţia a II-a, Editura

Agrosilvică, Bucureşti;

42. Sipoş Gh. şi colab., 1977, Consumul de apă şi regimul de irigare la principalele culturi

agricole. Revista „Producţia vegetală” nr. 5, Bucureşti;

43. Sonea V. şi colab., 1983, Mică enciclopedie de horticultură, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

44. Stoev K., 1979, Fiziologia viţei de vie, Editura Ceres, Bucureşti;

45. Stoian V., 2001, Marea carte a degustării vinurilor – degustarea pe înţelesul tuturor.

Editura Artprint, Bucureşti;

46. Tudosie A., A.L. Tudosie, 1997, Dicţionar vitivinicol, Editura Semne, Bucureşti;

47. Ţâra G., P. Ionescu P., Gh. Metaxa, 1980, Aspecte biochimice în cadrul relaţiei dintre

mărimea suprafeţei foliare a butucului, cantitatea şi calitatea recoltei de struguri. Analele

ICVV, Lucrări ştiinţifice, vol. IX;

48. Ţârdea C., G. Sârbu, Angela Ţârdea, 2001, Tratat de vinificaţie, Editura Ion Ionescu

dela Brad, Iaşi;

49. XXX – Buletinele ICVV nr. 1-3/1986, 4-5/1987, 6-8/1988, Valea Călugărească

50. XXX – Analele ICVI, Valea Călugărească 1980-2001;

51. XXX – Jurnale, fişe centralizate şi registre de observaţii meteorologice de la staţia

SCDVV Murfatlar şi SC Murfatlar – România pe perioada 1950-2009;

52. XXX – 2005 – Strategia dezvoltării şi adaptării viticulturiii din România pentru

perioada 2005-2015 elaborată de O.N.I.V.;

53. XXX – Vinurile cu denumire de origine – Cadrul reglementar de producere, Editura

Ager, Oficiul Naţional al denumirilor de origine – ICDVV Valea Călugărească 2005.


46

Date post:	10-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	mariana-burlacu-popa
View:	203 times
Download:	14 times

Irigarea Vitei de Vie

Documents