BIODIVERSITATEA VITEI DE VIE

BIODIVERSITATEA VITEI DE VIEBiodiversitatea reprezinta termenul utilizat pentru a descrie varietatea formelor de viata existente pe Terra si a modelelor naturale pe care aceasta le formeaza.Termenul - biodiversitate descrie intreaga gama a variabilitatii organismelor vii in cadrul unui complex ecologic.

Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului si diversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se imparte in:

Biodiversitate vegetala Biodiversitate animala

ECOSISTEMUL la randul lui este alcatuit din biotop si bicenozaIntre biotop si biocenoza exista influente reciproce. Biocenoza determina aspectul biotopului, iar biotopul reprezinta factorul de selectie in alcatuirea biocenozei, biotopul favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu. Biotopul cuprinde factorii abiotici: solul, apa, lumina, vantul, caldura. Biocenza cuprinde toti factorii biotici sau partea de viata a ecosistemului

2Biocenoza viticola

Este o biocenoza semiartificiala, constituita din plantatia viticola si toate organismele ei (microorganismele solului, boli, daunatori , plante) prezente in spatiul de cultura (biotop), care traiesc in corelatii trofice si de alta natura, stabile. Biocenoza semiartificiala, este mai simpla decat biocenoza naturala (pajiste, padure) deoarece are in componenta un singur producator primar - vita de vie. Biocenoza semiartificiala, prezinta o stabilitate si complexitate mult mai redusa decat in cazul biocenozelor naturale.

Biotopul reprezinta locul ocupat de biocenoza viticola, cuprinzand mediul abiotic:lumina calduraapaaerul solul Intr-o plantatie viticola, acesta este format din totalitatea factorilor climatici, edafici, geografici si expozitionali.

Ecosistemul viticol

Ecosistemul viticol este definit ca acea unitate functionala a biosferei creata si controlata de catre om, in vederea obtinerii unor productii ridicate de struguri de calitate superioara si in conditii economice si sociale tot mai avantajoase. Ecosistemul viticol este alcatuit din patru subsisteme: biocenoza viticola, biotopul, subsistemul agrofitotehnic si cel socio-economic. Stabilitatea si autoreglarea in ecosistemul viticol sunt realizate de catre om.

Biocenoza viticola este reprezentata de plantatia viticola impreuna cu toate organismele vii existente in spatiul de cultura: boli, daunatori, buruieni, microorganismele solului s.a

Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe: boli criptogamice produse de ciuperciboli virotice produse de virusuri si micoplasme boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii

Ecosistemul viticol este o concentrare pe o anumita suprafata de soiuri asociate ce conditioneaza cantitatea si calitatea strugurilor, dar mai ales a vinurilor.

Biocenoza viticola este reprezentata de plantatia viticola impreuna cu toate organismele vii existente in spatiul de cultura: boli daunatori, buruieni, organismele solului, vertebrate si nevertebrate. Biocenoza viticola este mai simpla si mai putin stabila decat corespondenta sa din flora spontana, ea fiind mai vulnerabila la adversitatile climatice, dar mai ales la cele generate de boli si daunatori, ceea ce reclama in mod obligatoriu, aplicarea sezoniera a unor lucrari specifice (taiere, operatiuni in verde, tratamente fitosanitare, irigarea, conducera pe mijloace de sustinere), asadar o serie de masuri culturale care au ca scop principal sporirea biomasei utile (productia de struguri)

Ecosistemul viticol entitate distincta a mediului natural, structural-functionala, complexa si dinamica, exprimand unitatea intre biocenoza si biotop, ultimul fiind suportul de mediu fizic si chimic necesar existentei si regenerarii biocenozei. In interiorul fiecarei component si intre ele se manifesta relatii de interconditionare . Functia ecosistemului viticol rolul, destinatia culturii viticole, potrivit obiectivelor economico- sociale si ecologice ale gestionarii durabile a capitalului viticol, cu luarea in considerare a potentialului natural-biologic. Buruienile

Clasificarea buruienilor intalnite in cultura vitei de vie se face dupa dupa felul nutritiei si dupa durata vietii.

Buruienile intalnite cu precadere in culturile de vita de vie din Romania sunt:

Pir tarator -AgropyrumPir gros - Cynodon dactylon Meisor - Digitaria sanguinalisRocoina - Stellaria media Urzica moarta - Lamium purpureumLoboda - Atriplex patulaScanteiuta - Anagallis arvensis Piciorul cocosului -Ranunculus repensCinci degete - Potentila reptansTraista ciobanului - Capsella bursa pastorisHrisca urcatoare - Polygonum convolvulus Rusinstoare / Morcov spinos - Caucalis platycarpossSpalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalisLubit - Camelina sativa Stir salbatic / Stir porcesc -Amaranthus retroflexusPelin - Artemisia absinthiumBoz - Sambucus ebulusPalamida - Cirsium arvenseVolbura / Rochita randunelei - Convolvulus arvensisIn Romania sunt semnalate in cultura de vita de vie peste 70 de specii din regnul animal din care 20 de specii sunt daunatoare.

Principalii daunatori in culturile de vita de vie sunt:

Xiphinema spp. Cobb Nematodul pumnal AmericanTetranycus urticae Koch Paianjenul rosu comunEotetranichus carpini Oud Acarianul galben al vitei de vieEriophyes vitis Nal. Acarianul galicol al vitei de viePhyllocoptes vitis Nal Acarianul filocoptid al vitei de vieAnaphothrips vitis Priesner Tripsul vitei de vieDaktulospharia vitifoliae (Fitch) Filoxera vitei de viePulvinaria vitis L.- Paducehele lanaos al vitei de viePolyphylla fullo L. Carabusul marmoratAnomala solida Erich Carabusul verde al vitei de vieLethrus apterus Laxm- ForfecarulByctiscus betulae L. Tigararul vitei de vieLobesia botrana Den. Et Schiff Eudemisul vitei de vieSparganothis pilleriana Den. Et Schiff molia vitei de vieEupoecilia ambiguella HB. Molia bruna a strugurilor (cochilisul)Peribatodes rhomboidaria De. Et. Schiff Cotarul cenusiu

Nematoda-Longidoridae1. Xiphinema spp. Cobb Nematodul pumnal American

Sursa:www.agf.gov.bc.caAcarina - Tertranychidae2. Tetranychus urticae Koch Paianjenul Rosu comun

Xiphinema spp. Cobb traieste numai in solintr-un an se pot deplasa cel mult 1m/an deplasarea lor fiind favorizata de un curent de apa . Nematozii sunt atrasi de radacinile tinere in crestere, pe care le ataca prin inteparea catorva straturi succesive e celule, din care absoarbe citoplasma. Durata dezvoltarii complete este de cel putin 1 an, temp. optime 20-24C.Plantele de vita de vie a caror radacini sunt atacate de nu prezinta simptome evidente pe partile aeriene atacate. Nematodul X. americanum este vector al unor virusuri care produc boli virale deosebit de periculoase, atat in stadiul de adult cat si in stadiul de juvenil.

Se regaseseste in toate plantatiile de vita de vie din Romania. Specia ierneaza ca femela adulta, sub scoarta, sub solzii exterior ai mugurilor, in stratul de frunze cazute. Paianjenii colonizeaza partea inferioara a frunzelor iar prin intepaturi pe care le produc , celulele tesutului se golesc in urma absorbtiei sevei. La vita de vie atacul la frunze inainteaza de la baza spre varf, in urma atacului apar pe partea inferioara a frunzelor pe de culoare rosie-aramie. Sursa:www.agf.gov.bc.caAcarina -Tetranychidae3. Eotetranichus carpini Oud Acarianul galben al vitei de vie

Acarina - Eriophydae4. Eriophyes vitis Nal.- Acarianul galicol al vitei de vie sau erinoza vitei de vieIn Romania este semnalat mai mult in Dobrogea si sudul Moldovei, deseori asociat cu populatiile de Tetranichus urticae. Femela are corpul de culoare galbuie, aval alungit cu pete mici pe el si mai inchis la culoare pe partile dorsale. Pe perioada de vegetatie parcurg 5-6 generatii, durata unei generatii este de 22-30zile. Ierneaza sub forma de femela adulta sub scoarta copacilor. Ataca partea superioara a frunzelor, apar pete de culoare cenusie la soiurile de struguri albi, sau de culoare rosietica la soiurile de struguri rosii.

Se gaseste in toate centrele viticole din Romania. Aparat bucal adaptat pentru intepat si supt. Prezinta 5-7 generatii pe an, ierneaza ca adult sub solzii mugurilor, la baza corzilor, sub stratul de frunze cazute, crapaturile scoartei. Isi fac aparitia la inceputul lunii mai si se hranesc cu primele frunzulite de la baza lastarilor, se instaleaza la inceput pe muguri, apoi se localizeaza pe partea inferioara a frunzei hranindu-se cu sucul celular.

Acarina -Phyllocoptinae5. Phyllocoptes vitis Nal Acarianul filocoptid al vitei de vie

Acarianul filocoptid al vitei de vie este unul dintre cei mai raspnditi acarieni ai vitei de vie, prezent in aproape toate podgoriile din tara.Ierneaza ca femela adulta in crapaturile scoartei si sub solzii mugurilor bazali.Specia dezvolta 3-4 generatii pe an, temperatura optima de dezvoltare este de 18-24C, atacurile incepnd odata cu pornirea in vegetatie, cnd sunt afectati mugurii si frunzele abia aparute. La atacuri puternice lastarii se atrofiaza, fiind afectata cresterea plantelor. Ulterior frunzele se incretesc si cad.

Thysanoptera-Thripidae6. Anaphothrips vitis Priesner Tripsul vitei de vie

Daunator semnalat rar in marile podgorii din Romania.Ataca exclusiv vita de vie prin inteparea frunzelor, mai ales a celor tinere, produce pagube atat la frunze cat si la influorescente. Odata cu aparitia primelor frunze tripsul trece pe acestea si se hranesc prin absorbtia sevei. Culoarea corpului si a aripilor femelei este galbuie. Ierneaza in stadiul de larva sub scoarta butucilor vitei de vie.

Homoptera - Phylloxeridae7. Daktulospharia vitifoliae (Fitch) Filoxera vitei de vie cunoscuta mai ales ca Phylloxera vastatrix

Raspandit in toate podgoriile din tara, in Europa dezvolta un ciclu incomplet de viata, marginit la evolutia formei radicicole. Se prezinta sub 4 forme ce se deosebesc intre ele prin caractere morfologice.: galicola(pe frunze), radicicola (pe radacini), sexupara, sexuata. Specia este polivoltina iar dupa locul unde se dezvolta, pe vita americana sau pe cea europeana, filoxera prezinat doua cicluri biologice: unul complet cu cele 4 forme si unul evolutiv incomplet (numai forma radicicola).Metoda cea mai eficienta si sigura este altoirea soiurilor de vita europeana pe portaltoi american, o alta metoda este cultivarea soiurilor europene si autohtone, hibride.Inmultirea acestui daunator este franata de activitatea unor organisme entomofage, pradatoare: acarieni pradatori, Carabidae, Coccinellidae, Dtophylinidae, Crypsoidae si Antocoridae

Homoptera - Coccidae8. Pulvinaria vitis L.- Paducehele lanaos al vitei de vie

Daunator mai putin important al vitei de vie se intalneste mai ales in partea de sud a tarii. Specie polifaga, ataca numeroase specii de plante printre care cea mai importanta este vita de vie. Are o singura generatie pe an, ierneaza ca femela in ultima varsta, obisnuit la baza tulpinilor sau in crapaturile scoartei butucilor. Depune oua la sfarsitul lunii mai.Vita sufera in dezvoltare, frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Larvele migreaza in a doua decada a lui iunie, hranindu-se cu tesut vegetal de-a lungul nervurilor frunzelor pe partea inferioara. Al doilea stadiu de larve se hraneste cu tulpinile plantelor, fixandu-se pe scoarta sau tulpini. Pe frunze, tulpini , inflorescente sau fructe se observa puful alb vatos al paduchilor.

In cazul unor atacuri deosebit de puetrnice datorita hranirii lavelor si eliminarii de catre acestea a unor secretii abundente, dulci, pe care se dezvolta o ciuperca saprofita denumita Fumago (dezvolta boala numita fumagina sau negreala vitei de vie)

Coleoptera - Scarabeidae9. Polyphylla fullo L. Carabusul marmorat

Coleoptera-Scarabeidae10. Anomala solida Erich Carabusul verde al vitei de vie

In Romania apare in podgoriile din tinuturile nisipoase putand ajunge pana in zona coniferelor. Ciclul evolutiv se saloneaza pe 3 ani, mai rar la 4-5 ani, hiberneaza in toate cele trei ierni ca larva in sol. Ataca mai ales in stadiul de larva, numeroase plante ierboase, dar pagube mari produce in pepiniere si plantatii viticole. Larvele rod radacinile sub forma unor galerii superficiale, dar pot ataca si scoarta radacinilor. Ataca in scolile de vita de vie si in viile din primii ani de vegetatie.

Se gaseste la noi in tara in podgoriille din Oltenia, Muntenia, Moldova si Banat. Specie cu o generatie pe an, ierneaza in sol in stadiul de larva de varsta a doua. Se hraneste in special cu frunzele vitei de vie, dar si cu frunzele pomilor fructiferi, arborilor sau plantelor de camp (porumb, floarea soarelui si fasole). Adultii rod frunzele dantelat si centrifug. Larvele sunt polifage s, atac radacinile vitelor tinere sau ale butasilor.

Coleoptera - Scarabeidae11. Lethrus apterus Laxm. - Forfecarul

Coleoptera - Scarabeidae12. Byctiscus betulae L. Tigararul vitei de vieSpecie cunoscuta in toata tara. Are o singura generatie pe an si ierneaza ca adult in sol. Insecte polifage atacand insa cu predilectie vita de vie dar si alte plante de cultura. Reteaza lastarii, frunzele si mugurii pentru hrana proprie cat si pentru adapostirea oualelor din galerii.Specie semnalata in Europa, Asia centrala, America centrala. Romania este frecvent intalnita in Muntenia. Are o singura generatie pe an. Ierneaza ca adult in sol. Adultii apar in luna aprilie sau la inceputul lunii mai si se hranesc cu frunze. Femela rasuceste frunza in forma de tigara, lipeste marginile cu o substanta aglutinanta. Pentru formarea unei tigari se folosesc 1-2 frunze. Dupa incubatie, larvele se hranesc cu frunza din interior. Dupa ce se hranesc larvele parasesc frunzele si migreaza in solSpecie polifaga, ataca diferite specii de pomi fructiferi si forestieri ca: mesteacanul, castanul, fagul sau plopul. Adultii rod frunzele vitei de vie sub forma de mici orificii, neregulate. Simptome: defolierea in masa a butucilor, atacul asupra mugurilor; forma de tigareta a frunzelor

Lepidoptera - Tortricidae13.Lobesia botrana Den. Et Schiff Eudemisul vitei de vie

Intalnita indeosebi zonele de ses din sudul tarii. Are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca pupa sub scoarta partial exfoliata a butucilor. Fluturele are corpul de culoare galben- verzui. Simptome: molia este considerata cel mai important daunator al vitei de vie. Larvele primei generatii penetreaza butonii florali, apoi confectioneaza un cuib matasos (mai-iunie); bobocii si florile se usuca si cad la a doua generatie, larvele penetreaza numeroase boabe alaturate (iunie-iulie), la suprafata boabelor atacate se pot vedea excrementele larvei a treia generatie de larve penetreaza boabele in parga (august-septembrie);boabele verzi atacate cad si cele coapte sunt atacate de Botrytis cinerea

Lepidoptera - Tortricidae14. Sparganothis pilleriana Den. Et Schiff Molia vitei de vie

Lepidoptera - Cochilidae15. Eupoecilia ambiguella Hb. - Molia bruna a strugurilor (cochilisul)

Intalnita in special in Banat, arealul daunatorului extinzandu-se treptat.. Fluture de talie mica cu capsula cefalica, torace brun, abdomen cenusiu. Larva de culoare galben-verzuie, ierneaza ca larva neonata, protejata de un con matasos ascuns in scoarta sau chiar in crapaturile butucilor. Fluturele nu produce pagube insa larvele rod mugurii si frunzele la inceputul formarii acestore, apoi frunzele tinere. In caz de atac puternic larvele pot roade lastari si ciorchini.

Semnalata in Romania in podgoriile de deal din zona de silvostepa, zona stejarului si fagului si produce pagube in zonele cu regim de ploi mai bogat. Adultul, fluture de talie mica vu aripi de culoare deschisa, cap si torace brun-roscat,abdomen de culoare cenusiu murdar. Are doua generatii pe an. Ouale sunt depuse izolat pe bobocii florali sau pe frunzele de vita, larvele aparute se hranesc la inceput cu inflorescentele pe care le infasoara in fire de matase, iar mai tarziu cu struguri abia formati.Simptome: boabele atacate se inchid la culoare; se observa rozaturi, zbarcituri si adesea sunt infectate cu Botrytis cinerea si Penicillium glaucum- generatia 2 de larve; organele florale sunt distruse- generatia 1

Combatere biologica- Capcane feromonale lipicioase tip AtraBot pentru Lobesia Botrana, - tehnici de confuzie sexuala- lansare de viespi Trichogramma crescute arificial

Lepidoptera - Geometridae16. Peribatodes rhomboidaria De. Et. Schiff Cotarul cenusiu

Semnalat in Romania prima data in anul 1978 in zona Iasi si apoi in anul urmator in zona podgoriei Dealul Mare. Fluture de culoare cenusie cu pete de culoare inchisa. Masculul are corpul mai subtire si alungit.Specia prezinta doua generatii pe an, ierneaza in stadiul de larva de varsta diferita deobicei la suprafata solului, sub frunze cazute, in frunze rasucite sau chiar sub scoarta butucului. Larvele hibernate mananca mugurele principal, o larva poate consuma pana la 8-12muguri. Dupa pornirea vegetatiei larvele consuma frunzele cu nerviuri cu tot.Stadiul daunator este cel de larva carea tatca vita de vie dar si alte plante din flora spontana. Larvele la inceputul activitatii sunt foarte vorace, iar un atatc relativ puternic al acestora putand compromite butucul atacat.Entomofauna utilaCombaterea biologica a daunatorilor in plantatiile viticole

Forficula auricularia, sau urechelnita comuna sau urechelnita europeana, este o insecta omnivora din familia Forficulidae. Speciie entomofaga cu corpul alungit, turtit dorso-ventral, capul este prognat, antenele scurte, aparatul bucal conformat pentru rupt i masticat. Redutabil antagonist al moliilor strugurilor.

Viespea strugurilor Vespa germanica, sau viespea strugurilor, ataca ouale moliilor strugurilor (Lobesia botrana) pe care le paraziteaza. Larvele de Trichogramma se dezvolta in interiorul oualor de Eudemis, astfel ca daunatorul este omorat; tesuturile dezintegrate ale acestuia servesc drept hrana pentru larvele viespilor strugurilor. Redutabil antagonist al moliilor strugurilor.

Sursa:entnemdept.ufl.edu/

Typhlodromii sau acarienii Phytoseizi: Thyphlodromus pyrii (Sheuten), Phytoseiului persimilis, Kampimodorus aberrans (Oudemans) Amblyseius aberrans, joaca un rol important in reducerea populatiilor daunatoare si restabilirea pe cale naturala a echilibrului biocenotic .In ultimii ani, tehnicile de lansare artificiala sau naturala a Phytoseiziilor se bucura de un real interes in practica viticola ecologica.Redutabili antagonisti ai acarienilor fitofagiBuruienile intalnite cu precadere in culturile de vita de vie din Romania sunt:

Pir tarator -AgropyrumPir gros -Cynodon dactylon Meisor - Digitaria sanguinalisRocoina - Stellaria media Urzica moarta - Lamium purpureumLoboda - Atriplex patulaScanteiuta - Anagallis arvensis Piciorul cocosului -Ranunculus repensCinci degete - Potentila reptansTraista ciobanului - Capsella bursa pastorisHrisca urcatoare - Polygonum convolvulus Rusinstoare / Morcov spinos - Caucalis platycarpossSpalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalisLubit - Camelina sativa Stir salbatic / Stir porcesc -Amaranthus retroflexusPelin - Artemisia absinthiumBoz - Sambucus ebulusPalamida - Cirsium arvenseVolbura / Rochita randunelei - Convolvulus arvensis1. Pir tarator - Agropyrum

2. Pir gros - Cynodon dactylon

- Fam. Gramineae- monocotiledonata perena cu rizomi- extrem de greu de combatut- autotrofa- Fam. Gramineae- monocotiledonata perena cu rizomi- autotrofa

3. Meisor - Digitaria sanguinalis

4. Rocoina - Stellaria media

- Fam. Gramineae- monocotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu-autotrofa- Fam. Caryphyllaceae- dicotiledonata anuala efemera- inmultire prin seminte sau portiunid e tulpina care pot sa inradacineze- autotrofa

5. Urzica moarta - Lamium purpureum

6. Loboda - Atriplex patula

- Fam. Labiatae- dicotiledonata anuala efemera- autotrofa- Fam. Chenopodiaceae- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu- autotrofa

7. Scanteiuta - Anagallis arvensis

8. Piciorul cocosului / Floare de lac - Ranunculus repens

- Fam. Primulaceae- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu- autotrofa- Fam. Ranunculaceae- dicotiledonata perena cu stoloni verticali foarte lungi-intalnit in zonele de campie si deal- autotrofa

9. Cinci degete - Potentila reptans

10. Traista ciobanului - Capsella bursa pastori- Fam. Rosaceae- dicotiledonata perena cu stoloni verticali sau oblici fata de sol, grosi si negricioso- autotrofa- Fam. Cruciferae- dicotiledonata anuala care poate ierna- poate produce intoxicatii animale- planta medicinala- autotrofa

11. Hrisca urcatoare - Polygonum convolvulus

12. Morcov spinos - Caucalis platycarpos- Fam. Polygonaceae- dicotiledonata anuala - intalnita la campie in special pana la etajul molidului- Eutrofa pe soluri slab acide-alcaline. - autotrofa- Fam. Umbelliferae- dicotiledonata anuala - prefera soluri slab acide, eubazice, sarace in humus, lutoase sau argiloase- autotrofa

13. Spalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalis W. i K.

14. Lubit - Camelina sativa - Fam. Compositae- dicotiledonata anuala -prefera solurile nisipoase slab saturate din zonele de deal si campie- autotrofa- Fam. Cruciferae (Brassicaceae)- dicotiledonata anuala care poate ierna- autotrofa

15. Stir salbatic / Stir porcesc - Amaranthus retroflexus

16. Pelin - Artemisia absinthium - Fam. Amaranthaceae- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu- prvoaca intoxicatii prin fotodermatoze- autotrofa- Fam. Compositae (Asteraceae)- dicotiledonata anuala cu inmultire prin seminte-intanite la cam[pie si munte- autotrofa

Diversitatea biologica creste stabilitatea si productia totala a oricarui ecosistem si de aceea este o preconditie importanta si necesara in dezvoltarea unei viticulturii durabile.

Viticultura ecologica - promoveaza sisteme de productie durabile, diversificate si echilibrate, in vederea prevenirii poluarii recoltei si a mediului.

Cultivarea vitei de vie in sistem ecologic (organic, sau biodinamic) se afla pe o panta ascendenta datorita cererii tot mai mari de produse viti-vinicole ecologice.

Viticultura ecologica propune: conservarea si pastrarea biodiversitatii vegetale, animale si microbiene

Diversitatea biologica creste stabilitatea si productia totala a oricarui ecosistem si de aceea este o preconditie importanta si necesara in dezvoltarea unei viticulturii durabile.

Bibliografie

Ioan Rosca, Rada Istrate, Tratat de entomologie (agricultura, horticultura, silvicultura), Ed.I, 2009Liliana Tomoiaga, Ghidul Fitosanitar al viticultorului, Ed aIIa, revizuita, Cluj Napoca, 2013N. Iacob, EM. Romascu, AL. V. Grossu, V. GH. Radu, C. Manolache, TR. Ceuca, V. Stefan, GH., Boguleanu, Tratat de zoologie Agricola, volumul I, Daunatorii plantelor cultivate. Ed. Academiei RomaneGH.Boguleanu, C. Filipescu, B. Bobirnac, P.Pasol, C. Costescu, M. Peiu, I. Duvlea, T. Perju, Entomologie Agricola, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti 1980Ionela Dobrin, Curs Entomolgie, ID, horticultuta Dr.Ing. Florin Acatrinei, Camera Agricola Judeteana Bacau, http://www.ziaruldebacau.roMinisterul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. http://anfdf.ro/.http://www.botanistii.ro/tratamente-informatii-vita-de-vie.htmlwww.sumi-agro.ro http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/1411/http://www.pesticide.ro/ghidul-daunatorilor/calepitrimerus-vitis-phyllocoptes-vitis-acarioza-vitei-de-vie-acarianul-filocoptid-al-vitei-de-viehttp://www.ecomagazin.ro/info/viticultura-ecologica/http://www.oniv.ro/page.php?id=28&info=661http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.htmlhttp://www.grs-tamasiaron.roSursa:www.agf.gov.bc.ca