CRONICA nr 1, 21 aprilie 2016 /Page

8/16/2019 CRONICA nr 1, 21 aprilie 2016 /Page

1/24

Nr. 1 (1), 21 aprilie 2016

preț: 10 lei www.cronica.md

ISSN: 2345-1912

16001772345 1910029

CITEȘTI ȘI CÂȘTIGI

în cadrul promoțiilorsăptămânale CRONICA

IN MEMORIAM

pag. 6pag. 5 pag. 18

Autonomia localăparcă este,parcă nu-i

Descentralizarea promisă deguvernare și legea finanțeleorpublice locale rămân doar pehârtie. Primarii solicită maimultă autonomie.

Vers uneréhabilitationdu Cimetièredes Héros ?«Cimitirul Eroilor», le lieud’inhumation des héros de lapremière guerre mondiale, serarestauré avec l'appui de l'asso-ciation «Souvenir Français»

Administrația publică locală Le vent d’Ouest

Exilați... în sărăcie

„Trenule, n-ai avea parte...”

Nu există eliberatori în altă parte, decât în noi înșine

GENOMUL MARCAT DE ABANDONde Angela Aramă

Oare cine nu s-a înreba vreodaă de ce RepublicaMoldova, în cei aproape 25de ani de independență, nua reuși să evolueze, ci dim-

porivă, a regresa sisema-ic, înrunând o criză după

ala? De ce nu s-au consruidecâ palae ale oficialilor derang înal și ale apropiațilorlor, în res, oul rămânândîn paragină, înr-o degradareconinuă? De ce, deși liseleelecorale indică o creșere

subsanțială a numărului dealegăori, mii de ceățeni ai

acesui sa îl părăsesc anual,iar saele ”îmbărânesc” cu o vieză ieșiă din comun? Dece, deși parenerii de dezvolare au invesi milioaneîn Republica Moldova, nuexisă, pracic, dovezi con-

cludene că aceși bani auconribui la prosperarea

ceățenilor simpli? Alelspus, de ce RM e mai de-grabă o RâMă, zvârcolindu-se în noroiul pesilențial alnepuinței, decâ o țară încare ceățenii proprii se simcâ de câ conorabil?

Chișinău. Zilele noastre. Scuarul Gării. Monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist

Uitare,indiferență

ori lașitate?

pag. 4

Produse Cimișlia Chișinău Fălești

Carnea de porc 80 lei 80-85 lei 85 lei

Pulpe de găină 38 lei 35-40 lei 40 lei

Ouă 15 lei 12-14 lei 12 lei

Brânză de vacă 45 lei 40-45 lei 40 lei

Brânză de oi 75 lei 60-70 lei 60 lei

Zahăr 15, 50 lei 14-16 lei 16 lei

Cartofi 4 lei 5-12 lei 6 lei

Ceapă 10 lei 13-18 lei 5 lei

Ulei 30 lei 27-30 lei 17 lei

Roșii 25-30 lei 18-25 lei 25 lei

Mere 8-10 lei 8-15 lei 7 lei

Prețurile de piață

AVOCATUL TĂU

Mihaela Plop, avocat,BAA "Vocatie"

Veronica Moraru, avocatBAA "Vocatie"

CRONICA lanseazăserviciul juridic GRATUIT

Scrie-ne la redacție despre problemelede ordin juridic, pe care le confrunți,

pentru a beneficia de asistență calificată

REZULTATELEconcursurilor promoționale

vor fi anunțate în cadrulshow-ului televizat de presă

și publicate înnumărul următor al revistei.

„Ora CRONICII”

cronica.hebdo Tel.: 068117664e-mail: [email protected] PUBLICITATE:

CRONICA PROMOȚIONAL CRONICA PROMOȚIONAL CRONICA PROMOȚIONAL

CRONICA PROMOȚIONAL CRONICA PROMOȚIONAL CRONICA PROMOȚIONAL P R O M O Ț I O N A L

C R O N I C A

P R O M O Ț I O N A L


C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)

(numărul de telefon)

(Raionul)


Completează cele 12 taloane promoționaledin paginile revistei, decupează-le și transmite-le

prin distribuitori la redacție. În cadrul Show-ului televizat, ele vor participala extrageri pentru concursurile promoționale

cu premii oferite de CRONICA.


2/24

2 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016Actualitate

Președintele virtualal moldovenilorOdată cu anunţa-

rea alegerilor prezi-denţiale pentru 30octombrie curent,actorii politici dinRepublica Moldovaau purces la iden-tificarea chipuluivirtual al viitoruluișef de stat.

Adresa redacției: Chișinău, str. Pușkin, 22, bir. 300Tel.: 079151790, 068117664;

e-mail: [email protected]: Abbe Virgil Media S.R.L.Distribuție: Medava-Comgrup S.R.L.

Tipar: Editura Universul. Comanda nr. 592.Tiraj: 45.000 exemplare

Redacția nu poartă răspunderepentru conținutul materialelorde autor și a celor publicitare.

P.P. Săptămânalul CRONICA S.R.L. Înregistrată la 29.03.2016,

nr. 1016600010641

Autoritățile RepubliciiMoldova continuă să cautemiliardul de dolari furatdin băncile controlate deautoritățile... Republicii Mol-dova. Cu cât mai mult timptrece, cu atât mai puțineșanse sunt de a recuperaacești bani.

Cel de-al doilea raportKroll a demonstrat implica-rea crucială în fraudă a luiIlan Șor, precum și a compa-

niilor și persoanelor asocia-te lui. La această etapă, Krolla identificat tranzacții însumă de peste 350 milioanedolari SUA, care pot fi directatribuite delapidărilor dinsistemul bancar.

Deși există mai multepresupuneri de acest fel,pănă la 10 Februarie 2016,potrivit datelor BănciiNaționale a Moldovei (BNM),au fost recuperate mai puținde 4% din 14,12 miliardelei acordate Băncii deEconomii, Băncii Sociale șiUnibank. „La ziua de astăzi,ele au restituit 538 milioa-

ne lei din creditul acordatde BNM. De asemenea, afost achitată o dobândă de9 milioane lei”, a declaratviceguvernatorul BNM.

Dacă lucrurile vor con-tinua de aceeași manieră, împrumutul acordat celortrei bănci devalizate va fi

transformat în datorie destat și s-ar putea întâm-pla ca cetăţenii RepubliciiMoldova să fie condamnaţisă ramburseze în 25 de animiliardul de dolari dispă-rut. Conform Mold-Street,Banca Naţională a semnatcu Ministerul Finanţelor unMemorandum prin care, în-cepând cu 1 aprilie, urma săfie emise obligaţiuni de statpentru a rambursa suma

de 13,5 miliarde lei, rămasărestantă după dispariţiamiliardului și lichidareabăncilor cu pricina.

În acest context,demnă de luat în seamăeste declarația recentă apreședintelui Parlamentu-lui Adrian Candu: „Cinevaspunea, legat de fraudabancară că, dacă în altăţară ar fi existat o fraudăde 15% din PIB, în acea ţarăcu siguranţă multe rele s-arfi întâmplat: troleibuzele nuar merge, magazinele s-ar închide. Dar în RepublicaMoldova, totuși, lucrurile au

stat altfel, poate datorităfaptului că sunt oameniprofesioniști. BNM și guver-natorul au avut tăria să seimpună profesional și să iacele mai bune decizii, iar înfinal și efectele să fie câtmai minime pentru econo-mia naţională”. Sic!

Liderul PAS Maia Sandupledează penru un candidaunic al Drepei din Opoziţieși ese de părere că noul pre-ședine rebuie să fie o per-

soană neșanajabilă și de oînală probiae morală.Liderii Planormei DA

au și ei o viziune similară,doar că mai vâd în viiorulpreședine și caliăţi caresă le aminească de AndreiNasase.

Președina Drepei AnaGuţu și cei din Saul Ţării

Se pare că auoriățileRepublicii Moldova sun pecale să declare un război des-chis Uniunii Europene.

Asel, după replica ă-ioasă a lederului liberalMihai Ghimpu precum că“Uniunea Europeană nu arrebui să ne înveţe mine”, aurma o declaraţie și mai be-licoasă, semnaă de Ion Dru-ţă, președinele Asociaţiei judecăorilor, care l-a acuzape șeul Delegaţiei UE înRepublica Moldova, PirkkaTapiola, de imixiune în jus-

iţia moldovenească. Eseprenru prima daă când ofi-ciali de la Chișinău răspundînr-un asemenea hal, ap deneimagina acum câţiva ani,când banii europeni curgeaugârlă spre R. Moldova.

Reacția lui Ghimpu a ur-ma după recena Declarație

a Comisiei Europene, dupăcea de-a doua Reuniunea Consiliului de AsociereRM-UE: Reormele sunnecesare penru a resabiliîncrederea în Moldova, do-cumenul conţinând criicidure la adresa acualei gu- vernări. Asel, UE a reie-ra îngrijorarea cu privire lasisemul judiciar și agențiilede aplicare a legii lipsie deindependență și a ceru Mol-dovei să înreprindă reormecare să asigure în mod efici-en independența, eficiența,

ransparența și responsabili-aea sisemului judiciar și ainsiuțiilor anicorupție.

La rândul său, Druţă areacţiona la declarațiile dluiTapiola, care s-a araa dez-amăgi de decizia Curţii de Apel Cahul, prin care esecondamna primarul ora-

Aritmetica moldoveanului

cel de toate zilele

pentru o generație de moldoveni proști, de acum încolo

Împărțit la 25 ani =

Împărțit la 365 zile = în fiecare ziulică

MILIARDUL NOSTRU

25.000.000.000,00 lei1.000.000.000,00 lei

2.740 mii lei,

1 leu pe zi de căciulă,

Banca Naţională a Moldovei și Ministerul Finanţelor au

decis că MILIARDUL FURAT va fi rambursat din bugetul

de stat – câte un miliard de lei, timp de 25 de ani. Ce

înseamnă asta pentru fiecare dintre noi?

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, la recensământ,

2.740 mii cetățeni s-au declarat moldoveni.

Ceea ce înseamnă, dacă mai credem în aritmetică,

Miliardul,bănuț cu bănuț

2 își doresc un candida din

parea paridei unionise.PL, al cărui MihaiGhimpu se opunea alegeriipreședinelui de căre po-por, s-a convoca recen încadrul Consiliului Republi-can penru a discua crie-riile de selecare a candida-ului PL la uncţia de șe desa.

PSRM inra în campa-

nie cu sindardul Igor Do-don.Liderul PCRM Vladi-

mir Voronin a dezminţi in-ormaţia precum că ar dorisă mai candideze o daă launcţia supremă.

PD-ul ace. Înre imp,coninuă să susragă primariide la ale paride și credem

că e un semn de pregăirepenru prezidenţiale.

PLDM declară ca va sus-ţine un candida de dreapa.Înre imp, aflăm că pelede-misul Valeriu Ghilechi per-sonal ar mai încerca odaăindependen marea cu de-geul.

i iaă că, pe undalul aces-ui reamă preelecoral, apa-re declaraţia ambasadoruluiSUA în Republica Moldova, James D. Peti, care afirmăcu ex deschis urmăoarele:“Ese mai puţin imporandacă viiorul președine va fide dreapa sau de sânga. Ac-cenul rebuie pus asupra oa-

menilor, dar nu pe paridelepoliice. Exisă probleme ur-gene care rebuie rezolvae:corupţia și proasa guvernare.Cred că un președine nesus-ţinu de căre paridele de laguvernare va puea să asigureechilibrul poliic și social. Noisperăm că va fi ales un preșe-dine cu idei inovaţionale”.

RM în război

cu UE?

șului Taraclia, Serghei Fili-pov. „ Aceasă hoărâre esemoivaă poliic și încearcăsă-l împiedice pe domnulFilipov să ocupe uncţii publice imp de doi ani... efiimisiunii Uniunii Europene

au discua problema, ex-primându-și îngrijorarea”, ascris Pirkka Tapiola pe pagi-na sa de Facebook.

În al conex, reerindu-se la dosarul osului premier Vlad Fila, Pirkka Tapiola aspus: “Aces proces ese unulde ineres public major. Per-

soanele acuzae au drepul laproces public.” Câ priveședosarul BEM, Pirkka Ta-piola a declara: „Ese clar cămiliardul nu a os ura de osingură persoană și ese oar-e imporan ca oţi respon-

sabilii de aceasă crimă sărăspundă în aţa jusiţiei, sănu fie aplicaă seleciviaea”.

Aminim că UE a în-gheţa orice sprijin financiarpenru Moldova, până cândauoriăţile de la Chișinăunu vor demonsra că sun ca-pabile de reorme.

Mihai Mihalov Director editor

Virgil ZagaievschiRedactor-șef

Rene S. SchwertzIntegrare europeană

Arcadie GherasimEditorialist

Angela Aramă Editorialist

Emilia GhețuRedactor stilizator

Sergiu Puică Redactor artistic

sau


3/24

3Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)


Ceăţenii Repu- blicii Moldovasun în așepareaunui Mesia, a

unui lider cu caracer, culși ones, care să le redeasperanţa în viior. Un el de Václav Havel care, împreunăcu ei, să acă așa ca „Adevă-rul şi iubirea să câştige în faţaminciunilor şi a urii” , vorbaînţelepului președine ceh,un inelecual veriabil și un

poliician principial.Ceăţenii RepubliciiMoldova susţin că au nevo-ie de o nouă clasă poliică,de oameni dedicaţi valorilormorale, gaa de sacrificiu înnumele ineresului naţional,compeenţi în domeniileîn care urmează a fi ăcuă

Identitate

Pe cine așteptăm?

Noi, care nu știm ce este Soarele

ordine și, poae în primulrând, respecuoși aţă deomul simplu.

Ceăţenii RepubliciiMoldova s-au săura dearisei, de cinici, de pros-ănaci, de lichele, de o ra-haul care iese la supraaţădoar penru ca are lipi înrune carneul de parid.Or, ceea se se aesă în pre-zen ese că, dacă vrei să fiiminisru sau viceminisru,șe de agenţie sau de depar-amen, de ocol silvic orispial clinic, ese de ajuns săcânţi osanale șeului de par-id, să-l compari cu Soarele

și Luna, să-i duci poșa saucaeaua și să dai din cap afir-maiv, ca marionea. i să ve-deţi că aceasă molimă nu seopreșe doar la slugărniciaparinică. Ea degenereazăspre ale nivele de relaţii șiazi consaăm cu ceriudi-ne că pese o – fie insiuţii

Câeva zile în urmă am văzu un video, în care ungrup de ineri ăceau un elde sondaj.

Mergeau prin PiațaCenrală și înrebau re-căorii: ce ese Soarele?Dinre vreo 30 de oameni,

publice, fie insiuţii privae– pupcurismul înfloreșe cuo vieză înspăimânăoare. Aproape pese o se insa-lează în uncţii șefi mediocriși rânzoși, cu apucăuri demici dicaori, care calcă șidisrug desine omeneșinumai penru că cineva lespune și le demonsreazăcă sun proși, semidocţi șiâlhari. Aceșia se înconjoa-ră cu o adevăraă urmă deimbecili gălăgioși, aroganţiși docili, de soiul celor carepe vremuri îl aplaudau peovarășul Salin în lupa luieroică împoriva dușmani-

lor poporului. Dar să șiţi,și cred că observaţi și dvs.,că sarea de spiri a anului37 din secolul recu începea prinde eren o mai largîn oare mule colecive demuncă din Moldova. Li-cheaua, care acum o zi saudouă îţi zâmbea amical, azi,

dacă e vede în dezacord,chiar și cu cea mai supidăopinie a șeului, e priveșechiorâș, se ereșe de ine, nuiţi răspunde la bineţe și abiaașeapă să asise la răuiala

pe care ţi-o pregăeșe șeullichelelor. Murele crispaeale proșilor ajunși în oo-lii de șefi, bolele rânjindeale lichelelor e ac uneorisă e curemuri la gândul căam ajuns să răim impuricând expresia “dușmanulpoporului” a prins deja con-urul sonor de șoapă. Iarpână la răcne – câ a mairămas? Până la scandarea încoleciv “Moare dușmani-lor poporului!” – câ a mairămas? Aproape câţiva pași.Cu ale cuvine, dezmăţulde sus a os radia în jos șia dezlănţui un enomen, în

care înving doar insinceleanimalice ale celor care posă calce pe cadavre, doarpenru a ajunge în pos saua se menţine acolo.

„Adevărul şi iubirea tre-buie să câştige în faţa minciu-nilor şi a urii”, – le spuneamereu comparioţilor săi

osul președine ceh VáclavHavel. El le vorbea despremorală, despre drepae,despre omenie, despre soli-

dariae, despre dragose șidespre viior. Iar cehii, câerau ei de cehi, nu îno-deauna îl înţelegeau, deoa-rece aveau și ei, la el ca șinoi, înșuruba în cap maras-mul ideologiei comunise,o ideologie ariseică, alsă,aiurea, pe care oaă lumea

o aplauda ziua și o deăi-ma noapea, la un pahar de vodcă, în anecdoe, care maide care mai răznie. Dar să vedeţi că, odaă cu aderareala UE și NATO, cehilor le-a

cam ieși din cap ideea căai puea să ajungi șe, chiardacă eși pros. În sisemuleuropean de valori așa cevanu mai merge. La noi însă,oul se reia de la începuși, după compromiereasperanţei de inegrare euro-peană, se revine veriginosla aplicarea sisemului de valori baza pe menaliaeaeudală, inspiraă din Rusiapuinisă: cine nu ese cunoi, ese împoriva noasră.

Acum sau și mă gân-desc: da oare nu penru căsim aces derapaj de la nor-maliae, ceăţenii moldo-

veni sun în așeparea unuilider naţional sau a unei clasepoliice cule, onese și cudrepae? Dar mai sau și măînreb: da oare ceăţenii mol-doveni sun gaa să mear-gă până la capă penru ca „Adevărul şi iubirea să câştigeîn faţa minciunilor şi a urii” ?

Adevărulși iubirea trebuiesă câștige în faţaminciunilor și a urii.Václav Havel fost președinte alRepublicii Cehe

Moldova nu este un accident. Așa o merităm și așa trebuie să ne-o asumăm

Mulți dintre cei careau ieșit în aprilie2009 în stradă, nureprezintă majori-tatea cetățenilorRepublicii Moldova.În mare parte, defapt, ei nici nu știauce urlă, nici nuau înțeles ce se

întâmplă...

doar unul sau doi au spuscă Soarele ese o ...planeă,iar resul au da nișe răs-punsuri de cazi pe spae.Nimeni nu a spus că Soare-le ese o sea.

Mă uiam la aceși oa-meni, care araă okay, vor- besc bine, sun îmbrăcațidecen, curați, nu erau nișeasociali, dar când am văzucă ei nu au idee ce ese Soa-rele, și am realiza că oțioamenii din acel video sunceățeni cu drep de vo,aunci mi-au dispăru oar-e mule înrebări legae deconducerea pe care o avem.Noi îi alegem!

Am afirma și eu, de

mai mule ori, că pe mineaceasă guvernare nu măreprezină. i sun oaremule voci care spun căacuala guvernare nu repre-zină poporul. M-am uiala aces video și mi-am daseama că, ouși, ne repre-zină. Dacă luăm majori-aea ceățenilor, ocmai

prooipurile lor sun înparlamen, în mare par-e. Iar fiecare poliician seregăseșe în socieae, prin-re alegăorii săi.

Inrați în orice școală,în orice liceu și o să găsiți odoamnă oare cumsecade,care vrea ca oul să fie bine,chiar are inenții rumoase.Dar din cauza căreia nu seînâmplă nimic. i lucrurilesau pe loc... Noi rebuie săîncepem să conșienizămcă aceasă guvernare nuese un acciden și acespreședine Timofi nu aos un acciden. Eu cred cănoi exac asa am meria,exac asa am vru.

Pe de ală pare. Oame-nii care au puu să plecedin aceasă țară au plecadeja, iar cei care au alessă rămână conșien – îșiac acum valizele. Da, lasârșiul anilor ’90 – înce-puul anilor 2000 a osun exod al moldovenilor.Foare mulă lume pleca,

dar plecau unul-doi din-r-o amilie, ca să rimiă bani acasă. Plecau oamenicare nu-și pueau câșigaexisența, nu pueau răidecen în Republica Mol-dova. Acum însă, pleacă ocu oul ală caegorie deoameni. Oameni cu aa-ceri, cu bani, mașini, case.Oameni care au de oae șis-ar părea că răiesc bine.Ei vând aacerile, vândmașinile, vând casa, își iaucopiii, se duc și încep înală pare de la zero. De ce?

Penru că în ală pareexisă perspecivă, penrucă în ală pare ți-e greu pri-mii cinci ani, dar după asa

eși sigur că dacă munceși,lucrurile se amelioreazăși o să răieși mai bine.La noi, aceasă siguranțănu exisă. Seul de regulia dispăru. Dacă nu exisăreguli, nu mai șii ce are săți se înâmple mâine. Credcă acum asisăm la un exodmul mai grav decâ cel de

la începuul anilor 2000.Pleacă oamenii – nu denevoie, penru că nu au cemânca aici, dar pleacă pen-ru că aici nu văd un viior.

Nu puem zice că o anu-miă perioadă din isorianoasră a os pur și simpluo greșeală. Noi rebuie săni-l asumăm pe Timofi.Dacă el s-a înâmpla, în-seamnă că noi, cu oții, amgreși, penru că noi i-amales pe acei care, la rândullor, l-au ales pe el. Noi i-ampus acolo.

Urmăorul președinenu va mai fi ales de Parla-men, ci o să meargă lumeasă-l voeze. Dacă zicem că

aceși paru ani ai lui Ti-mofi au os un acciden,pe care nu ni-l asumăm,înseamnă că nu ne puemașepa ca urmăorul man-da să fie mai bun.

Deoarece nu ne puemîncrede în capaciaea de aalege a oamenilor care nușiu ce ese Soarele.

ViorelPahomi

ArcadieGherasim

Dacă oamenii au încetat să-și vadă viitorul în Republi-ca Moldova, în-seamnă că viitoruleste al celor carenu știu ce este Soa-rele. Iată de ce nemerităm guverna-rea, iar președințialui Timofti nu a fostun accident. Ea s-alovit exact cu cinesuntem noi astăzi,cu cine am rămasși cât de mult nepasă.

Alexei DumitrașRegional

Em. Galaicu-PăunCultură

Tatiana Slivca Interviuri

Galina EfrosSocial

Vadim BacinschiDiaspora

Ion DomencoRural

Mircea ZatușevschiEveniment, foto


4/24

4 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016Identitate

Genomul marcatde abandon

Nu există eliberatori în altă parte, decât în noi înșine

Urmare din pag. 1

Probabil răspunsul laacese înrebări chinuioa-re vine și din începuurile

virege ale devenirii noas-re isorice. Mă reer la acelgroaznic an 1940, când, ori-câ de euemisiic am încer-ca să definim momenul, oun abandon rămâne – amos părăsiți, rupți de ”acasă”,pomenindu-ne pese noapeorani ără drepuri, cu dem-niaea îngenunchiaă, cuproverbul despre sabia ce nuaie capeele aplecae, spuspe jumăae. Oamenii careau îndrăzni, ouși, ”să vadăsoarele”, au os șerși dinregisrele vieții, deporați,măcelăriți, masacrați, aidomacelor circa 3000 de români,

miraliați ără milă la Fânâna Albă. Doar penru apul căși-au dori să meargă acasă, înRomânia. Odaă cu venireasovieicilor, aceasă palmă depămân a os decapiaă prindecimarea inelecualiățiiși a gospodarilor și o ce amai crescu ulerior a oscumva alera, srâmb, firavși cu vorba deschisă doarpe jumăae, ca și proverbulamini mai sus. Iar genomulnațional a os marca pen-ru cine șie câ imp înainede o degenerescență psihicăexrem de nocivă – rica deabandon.

Apoi să nu uiăm de aniide oamee, acel genocidcumpli, în impul căruiaau os cazuri când mameleîși sacrificau nou-născuțiipenru a-și hrăni copiii maimărișori. Taăl meu mi-a po-

vesi despre un unchi de-allui, care s-a smini pe aunciși nu și-a mai reveni pânăla moare: dacă vedea vreooală ce fierbe pe oc, băgamâna în apa clocoiă ca săscoaă bucaa de carne (sauce-o mai fi os pe-acolo),îndesând-o imedia în gură...i iarăși genomul nosru aos văăma, însemna cu

fierul roșu al ricii de oame-e, de sărăcie. Foameea, să-răcia sun egale cu moarea!

Din păcae, pariculariă-țile noasre erediare ca

Topștiri

OFICIAL: Rusiaa bombardatUcraina

Potrivit unui raportindependent al Grupu-lui Bellingcat, atacurileartileriste asupra regiunilor

de est ale Ucrainei au fostefectuate de pe teritoriulFederației Ruse, fapt negatostentativ de Kremlin. Kie-vul afirmă că în vara 2015,artileria rusă a bombardatDonbasul în peste 120raiduri, provocând nume-roase distrugeri și victimeumane.

Polonia cautănoi probe

Polonia ia în calcul exhu-marea corpurilor a 90 devictime ale tragediei aviati-ce produse la Smolensk, învestul Rusiei, pe 10 aprilie2010, pentru o nouă anche-tă, în pofida opoziției unoradintre membrii familiilorcelor decedați, relateazăDPA. Decizia va fi luată deprocurorul care conduceancheta în acest caz. Avio-nul președintelui polonez,Lech Kaczynski, încerca săaterizeze la Smolensk, dars-a prăbușit și toate cele96 de persoane aflate labord, printre care numeroșireprezentanți ai condu-cerii de vârf a Poloniei, audecedat.

Planul Bpentru Siria

CIA pregătește un nou plande implicare a SUA în Siria, în cazul reluării ostiţităţilor în acesta ţară. Funcționariiamericani au declaratpentru presă că planul Bpresupune furnizarea cătreopoziţia sirisnă a tehnicii

de luptă de înaltă perfor-manţă, capabilă să ataceţinte aeriene și sisteme deartilerie ale inamicului.

eniae saală nu au avunorocul să fie compleaecu caracerisici poziive:nu am obținu vicorii preamari, nu am câșiga războa-ie, nu am evolua înspre bu-năsare, nu am reuși delocsă scoaem robul din noi.Renașerea anilor ’90 ai se-colului recu nu a deermi-na un sal ireversibil spre

bine, chiar dacă a os exremde imporană ca enomenisoric. Frica de abandonși rica de sărăcie au rămasincrusae ca un sigma pecaracerul nosru național

și au crea generații de oa-meni mai mul sau mai puținrusrați, cu o ideniae ari-ficială, pluind în iluzii alse(ca nișe plănuțe aeriene)din cauza lipsei rădăcinilor,lași, ără curajul de a lupa(căci, sabia...), cu o mena-liae hoțomană indusă deeama acerbă de a nu sueridin nou. i asea oae peondul pesimismului gene-ral prin care se caracerizea-ză balcanicii... O moșeniregrea, viregă... de jele... Dupărenașerea națională, am fiavu șansa unei propulsăripalpabile pe o cale europea-

nă de dezvolare, dacă nu amfi reveni aproape imediala inerția deznaționalizării.Președinții noșri au damereu înapoi, ca nișe an-

ene de melci speriați. Mir-cea Snegur a blagosloviConsiuția cu ”limba-i mol-dovenească” și s-a pupa cuSmirnov la Moscova, eruc-ând imid din cauza bulelordin șampania împăciuioare.Peru Lucinschi a inerzis îngeneral gloonimul ”limbaromână”, porecliă de aunci”limbă de sa” și ”limbanoasră”. Vladimir Voronin,deși a avu o limpezire de

viziune și a cuprins-o an-dru pe madame Durrieux,a reveni înr-un imp scurla poliicile sale românoo-

be, hosropățul inerimau-lui a os un oal dezasru,iar Nicolae Timofi a os șiese o marioneă, care s-adisins serios doar prin ari-

buirea criminală a OrdinuluiRepublicii lui Plahoniuc,Fila, Ghimpu… Dar con-inuarea deznaționalizării, anegării ideniății veridice amoldovenilor la nivel oficial,nu a os de depare singuracuumă neasă (inițiaă desovieici și perpeuaă de noiînșine mai ârziu, cu mândriași prosia ex-imperialisului)la care am reveni după pro-clamarea independenței. Ba

mai rău, i s-a adăuga și aceapermanenă conrunareinerenică, care ne-a ținudepare de orice enaivă dea conura o idee națională,

care ne-ar fi ăcu mai puer-nici. Sovieicii, prin Rusialui Puin și prin menaliaeanoasră zăpăciă de manipu-lare, au coninua să fie să-pânii noșri. Frica acerbă desărăcie și obiceiurile deprin-se de pe impul URSS (pe-nuria produselor de caliaea născu perversiunile nu-mie ”a ace ros” și ”a șui”o ce nu să bine) a definiși noua clasă de aaceriși,care a crescu ca pe drojdiiși chiar a da pese marginealigheanului. Sacourile roșii,

vineții și de culoarea vișinei

purede au invada culoareleinsiuțiilor de sa, amese-cându-se cu sacourile negre,maro și gri ale uncționarilormai mari și mai mici. Oh,ce s-a mai bucura de liber-ae o moldoveanul! Po-duri de flori, escapade prinevropa, șuse barosane peun du-e-vino halucinan cuelevizoare, polonice, roțide biciclee, jeanși și muleale ”difițâuri”, ”srelci” și

jauri la drumul mare, bani vânurați pe meleagurileeuro-asiaice în pungi, saciși ale ransporuri, prihvai-zări ca la drumul mare, beții

aproape leale prin hoelu-rile bucureșene ale scriio-rilor basarabeni, ericiți căsun și ei luați în seamă demarea lieraură, cumerii

și șașlâci la greu cu cei care”rebu”... Timpurile s-auschimba, dar oare am evo-lua noi?

Acum avem o țară capu-raă de un oligarha, care areo armaă de repăduși infilrațimeodic în insiuțiile saului,care și-a cumpăra cu ușurințăo majoriae parlamenară, și-aras un guvern și o președinție,care a devaliza băncile și ne

scuipă prinre dinți din ur-nul său de fildeș. Am ajunsaici penru că sunem aceiașirusrați, dispuși să voăm înuncții de sa hoți reduabili,alde Shor (ei și, dacă a ura,oți ură, dar e boga și o să nedea și nouă ceva!), ne vindempenru o brumă de bani și emiri ce uncție, ascundemcapul în nisip aâa imp câcrimele nu ne privesc direc,iar apoi ne plângem că nimeninu ne susține și oți sun dobi-oci, căuăm purici celor careîndrăznesc să fie acivi dinpunc de vedere civic și nu neclinim din loc, căci ”lasă, că-i

bine și așa!”Ce-i de ăcu? Menali-aea populară nu se schim-

bă pese noape, eviden.Dar rebuie să începem deundeva. Conșienizareamoșenirii noasre genei-ce, acceparea ei așa cumese (cu bune și cu rele),ar fi un prim pas. Asuma-rea responsabiliății penruo ce se înâmplă nu doarîn amilia noasră, ci și înțara noasră, ar fi al doileapas. Poliicienii cocoțați înrunea saului nu au pi-ca acolo din cer – noi i-amales! i rebuie să fim mereu

cu ochii pe ei ca să-i puemadmonesa la fiecare abae-re, să le cerem demisia, săpunem presiune pe ei, ca sănu uie penru ce sau acolo.Nu o va ace nimeni în loculnosru – nici alți poliicieni,nici parenerii de dezvola-re, nici România sau Rusia.Nici Dumnezeu. Nu exis-ă eliberaori în ală pare,decâ în noi înșine. O clasăpoliică nouă nu se poaenașe din ceățeni rusrați,lași, invidioși, leneși ec., cinumai din ceățeni inegri,curajoși, acivi, compasio-nali și implicați în reburile

ceății. Ceățeni, care se posolidariza (indieren de e-nie, religie, simpaii poliicesau de al gen) penru binelețării și, deci, al lor înșiși.

AngelaAramă


5/24

5Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016 Administrația publică locală

Momente de la conferinţa reprezentanților comunităților localedin România și Republica Moldova „Basarabia, pământ românesc”

Autonomia localăparcă este, parcă nu-i

Localităţi înfrăţite:Cimișlia-Câmpina

Hai să dăm mână cu mână, cei cu inima română...

Acordul de colaborare șiînrățire a os semna de pri-marii Gheorghe Răileanu și,respeciv, Horia Laurenţiu Ti-seanu, la 27 marie 2015, cuocazia împlinirii a 97 de ani dela Unire. Documenul prevedesabilirea unor relaţii bilaerale

în dierie domenii: adminis-raţie publică locală, economie,învăţămân, culură, spor ec..

Acordul nu rămâne doarpe hârie. Dansaorii cimișlieniau os aplaudați, la începuul

verii recue, la Fesivalul ol-cloric „Hora Prahoveană”, or-ganiza radițional la Câmpina,iar membrii subfilialei câmpi-nene a Asociaţiei NaţionaleCulul Eroilor „Regina Maria”au paricipa la comemorarea,la Cimișlia, a eroilor căzuți înrăzboiul moldo-rus de pe ma-lurile Nisrului, din 1992.

Conraţii din România auăcu prima donaţie, în sumă

4 000 de RON (echivalenula 20 mii de lei moldoveneși),la ciorirea bisericii orodoxecu hramul Sânul Gheorghe,Purăorul de Biruinţă.

La sârșitul lui august, pentruprima dată în viaţa sa, a trecutPrutul Horia Laurenţiu Tisea-nu, primarul de Câmpina, care aparticipat cu o delegaţie oficialăla sărbătorirea Zilei Independen-ţei și la Ziua orașului Cimișlia.Drept răspuns, peste două săptă-mâni, un grup de locuitori ai Ci-mișliei au participat la „SerbărileToamnei” de la Câmpina.

Penru ca sipulările Acor-

dului de înrățire să capeeconinuiae, Consiliul local almunicipiului Câmpina a adop-a, în ebruarie curen, deciziade alocare a sumei de 749 000lei româneși penru organiza-rea unui șir de evenimene cupariciparea cimișlienilor.

Asel, deja la sârșiul luiebruarie curen, la Câmpina aavu loc Târgul Naţional al Mie-rii, la care, prinre apiculoriidin România și Moldova s-auregăsi și doi paricipanți din Ci-mișlia: Pavel Cărăușu și Gheor-ghe Balan. Ulimul a înregisraun rezula deosebi, ocupândlocul doi în concursul de calia-

e a mierii de mai. O ală acțiunede amploare, cu genericul „Ba-sarabia, pămân românesc”, s-adesășura la Câmpina pe 27marie 2016, bucurându-se de

o prezenţă acivă din parea gaz-delor, dar și de pariciparea uneidelegaţii din Cimișlia, în runecu Liliana Nicuţă, șea Grădini-ţei de copii „Fă-Frumos”. În ca-drul evenimenului, cimișlieniiau înmâna diplome de exce-lenţă primarului de Câmpina,Horia Laurenţiu Tiseanu, șipreședinelui subfilialei din lo-caliae a Asociaţiei NaţionaleCulul Eroilor „Regina Maria”,

Marian Dulă, penru meriedeosebie în dezvolarea rela-ţiilor înre cele două maluri alePruului. Primarul câmpinean aanunţa că și în aces an, ale 15000 lei româneși au os alocaţipenru înălţarea bisericii SânulGheorghe, dar și despre deciziade a conribui plenar la amena-

jarea unui eren de joacă penrucopii la Grădiniţa „Fă-Frumos”din Cimișlia.

Din șirul de acțiuni bila-erale planificae penru anulcuren vom menționa: Come-morarea, la 2 iulie, a poeei Iu-lia Hasdeu; în luna augus se vadesășura Concursul de poezie

Geo Bogza; va fi inauguraă oabără de naaţie penru ado-lescenţi, iar la începuul oam-nei va fi organiza Fesivalulearelor populare.

De jure, începând cu ianu-arie 2015, au inra în vigoaremodificările Legii cu privirela finanțele publice locale,operae încă în 2013. Dar ceavem de aco în primării?

Auonomia locală promisă deguvernare și-a ăcu oare vizăde reședință aici?

I-am invia pe câțiva pri-mari din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași la o masăroundă viruală, ca să-și ex-pună opiniile la aces subiec.

UNGHENI

Ștefan Roșca, Cornova: Autonomia locală în- seamnă descentralizare

Auonomia locală eseoare ragilă, la ora acuală.Dacă vorbim despre descen-ralizarea financiară, eu, deexemplu, așa o înțeleg: săfie ăcuă de la A la Z, dar ni-cidecum seleciv. Acum, în

bugeul local nu vine nimicde la pădurile siuae pe eri-oriul saului. Toul se duce în

bugeul de sa: arenda pen-ru rețelele elecrice – oul

la sa; impoziul angajațilorcare locuiesc la Cornova, darlucrează la Ungheni se duceîn bugeul orașului Ungheniși o așa mai depare. În rezul-a, primăriile nu au veniuriproprii aproape deloc. În ase-menea condiții, nici nu vomavea vreodaă.

Pe de ală pare, zicmulțumesc penru apulcă, parcă, ceva se mișcă dinloc. De bine de rău, cu oaeproblemele pe care le avem,în saele noasre s-a mai ă-cu câe ceva: drumuri, școli,grădinițe. Cine șie, poae,înr-un final, vom ajunge și

noi să fim cu o auonomie lo-cală veriabilă.

Ion Bejan, Pârlița:De la vorbe, la fapte

Se discuă mul despreauonomia locală, dar ar fiimpul deja să recem de la

vorbe la ape. Da, se zice căavem auonomie, dar încădepindem oare mul și deraion, și de minisere. To nise spune la Chișinău: nu sepoae, nu aveți drepul... Iaăcam așa lucrăm noi și asaese auonomia noasră lo-cală. Ar mai rebui nișe legi

bune. Ce-i drep, în ulimul

imp văd că se discuă omai des pe marginea acesuisubiec și poae vom aveanorocul să vedem și roadeleacesor idei oare bune.

CĂLĂRAȘI

Alexei Zatîc, Bravicea:Parcă le dăm cu sareîn ochi guvernanților

De op ani îmi o exprimpărerea că auonomia localăese oare necesară, dar vedețicâe piedici ne pun? Cândle spui de auonomie locală,parcă le dai cu sare în ochiguvernanților noșri. Nu seace nimic concre. În ceea cepriveșe finanțele publice lo-cale, au începu, câe puțin, săne dea hățurile în mâini, ca săgesionăm noi banii. Dar, pe deală pare, ne-au pus și resricții,cum ar fi: modificări la bu-ge – doar de două ori pe an.

Înaine le ăceam aunci cândgăseam noi de cuviință. Soldulnu avem voie să-l reparizămpână în luna iunie, ceea ce nesopează aciviaea. Penru oadevăraă auonomie locală, arrebui, probabil, noi, primarii,să fim mai insisenți, să ieșimși să cerem odaă să fim săpânipe banii noșri.

Petru Sorici, Nișcani:Cum a fost, așa și este

Deși nu prea amexperiență mare în admi-nisrarea publică, eu fiindla primul manda, ouși,din discuțiile cu colegii mai

experimenați, am înțeles cănu s-a schimba nimic de-alungul anilor: cum a os laîncepuurile aciviății lor, așaese și acum; cum se repari-zau finanțele de la cenru sprelocaliăți, așa se reparizează.

Aâa imp câ nu vom pu-ea să avem banii noșri în bu-geul local, nu vom puea vor-

bi despre auonomie. Cânddepinzi, din punc de vedereeconomic, de diverse onduricenralizae, nu e poți consi-dera auonom.

Zinaida Țurcanu,Temeleuți:

Nu mă consider primar autonomNu mă consider un primar

auonom. Sau po spune și al-el: mă consider auonom, darără finanțe, cu pârghii limiae.Până nu vom avea modificăriîn Codul Funciar, Codul Fis-cal și în ale legi, nu vom puea

vorbi despre auonomie locală.Chiar asăzi discuam cu cine-

va despre apul că saul oerăaciliăți pensionarilor la axape imobile, dar, de ap, aselne micșorează nouă, primă-riilor, veniurile. Despre careauonomie mai poae fi vor-

ba? Mai avem mul până vomobține auonomie locală.

NISPORENI

Alexei Secrieru,Cristești:Un pas înainte, doiînapoi

Auonomia locală rebuiesă fie mai presus decâ oaecelelale auonomii. Toul în-

cepe de la noi, primarii, și oa-e problemele vin mai înâi pecapul nosru. Dacă se dezvolăsaul, înseamnă că și guvernul

va merge bine înaine. De ace-ea, ără auonomie locală, niciun sa nu se mai dezvolă, iarîn rezula oamenii pleacă șinu mai revin. Penru o auo-nomie locală bună, rebuiedescenralizare financiarăoală, dar nu așa, cu țârâiași cu diverse preexe. Parcămergem un pas înaine și, dinsenin, se ac doi pași înapoi. Înoae țările europene puerealocală ese auonomă și uiați-

vă cum răiesc ei.

Ecaterina Lazăr,Vânători: Atunci când vreau să obțin ceva, lupt

Din păcae, rebuie sărecunoașem că ni se încalcămule drepuri de auonomielocală. Chiar cu Cancelaria deSa ne ciocnim oare des, nise pun piedici, bețe în roae.De mule ori ni se spune: ”Nuaveți drepul!” Ni se diceazăde la cenru, ce să acem șicum să acem. Dacă o dic-ează, la ce mai săm noi aici?E clar că oul rebuie să fie în

baza legii, dar legile sun ă-

cue în așa el, că ne limieazăoare mule aribuții. iu căexisă și Cara Europeană a

Auonomiei Locale... Exisă,dar ce olos? Bine că eu suno persoană care nu mă dau

băuă și, aunci când vreau săobțin ceva, lup, dar nu așa arrebui să fie în realiae.

450 de localităţi din Republica Moldovas-au înfrăţit cu primării românești pentrua putea avea acces la fonduri pentru dez- voltare. Edilii moldoveni cer Guvernului dela București să finanțeze direct proiecteleautorităţilor locale.

Orașul Cimișliași municipiulCâmpina, judeţulPrahova, sunt de

un an localități înfrățite.

Ina

Landa

IonCiumeică



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



6/24

6 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016

Între ieri și azi Încă o dată despre ignoranțași memoria scurtă a moldovenilor.Ieri îl “oboseam” la tot pasulcu pâine și sare, azi ne amintimde numele lui doar la chefuriși “omagieri tributare”.

REGRETE

UITARE, INDIFERENȚĂUnul din prieteniide copilărie ai ma-estrului, Ilie Mo-târniuc, îmi poves-tea, cu ceva timp

în urmă, copleșitpână la lacrimi deemoții: “Dacă măcredeți, noi, copiiianilor de război, defoamete, mai multcu cântecele lui amcrescut...”

Marele nostru artist, Nicolae Sulac, lăsându-ne drept moștenire doinele, baladele și cântecul

„... Chiar dacă aveam pemasă doar mămăligă rece cu

ceapă, ori te miri ce altceva,oricum parcă ne mai alinamoamea cu doinele și balade-le, îngânate pe lângă turmelede oi... Să o știți de la mine,cântecul tămăduiește nudoar sufletul! Sătenii mei maiîn etate își mai amintesc și azică atunci când oamea loveanăpraznic în rații și sora luiSulac, Nicolae ieșea în prid- vorul casei și începea să cân-te... Erau timpuri amarnic degrele pentru toți, dar tot semai împărțea lumea cu câteo coajă de pâine..! Îmi parerău, însă, că acum, când greulcel mare nu ne mai amenință,

mulți dintre consătenii noștritrec cu indierență pe lângăcasa în care s-a născut și acopilărit acel care a dus aimaSadâcului în lume.”

...Acum zece ani, la Sadâc, bașina lui Nicolae Sulac, aos sfinţiă casa părineascăa disinsului rapsod. Resa- biliă cu suporul oamenilorde bună credinţă, al rudelorși prieenilor arisului. irulevenimenelor comemo-raive a coninua și cu aleacțiuni: prieenul și năna-șul de cununie al arisului,Gheorghe Marin, a adus îndar școlii din localiae un

excepțional porre al maes-rului, realiza de picorul Igor Jalbă. Ani la rând după acelevenimen, cu osârdia doam-nei Olga Ujavca, direcoarea

... După trecerea lui Nicolae Sulac în veșnicie, memoria artistului a fost înveșni-cită prin conferirea numelui marelui rap-sod Palatului Naţional din Chișinău, Caseiraionale de cultură din Cantemir, unei străzi

din sectorul Ciocana al capitalei. Acumpatru ani, imaginea casei-muzeu din Sadâca apărut pe mărcile poștale din seria „Per-sonalităţi ilustre".

IonDomenco


7/24

7Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016

Primăria municipiuluiBălţi a iniţiat un concurspentru cel mai bun proiectal unui monument, dedicatmarelui actor de teatru șicinema, Mihai Volontir.

Monumentul va fiinstalat în scuarul TeatruluiNaţional Vasile Alecsandri ,pe scena căruia regreta-tul actor a jucat întreagaviață. Veaceslav Coadă,șef-adjunct al DirecţieiArhitectură și Construcţii,arhitect- șef al municipiu-lui, spune că la bază seaflă o decizie a Consiliuluimunicipal din decembrie2015. Costurile vor fi achita-te de primărie.

Publicată în mass-media, decizia a stârnitdiverse discuţii pe reţelele

de socializare. Cineva a

Concurs pentruun monumentVolontir la BălțiORI LAȘITATE?

strămoșesc, a trecut în Legendă.

de aunci a insiuției, în in-cina Casei-muzeu NicolaeSulac erau organizae cu re-gulariae esivaluri-concur-suri în memoria arisului...

A os un începu bun,însă doar un începu, penrucă, așa cum se înâmplă ade-sea pe la noi, cu impul, dindiverse moive, lucrurile auos lăsae bală. Asăzi, dupănumai un deceniu, muzeuldin Sadâc ese înr-un halără de hal: locașul ese în-chis, casa ţărănească să să seprăvale, cuporul de aară s-asurpa, șura, sâiacul, masa,

mobilierul și ale obiece de valoare, lăsae sub cerul liber,s-au deeriora repa...

Auoriăţile locale și Fun-daţia culurală “Nicolae Su-lac”, condusă de Doina Sulac,(fiica inerpreului afirmă căundația ese cârmuiă maimul de consăeanul Dumi-ru Marin), dispuăndu-șidrepul asupra proprieățiirespecive, organizează de ani buni, fiecare în pare, eveni-mene de comemorare a re-greaului aris...

Înre imp, casa memo-rială, ridicaă pe locul în carea copilări inerpreul, după

modelul locuinţelor ţărăneșidin acea perioadă, clădiă dinchirpici, cu pereţii văruiţi șipragul din lu, fiind compu-să dinr-o indă și două ca-

mere, dacă nu are un săpân,coninuă să se năruie văzândcu ochii... Chiar dacă în anul2006, când și-a deshis ușile,edificiul urma să primeascăuriși și să găzduiască, o daăla doi ani, un Fesival de mu-zică în memoria lui Sulac.

Dumiru Marin, vicepre-ședinele Fundaţiei „NicolaeSulac", care preinde că acesimobil le-ar aparține, spunecă muzeul a os jeui de douăori și dă vina pe auoriăţilelocale. La rândul lor, consili-erii locali din Sadâc susţin căau mâinile legae, deoarece

casa se află în gesiunea Fun-daţiei. „Adminisraţia localăa ceru în repeae rândurica muzeul să fie ransera la bilanțul Miniserului Cul-urii. Doar asel ar puea fiinsiuie uncţiile de condu-căor al muzeului și de paznic.Însă, dacă Fundaţia vrea să-lgesioneze singură, nu puemace nimic", – spune primarulcomunei, Ion Gârnu.

Penru comparație, vomspune că muzeul culurii gă-găuze din Beșalma, Comra(în vecinăae cu Sadâcul),dispune de vreo 14 (!)angajați salarizați, inclusiv

câțiva cerceăori șiințifici,olcloriși, care colecează,picăură cu picăură, ceeace a mai rămas din culura,radițiile găgăuzilor.

In memoriam…Nicolae Sulac nu știa cine este Nicolae Sulac,el aparţinea unui timp, unei epoci, unui popor…”

Emil Loteanu actor, regizor,scenarist, poet și scriitor

PavelDumbrăveanu

sugerat ca monumentul luiVolontir să fie amplasat înGrădina Publică, în loculansamblului arhitectu-ral dedicat bardului rus,Vladimir Vysoţki. Altcinevaa venit cu ideea ca statuiasă aibă locul chiar în faţaTeatrului. Există și opinii,potrivit cărora numele luiMihai Volontir ar fi binesă-l poarte chiar Teatrul.

Acum câţiva ani, Consi-liul municipal Bălţi a iniţiatprocedura de acordare anumelui artistului scuarului,pe aleile căruia actorul se îndrepta în fiecare diminea-ţă spre teatru, însă ideea s-apierdut. Ceva mai înainte,a fost lansată opinia caPiața centrală din Bălţi săpoarte numele actorului.Membrii consiliului munici-pal de atunci, constituit înmajoritate din reprezentanţiai socialiștilor, au respinspropunerea, motivând căasemenea acţiuni nu pot fi înreprinse în timpul vieţii

unor personalităţi.



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



8/24

8 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016

Satul în care bătrânii învață

să vorbească pe Skype

Fenomenul migrației căpătând amploare, am decis să merg într-un sat tipic moldovenesc,să aflu cum își omoară timpul cei rămași acasă

La Zubreși, Srășeni,pensionarii sun insruițicum să comunice pe Skype.În sa acivează două coleci-

ve olclorice. To aici se află șicel mai bun ospiciu din lume,

unde sun îngrijie persoane-le grav bolnave.Pe undalul acesor

aciviăți, la Zubreși mai gă-sim un șir de reminiscențesovieice și mulți localnicicare își îneacă amarul în al-cool, așepând ajuorul sa-ului.

Porivi unei legende, de-numirea saului Zubreși pro-

vine de la un haiduc deșepși boga, pe nume Zubrea.El a os prinre primii cares-a sabili cu raiul pe acesemeleaguri.

Am ajuns în sa înr-o zide sâmbăă, după amiază.

L-am cureiera în lung și-nla. Primul lucru care-ți sareîn ochi ese amosera sovie-ică pe care locuiorii o păs-rează cu sfințenie. În cenru,se înalță un monumen din

beon, în memoria soldațilorcăzuți în Războiul Doi Mon-dial, pe care scrie în limbarusă: „Niko ne zaby, nichone zabyo”. Memorialul n-arfi os comple ără seaua dincare, de regulă, pâlpâie ocul

veșnic. Se pare însă că flacăranemurioare de aici și-a dade mul ulima suflare, iaracum gaura selei serveședrep coș de gunoi.

Principala rămășiță so- vieică ese însă apul că să-enilor nu le-a os împărțipămânul. Prin urmare, însa și acum exisă kolhoz, iaroamenii sun reparizați pe

brigăzi și prelucrează erenulpe norme.

„Nu prea vrea nimenisă se întoarcă aici...n-au la ce”

Locurile de muncă pofi numărae pe degee. În saese un gimnaziu, o grădiniță,un cenru de sănăae și alecâeva locuri unde sun an-gajae câeva zeci de persoa-

ne – din pese 2000 ape demuncă. Prin urmare, fiecarese descurcă cum poae.

Primul om pe care l-amînâlni a os Vasile, un băr-

ba recu de 40 de ani, care arecunoscu că, de vreo 8 ani,mai vine la locul de bașinădoar sâmbăa și duminica,ca uris. „Majoriaea sunca mine, lucrează în capialăsau sun duși pese hoare.Tinere puțin ce-a mai rămas,doar cei care n-au erminaîncă școala. Nu prea vrea lu-mea să se înoarcă aici... n-aula ce!”

„Pensionarii mergla cursuri fericiți,ca niște copii”

De ceva imp, în Zubreșiacivează un Cenru de co-

municare penru persoaneleîn eae. Obiecivul principalal proiecului ese creșereanivelului de inegrare a vârs-nicilor. Volunarii viziează

Satul Zubrești se află la o distanță de 13 kmde orașul Strășeni și la 43 km de capitală.Populația depășește cu puțin numărul de3000 de locuitori. După alegerile locale diniunie 2015, la conducerea primăriei a venitMaria Manoli.

saului: Ospiciul „Caroli-na de Nord” – un loc unde

beneficiază de îngrijiri pa-leaive pacienți grav bolnavi

din oaă țara. Anul recu la Wroclaw, Polonia, insiuțiaa obținu ilul de „Cel mai

bun ospiciu din lume, dinspațiul rural”. Azilul și-a înce-pu aciviaea în 2006, fiindconsrui în locul unui spialpărăsi, la inițiaiva acualuluidirecor, Vasile Suruceanu,medic de proesie. Bărbaula veni cu o asemenea propu-nere după ce, din cauza uneiînâmplări ragice, i-au dece-da cele două ee. Ospiciulese rezulaul unor invesițiisrăine, lucru confirma și decondițiile europene pe carele-am găsi în inerior. „În

prezen îngrijim 6 bolnavide cancer, 3 cu insuficiențărenală și 3 cu insuficiență car-diacă cronică. Ei se află aiciîn baza poliței de asigurareși po sa până la 30 de zile.Fiind bolnavi incurabil, 3-4dinre ei decedează săpămâ-nal”, – comunică specialisul.

Direcorul se araă ne-dumeri că cei de la Consi-liul Raional Srășeni îi cer săachie 16 mii de lei lunar pen-ru erenul unde ese ampla-sa azilul. „În acese condiții,fie rebuie să ne închidem, fieoamenii vor veni doar conraplaă. Nu-i normal aces lu-

cru, dar ale soluții nu exisă”,– recunoașe dezamăgi on-daorul.

To daoriă lui Vasile Su-ruceanu în sa acivează două

ansambluri olclorice. Unul îlormează 10 angajae din do-meniul medical, iar celălalese compus din 20 de copii.

Ambele paricipă la concur-suri aâ în țară, câ și pesehoare.

Gospodari suntdoar cei care faccâteva tone de vin

La Zubreși, sun consi-derați gospodari doar cei careac câeva one de vin. Doi

bărbați, pe care i-am înâlnisând la sa pe o bancă la omargine de sa, mi-au comu-nica că în localiae se beaaâa câ se produce. Unuldinre ei mă invia în beci să-mi demonsreze că are încăparu one de vin, iar celălal

se oerea să-mi vândă douăone la un preț avanajos denumai cinci lei lirul. În plus,localnicii ac și sue de liri derachiu. „Dacă n-am avea ce

bea, am îngheța de rig iarna.Dai pese cap un pahar cu

vin, după asa unul cu rachiuși așa e mai încălzeși. Să fieîncă unul de-al de mine, us-căm un buoi de 500 de liride vin pe săpămână”, îmizice mai în glumă, mai în se-rios, unul dinre ei.

Chiar dacă nu sun mul-e locuri de muncă, uniizubreșeni și-au deschis pro-priile aaceri - majoriaea în

domeniul agricol. Localiaeaese gazificaă, iar auoriățilelocale le-au promis săenilorcă în impul apropia vor aveași apeduc.

bărânii singuraici și ținuițila pa, penru a le oeri ajuordupă necesiae. Vor fi orga-nizae excursii la mănăsiriledin Moldova, se menționeazăînr-un anunț. Cel mai curiosese apul că bărânii învațăcalculaorul, în special – cumpo lua legăura cu copiii saurudele de pese hoare, prinSkype.

Pensionarii, la rândul lor, vor fi menorii unei aciviățidesinae în special copiilor,denumiă sugesiv: „Învățămde la bunei”, unde ei își vorîmpărăși experiențele acu-mulae de-a lungul vieții.

Localnicii se ara-ă mulțumiți de aceasăinițiaivă. „Doamna primar aînvăța ceva lega de inorma-ică și o ea a veni cu aceas-

ă idee. Pensionarii umblă lacursuri ericiți, ca nișe co-pii!” – mi-a povesi Galina, odoamnă pe care am înâlni-o

în preajma primăriei.„Noi încă suntemnorocoase – alțiinici n-au unde lucra”

Zubreșiul are și un cen-ru de sănăae, în care ac-ivează câțiva medici de a-milie. O ambulanță cu reiechipe de salvare ese doaăcu o uilajul necesar. Cen-rul oeră asisență medi-cală de urgență la cinci saedin preajmă. La inrarea îninsiuție, le-am înâlni peMaria și Ludmila, care auure odaă la rei zile, câe 24de ore, imp în care deservesc

10-15 persoane. Ele primescun salariu de 2800 de lei. „Noiîncă sunem norocoase, în saasa ese o avere!”– mi-au zisemeile înr-o voce. Dar pen-ru aceși bani ele sun uneorinevoie să supore insule sauchiar îmbrânceli din pareaunor ceățeni care cheamăsalvarea de fiecare daă cândconsumă alcool în exces. „Peaici sun are mulți beț ivani...”– a menționa Ludmila. ÎnZubreși, în ulimele rei lunis-au născu numai 2 copii, înimp ce au deceda șase per-soane.

Ospiciul„Carolina de Nord” –cel mai bun din lume

La câțiva pași de Cenrulde Sănăae se află mândria

DorinGalben

Rural


9/24


10/24

10 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016Social

Deja al doilea an, lainițiaiva Primăriei orașuluiEdineț, în localiae uncțio-nează așa-numiul „axisocial” – o mașină ușoarăcasaă, dar reparaă, care lasoliciarea eleonică a inva-lizilor de gradul I, bărânilorsinguraici și nepuincioși, îiransporă graui unde au

nevoie. Aceasă novație a adus-o

primarul Consanin Co- jocari, în urma unei viziepenru schimb de experiență

pese hoare. Inițiaiva a ossusținuă unanim de Consi-liul Primăriei, care penru pri-mul an de aciviae a rezerva100 mii lei.

Serviciul da fiind necu-noscu nicăeri în republică,– își amineșe primarul, –inițial am os nevoiți să-idesășurăm chiar o campa-

nie de promovare. În pre-zen însă, zilnic de axi seolosesc circa 7-8 persoane:persoane cu dizabiliăți,oameni în vârsă, în special

persoane cu deficiențe loco-moorii, care po beneficiade serviciu o daă la 3 zile,penru a fi ransporați laConsiliul raional, Primărie,spial, policlinică, magazinde primă necesiae, cadas-ru ec..

Fiindcă prima ranșă fi-nanciară s-a dovedi a fi sufi-

cienă, și penru anul curenPrimăria a rezerva aceeașisumă de 100 mii lei. De axiulsocial beneficiază nu numailocuiorii orașului Edineț,

Limuzina la scară!Taxiul care nu e un lux, ci o necesitate dar și cei din saele Ale-

xăndreni și Gordineșii Noi,care inră în componența pri-măriei orașului.

Reveni recen dinr-onouă deplasare pese hoare,primarul inenționează să maiinsiuie și o spălăorie penrupersoanele cu hadicap, unde

vor munci o invalizi. Penruaceasa, din parea unui dona-or srăin deja au os primiți15 mii Euro și a os pregăiăo încăpere. Iar pînă în oamnăse planifică deschiderea unei

canine sociale mobile, proec-ul și suporul penru care vindin Ausria.

A. D.Chiar aceasta este vestita limuzină din Edineț

Casa la care renunță să mai viseze chiar și cei mai defavorizați

„Dacă e să fiu sinceră pânăla capă, pe aunci, neavând unloc sabil de muncă, viiorul a-miliei mi se prefigura în culorisumbre”, – a recunoscu Liuba.

Se vede, însă, că Cel deSus se îngrijeșe ouși de aceiaflați în dificulae. Înr-o sea-ră de vară, când revenise acasădupă o zi de muncă isovioa-re, a pus capul pe pernă și i s-aarăa un vis ciuda. Se ăcea

că nu depare de căminul dela marginea orașului, în carelocuia, pese o râpă adâncă serevărsa un câmp de flori mul-icolore, pe care le îngrijeaunișe inși roșcați, îmbrăcațiîn use. Când s-a apropia cucopiii de malul râpii, aceșiaau înins o pune, pofind-o săreacă cu oți la ei, pe câmpulcu flori... N-a mai ajuns să șiedacă a recu punea. Vânul aizbi cu puere geamul deschisși emeia s-a rezi.

În curând, porivi ăl-măcirilor, visul a începu săprindă conur. Lucra dejaînr-un magazin priva, când

a os inviaă de un demniar

Jocul destinului.Uite casa, nu e casa

Finisată din bani europeni, casa pentru nevoiași stă pustie

Așa s-a întâmplatcă acum 3 ani,Liuba Bunico s-apomenit cu cei 5copii într-o camerăde cămin părăsital fostei fabrici dezahăr din Briceni.

la o discuție, din care a aflacă daoriă unui împrumude la o bancă din Europa,conducerea raionului începeconsrucția unor aparamenesociale, înr-o casă neermina-ă din anii ’90. i că ea va avea

drepul la un aparamen cuo conorul, în care ar puealocui până îi vor creșe copiii,plăind doar chiria. Trebuiadoar să adune un se de ace.

În drum spre casă, nupășea, zbura! De parcă ar fiînineri cu cel puțin zece ani.Copiii, când au auzi veseacea bună, după mulți ani deinceriudini, au începu sădanseze în jurul ei.

Să cânte fanfarele!Porivi conracului de

pareneria public-priva,semna de Consiliul raionalBriceni cu SRL “Speranța” din

orașul Râșcani, deținăor al

blocului cu 5 nivele, nefinisadin 1987, din cele 40 de apar-amene, 25 reveneau Consi-liului raional, iar 15 – propri-earului blocului. Încheiereaconsrucției era așepaă lasârșiul anului 2014. i pen-

ru aceasa exisau premisesigure. Crediul de pese 842mii Euro, oeri de BERDpe 25 de ani, cu o dobândăsimbolică de 0,3 proceneanuale, acoperea procurareauuror maerialelor penrufinalizarea lucrărilor la cheie.Consrucorul avea suficiene

brațe de muncă și specialișicalificați. Apăru deja și o lisăa 14 viiori beneficiari ai apar-amenelor sociale, cu oaedocumenele în regulă.

Dar lucrările au os fina-lizae abia în primăvara lui2015. i la începuul lunii mai,zeci de oaspeți, în rune cu

președinele de aunci al raio-

pe la ușile birocraților încă vara recuă. Inițial, o pri-meau poliicos, invocând di-erie moive, dar o țineau cupromisiuni. Mai apoi, cânda văzu că vine iarna și ea cuoaă amilia rămâne în acea

blesemaă cameră de cămin,a porni revolaă să baă pela aceleași uși. De ce se ărăgă-nează aâa, dacă oul e gaa?De daa aceasa, i-au spus sănu mai răpăiască ușile, că dacă

va fi nevoie de ea – o vor găsi. Acum, înr-o sare de proun-dă dezamăgire, mama celor 5copii, unul dinre care înreimp a ajuns să-și acă și pro-pria amilie, nu mai umblă pela oficiali. Ca, de alel, mulțialții din lisa beneficiarilor,unii dinre care s-au și dezisde acele aparamene sociale.

Anasasia Docuceaeva, se-creara comisiei de selecare a

beneficiarilor de aparemane

sociale, invocă moivul pre-cum că unora nu le mai convi-ne ariul de chirie de 5,04 leilunar penru un meru părade spațiu localiv.

Penru un aparamen de70-80 meri părați, locaarii

vor rebui să achie în fiecarelună până la 400 lei penruchirie, în aară de cosul ser-

viciilor comunale. Iar o ami-lie cu veniuri modese, de

unde să ia aâția bani? Bine,dar deocamdaă nu s-au deziscu oții, majoriaea coninuăsă se chinue în condiții grele,sând cu chirie, mai ales, i-nerii specialiși. De ce nu li sepermie popularea acelor 25de aparamene sociale, caresun pracic de un an gaa? –ne-am ineresa noi.

Păi, să vedeți, lisele defi-niive nu sun gaa nici pânăacum. Responsabil de ele esesecrearul Consiliului raional,Ion Toderică. Dânsul verifică,sub aspec juridic, conraculde închiriere, care prevede cri-erii dure – a urma răspunsul.

Lisa ar puea fi definiivaăcăre urmăoarea ședință acomisiei, în viiorul apropia.Dar când anume, nu se șie.

Alel spus, s-a ajuns aco-lo, de unde s-a porni. Doarcu o mică dierență: un cre-di de aproape un millionde Euro, oeri de europeninevoiașilor noșri, ramânenevalorifica. Deși în curândse va ace un an de la inaugu-rarea blocului cu aparamen-e sociale la Briceni, rămâi cuimpresia că cizmele murdareale birocraților vor mărșălui

veșnic pese campurile cuflori, pese sufleele și desi-

nele oamenilor.

AlexeiDumitraș

nului, Efimia Bandalac, și os-ul Minisru al consrucțiilor,

Vasile Bâcă, au elogia în ațanoului bloc proeicul naționalde consrucție a aparamene-lor sociale. Dar niciun locaarn-a păși pragul mulrâvni.

Până în oamnă, au os înlău-rae mai mule deecțiuni, iaraparamenele au os doaecu o necesarul, inclusiv ara-gaz, cadă de baie ec.. Porivireprezenanului Consiliuluiraional Briceni, M. Munea-nu, cosul unui meru părade spațiu a consiui circa 555Euro, iar din împrumu s-a ă-cu chiar și o mică economie,de circa 18 mii Euro. Deci, celpuțin în oamnă, anarele pu-eau să câne. i beneficiarii săinre în aparamene. Dar...

La voia birocrațilorPorivi măruriilor, Liu-

ba Bunico a începu să baă


11/24

11Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016 Urban

Bălţiul ar putea renunţa la apa din NistruLocuitorii orașu-lui Bălţi au fostameninţati că vorrămâne fără apăpotabilă în aparta-mente.

Vesea a veni recen dela adminisraţia Înreprinde-rii inerraionale de sa Ac-

va-Nord din Soroca, aflaăîn proces de insolvabiliae.ea înreprinderii, ElviraColun, inorma regiile Apă-Canal din Soroca și Bălţi că,din cauza neachiării con-sumului de energie elecri-că, Acva-Nord urmează să

fie deconecaă de la reţea,siuaţie care va conduce la“imposibiliaea de a livraîn coninuare apă poabilăconsumaorilor”. În marie,criza apei a os remediaă,dar provizoriu, chiar în ziuaîn care RED-Nord-Ves dinDondușeni inenţiona săaie lumina înreprinderiidin Soroca. Problema însărămâne iminenă, de princi-piu.

Porivi lui Vicor Corco-del, direcorul Regiei Apă-Canal din Bălţi, înreprinde-rii sorocene i-au os virae1,3 milioane lei. Aceasa, la

rândul ei, a achia parţial da-oriile ce le are aţă de RED-Nord-Ves. Tranzacţia o osposibilă doar după ce, larugăminea adminisraţiei

Regiei Apă-Canal din Bălţi,au os deblocae conurile

bancare ale aceseia. Blo-carea, de alel, au impus-ournizorii de elecriciae,penru neachiări.

Primăria a promis bălţe-nilor, prin mijloacele media

locale, că orașul nu va rămâ-ne ără apă: în cazul deco-necării urnizorului de apădin Soroca de la sursa deenergie elecrică și a înreru-perii aciviăţii apeduculuiSoroca-Bălţi, vor fi puse înuncţiune propriile ânâniareziene. Dar deconserva-rea lor va dura și va generanoi probleme, puţurile nece-siând curaţare și renovare,iar unele din ele – chiar oreparație serioasă.

Datoriisupte din deget

Conurile bancare ale

Regiei Apă-Canal din Bălţinu au os blocae înâmplă-or. Pe hârie, înreprinde-rea bălţeană daorează ÎIS

Acva-Nord o sumă marede bani, care dieră de la osursă la ala. Viceprimarulde Bălţi, Leonid Babii, sus-ţine că regia ese nerena-

bilă încă din 1997. Penrumomen, relaţiile dinre

Acva-Nord, RED-Nord,RED-Nord-Ves și Regia

Apă-Canal Bălţi au ajuns înimpas, fiecare dinre părţicăuându-și drepaea pecale judiciară. Acva-Nord,spre exemplu, a acţiona

în judecaă Regia Apă-Ca-nal Bălţi, cerând achiarea,în prima eapă, a sumei decirca 71 mln. lei penru apaconsumaă în 2007-2010.

Înr-un al liigiu, Acva-Nord cere regiei bălțene săachie încă 56,9 mln. lei,deja penru anii 2013-2015.Recen, înreprinderea dinSoroca a iniţia un al rei-lea proces judiciar, în caresoliciă bălțenilor achiarea

sumei de 9 mln. lei penruperioada ocombrie 2015 –ebruarie 2016.

Porivi adminisraţiei bălţene, oae acese demer-suri ale înreprinderii dinSoroca nu au niciun supor

juridic, daoriile enumeraefiind supe din dege, les-ne de respins de o insanţăobiecivă. Babii susţine căcele 71 mln. lei, pe care ledaorează parea bălţeană în-reprinderii sorocene penruanii 2007-2010, consiuiesuma de 49 mln. lei pen-ru apa poabilă urnizaă,9 mln. lei – penaliăţi și 13

mln. lei – daorii isorice.În 2004, când s-a iniţi-a repunerea în uncţiunea Complexului de alimen-are cu apă Soroca-Bălţi,Guvernul condus aunci de

Vasile Tarlev a adopa ohoărâre, prin care bălțeniiau os impuși să renunţe laalimenarea cu apă din pro-priile ânâni areziene și săîncheie de urgență un con-rac cu nou-creaa Acva-Nord. Hoărârea prevedeași ramificarea, în 2007-2010,a apeducului spre Floreși,Drochia, Sângerei, Râșcaniși Teleneși. Guvernul s-a

angaja să acopere dierenţadinre preţul apei pompaedin Nisru și ariul achiade consumaori, care eraegal cu preţul apei din are-

zienele locale. În opinia vi-ceprimarului bălţean, sumaconsiuie în jur de 8-9 mln.lei în fiecare an, ceea ce su-plimenează arificial daori-ile puse pe seama regiei dinBălţi.

„Umflarea datoriiloreste o infracţiune”În sepembrie recu,

Primăria Bălți a veni cu odeclaraţie care, asăzi, separe, capăă greuae. Seafirma ranc, precum că“ală soluţie decâ renunţa-rea la uilizarea apeduculuiSoroca-Bălţi și revenirea laexragerea apei din proprii-le ânâni areziene, nu maiavem. Acumularea în coni-nuare a daoriilor pe care nile impune Acva-Nord ese oinracţiune”. Respeciva de-claraţie a os ăcuă de ațăcu reprezenanţi ai BERD,

ai Miniserului Mediului șiai raioanelor care rebuie săfie conecae la apeduculSoroca-Bălţi. A os discuaun proiec de modernizarea apeducului, cu sprijinulunui împrumu de 30 mln.Euro, acorda de Banca Eu-ropeană penru Reconsruc-ţie și Dezvolare. Primarulde Bălţi a declara că nu oa-e raioanele vizae au accep-a să paricipe la renovareaapeducului, ignorând aselrealizarea unui proiec gu-

vernamenal și punând beţeîn roae bălţenilor.

Apropo, un an mai de-

vreme, mass-media anunţacă apeducul Soroca-Bălţi

va fi repus în uncțiune dinonduri europene și că Re-publica Moldova va primi,

în aces scop, 20 mln. Euro

de la Banca Europenă de In- vesiţii și BER D. Proiecelede lege penru raificareacelor două conrace au șios aprobae ulerior deGuvern.

Propunerisau pre-condiţii?

Problema asigurării capi-alei de nord cu apă poabilăde caliae a os examinaăîn repeae rânduri la înru-niri republicane și locale, în

birouri guvernamenale, fi-ind adopae diverse decizii,însă, porivi v iceprimaruluide Bălţi, Leonid Babii, ni-

ciuna din acele hoărâri nua os realizaă până la capă,iar responsabiliaea dem-niarilor din Capială esepracic nulă.

Înre imp, Curea de Apel Bălţi a declara insol- vabilă Î IS Acva-Nord. Con-ducerea înreprinderii aconesa decizia la CureaSupremă de Jusiţie. Indie-ren de decizia insanţei su-perioare, Acva-Nord rebuiesă aleagă una din cele două

variane posibile: resruc-urarea înreprinderii ori li-chidarea ei. Ținând con desarea de lucruri exisenă,

execuivul bălţean a înainasrucurilor guvernamenalede profil câeva propuneri,ca să nu le numim condiţii,penru a accepa să ia apă dela Nisru, prin inermediulapeducului Soroca-Bălţi.

Ese necesară, în primulrând, execuarea hoărârii nr.

1188 a Guvernului RM din

2004, porivi căreia urmasă fie consruie ramificaţiide la apeducul Soroca-Bălţispre cinci raioane. Urmea-ză ca Guvernul să anulezeoae daoriile isorice, iarresanţele să fie lichidaeprin achiări reciproce în-re Acva-Nord, RED-Nord,RED-Nord-Ves și Regia

Apă-Canal Bălţi. Agenţia na-ţională penru reglemenăriîn energeică urmează să sa-

bilească un nou ari penruconsumul de apă, care nu amai os schimba din 2011,susține Leonid Babii.

Concomien, regia

bălțeană urmează să moder-nizeze reţelele de apă, careconsiuie circa 170 kilome-ri. Pracic, oae reţelele auun grad spori de uzură, eleavând pese 30 de ani. Maimul, înreprinderea rebu-ie să obţină pe cale juridicăreînoarcerea în gesiune areţelei de canalizare, rans-misă acum câţiva ani, neîn-emeia, în concesiune unoragenţi economici srăini.

Babii afirmă că dacă Gu- vernul nu va accepa pro-punerile Primăriei Bălţi,aceasa va renunţa să maiachiziţioneze apa poabilă

de la Acva-Nord și va puneîn uncţiune cele pese 50de ânâni areziene proprii.E o povară, dar ală soluţie,în siuaţia creaă prin “con-ribuţia” Guvernului, pur șisimplu, nu exisă, conclu-zionează viceprimarul băl-ţean.

Vestea despre eventuala sistare a alimentăriicapitalei de nord cu apă potabilă de calitate a

generat în mijlocul locuitorilor discuţii aprinse.Mai mulţi bălţeni au scris pe o reţea de sociali-zare că vinovat de situaţia reală este serviciul demarketing de la Regia Apă-Canal. Un internautafirmă că, de fapt, întreprinderea stă cocoţatăpe saci plini cu bani, bani, pe care majoritateaconsumatorilor de apă din oraș îi achită în modregulat. Un alt participant la discuţie menţionea-ză că la întreprinderea bălţeană se mai face uz deun stil sovietic de conducere și că, deși în repu-blică a apărut un număr impunător de instituţiide învăţământ superior, specialiști în materianecesară sunt lipsă. Altcineva constată că suntmulți consumatori cu datorii de peste 10 mii leipentru apă. Încă cineva, mai în glumă, l-a rugatpe încă proaspătul considerat primar, RenatoUsatâi, să-și vândă ceva din avere și să achite da-toriile întreprinderii municipale. Cel mai laconicși mai raţional comentariu l-a lăsat cineva care senumește Roman. El îi sfătuie pe bălţeni să-și facărezerve de apă pentru zile grele...

Balamucul birocratic îi poate lăsa pe oameni fără apă potabilă

PavelDumbrăveanu



C R O N I C A



C R O N I C A


(Nume, Prenume)

(Localitatea)


(Raionul)



12/24

12 Nr. 1 (1),

21 aprilie 2016

Luni,25 aprilie 2016

Marți,26 aprilie 2016

Miercuri,27 aprilie 2016

joi,28 aprilie 2016

Moldova 106.05 Rapsodia satului 06.55, 1.25 Bunădimineața! 07.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI09.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus.) 09.10, 22.10Настоящее время 09.40, 17.15 Serial. Soacra10.30 Documentar. Euromaxx 11.00 Bună seara!Talk show 12.00, 3.10 Evantai folcloric 12.40Abraziv 13.15, 19.40, 3.50 Pur și simplu 13.30,

18.05, 4.40 Cine vine la noi? 14.20 Documentar.Drumeții 14.50 Desene animate. Cenușăreasa15.40 Cultura azi 16.30 Magazin UEFA 19.00, 4.05MESAGER 19.55 Documentar. O doză de sănătate20.25 Vector European 21.20 Focus Europa 22.45Săptămâna sportivă 23.30 Prezintă Orchestra„Folclor” 05.30 Natura în obiectiv

TVR Moldova 07.00 Telejurnal matinal 08.50 Vorbește corect!09.00 Nocturne 10.00 Tot ce contează 10.50Discover România 11.00 Ne vedem la TVR 13.00Telejurnal Moldova 13.15 Ieri, Azi, Mâine 14.00Telejurnal 14.55 Vorbește corect! 15.00 Cântecși poveste 16.30 Europa 360 17.00 TelejurnalMoldova 17.30 A doua emigrare 18.00 Întrebăriși răspunderi 18.50 Interzis, arestat, cenzurat19.00 Telejurnal Moldova 20.00 Telejurnal 21.00Punctul pe azi 22.00 Serial. Primăria lui Da Vinci22.50 Discover România 23.00 Memorialul durerii23.50 Interzis, arestat, cenzurat 24.00 Avocatuldumneavoastră 01.30 Serial. Primăria lui Da Vinci02.20 Discover România 02.30 Un doctor pentrudumneavoastră 04.00 Întrebări și răspunderi04.50 Discover România 05.00 Punctul pe azi06.00 Telejurnal Moldova

Prime05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00Primele știri (rom.) 09.10 Новости 09.15Teleshopping 09.35 Контрольная закупка 10.00Жить здорово! 11.00 Модный приговор 12.00Primele știri (rom.) 12.15 Новости 12.30 Пустьговорят 13.25 Таблетка 13.55 Время покажет15.00 Primele știri (rom.) 15.15 Новости 15.30Время покажет 16.15 Мужское / Женское 17.10Наедине со всеми 18.00 Primele știri (рус.) 18.20Новости 19.00 Жди меня 20.00 Пусть говорят21.00 Primele știri (rom.) 21.40 Время 22.15 Т/с.Маргарита Назарова 00.10 Primele știri (рус.)00.20 Вечерний Ургант 00.50 Познер 01.45Новости 02.00 Время покажет 02.40 Prima Oră

Pro TV07.00 Știrile 10.45 La Maruţă 12.00 Vorbeștelumea 13.00 Știrile 14.00 Teleshopping 14.15Vorbește lumea 15.10 Dramă. Lecţii de viaţă16.00 Telshopping 16.15 O seară perfectă 17.00Știrile 17.30 Iisus din Nazareth. Partea I 19.00Știrile 20.00 Știrile 21.00 Bake Off Romania 22.30Știrile 23.00 Serial. Las Fierbinți 00.15 Serial. CSIMiami 01.00 O seara perfectă 02.30 Știrile 03.00Fabricat în Moldova 04.30 Știrile 05.00 Dramă.Lecţii de viaţă 06.15 Știrile

Vocea Basarabiei06.00 JURNAL 06.30 Noi mergem înainte 07.00

Știri 07.15 Consultaţia juristului 08.00 Afacerea ta08.40 Respiro muzical 09.15 Puncte de reflecție10.00 Sfatul medicului 11.15 Film artistic 13.00Consultaţia juristului 13.40 Film artistic 16.00Casa mare la români 17.00 Sfatul medicului 18.00Știri 18.10 Eu am fost în Europa 19.00 Suflet deartist 20.00 Jurnal 20.40 Forum 21.30 Diaspora22.15 Film artistic 23.30 Univers muzical 00.00Sfatul medicului 01.00 Știri 01.20 Suflet de artist02.00 Zestrea neamului 03.00 Forum 04.00 Filmartistic

Jurnal TV06:00 Jurnalul orei 6.00 06:30 Deșteptarea!07:00 Jurnalul orei 7.00 07:05 Deșteptarea!09:00 Serial. Eureka 10:00 Patrula Jurnal TV11:00 Cabinetul din umbră 12:00 … și punctum!13:00 Jurnalul orei 13.00 13:30 Serial. Doi bărbațiși jumătate 14:00 Acasă Devreme 16:00 Serial.Downton Abbey 17:00 Jurnalul orei 17.00 17:15

Veranda 19:00 Jurnalul orei 19.00 19:35 Mai pescurt 19:40 Jurnalul Sportiv 19:50 Ora Expertizei20:45 Film. Stargate: Salt în trecut 23:00 Jurnalulde noapte 23:30 Serial. Grimm 00:30 Film.Stargate: Salt în trecut 02:30 Documentar BBC03:00 Acasă Devreme 05:00 Ora Expertizei

Moldova 106.05 Cuvintele Credinței 06.55, 1.20 Bunădimineața! 07.00, 7.30, 8.00, 21.00 ȘTIRI 09.00,17.00, 22.00 ȘTIRI (rus.) 09.10, 22.10 Настоящеевремя 10.00 Cernobâl. Ediție specială 11.00, 17.15Serial. Soacra 11.50 Magazin UEFA 12.15 Rapsodiasatului 13.15, 19.40, 3.50 Pur și simplu 13.30,18.05, 4.40 Cine vine la noi? 14.20 Documentar.

Euromaxx 14.45 Magazinul copiilor 15.15 Ușa15.45, 0.35 Săptămâna sportivă 16.30 Gagauzogea 19.00, 4.05 MESAGER 19.55 Moldova îndirect 21.20 Dialog social 22.45 Program muzical23.30 Almanah cinematografic 23.45 Europa înconcert 03.05 Fii tânăr! 05.30 Știință și inovare

TVR Moldova 07.00 Telejurnal matinal 08.50 Vorbește corect!09.00 Memorialul durerii 10.00 Tot ce contează10.50 Discover România 11.00 Europa 360 11.30Prim-plan 13.00 Telejurnal Moldova 13.15 Ieri, Azi,Mâine 14.00 Telejurnal 14.55 Vorbește corect!15.00 Cântec și poveste 16.30 Cap compas 17.00Telejurnal Moldova 17.30 Lumea și noi 18.00Europa mea 18.50 Interzis, arestat, cenzurat19.00 Telejurnal Moldova 20.00 Telejurnal 21.00Punctul pe azi 22.00 Serial. Primăria lui Da Vinci22.50 Discover România 23.00 Deportaţii 23.50Interzis, arestat, cenzurat 24.00 Articolul VII01.30 Serial. Primăria lui Da Vinci 02.20 DiscoverRomânia 02.30 Un doctor pentru dumneavoastră 04.00 Europa mea 04.50 Discover România 05.00Punctul pe azi 06.00 Telejurnal Moldova

Prime05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00Primele știri (rom.) 09.10 Новости 09.15Teleshopping 09.35 Контрольная закупка 10.00Жить здорово! 11.00 Модный приговор 12.00Primele știri (rom.) 12.15 Новости 12.30 Пустьговорят 13.25 Таблетка 13.55 Время покажет15.00 Primele știri (rom.) 15.15 Новости 15.30Время покажет 16.15 Мужское / Женское 17.10Наедине со всеми 18.00 Primele știri (рус.) 18.20Новости 19.00 Давай поженимся! 20.00 Пустьговорят 21.00 Primele știri (rom.) 21.10 Время21.45 Футбол 23.45 Т/с. Маргарита Назарова01.30 Primele știri (рус.) 01.40 Вечерний Ургант

02.05 Новости 02.20 Структура момента 03.15Время покажет 03.55 Пусть говорят

Pro TV07.00 Știrile 10.30 Teleshopping 12.00 Vorbeștelumea 13.00 Știrile 14.00 Teleshopping 14.15Vorbește lumea 15.10 Dramă. Lecţii de viaţă16.00 Teleshopping 16.15 O seară perfectă 17.00Știrile 17.30 Iisus din Nazareth. Partea II 19.00Știrile 20.00 Știrile 21.00 Reality. Ferma 22.30Știrile 23.00 Serial. Culisele puterii 00.00 O searaperfectă 01.30 Știrile 02.00 Fabricat în Moldova04.00 Știrile 04.30 Dramă. Lecţii de viaţă 06.15Știrile

Vocea Basarabiei06.00 JURNAL 06.30 Lumea profesioniștilor07.00Știri 07.15 Consultaţia juristului 08.00 Marketing

european 08.40 Respiro muzical 09.15 Punctede reflecție 10.00 Sfatul medicului 11.15 Eu amfost în Europa 12.00 Casa mare la români. 13.00Consultaţia juristului 13.40 Marketing european14.20 Film artistic 16.00 Cine știe carte… 17.00Sfatul medicului 18.00 Știri 18.10 Eu am fost înEuropa 19.00 Suflet de artist 20.00 Jurnal 20.40Forum 21.30 Casă de piatra 21.45 Film artistic00.00 Sfatul medicului 01.00 Știri 01.20 Suflet deartist 02.00 Zestrea neamului 03.00 Forum 04.00Film artistic

Jurnal TV06:00 Jurnalul orei 6.00 06:25 Mai pe scurt06:30 Deșteptarea! 07:00 Jurnalul orei 7.0007:05 Deșteptarea! 09:00 Serial. Eureka 10:00Ora de Ras 11:00 Veranda 12:00 Ora Expertizei13:00 Jurnalul orei 13.00 13:30 Serial. Doi bărbațiși jumătate 14:00 Acasă Devreme 16:00 Serial.Downton Abbey 17:00 Jurnalul orei 17.00 17:15

Veranda 19:00 Jurnalul orei 19.00 19:35 Mai pescurt 19:40 Jurnalul Sportiv 19:50 Ora Expertizei20:45 Film. Stargate: Arma secretă 23:00Jurnalul de noapte 23:30 Serial. Grimm 00:30Film. Stargate: Arma secretă 02:30 DocumentarBBC 03:00 Acasă Devreme 05:00 Ora Expertizei

Moldova 106.05 Gagauz ogea 06.40 Profil de savant 06.55,1.15 Bună dimineața! 07.00, 7.30, 8.00, 13.00,21.00 ȘTIRI 09.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus.) 09.10,22.10 Настоящее время 09.40, 17.15 Serial.Soacra 10.30 Natura în obiectiv 11.00 Moldova îndirect 12.00 Casa mea 12.30 Focus Europa 13.15,19.40, 3.50 Pur și simplu 13.30, 18.05, 4.40 Cine

vine la noi? 14.20 Documentar. Drumeții 14.50,0.30 Cuvintele Credinței 15.45 Fii tânăr! 16.30Русский мир 19.00, 4.05 MESAGER 19.55, 2.50Moldova în direct 21.20, 5.30 Portrete în timp22.45 Strugurele de aur 00.45 Shift - viața în eradigitală

TVR Moldova 07.00 Telejurnal matinal 08.50 Vorbește corect!09.00 Deportaţii 10.00 Tot ce contează 10.50Discover România 11.00 Cap compass 11.30Prim-plan 13.00 Telejurnal Moldova 13.15 Ieri,Azi, Mâine 14.00 Telejurnal 14.55 Vorbeștecorect! 15.00 Cântec și poveste 16.30 Locuri,oameni și comori 17.00 Telejurnal Moldova17.30 Lumea și noi 18.00 Superconsumatorul18.50 Interzis, arestat, cenzurat 19.00 TelejurnalMoldova 20.00 Telejurnal 21.00 Punctul peazi 22.00 Serial. Primăria lui Da Vinci 22.50Discover România 23.00 Profesioniștii 23.50Interzis, arestat, cenzurat 24.00 Investiţi înRomânia 01.30 Serial. Primăria lui Da Vinci02.20 Discover România 02.30 Un doctor pentrudumneavoastră 04.00 Superconsumatorul05.00 Punctul pe azi 06.00 Telejurnal Moldova

Prime05.00 Доброе утро 07.00 Prima Oră 09.00Primele știri (rom.) 09.10 Новости 09.15Teleshopping 09.35 Контрольная закупка 10.00Жить здорово! 11.00 Модный приговор 12.00Primele știri (rom.) 12.15 Новости 12.30 Пустьговорят 13.25 Таблетка 13.55 Время покажет15.00 Primele știri (rom.) 15.15 Новости 15.30Время покажет 16.15 Мужское / Женское 17.10Наедине со всеми 18.00 Primele știri (рус.)18.20 Новости 19.00 Давай поженимся! 20.00Пусть говорят 21.00 Primele știri (rom.) 21.10Время 21.45 Футбол 23.45 Обзор матчей 00.15

Т/с. Маргарита Назарова 02.00 Primele știri(рус.) 02.10 Вечерний Ургант 02.40 Новости02.55 Политика 03.50 Время покажет

Pro TV07.00 Știrile 10.30 Teleshopping 12.00 Vorbeștelumea 13.00 Știrile 14.00 Teleshopping 14.15Vorbește lumea 15.10 Dramă. Lecţii de viaţă16.00 Teleshopping 16.15 O seară perfectă 17.00Știrile 17.40 Iisus din Nazareth. Partea III 19.00Știrile 20.00 Știrile 21.00 Reality. Ferma 22.30Știrile 23.15 Serial. CSI Miami 00.15 Serial. CSIMiami 01.00 O seara perfectă 02.30 Știrile 03.00Fabricat în Moldova 04.30 Știrile 05.00 Dramă.Lecţii de viaţă 06.15 Știrile

Vocea Basarabiei06.00 JURNAL 06.30 Noi mergem înainte

07.00 Știri 07.15 Consultaţia juristului 08.00Afacerea ta 08.40 Respiro muzical 09.15 Punctede reflecție 10.00 Sfatul medicului 11.15 Filmartistic 13.30 Consultaţia juristului 14.10 Filmartistic 16.00 Casa mare la români 17.00 Sfatulmedicului 18.00 Știri 18.10 Eu am fost în Europa19.00 Suflet de artist 20.00 Jurnal 20.40 Forum21.30 Film artistic 00.00 Sfatul medicului01.00 Știri 01.20 Suflet de artist 02.00 Zestreaneamului 03.00 Forum 04.00 Film artistic

Jurnal TV06:00 Jurnalul orei 6.00 06:25 Mai pe scurt06:30 Deșteptarea! 07:00 Jurnalul orei 7.0007:05 Deșteptarea! 09:00 Serial. Eureka 10:00Paparazzi 11:00 Veranda 12:00 Ora Expertizei13:00 Jurnalul orei 13.00 13:30 Serial. Doibărbați și jumătate 14:00 Acasă Devreme 16:00Serial. Downton Abbey 17:00 Jurnalul orei 17.0017:15 Veranda 19:00 Jurnalul orei 19.00 19:35

Mai pe scurt 19:40 Jurnalul Sportiv 19:50 OraExpertizei 20:45 Film. Dincolo de liniile inamice23:00 Jurnalul de noapte 23:30 Serial. Grimm00:30 Film. Dincolo de liniile inamice 02:30Documentar BBC 03:00 Acasă Devreme 05:00Ora Expertizei

Moldova 106.05 Русский мир 06.40 Documentar. Almanahcinematografic 06.55, 1.05 Bună dimineața!07.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI 09.00, 17.00,22.00 ȘTIRI (rus.) 09.10, 22.10 Настоящеевремя 09.40, 17.15 Serial. Soacra 10.30, 5.30Vector European 11.00 Moldova în direct 12.00Soundchek. Program muzical 12.45 Profil de

savant 13.15, 19.40, 3.50 Pur și simplu 13.30,18.05, 4.40 Cine vine la noi? 14.20 Documentar.Arts 21 14.50 Tezaur 15.05 Erudit-cafe 15.50Părinți și copii 16.30 Petalo romano 19.00, 4.05MESAGER 19.55, 2.50 Moldova în direct 20.50Super-loto 5 din 35 21.20 O afacere în doi pași22.45 Documentar. Mănăstirea Frumoasa 23.35Europa în concert 00.20 Cultura azi

TVR Moldova 07.00 Telejurnal matinal 08.50 Vorbește corect!09.00 Profesioniștii 10.00 Tot ce contează 10.50Discover România 11.00 Locuri, oameni și comori11.30 Prim-plan 13.00 Telejurnal Moldova 13.15Ieri, Azi, Mâine 14.00 Telejurnal 14.55 Vorbeștecorect! 15.00 Cântec și poveste 16.30 La pasprin Oltenia 17.00 Telejurnal Moldova 17.30Lumea și noi 18.00 Interes general 18.50 Interzis,arestat, cenzurat 19.00 Telejurnal Moldova 20.00Telejurnal 21.00 Punctul pe azi 22.00 Serial.Primăria lui Da Vinci 22.50 Discover România23.00 Garantat 100% 23.50 Interzis, arestat,cenzurat 24.00 Corespondent TVRi 01.30 Serial.Primăria lui Da Vinci 02.20 Discover România02.30 Un doctor pentru dumneavoastră

Prime05.00 Доброе утро 07.00Prima Oră 09.00Primeleștiri (rom.) 09.10 Новости 09.35 Контрольнаязакупка 10.00 Жить здорово! 11.00 Модныйприговор 12.00 Primele știri (rom.) 12.15 Новости12.30 Пусть говорят 13.25 Таблетка 13.55 Времяпокажет 15.00 Primele știri (rom.) 15.15 Новости15.30 Время покажет 16.15 Мужское / Женское17.10 Наедине со всеми 18.00 Primele știri(рус.) 18.20 Новости 19.00 Давай поженимся!20.00 Пусть говорят 21.00 Primele știri (rom.)21.45 Время 22.20 Т/с. Маргарита Назарова00.15 Primele știri (рус.) 00.25 Вечерний Ургант

00.55 Новости 01.10 На ночь глядя 01.55 Времяпокажет 02.35 Prima Oră

Pro TV07.00 Știrile 10.30 Teleshopping 12.00 Vorbeștelumea 13.00 Știrile 14.00 Teleshopping 15.10Dramă. Lecţii de viaţă 16.00 Teleshopping 16.15O seară perfectă 17.00 Știrile 17.30 Iisus dinNazareth. Partea IV 19.00 Știrile 20.00 Știrile21.00 Serial. Las Fierbinți 22.30 Știrile 23.00Serial. Atletico Textila 00.15 Serial. CSI Miami01.15 Serial. Tanti Florica 02.30 Știrile 03.00 Oseară perfectă 04.30 Știrile 05.00 Fabricat înMoldova 06.15 Știrile

Vocea Basarabiei06.00 JURNAL 06.30 Lumea profesioniștilor 07.00Știri 07.15 Consultaţia juristului 08.00 Marketin

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cronica-saptamanal
View:	217 times
Download:	0 times

CRONICA nr 1, 21 aprilie 2016 /Page

Documents