Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 192 Marti, 21 august 2012 V ictima poliþiºtilor din Uricani Cere implicarea ministrului de Interne B ãrbatul de 31 de ani din localitatea Uricani ajuns cu maxilarul fracturat, dar ºi alte rãni dupã ce a fost bãtut de poliþiºtii din localitate, are nevoie de 35 pânã la 40 de zile de îngrijiri medicale. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Iarna se anunþã “rece” în Valea Jiului Î n iarna care vine este posibil ca acei cetãþeni care mai sunt branºati la sistemul centralizat de ter- moficare, sã nu aibã cãldurã. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Zilele Recoltei la Petroºani A dministraþia Pieþeilor ºi municipalitatea de la Petroºani vor ca anul acesta, ca ºi în 2011, sã organizeze Zilele Recoltei, o manifestare care sã se întindã pe parcursul unui întreg week-end. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Fantomele din Castelul Corvinilor plaseazã Hunedoara în topul atracþiilor turistice din România M unicipiul Hunedoara este caracterizat de jurnaliºtii britanici de la Lonely Planet ca fiind un oraº în stil sovietic, dar cu cel mai plin de fantome castel din Transilvania. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 PAGINA A 3-A AGINA A 3-A ”Sunt lucruri urâte, un fel de sclavie modernã”, cu agenþii de pazã de la minele CNH
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator
20:20 Diamantul blestemat 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Diamantul blestemat (r)
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Povestea tragediei mele 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:15 Anna ºi regele19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!
22:30 ªtirile Pro TV23:00 Chuck0:00 Dexter
9:30 M-a fãcut mama artist (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Dincolo de ceruri (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Urmãrire la vitezã maximã
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Vedeta familiei 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Studio UEFAChampions League 21:40 Fotbal: F.C. Basel -C.F.R. Cluj 23:50 Studio UEFAChampions League 0:15 Gol dupã gol 0:45 Rezumatele zilei UEFAChampions League
Consiliul Local almunicipiului Petroºani -
Serviciul PublicAdministrarea
Domeniului Public ºiPrivat
cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221,fax 0254/545903, cod fiscalRO16982459, adresa de [email protected] organizeazã: 1. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 6,00 mp, situat în municipiulPetroºani, str. Viitorului, în vedereasuplimentãrii concesiunii terenuluiaferent garajului; 2. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 10,00 mp, situat în municipiulPetroºani, str. Aviatorilor, în ved-erea suplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajului; 3. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 10,00 mp, situat în str. 1Decembrie 1918(în spatele Poºtei),în vederea suplimentãrii concesiuniiterenului aferent garajului.
Ofertele se depun, într-unexemplar, pânã în ziua de11.09.2012, ora 9 ºi se vordeschide în ºedinþa publicã din datade 11.09.2012, ora 11, pentruprimul caz, ora 13, pentru al doileacaz, ora 15 pentru al 3-lea caz, însala de ºedinþe, la sediul instituþieidin municipiul Petroºani, str. 1Decembrie 1918, nr. 93.
1. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 9,00 mp, situat în municipiulPetroºani, al. Florilor, în vederea înscopul aprobãrii concesiunii terenu-lui aferent garajului; 2. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 96,00 mp, situat în municipiulPetroºani, masivul Parâng, zona C,în vederea construirii unei anexe lacasa de vacanþã; 3. Licitaþie publicã în vedereaconcesionãrii terenului, în suprafaþãde 20,00 mp, situat în str.Independenþei, aferent garajului nr.276.
Ofertele se depun, într-unexemplar, pânã în ziua de13.09.2012, ora 9 ºi se vordeschide în ºedinþa publicã din datade 13.09.2012, ora 11, pentruprimul caz, ora 13, pentru al doileacaz, ora 15 pentru al 3-lea caz, însala de ºedinþe, la sediul instituþieidin municipiul Petroºani, str. 1Decembrie 1918, nr. 93.
Bunurile fac parte din domeniulprivat al municipiului Petroºani.
Ofertele se depun la sediul insti-tuþiei, biroul de registraturã, camera5 sau 7. Relaþii, detalii, clarificãri,cât ºi documentaþia de atribuire, sepot obþine, pânã la data de9.09.2012 pentru procedurile dindata de 11.09.2012 ºi pânã la datade 11.09.2012, pentru proceduriledin data de 13.09.2012, de laServiciul Public AdministrareaDomeniului Public ºi Privat dincadrul Primãriei municipiuluiPetroºani, camera 41, telefon0254-541220(1), int. 114.
Cu motorul, fãrã permis ºi acteU n tânãr de 32 de ani din Mureº
este cercetat de poliþia hune-doreanã, dupã ce a ieºit pe stradã cumotocicleta. Asta pentru cã oameniilegii au constatat cã motociclistul nuavea acte necesare.
Tânãrul, care este din comuna Band,judeþul Mureº a crezut, probabil, cã înHunedoara nu i se poate întâmpla nimic.Aºa se face cã a ieºit pe o stradã din Orãºtiecu o motocicletã.
Numai cã poliþiºtii l-au oprit în trafic ºiaºa s-a ales cu dosar de cercetare penalã.„Efectuându-se verificãri în bazele de date, s-a stabilit faptul cã motocicleta nu figureazãînmatriculatã, iar bãrbatul care o conduceanu figureazã ca fiind deþinãtor de permis deconducere pentru nicio categorie de autove-hicule.
În cauzã s-a întocmit dosar penal pentruconducerea, pe drumurile publice, a unuiautovehicul cu numãr fals de înmatriculare ºifãrã a poseda permis de conducere”, spuneBogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))
ANUNÞ DE LICITAÞIE
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012 Actualitate 3
I nspectoratulTeritorial de
Muncã Hunedoaraeste bãnuit cã nu adat curs sesizãrilorfãcute de agenþii depazã ºi protecþie aiSC Scorseze SecurityInternational, careare contract cuCompania Naþionalãa Huilei.
Inspectorii de laBucureºti fac verificãri înteritoriu, iar secretarulgeneral în cadrulMinisterului Muncii, PetruPãun Jura, spune cã dacãse adeveresc reclamaþiile,vor fi ultimele”cocoloºite” de ITM.
Mai multe reclamaþiifãcute la ITM Hunedoarade cãtre lideri de sindicatºi salariaþi ai firmei depazã ºi protecþie careasigurã serviciile de
spe-cialitate la unitãþileminiere din Valea Jiuluiau ajuns pe masaMinisterului Muncii ºiProtecþiei Sociale. În emi-siunea tv ”Hunedoara în50 de minute”, secretarulgeneral în MinisterulMuncii, Petru Pãun Jura(foto medalion), adeclarat cã deºi mai mulþi
salariaþi au sesizatITM-ul, nimeni nua luat în seamãaceste reclamaþii,lucru inadmisibil înopinia sa.Scorseze SecurityInternational esteacuzatã cã practicãslavagismul modern pentru cãfoloseºte jumãtatedin efectivul nece-sar pentru paza ºiprotecþia unitãþilorminiere, dar cumunca unui efectivîntreg, cu încãlcareagravã a legislaþiei privindrelaþia dintre angajator ºi angajat.
Mai mult, Jura aprecizat cã citindcontractul în cauzã aconstatat cã mineriitrebuie sãmunceascã, nuglumã, pentru celecirca 300 de mili-arde lei vechi plãtiteanual acestei firmede cãtre CompaniaNaþionalã a Huilei.
”Sunt lucruriurâte, un fel de
sclavie modernã, ce faceaceastã firmã. Tocmai mãîntrebam, când m-amuitat în contractul ãsta,cât cãrbune trebuie sãscoatã minerii ca sãplãteascã paza acestorperimetre miniere?Sindicatul spunea cãfirma foloseºte jumãtatedin personalul pe caretrebuia sã-l foloseascã ºiatunci îi foloseºte peceilalþi mult mai multtimp de cât ar trebui. Celpuþin liderul de sindicatne spunea cã un paznicajunge sã facã 250 deore pe lunã, ceea ce este
inadmisibil” – a spusPetru Pãun Jura, secretargeneral în MinisterulMuncii.
Ca urmare a acestorsesizãri nebãgate înseamã la nivel judeþean,de la Bucureºti s-audeplasat inspectori aimuncii pentru a verificatoate aceste nereguli,inclusiv faptul cã agenþiide pazã - care au adus înfaþa ITM Hunedoaraaceste probleme cu carese confruntã – au fostsancþionaþi de ºefii lorpentru cã au reclamatabuzurile.
Secretarul general alMinisterului Muncii estesupãrat ºi peInspectoratul Teritorial deMuncã din judeþ, pentrucã nu a dat curs verificãriiacestor sesizãri.
”Dacã se adevereºte cãe aºa, cã au cocoloºitniºte sesizãri, o sã fieultimele sesizãri pe carele cocoloºesc în acestefuncþii pentru cã o sãavem grijã sã fie ultimele,sã nu mai cocoleleaºcã ºialtele” – a precizat PetruPãun Jura.
Sãptãmâna trecutã,agenþii de pazã de la adoua firmã de profil, SCAXIS Corporate, firmãsubcontractantã care asigurã paza la minelePetrila ºi Lonea, aupãrãsit posturile pentruaceleaºi probleme, respec-tiv neplata sporurilor denoapte, lucrul pestenumãrul de ore stabilit deCodul Muncii neplãtite,întârzieri foarte mari laplata salariilor etc. Agenþiiau formulat o listã derevendicãri ºi au luathotãrârea de a forþalucrurile pentru cã nimeninu-i bagã în seamã.
Compania Huilei aunotificat Guvernul cuprivire la locaþia aleasãpentru ComplexulEnergetic Hunedoara.
Acesta va avea sediul înValea Jiului, iar documenteleau fost trimise luni la premierºi la Ministerul Economiei.
Decizia, sprijinitã politic,de la înfiinþa ComplexulEnergetic Hunedoara cu sedi-ul în Vale ajunge în aceste zilela Guvern. Asta pentru cã înscurt timp, va ieºi o hotãrârede Guvern ce va parafa fuzi-unea celor douã termocen-trale Mintia ºi Paroºeni, iarliderii din judeþ vor ca sediulsã fie nicãieri altundeva decâtîn perimetrul de unde sescoate huila.
„Chiar luni dimineaþã amfãcut ultimele retuºuri ale documentului pe care îl înain-tãm primului ministrul Ponta,dar îl vom duce ºi la MinisterulEconomiei. În scurt timp,actul va ajunge acolo undetrebuie astfel încât sã poatã fi
înfiinþat Complexul EnergeticHunedoara, cu sediul în ValeaJiului”, a declarat deputatulCristian Resmeriþã.
Vineri, sãptãmâna trecutã,atât primarii, cât ºi liderii desindicat ºi cei politici dinîntreg judeþul Hunedoara auajuns la decizia cã viitorulComplex EnergeticHunedoara, care va luanaºtere la data de 3 septem-brie, trebuie sã fie localizat înVale. Asta cu atât mai multcu cât aici vor fi ºi minele viabile ºi deci perimetrulextractiv, iar una dintre termo-centrale este tot în acest loc.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
A ninoasa, oraºul omorâteconomic prin
închiderea minei, îºi joacã ocarte importantã pentru ea,dar are nevoie de susþinerepoliticã puternicã – sediulviitorului Complex Energetic.
O datã cu înfiinþarea celordouã societãþi, în urma reorga-nizãrii energetice din judeþulHunedoara, respectiv societateacare se va ocupa de minele nevi-abile ce se vor desprinde deCompania Naþionalã a Huilei ºiComplexul Energetic Hunedoara,s-a dorit ca sediile noilor entitãþieconomice sã fie stabilite în local-itãþi ale Vãii Jiului. Dupã reuni-unea primarilor cu directorii de latermocentralele Mintia ºiParoºeni, de la CNH, cu sindi-
caliºti ºi deputaþi pentru acordulcomun ca sediul viitoruluiComplex sã fie în Valea Jiului, s-a lansat ideea ca localitatea caresã-l gãzduiascã sã fie Aninoasa.Aninoasa este oraºul care a fostomorât economic datoritãînchiderii minei ºi care se târãºtede pe o zi pe aâlta. A fost lãsatîn beznã, precum un cãtun dinvârf de munte, salariilefuncþionarilor publici sunt plãtitecând ºi când, iar mâna întinsã aedilor cãtre judeþ ºi Guvern pen-tru finanþãri a înþepenit umilitor.
Nicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa, vede înaceastã hotãrâre ca o gurã deoxigen nesperatã ºi reparatorieprivind veniturile la bugetul local.Primarul este dispus sã punã ladispoziþie chiar cãminul cultural,invocând cã amplasarea sediuluiviitorului Complex Energetic estebinevenitã aici, Aninoasa fiind la
mijlocul Vãii Jiului, în propiereaDefileului Jiului, deci o cale scurtãde acces a responsabililorbucuresteni. ”Ar fi într-adevãr cao reparaþie moralã pentruAninoasa, dar gândiþi-vã ºi laUricani, care probabil nu dupãmult timp se va afla în aceeºisituaþie, deºi Uricaniul are alteoportunitãþi, altã deschidere.Poate cã la Uricani va putea aveasediul societatea care preiaminele neviabile” – au spus ediliiparticipanþi la reuniunea de laVulcan.
Pe de altã parte, sediul CNH,de la Petroºani, este unul carecadreazã cu unul al uneiCompanii de asemenea anver-gurã. Aninoasa îºi joacã o carteimportantã pentru ea, dar arenevoie de susþinerea celor dinVale, în primul rând, apoi pe linieierarhicã pânã sus, la decidenþi.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
”Sunt lucruri urâte, un fel desclavie modernã”, cu agenþii de
pazã de la minele CNH
Complexul Hunedoara,pe masa Guvernului
Aninoasa – ca o reparaþie moralã
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 201244 Actualitate
A dministraþiaPieþeilor ºi munic-
ipalitatea de laPetroºani vor ca anulacesta, ca ºi în 2011, sãorganizeze ZileleRecoltei, o manifestarecare sã se întindã peparcursul unui întregweek-end.
Conducerea Pieþei are însãde adunat bani, fie din spon-sorizãri, fie din veniturile pro-prii, pentru ca acþiunea sã sepoatã derula în bune condiþii. “Este crizã, dar încercãm dinrãsputeri sã facem eforturi sãchemãm comercianþii de pro-duse tradiþionale. Ca ºi anultrecut, încercãm sã facem omixturã între Zilele Recoltei ºi
un festival de târguri de pro-duse tradiþionale, pentru cãanul trecut a prins la populaþie.În cazul în care ne dom descur-ca cu adunarea de fonduri,vrem sã organizãm evenimen-tul undeva la sfârºitul luni sep-tembrie, începutul lunioctombrie”, ne-a declarat IoanPristavu, ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.
La Zilele Recoltei de anultrecut, care s-au organizat peBulevardul 1 Decembrie, auvenit producãtori autohtoni dintoatã þara cu produse care maide care mai gustoase ºi ecolog-ice. De asemenea,petroºenenii ºi nu numai, pen-tru cã tot a fost sãrbãtoritãrecolta, ºi-au putut cumpãrafructe ºi legume pentru iarnã.
Luiza ANDRONACHE
C osaºii, în special ceipricepuþi, sunt din ce
în ce mai rari în zilelenoastre. Administraþialocalã de la Petroºanicautã oameni care sãcoseascã iarba de pedomeniul public.
Primãria Petroºani are nevoiede oameni la coasã, pentru cã înunele zonele ale localitãþii, iarba acrescut destul de mult, iar person-alul angajat este insuficient. “Referitor la cositori, chiar am aveanevoie, pentru cã suprafaþa intrav-ilanã a Municipiului Petroºani estefoarte mare. Sunt foarte multezone verzi ºi destul de întinse”, adeclarat Lucian Dragomir, ºefSPADPP – Primãria Petroºani.
Însã, administraþia publicã nu
are bani cu ce sã plãteascã cosaºii,în schimb se poate înþelege cu eialtfel. “ Noi, din bugetul local nuputem sã-i plãtim, decât dacã anulviitor, în bugetul mare prindembani special pentru chestiuneaaceasta. În schimb, ei pot sã iaiarba ºi noi putem sã-i ajutãm cu
ceva materiale de construcþii. Uniidin ei stau în casele de colonie,aflate la noi în social, ºi i-am maiajutat cu nisip, piatrã ºi ce am maiavut noi pentru reparareacaselor”, a mai spus Dragomir.
Nu mai puþin de40.0000 de lei a reuºitsã scoatã municipalitateadin Petroºani prin vân-zarea de pavele ºi bor-duri uzate. Suma ar fifost ºi mai mare, darpentru unitãþile deînvãþãmânt ºi bisericilecare au avut nevoie deastfel de materiale, ediliile-au pus la dispoziþie cutitlul gratuit. „Aucumpãrat atât persoanejuridice, cât ºi persoanefizice, iar bisericile ºiºcolile au primit gratuit.Circa 40.000 de lei amscos din vânzarea de
pavele”, a declaratLucian Dragomir, direc-tor executiv în cadrulSPADPP Petroºani. ªicum cererea a fost mare,pavele s-au epuizat de pestoc, dar doritori încãmai sunt destui.
Odatã cu imple-mentarea programului dereabilitare a strãzilor dinmunicipiul Petroºani,pavelele de pe trotuare,dar ºi bordurile înlocuiteau fost vândute. Lamare cãutare au fost
pavelele, în timp ce bor-durile încã mai aºteaptãclienþi. Un metru pãtratde pavele s-a vândut cu20 de lei, în timp cemetrul liniar de borduricostã aproximativ 2 lei.
zi la noapte ºi de lasoare în piscine auomorât oameni, detoate vârstele, pecapete. Infarcturile ºicomoþiile cerebraleau fost cauzele careau curmat vieþi înaceastã perioadã…
O femeie de 51 de anidin Petrila, a cãzut dinpicioare ºi a murit dupãce întinsese rufele în faþablocului. Familia ºtia cãnu este bolnavã, darinima i-a cedat fãrã sãºtie de ce. Un alt bãrbatde 42 de ani dinParoºeni a fãcut un acci-dent vascular care i-a fostfatal. ªi o tânãrã de 27de ani, din Petroºani, aavut aceeaºi soartã. Unuialt bãrbat, de 38 de ani,care a sãrit în piscina cuapã proaspãt schimbatã,dupã ce a stat mult lasoare, i-a cedat inima…
Medicii spun cã variaþi-ile de temperaturã dinultima vreme, când ziuaeste foarte cald, iarnoaptea temperaturilescad ºi cu 15- 17 grade,pentru ca apoi dimineaþasã creascã iar, brusc – încirca douã ore tempera-turile cresc de la 17, la26, apoi 30 de grade –organismul cedeazã pe
fondul alimentaþieideficitare ºi a stresului.Vârsta nu mi conteazã.Fie tânãr sau mai uzat devreme, omul trebuie sãºtie cum sã se protejezepentru a traversa acesteperioade.
”Ziua fiind cald, existão vasodilataþie, o vitezãmai mare a circulaþieisângelui ºi toate organeleresimt acest lucruîncepând de la inimã,creier, ochi, muºchi,stomac, intestine.Noaptea, frigul contractãvasele, sângele este maipuþin circulat. Ca urmareorganele sunt o datãagresate cu mai multsânge, o datã cu maipuþin, ºi acestea suferã.Aceastã suferinþã se res-imte sub formã de dureriosoase, dureri de cap,tulburãri de ritm cardiac.Zilele acestea am avutfoarte mulþi pacienþi cutensiunea foarte micã,
care în mod normal autensiunea mare, datoritãvariaþiilor de temperaturã,dar ºi de presiune atmos-fericã. Pentru a se asigu-ra o protecþie în acestsens, ziua sã sefoloseascã oîmbrãcãminte uºoarã, iarseara, noaptea, sã seîncerce sã se pãstreze câtmai aproape temperaturade peste zi, astfel ca cir-culaþia sângelui sã fie câtmai constantã” – a expli-
cat dr. Dumitra Udrea,specialist în medicina defamilie, Petroºani.
În urmãtoarele zile,meteorologii anunþãcaniculã, ceea ce înseam-nã cã se impune un con-sum suficient de lichide ºifructe pentru a evitadeshidratarea, evitareastatului în soare ºi oîmbrãcãminte cât maiuºoarã.
Ileana FIRÞULESCU
U n câine rãu, celpuþin pe afiº,
pãzeºte MuzeulMineritului dinPetroºani, pentru carenu s-a gãsit o camerãde supraveghere caresã-l apere de hoþii cepãtrundeau frecventîn curte.
Ca în Evul Mediu. Aºaeste pãzit MuzeulMineritului din Petroºani,pentru care sistemelemoderne de suprave-ghere sunt doar un visfrumos. Sãtui de hoþiicare le-au pãtruns nu odatã în curte, dupãînchiderea muzeului, ºicare au furat tot ce le-acãzut la îndemânã, anga-jaþii de aici ºi-au luat uncâine de pazã ºi au sem-nalat corespunzãtor acestlucru. Odatã cufinalizarea programuluide vizitare, pe copaculdin curte apare ºi afiºulcu „Atenþie, câine rãu!”.Deocamdatã pentrureprezentanþii MuzeuluiMineritului este singurasoluþie de protejare amaterialelor din curte, încondiþiile în care nu aucamere de supraveghere
ºi nici posibilitãþi reale deachiziþionare. Nu cã ar fiprea scumpe, dar legeanu permite edililor sãfacã astfel de achiziþii dinbugetul propriu. Iar sis-temul de supravegherevideo a municipiuluiPetroºani, implementatde edili cu fondurieuropene, nu include ºistrada pe care se aflãMuzeul Mineritului.„Deocamdatã nu putemsã extindem acest pro-gram de supravegherevideo, dar se are învedere extinderea lui,pentru cã sunt mulþioameni care au solicitatacest lucru. Trebuie sãaºteptãm, însã, o even-tualã modificare a legii,pentru cã acum nuputem achiziþiona pro-duse de biroticã, iarcamerele de suprave-ghere intrã la acest capi-tol”, a declarat MarianPopescu, city manageral municipiului Petroºani.
Muzeul Mineritului dinPetroºani a fost înfiinþatîn urmã cu mai bine de ojumãtate de secol, înanul 1961, prin decizie aSfatului Popular alRegiunii Hunedoara.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012 Actualitate 5
Uricani ajuns cu maxi-larul fracturat, dar ºialte rãni dupã ce a fostbãtut de poliþiºtii dinlocalitate, are nevoie de35 pânã la 40 de zile deîngrijiri medicale.Legiºtii din Deva punînsã o condiþie: sã nuaparã complicaþii, altfelperioada de însãnãtoºirese prelungeºte.
Costel Stroe (31 de ani) amers ieri-luni la ServiciulJudeþean de Medicinã LegalãHunedoara pentru a-ºi scoatecertificatul medico-legal careatestã cã fost victima unei agre-siuni. Medicii legiºti de la Devaau concluzionat în urma exa-minãrii victimei cã rãnile aufost produse cu un corp dur,ceea ce ar susþine ºi afirmaþiilebãrbatului cum cã a fost dat denenumãrate ori cu capul de o
masã aflatã într-o camerã deanchetã a Poliþiei Uricani. „Amfost pentru a scoate certificatulºi sã-l pot depune la dosarul decercetare al procurorilor dinAlba. O copie legalizatã o voitrimite ºi Cropului de Controlde la Interne pentru cã îmi esteteamã cã adevãrul nu va ieºi laluminã ºi vinovaþii nu vor fitraºi la rãspundere”, a spusbãrbatul. Acesta susþine cã aresuficiente indicii cã anchetainternã derulatã la nivel de IPJîi va scãpa pe poliþiºtii bãtãuºi.„Ofiþerul care se ocupã deancheta internã e de laPetroºani. A chemat-o pemama ca sã-i reproºeze de ce asunat la 112, sã o întrebe dece am abandonat un TIR, altelucruri decât cele legate deanchetã. Mama s-a dus cupozele cu mine bãtut ºi plân-
gerea, însã dânsul le-a aruncatpe un birou ºi a zis cã de ele seocupã mai târziu”, susþineStroe.
A chitat de instanþã
Petru a justifica agresiuneaasupra bãrbatului, surse dinPoliþia Uricani ne-au transmiscã Stroe este vinovat de aban-donarea unui TIR cu marfã lagraniþa dintre douã stateeuropene, bãrbatul fiind ºoferde meserie. Numai cã, în febru-arie a.c., Judecãtoria Petroºania dat o soluþie definitivã, iarStroe a fost amendat pentruneglijenþã în serviciu. Cum nupoate fi sancþionat de douã oripentru aceeaºi faptã, interesulpoliþiºtilor este nejustificat. „Totde TIR-ul acela se interesa ºiofiþerul de la Petroºani, nu dece am fost bãtut. Eu nu mã lasºi voi merge pânã la ministrupentru a vedea ce am pãþit dela niºte poliþiºti din subordinealui. Aceia nu sunt poliþiºti, nicimiliþieni chiar dacã ameninþã eicã în Uricani fac legea.Miliþienii bãteau mãcar fãrã sã
se vadã, ãºtia n-au nici o grijã”,spune victima.
„M -au nenorocit peviaþã”
Pentru cã a fost operat dupãce bãtãuºii i-au rup maxilarul,bãrbatul este nevoit sã sehrãneascã doar cu alimentelichide. În plus, pentru a-ºiputea deschide gura mai arenevoie detratamentecostisitoare.„Am fost ope-rat laTimiºoara, nupot deschidede tot gura ºiar trebui sãmerg la Tg.Mureº pentrualte intervenþiichirurgicale.Nu am bani ºinu ºtiu ce o sãfac. M-aunenorocit peviaþã”, a pre-cizat bãrbatul.În data de optaugust, Costel
Stroe susþine cã a fost bãtutore în ºir în sediul PoliþieiUricani, pentru cã a vrut sã-ºireclame un vecin. Ofiþerul deserviciu n-a vrut sã-i primeascãreclamaþia pe motiv cã ºeful dePoliþie este în concediu, bãrba-tul a vociferat ºi câþiva poliþiºtiau considerat cã este ultraj ºi i-au aplicat o corecþie sorã cumoartea.
caracterizat dejurnaliºtii britanici dela Lonely Planet cafiind un oraº în stilsovietic, dar cu cel maiplin de fantome casteldin Transilvania. ªi toc-mai aceste fantomeaduc municipiul de peCerna în topul local-itãþilor ce trebuie viz-itate în România.
Chiar dacã mai spre coadalistei, municipiul Hunedoaraeste cuprins într-un top fãpcutde jurnaliºtii britanici special-izaþi în turism privind punctelede atarcþie turisticã dinRomânia. Cei de la LonelyPlanet vorbesc despre cãlãtoriaîn România ca fiind ceva întreun Halloween etern ºi copertaunuia dintre albumele LedZeppelin, care prezintã unagricultor ce carã în spate olegãturã de crengi. Vorbim, defapt, despre contrasteledescoperite ºi descrise de
Lonely Planet, respectiv maºinide lux care circulã pe aceleaºiºosele cu cãruþele. În topul jur-naliºtilor britanici sunt 13 reco-mandãri cu locuri pe careturiºtii meritã sã le viziteze înRomânia, iar pe prima poziþiese aflã Maramureºul, descris cafiind “inima ºi sufletul rural alRomâniei”, cu biserici din
lemn, cimitire pictate ºi þuicã„ce te arde pe gât”.Clasamentul mai cuprindeoraºele Sighiºoara, Braºov,Timiºoara, dar ºi Bucureºtiul,însã cei de la Lonely Planet nuuitã de Transfãgãrãºan, carac-terizat ca un drum în zig zagameþitor printre stâncicolþuroase ºi lacuri glaciare,
unde turiºtii se pot bate cuzãpadã toatã vara. Din topulLonely Planet nu lipseºteHunedoara, despre care jur-naliºtii spun cã este un oraºindustrial în stil sovietic, careare, probabil, castelul celmai plin de fantome dinTransilvania.
Carmen COSMAN
L ocuitorii maimultor strãzi
din nordul municipi-ului Petroºani, cerautoritãþilor localesã înfiinþeze o staþieîn care autobuzele sãpoatã opri legal.
Sute de familii de laieºirea din municipiulPetroºani vor ca autoritãþilelocale sã reînfiinþeze staþiilede autobuz care erau înzona cartierului lor pentrua putea beneficia ºi ele detransportul în comun.Oamenii sunt nevoiþi sãmeargã pe jos circa doikilometri pânã în oraº,pentru cã ºoferii de maxi-taxi nu opresc în zonacartierului lor de teamapoliþiºtilor. „Nu este staþieºi ºoferii de maxi –taxi carefac Petrila nu vor sãopreascã ºi la Praga. Leeste fricã de poliþie cã suntimediat amendaþi. Dacã nueste poliþia pe DN 66, maiopresc ºi te lasã sã sari iute
din maºinã. Când seîncepe ºcoala este mai rãupentru cã avem copii ºi tre-buie sã mergem pe jos cuei. Maxi-taxi nu opreºte”,spun locuitorii cartierului.Oamenii au fãcut liste pen-tru înfiinþarea unei staþii ºile vor depune la PrimãriaPetroºani. „Este foarte binecã vor face aceste solicitãripentru cã noi le vorprezenta Poliþiei RutierePetroºani, pentru a costatanecesitatea înfiinþãrii uneistaþii acolo. Noi putem faceaceste staþii dar abia dupãce primim ºi avizulpoliþiºtilor. Acolo trebuiefãcute douã refugii pentrucã este DN66, se circulã cuviteze ºi autobuzul trebuiesã iasã în afara pãrþii caros-abile pentru a îmbarca per-soanele. Altfel existã risculde accidente grave”, adeclarat directorulServiciului PublicAdministrarea DomeniuluiPublic Privat din PrimãriaPetroºani.
Maximilian GÂNJU
N u mai puþin de40 de blocuri de
locuinþe din municipi-ul Petroºani vor bene-ficia de un proiect înbaza cãruia se vor con-strui acoperiºuri.Banii sunt alocaþi dela bugetul local dar ºilocatarii imobilelor vortrebui sã contribuie.
Administraþia publicãlocalã de la Petroºani vrea cade anul viitor sã înceapãlucrãrile de construire deacoperiºuri pentru 40 deblocuri de locuinþe dinmajoritatea cartierelormunicipiului. Condiþia este caimobilele în cauzã sã nu fiavut vreodatã „învelitoare” ºisã aibã asociaþii de locatari.Sumele prevãzute pentruaceastã investiþie se ridicã lacirca 400 de mii de lei, doarcontribuþia municipalitãþii.Deja proiectul a început cu
faza de proiectare, de care seocupã o societate din Deva.„Pânã anul viitor trebuie sãtermine proiectarea ºi noi osã prindem banii necesari înbugetul pe 2013. Contribuþia
noastrã este de 70 la sutã ºirestul de 30 la sutã va reveniasociaþiilor de locatari.Lucrãrile vor demara de anulviitor ºi nu sunt blocuri doardin centrul municipiului ci din
toate cartierele”, a declarat,Lucian Dragomir, directorexecutiv SPADPP –PrimãriaPetroºani.
Maximilian GÂNJU
L upenenii auajuns pe inter-
net. Existã tot felul delucruri care atragatenþia privitorilor.Cei care sunt sur-prinºi de anumiteipostaze imortalizeazãmomentul ºi posteazãpozele pe internetpentru a le împãrtãºicu ceilalþi utilizatori.
Astfel, ºi o casã dinmunicipiul Lupeni a ajuns sãfie privitã de zeci de utiliza-tori ai unei reþele desocializare. Este vorba de
casã de pe strada TudorVladimirescu. Nimicneobiºnuit pânã aici. Doarcã acea casã are incorporatão maºinã care zace falnic peunul din colþuri. Cineva aimortalizat casã ºi a ajuns peo reþea de socializare.Aceastã imagine esteîncadratã la categoria “332de poze pe care trebuie sã levezi înainte sã te întorci înRomânia”. Poza a atras atâtlike-ul cât ºi comentarii caremai de care mai diferite. Uniiapreciazã poza ºi o vãd origi-
nalã, „asta-mi place”, întimp ce alþii considerã cãRomânia este þara tuturorposibilitãþilor „cã la noi lanimenea”.
Pe pagina respectivã segãsesc multe astfel de imagi-ni care descriu lucruri consid-erate ciudate.
Raul IRINOVICI
D ata de 28 augusteste termenul de
finalizare a proiectuluide reabilitare ºi mod-ernizare a Pieþeiagroalimentare Dacia.Lucrãrile au demaratîn data de 15 mai,anul curent, iar pânãacum s-a muncitaproape non-stop.
Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ovizitã în teren, a afirmatieri cã piaþa poate fi datãîn folosinþã chiar mairepede cu câteva zile. “Lasfârºitul acestei sãptãmânilucrarea se încheie, dupãcare vom amenaja cumese, iar lumea se vaputea muta în noua piaþã.Constructorul ºi-a luatacest angajament, el aretermen sãptãmâna asta ºiva trebui sã finalizezelucrarea”, ne-a declarat
Însã, dacã totuºi con-structorul nu se poate þinede termenul stabilit definalizare, primãria poatepercepe penalitãþi deîntârziere, conform con-tractului.
Acest proiect de reabil-itare a Pieþei Dacia esteunul mai mult decât nece-
sar, pentru cã vânzãtorii deaici ºi-au desfãcut marfa încondiþii improprii pânãacum. Pe lângã asta, ei nuau avut nici mãcar otoaletã, fãrã sã mai vorbimde spaþii de depozitare.Lucrãrile sunt executate deo firmã din Petrila, iar val-oarea este de peste 3 mil-iarde ºi jumãtate de leivechi.
AAAAººººaaaa nnnnuuuu.... .... ....UUUUnnnn iiiimmmmoooobbbbiiii llll ddddiiiinnnn LLLLuuuuppppeeeennnniiii ,,,, ““““vvvveeeeddddeeeettttãããã”””” ppppeeee iiiinnnntttteeeerrrrnnnneeeetttt S taþia CFR din
Petroºani,ajunsã la o vârstãvenerabilã, s-arputea transformaîn viitor într-o Garã– muzeu.
Este vorba despreclãdirile care aparþinactualei staþii, existândintenþia de a se construio nouã garã, în zona lim-itrofã celei în care se aflãcea veche. Asta, bineînþe-les, dacã vor fi gãsite fon-durile necesare...„Deocamdatã, pânã nu
se liniºtesc apele înpoliticã, nu putem vorbidespre niciun proiect deviitor. Cert, însã, estefaptul cã se doreºte cavechea staþie sã fie trans-formatã într-un muzeu.Cu atât mai mult cu câteste vorba despre unmonument istoric care nupoate fi „ras” de pesuprafaþa pãmântului.Când, ºi dacã se vaîntâmpla acest lucru,rãmâne, însã, de vãzut”,a precizat IoanAonofriesei, instructor
Miºcare / ComercialStaþia CFR Petroºani.
Gara din Petroºani afost construitã în urmã cupeste 100 de ani, maiexact în anul 1870, atun-ci când a începutexploatarea cãrbuneluidin subteranele VãiiJiului. În prezent, aceastaaratã cu mult mai rãudecât la momentul inau-gurãrii, deºi este un mon-ument istoric ºi „cineva”ar fi trebuit sã se ocupede imaginea acesteia.
caracterizat dejurnaliºtii britanici dela Lonely Planet cafiind un oraº în stilsovietic, dar cu cel maiplin de fantome casteldin Transilvania. ªi toc-mai aceste fantomeaduc municipiul de peCerna în topul local-itãþilor ce trebuie viz-itate în România.
Chiar dacã mai spre coadalistei, municipiul Hunedoaraeste cuprins într-un top fãpcutde jurnaliºtii britanici special-izaþi în turism privind punctelede atarcþie turisticã dinRomânia. Cei de la LonelyPlanet vorbesc despre cãlãtoriaîn România ca fiind ceva întreun Halloween etern ºi copertaunuia dintre albumele LedZeppelin, care prezintã unagricultor ce carã în spate olegãturã de crengi. Vorbim, defapt, despre contrasteledescoperite ºi descrise de
Lonely Planet, respectiv maºinide lux care circulã pe aceleaºiºosele cu cãruþele. În topul jur-naliºtilor britanici sunt 13 reco-mandãri cu locuri pe careturiºtii meritã sã le viziteze înRomânia, iar pe prima poziþiese aflã Maramureºul, descris cafiind “inima ºi sufletul rural alRomâniei”, cu biserici din
lemn, cimitire pictate ºi þuicã„ce te arde pe gât”.Clasamentul mai cuprindeoraºele Sighiºoara, Braºov,Timiºoara, dar ºi Bucureºtiul,însã cei de la Lonely Planet nuuitã de Transfãgãrãºan, carac-terizat ca un drum în zig zagameþitor printre stâncicolþuroase ºi lacuri glaciare,
unde turiºtii se pot bate cuzãpadã toatã vara. Din topulLonely Planet nu lipseºteHunedoara, despre care jur-naliºtii spun cã este un oraºindustrial în stil sovietic, careare, probabil, castelul celmai plin de fantome dinTransilvania.
Carmen COSMAN
L ocuitorii maimultor strãzi
din nordul municipi-ului Petroºani, cerautoritãþilor localesã înfiinþeze o staþieîn care autobuzele sãpoatã opri legal.
Sute de familii de laieºirea din municipiulPetroºani vor ca autoritãþilelocale sã reînfiinþeze staþiilede autobuz care erau înzona cartierului lor pentrua putea beneficia ºi ele detransportul în comun.Oamenii sunt nevoiþi sãmeargã pe jos circa doikilometri pânã în oraº,pentru cã ºoferii de maxi-taxi nu opresc în zonacartierului lor de teamapoliþiºtilor. „Nu este staþieºi ºoferii de maxi –taxi carefac Petrila nu vor sãopreascã ºi la Praga. Leeste fricã de poliþie cã suntimediat amendaþi. Dacã nueste poliþia pe DN 66, maiopresc ºi te lasã sã sari iute
din maºinã. Când seîncepe ºcoala este mai rãupentru cã avem copii ºi tre-buie sã mergem pe jos cuei. Maxi-taxi nu opreºte”,spun locuitorii cartierului.Oamenii au fãcut liste pen-tru înfiinþarea unei staþii ºile vor depune la PrimãriaPetroºani. „Este foarte binecã vor face aceste solicitãripentru cã noi le vorprezenta Poliþiei RutierePetroºani, pentru a costatanecesitatea înfiinþãrii uneistaþii acolo. Noi putem faceaceste staþii dar abia dupãce primim ºi avizulpoliþiºtilor. Acolo trebuiefãcute douã refugii pentrucã este DN66, se circulã cuviteze ºi autobuzul trebuiesã iasã în afara pãrþii caros-abile pentru a îmbarca per-soanele. Altfel existã risculde accidente grave”, adeclarat directorulServiciului PublicAdministrarea DomeniuluiPublic Privat din PrimãriaPetroºani.
Maximilian GÂNJU
N u mai puþin de40 de blocuri de
locuinþe din municipi-ul Petroºani vor bene-ficia de un proiect înbaza cãruia se vor con-strui acoperiºuri.Banii sunt alocaþi dela bugetul local dar ºilocatarii imobilelor vortrebui sã contribuie.
Administraþia publicãlocalã de la Petroºani vrea cade anul viitor sã înceapãlucrãrile de construire deacoperiºuri pentru 40 deblocuri de locuinþe dinmajoritatea cartierelormunicipiului. Condiþia este caimobilele în cauzã sã nu fiavut vreodatã „învelitoare” ºisã aibã asociaþii de locatari.Sumele prevãzute pentruaceastã investiþie se ridicã lacirca 400 de mii de lei, doarcontribuþia municipalitãþii.Deja proiectul a început cu
faza de proiectare, de care seocupã o societate din Deva.„Pânã anul viitor trebuie sãtermine proiectarea ºi noi osã prindem banii necesari înbugetul pe 2013. Contribuþia
noastrã este de 70 la sutã ºirestul de 30 la sutã va reveniasociaþiilor de locatari.Lucrãrile vor demara de anulviitor ºi nu sunt blocuri doardin centrul municipiului ci din
toate cartierele”, a declarat,Lucian Dragomir, directorexecutiv SPADPP –PrimãriaPetroºani.
Maximilian GÂNJU
L upenenii auajuns pe inter-
net. Existã tot felul delucruri care atragatenþia privitorilor.Cei care sunt sur-prinºi de anumiteipostaze imortalizeazãmomentul ºi posteazãpozele pe internetpentru a le împãrtãºicu ceilalþi utilizatori.
Astfel, ºi o casã dinmunicipiul Lupeni a ajuns sãfie privitã de zeci de utiliza-tori ai unei reþele desocializare. Este vorba de
casã de pe strada TudorVladimirescu. Nimicneobiºnuit pânã aici. Doarcã acea casã are incorporatão maºinã care zace falnic peunul din colþuri. Cineva aimortalizat casã ºi a ajuns peo reþea de socializare.Aceastã imagine esteîncadratã la categoria “332de poze pe care trebuie sã levezi înainte sã te întorci înRomânia”. Poza a atras atâtlike-ul cât ºi comentarii caremai de care mai diferite. Uniiapreciazã poza ºi o vãd origi-
nalã, „asta-mi place”, întimp ce alþii considerã cãRomânia este þara tuturorposibilitãþilor „cã la noi lanimenea”.
Pe pagina respectivã segãsesc multe astfel de imagi-ni care descriu lucruri consid-erate ciudate.
Raul IRINOVICI
D ata de 28 augusteste termenul de
finalizare a proiectuluide reabilitare ºi mod-ernizare a Pieþeiagroalimentare Dacia.Lucrãrile au demaratîn data de 15 mai,anul curent, iar pânãacum s-a muncitaproape non-stop.
Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, dupã ovizitã în teren, a afirmatieri cã piaþa poate fi datãîn folosinþã chiar mairepede cu câteva zile. “Lasfârºitul acestei sãptãmânilucrarea se încheie, dupãcare vom amenaja cumese, iar lumea se vaputea muta în noua piaþã.Constructorul ºi-a luatacest angajament, el aretermen sãptãmâna asta ºiva trebui sã finalizezelucrarea”, ne-a declarat
Însã, dacã totuºi con-structorul nu se poate þinede termenul stabilit definalizare, primãria poatepercepe penalitãþi deîntârziere, conform con-tractului.
Acest proiect de reabil-itare a Pieþei Dacia esteunul mai mult decât nece-
sar, pentru cã vânzãtorii deaici ºi-au desfãcut marfa încondiþii improprii pânãacum. Pe lângã asta, ei nuau avut nici mãcar otoaletã, fãrã sã mai vorbimde spaþii de depozitare.Lucrãrile sunt executate deo firmã din Petrila, iar val-oarea este de peste 3 mil-iarde ºi jumãtate de leivechi.
AAAAººººaaaa nnnnuuuu.... .... ....UUUUnnnn iiiimmmmoooobbbbiiii llll ddddiiiinnnn LLLLuuuuppppeeeennnniiii ,,,, ““““vvvveeeeddddeeeettttãããã”””” ppppeeee iiiinnnntttteeeerrrrnnnneeeetttt S taþia CFR din
Petroºani,ajunsã la o vârstãvenerabilã, s-arputea transformaîn viitor într-o Garã– muzeu.
Este vorba despreclãdirile care aparþinactualei staþii, existândintenþia de a se construio nouã garã, în zona lim-itrofã celei în care se aflãcea veche. Asta, bineînþe-les, dacã vor fi gãsite fon-durile necesare...„Deocamdatã, pânã nu
se liniºtesc apele înpoliticã, nu putem vorbidespre niciun proiect deviitor. Cert, însã, estefaptul cã se doreºte cavechea staþie sã fie trans-formatã într-un muzeu.Cu atât mai mult cu câteste vorba despre unmonument istoric care nupoate fi „ras” de pesuprafaþa pãmântului.Când, ºi dacã se vaîntâmpla acest lucru,rãmâne, însã, de vãzut”,a precizat IoanAonofriesei, instructor
Miºcare / ComercialStaþia CFR Petroºani.
Gara din Petroºani afost construitã în urmã cupeste 100 de ani, maiexact în anul 1870, atun-ci când a începutexploatarea cãrbuneluidin subteranele VãiiJiului. În prezent, aceastaaratã cu mult mai rãudecât la momentul inau-gurãrii, deºi este un mon-ument istoric ºi „cineva”ar fi trebuit sã se ocupede imaginea acesteia.
– 2013) vaccinurile prevãzute înProgramul Naþional de Imunizareurmeazã a fi efectuate de cãtre medicii defamilie, ºi nu în ºcoli, ca pânã în prezent.
Mãsura a fost adoptatã de cãtre reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii care au þinut cont de faptulcã rata de imunizare în ºcoli nu atinge 70%. Înacest timp, medicii de familie considerã cãnumãrul copiilor imunizaþi va înregistra oscãdere, fiind greu de crezut cã elevii de liceu, de
exemplu, se vor duce de bunãvoie la cabinetepentru a fi vaccinaþi. „În acest caz ar puteacreºte considerabil riscul de îmbolnãvire ºi deapariþie a unor epidemii. De exemplu, copilelecare nu sunt vaccinate anti-rubeolic ºi care vorcontracta boala mai târziu, când vor fi însãrci-nate, riscã sã dea naºtere la copii cu malfor-maþii”, a precizat un medic de familie dinPetroºani. Vaccinurile obligatorii se fac la vârstelede 7, 9 ºi 14 ani. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 20128 Actualitate
Absolvenþii deliceu au îngroºat
numãrul ºomerilorA bsolvenþii de liceu sau chiar de
facultate au îngroºat rândulºomerilor în judeþul Hunedoara.Reprezentanþii Agenþiei Judeþene deOcupare a Forþei de Muncã se aºteaptãca pânã la finele acestei luni, cândexpirã termenul legal, sã fie vreo 2.000de absolvenþi în evidenþele agenþiei.
S-a dublat numãrul absolvenþilor de liceucare au ajuns direct ºomeri, de pe bãncileºcolii, dupã ce mulþi dintre ei nu au reuºitsã promoveze prima sesiune a examenuluide bacalaureat ºi nu s-au putut înscrie lafacultate. Conform datelor statistice, rataºomajului în judeþul Hunedoara a crescut înluna iulie la 5,26 la sutã. Aceasta a fostinfluenþatã de numãrul mare al absol-venþilor de liceu sau de facultate care audepus dosare pentru ºomaj, dublu faþã deanii anteriori. La finele lunii iulie erau deja1.100 de absolvenþi care ºi-au depus actelepentru ºomaj, dar termenul expirã abia lasfârºitul acestei luni, aºa cã reprezentanþiiAJOFM Hunedoara se aºteaptã la vreodouã mii de absolvenþi în evidenþe. Situaþiaeste mai rea decât anul trecut, când 900de absolvenþi au trecut în rândul ºomerilorºi drasticã de-a dreptul faþã de anii anteri-ori, când erau 400, cel mult 500 de absolvenþi intraþi anual în evidenþe agenþiei.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
A proxima-tiv 2.300
de tineri autrecut lunipragul ºcolilorpentru asusþine compe-tenþele lingvis-tice. Aceºtiasunt corigenþii,care nu au luatparte lasesiunea dinvarã, însã, pro-fesorii lor seplâng cã nu auvenit deloc lapregãtire.
“Astãzi(nr ieri) laora 9 a începutproba de compe-tenþe lingvistice înlimba ºi literaturaromânã. Avemun numãr de2330 de candi-daþi înscriºi lasesiunea august-septembrie aexamnului debacalaureat. ªi înaceastã sãptãmânãse deruleazã probelede competenâe lingvis-tice ºi digitale deci avemun numãr total de 204 elevicare se vor prezenta la limbaromânã. În Valea Jiului, 45de elevi”, a declarat MartaMate, purtãtor de cuvânt alISJ Hunedoara.
În Petroºani, spre exem-plu, absolvenþii de toamnã aufost evaluaþi de comisii la
fiecareliceu în parte.
„Noi am avut câþiva cori-genþi, care luni de la ora 9,00au susþinut ºi ei proba decompetenþe la limba românã.Sperãm sã treacã cu bine ºitoatã aceastã sãptãmânã, cei
care au fost corigenþi vor fievaluaþi ºi la englezã ºiinformaticã, tot în cadrulprobelor de competenþe.Urmeazã apoi sã avemmai mulþi tineri carevor susþine sesiunea adoua a bacalaureatului,pentru cã promovabili-tatea a fost scãzutã învarã”, a declarat AtenaVlãduceanu, directorGrupul Industrial
Dimitrie Leonida.ªi la Informaticã au fost
doi corigenþi, care au ajunsºi ei sã fie evaluaþi lunidimineaþã.
„Noi am avut doar doicorigenþi. Ei au fost ºi luni laprobe ºi vor veni ºi la probade evaluare a competenþelorde limbã strãinã ºi apoi joi lainformaticã”, a declarat ºiConstantin Toroapã, directorColegiul de InformaticãCarmen Sylva.
Din pãcate,însã,profesorii spuncã au stat degeabatoatã vara sã aºtepteabsolvenþii care nuau luat examenul dematuritate.
„Degeaba amvenit toatã vara aici.Nici un elev nu s-a prezentatla pregãtire. Acum, pe ultimasutã, mai adunãm doi-treicare încearcã sã sepregãteascã pentru examen”,a adãugat ConstantinToroapã, care este ºi profesorde matematicã.
Potrivit reprezentanþilorInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara, pentrucea de-a doua sesiune aBacalaureatului s-au înscrispeste 2.300 de absolvenþi declasa a XII-a, seral sau cursuricu frecvenþã redusã.
sã-ºi achiziþionezemobilier nou pen-tru clasa pregãti-toare. Acesta esteprimul an în carecopiii merg laºcoalã ºi primulcontact cu lumea înafara grãdiniþei se
face prin aºa numi-ta grupã zero.
Astfel cã pânã la 1septembrie sunt ºcolicare s-au grupat ºi aucomandat bãncile cãtrefurnizori, ghidându-sedupã raþiuni econom-ice. „Noi, pentru cãavem doar 18 copii ºiformãm o singurã
clasã,ne-am grupat laconfecþionareamobilierului, cu cei dela ªcoala Generalã I.GDuca. Asta ºi din raþiu-ni economice, pentrucã furnizorul nu asigu-ra transport gratuitdecât dacã aveam maimult de 20 de bãncuþeºi atunci, am decis sãfacem comanda împre-
unã cu aceastã ºcoalã.Totul va fi gata la 1septembrie, aºa încâtpânã în data de 10septembrie totul sã fiepregãtit în ºcoalã”, adeclarat AtenaVlãduceanu, directorªcoala nr 2, ColegiulDimitrie Leonida.
În fiecare ºcoalãexistã cel puþin o clasã
pregãtitoare, în fucnþiede numãrul cererilordepuse de pãrinþi.Totul a fost posibil,dupã ce la începutulanului, psihologiiºcolari care au discutatcu pãrinþii ºi copiii, audecis care este formade învãþãmânt pe carecei mici o vor urma.
DianaDiana
D ragostea nuare vârstã.
Asta ne-o dovedescdoi locuitori ai judeþuluiHunedoara care la o vârstã înaintatã vor sã îºiuneascã destinele.
Conform publicaþiilorde pe site-ul PrimãrieiPetroºani, printrenumeroase cereri de cãsã-torie se strecoarã ºi unamai puþin obiºnuitã.
Dacã majoritatea careîºi unesc destinele o fac în
jurul vârstei de 30 de ani,existã ºi o excepþie.
La Primãria Petroºani,mai exact la starea civilã afost înregistratã o cererede cãsãtorie venitã dinpartea unor persoaneaflate în etate. Unul dintre
viitorii soþi este dinPetroºani ºi unul dinOrãºtie. Cei doivor fi unitit în faþaofiþerului de starecivilã dinPetroºani.
ªi cumdragostea nuþine cont devârsta pre-cizãm faptul cãcei doi sunt tre-cuþi de ceva anibuni de primatinereþe. El are72 de ani, iar ea67. Cei doi viitorimiri îºi vor jura cred-inþã în faþa ofiþeruluistãrii civile sãptãmânaviitoare.
La Lupeni, spre exem-plu, datoriile populaþieicãtre Universal Edil ºi apoirestanþele acestei firmecãtre SE Paroºeni în contulfurnizãrii agentului termic,ating sume imense. Anunþulcã la iarnã este posibil sã nuse mai dea cãldurã, a fostfãcut chiar de cãtre primarullocalitãþii, CornelResmeriþã. “Eu am promiscetãþenilor cã îi voi anunþala începutul lunii august saupânã în jurul datei de 15dacã vor avea sau nu voravea cãldurã. Am avut odiscuþie, noi, primarii, cudomnul Viºan de laParoºeni. Toate cele treisocietãþi, de la Lupeni,Vulcan ºi Petroºani, sunt îninsolvenþã ºi au datorii, pen-tru cã nu reuºesc sã recu-pereze banii pe agentul ter-mic de la cetãþeni. Oameniiau datorii faþã de societãþii,datorii care s-au ridicat lasume destul de mari ºi sigur,
trebuie sã dãm acest anunþ,cã nu vom beneficia deagent termic”, ne-a declaratCornel Resmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni
Însã, tot edilul mai spunecã pânã la venirea sezonuluirece încearcã sã obþinã niºtefonduri guvernamentalepentru stingerea, mãcarparþialã a acestor datorii.“Noi am fãcut adreesã spreFinanþele Deva, spreMinisterul Finanþelor, spreMinisterul Administraþiei ºiInternelor ºi spre domnulprim-ministru Victor Pontapentru a primit bani, baniicare trebuie sã ajungã cudestinaþie spre termoficare.Aceste sume ne vor asigura
termoficarea pe urmãtorii4, 5 ani de acum încolodacã noi reuºim sã plãtimcontribuþia la stat a anga-jaþilor Universal Edil ºi totceea ce este nevoie. Dupãaceea, sigur, vom ºi încercasã forþãm Universalul sãfacã curãþenie în curtea pro-prie, iar ei sã-ºi încasezeveniturile anuale pentru anu mai avea probleme cumau fost pânã acum”, a maispus Resmeriþã. Ajungem ºila Vulcan ºi constatãm cã ºiaici, situaþia este destul decomplicatã. Pregotermul,firma de gospodãrie ºi ter-moficare a oraºului, înreg-istreazã datorii mari, tot dincauzã cã oamenii nu au
plãtit chiar ºi cu anii.Reprezentanþii municipal-itãþii vor discuta problematermoficãrii cu toþi factoriiimplicaþi, apoi vor lua odecizie. “ Am dat ordin sãmi se prezinte o situaþie cutoate datoriile ºi cu toþicetãþenii datori la cãldurã.Important de precizat estecã instituþiile nu au datorii,ci doar oamenii. Nu pot sãspun acum care va fi situ-aþia, dar eu ca ºi primãrienu pot sã suport ºi cãlduraunor cetãþeni care benefici-azã de termoficare”, adeclarat Gheorghe Ile, pri-marul Municipiului Vulcan.
LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE
Iarna se anunþã “rece” în Valea Jiului
Mobilier nou pentru clasa pregãtitoare
Medicii de familiepreiau vaccinarea
„ºcolarã”C u începere din noul an ºcolar (2012
– 2013) vaccinurile prevãzute înProgramul Naþional de Imunizareurmeazã a fi efectuate de cãtre medicii defamilie, ºi nu în ºcoli, ca pânã în prezent.
Mãsura a fost adoptatã de cãtre reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii care au þinut cont de faptulcã rata de imunizare în ºcoli nu atinge 70%. Înacest timp, medicii de familie considerã cãnumãrul copiilor imunizaþi va înregistra oscãdere, fiind greu de crezut cã elevii de liceu, de
exemplu, se vor duce de bunãvoie la cabinetepentru a fi vaccinaþi. „În acest caz ar puteacreºte considerabil riscul de îmbolnãvire ºi deapariþie a unor epidemii. De exemplu, copilelecare nu sunt vaccinate anti-rubeolic ºi care vorcontracta boala mai târziu, când vor fi însãrci-nate, riscã sã dea naºtere la copii cu malfor-maþii”, a precizat un medic de familie dinPetroºani. Vaccinurile obligatorii se fac la vârstelede 7, 9 ºi 14 ani. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 20128 Actualitate
Absolvenþii deliceu au îngroºat
numãrul ºomerilorA bsolvenþii de liceu sau chiar de
facultate au îngroºat rândulºomerilor în judeþul Hunedoara.Reprezentanþii Agenþiei Judeþene deOcupare a Forþei de Muncã se aºteaptãca pânã la finele acestei luni, cândexpirã termenul legal, sã fie vreo 2.000de absolvenþi în evidenþele agenþiei.
S-a dublat numãrul absolvenþilor de liceucare au ajuns direct ºomeri, de pe bãncileºcolii, dupã ce mulþi dintre ei nu au reuºitsã promoveze prima sesiune a examenuluide bacalaureat ºi nu s-au putut înscrie lafacultate. Conform datelor statistice, rataºomajului în judeþul Hunedoara a crescut înluna iulie la 5,26 la sutã. Aceasta a fostinfluenþatã de numãrul mare al absol-venþilor de liceu sau de facultate care audepus dosare pentru ºomaj, dublu faþã deanii anteriori. La finele lunii iulie erau deja1.100 de absolvenþi care ºi-au depus actelepentru ºomaj, dar termenul expirã abia lasfârºitul acestei luni, aºa cã reprezentanþiiAJOFM Hunedoara se aºteaptã la vreodouã mii de absolvenþi în evidenþe. Situaþiaeste mai rea decât anul trecut, când 900de absolvenþi au trecut în rândul ºomerilorºi drasticã de-a dreptul faþã de anii anteri-ori, când erau 400, cel mult 500 de absolvenþi intraþi anual în evidenþe agenþiei.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
A proxima-tiv 2.300
de tineri autrecut lunipragul ºcolilorpentru asusþine compe-tenþele lingvis-tice. Aceºtiasunt corigenþii,care nu au luatparte lasesiunea dinvarã, însã, pro-fesorii lor seplâng cã nu auvenit deloc lapregãtire.
“Astãzi(nr ieri) laora 9 a începutproba de compe-tenþe lingvistice înlimba ºi literaturaromânã. Avemun numãr de2330 de candi-daþi înscriºi lasesiunea august-septembrie aexamnului debacalaureat. ªi înaceastã sãptãmânãse deruleazã probelede competenâe lingvis-tice ºi digitale deci avemun numãr total de 204 elevicare se vor prezenta la limbaromânã. În Valea Jiului, 45de elevi”, a declarat MartaMate, purtãtor de cuvânt alISJ Hunedoara.
În Petroºani, spre exem-plu, absolvenþii de toamnã aufost evaluaþi de comisii la
fiecareliceu în parte.
„Noi am avut câþiva cori-genþi, care luni de la ora 9,00au susþinut ºi ei proba decompetenþe la limba românã.Sperãm sã treacã cu bine ºitoatã aceastã sãptãmânã, cei
care au fost corigenþi vor fievaluaþi ºi la englezã ºiinformaticã, tot în cadrulprobelor de competenþe.Urmeazã apoi sã avemmai mulþi tineri carevor susþine sesiunea adoua a bacalaureatului,pentru cã promovabili-tatea a fost scãzutã învarã”, a declarat AtenaVlãduceanu, directorGrupul Industrial
Dimitrie Leonida.ªi la Informaticã au fost
doi corigenþi, care au ajunsºi ei sã fie evaluaþi lunidimineaþã.
„Noi am avut doar doicorigenþi. Ei au fost ºi luni laprobe ºi vor veni ºi la probade evaluare a competenþelorde limbã strãinã ºi apoi joi lainformaticã”, a declarat ºiConstantin Toroapã, directorColegiul de InformaticãCarmen Sylva.
Din pãcate,însã,profesorii spuncã au stat degeabatoatã vara sã aºtepteabsolvenþii care nuau luat examenul dematuritate.
„Degeaba amvenit toatã vara aici.Nici un elev nu s-a prezentatla pregãtire. Acum, pe ultimasutã, mai adunãm doi-treicare încearcã sã sepregãteascã pentru examen”,a adãugat ConstantinToroapã, care este ºi profesorde matematicã.
Potrivit reprezentanþilorInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara, pentrucea de-a doua sesiune aBacalaureatului s-au înscrispeste 2.300 de absolvenþi declasa a XII-a, seral sau cursuricu frecvenþã redusã.
sã-ºi achiziþionezemobilier nou pen-tru clasa pregãti-toare. Acesta esteprimul an în carecopiii merg laºcoalã ºi primulcontact cu lumea înafara grãdiniþei se
face prin aºa numi-ta grupã zero.
Astfel cã pânã la 1septembrie sunt ºcolicare s-au grupat ºi aucomandat bãncile cãtrefurnizori, ghidându-sedupã raþiuni econom-ice. „Noi, pentru cãavem doar 18 copii ºiformãm o singurã
clasã,ne-am grupat laconfecþionareamobilierului, cu cei dela ªcoala Generalã I.GDuca. Asta ºi din raþiu-ni economice, pentrucã furnizorul nu asigu-ra transport gratuitdecât dacã aveam maimult de 20 de bãncuþeºi atunci, am decis sãfacem comanda împre-
unã cu aceastã ºcoalã.Totul va fi gata la 1septembrie, aºa încâtpânã în data de 10septembrie totul sã fiepregãtit în ºcoalã”, adeclarat AtenaVlãduceanu, directorªcoala nr 2, ColegiulDimitrie Leonida.
În fiecare ºcoalãexistã cel puþin o clasã
pregãtitoare, în fucnþiede numãrul cererilordepuse de pãrinþi.Totul a fost posibil,dupã ce la începutulanului, psihologiiºcolari care au discutatcu pãrinþii ºi copiii, audecis care este formade învãþãmânt pe carecei mici o vor urma.
DianaDiana
D ragostea nuare vârstã.
Asta ne-o dovedescdoi locuitori ai judeþuluiHunedoara care la o vârstã înaintatã vor sã îºiuneascã destinele.
Conform publicaþiilorde pe site-ul PrimãrieiPetroºani, printrenumeroase cereri de cãsã-torie se strecoarã ºi unamai puþin obiºnuitã.
Dacã majoritatea careîºi unesc destinele o fac în
jurul vârstei de 30 de ani,existã ºi o excepþie.
La Primãria Petroºani,mai exact la starea civilã afost înregistratã o cererede cãsãtorie venitã dinpartea unor persoaneaflate în etate. Unul dintre
viitorii soþi este dinPetroºani ºi unul dinOrãºtie. Cei doivor fi unitit în faþaofiþerului de starecivilã dinPetroºani.
ªi cumdragostea nuþine cont devârsta pre-cizãm faptul cãcei doi sunt tre-cuþi de ceva anibuni de primatinereþe. El are72 de ani, iar ea67. Cei doi viitorimiri îºi vor jura cred-inþã în faþa ofiþeruluistãrii civile sãptãmânaviitoare.
La Lupeni, spre exem-plu, datoriile populaþieicãtre Universal Edil ºi apoirestanþele acestei firmecãtre SE Paroºeni în contulfurnizãrii agentului termic,ating sume imense. Anunþulcã la iarnã este posibil sã nuse mai dea cãldurã, a fostfãcut chiar de cãtre primarullocalitãþii, CornelResmeriþã. “Eu am promiscetãþenilor cã îi voi anunþala începutul lunii august saupânã în jurul datei de 15dacã vor avea sau nu voravea cãldurã. Am avut odiscuþie, noi, primarii, cudomnul Viºan de laParoºeni. Toate cele treisocietãþi, de la Lupeni,Vulcan ºi Petroºani, sunt îninsolvenþã ºi au datorii, pen-tru cã nu reuºesc sã recu-pereze banii pe agentul ter-mic de la cetãþeni. Oameniiau datorii faþã de societãþii,datorii care s-au ridicat lasume destul de mari ºi sigur,
trebuie sã dãm acest anunþ,cã nu vom beneficia deagent termic”, ne-a declaratCornel Resmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni
Însã, tot edilul mai spunecã pânã la venirea sezonuluirece încearcã sã obþinã niºtefonduri guvernamentalepentru stingerea, mãcarparþialã a acestor datorii.“Noi am fãcut adreesã spreFinanþele Deva, spreMinisterul Finanþelor, spreMinisterul Administraþiei ºiInternelor ºi spre domnulprim-ministru Victor Pontapentru a primit bani, baniicare trebuie sã ajungã cudestinaþie spre termoficare.Aceste sume ne vor asigura
termoficarea pe urmãtorii4, 5 ani de acum încolodacã noi reuºim sã plãtimcontribuþia la stat a anga-jaþilor Universal Edil ºi totceea ce este nevoie. Dupãaceea, sigur, vom ºi încercasã forþãm Universalul sãfacã curãþenie în curtea pro-prie, iar ei sã-ºi încasezeveniturile anuale pentru anu mai avea probleme cumau fost pânã acum”, a maispus Resmeriþã. Ajungem ºila Vulcan ºi constatãm cã ºiaici, situaþia este destul decomplicatã. Pregotermul,firma de gospodãrie ºi ter-moficare a oraºului, înreg-istreazã datorii mari, tot dincauzã cã oamenii nu au
plãtit chiar ºi cu anii.Reprezentanþii municipal-itãþii vor discuta problematermoficãrii cu toþi factoriiimplicaþi, apoi vor lua odecizie. “ Am dat ordin sãmi se prezinte o situaþie cutoate datoriile ºi cu toþicetãþenii datori la cãldurã.Important de precizat estecã instituþiile nu au datorii,ci doar oamenii. Nu pot sãspun acum care va fi situ-aþia, dar eu ca ºi primãrienu pot sã suport ºi cãlduraunor cetãþeni care benefici-azã de termoficare”, adeclarat Gheorghe Ile, pri-marul Municipiului Vulcan.
De energie nu duci lipsã, dar eºticam împrãºtiat ºi nu reuºeºti são foloseºti în mod eficient.Doreºti sã faci prea multe lucruriodatã ºi riscul este sã nu rezolvimai nimic. O informaþie pe careo vei primi, folositã corespunzã-tor.
Partenerul de suflet îþi va fi de unreal folos în cazul în care vei dorisã rezolvi o problemã de naturãprofesionalã. Nu te grãbi sã facischimbãri în viaþa ta, deoarece s-arputea dovedi în scurt timp cã aifãcut o greºealã. Unul din planuriletale ar putea fi pus în practicã.
În cazul în care ai în plan sãpleci într-o cãlãtorie vei reuºi sãdepãºeºti obstacolele care nu vorîntârzia sã aparã. Comunicareacu cei din jur va fi în principiubunã ºi ea îþi va permite sã intriîn posesia unor informaþii ce îþivor fi de un real folos.
Ai putea semna un contract ceîþi va aduce ºi o sumã de bani.Relaþia cu partenerul de viaþã seaflã într-un echilibru instabil. Facieforturi pentru a o menþine pelinia de plutire. Vei avea ocaziasã îþi consolidezi relaþia cu fiinþaiubitã.
Din punct de vedere financiar veiavea unele avantaje. Este posibilsã ai parte de un câºtig datoritãunei activitãþi intelectuale pe careai finalizat-o sau a unei deciziiinspirate pe care ai luat-o.Dorinþa ta de a face ceva maideosebit se va putea concretiza.
Eºti puþin cam obosit aºa cã, celmai bine ar fi sã îþi faci un pro-gram care sã conþinã mai multeore de odihnã. Tot ceea ce veidemara în aceastã zi se va final-iza cu o oarecare întârziere ºi vanecesita rãbdare ºi perseverenþã.
Conjunctura astralã tefavorizeazã, aºa cã, ai putea sãpui în practicã proiecte maideosebite. Sprijinul parteneruluide viaþã îþi este asigurat pe totparcursul zilei. Este posibil sã þise propuna sã te implici într-oactivitate la limita legalitãþii.
În continuare eºti tensionat ºi teagiþi foarte mult. Propunerile dedistracþie nu se vor lãsa preamult aºteptate aºa cã, vei aveade unde sã alegi. Sãnãtatea, fãrãa-þi creea probleme deosebite,nu va fi punctul forte pentru tineîn aceastã zi.
Relaþia cu partenerul de viaþãeste destul de tensionatã ºi dacãnu vei fi mai atent, vei aveaneplãceri serioase. Ai tendinþade a te implica în prea multeactivitãþi ceea ce te-ar împiedicasã duci la bun sfârºit câte ceva.
Din punct de vedere mentalfuncþionezi deosebit de eficient.Ai putea participa la o activitateintelectualã, ocazie cu care veireuºi sã ieºi în evidenþã. Pentrua-þi rezolva problemele din cãminsau cele familiale va fi nevoie demultã alergãturã.
Relaþia cu rudele mai îndepãrtateva reveni în atenþia ta.Cheltuielile vor fi destul de mariºi în aceastã zi, dar mãcar poþimiza pe sprijinul celor din jur.Dacã vei ieºi la cumpãrãturi nucumpãra decât strictul necesar.
Dispui de suficientã energie pen-tru a finaliza ceea ce þi-ai pro-pus. Eºti optimist, încrezãtor,deºi din când în când ai un senti-ment de nemulþumire. Lucrurileîþi vor ieºi destul de greu, dardacã vei fi perseverent vei aveaparte ºi de unele avantaje.
P oliþiºtii hune-doreni l-au
reþinut ieri pe untânãr de 20 de anidin municipiulHunedoara care eracãutat pentru ten-tativã de viol înformã continuatã (6acte materiale), otâlhãrie ºi maimulte infracþiuni defurt calificat.
În urma cercetãrilor,poliþiºtii au stabilit cã sus-pectul, în perioada iulie-august 2012, pe timp denoapte, se ascundea înapropierea blocurilorunde locuiau victimele(tinere cu vârsta cuprinsãîntre 16 ºi 32 ani) ºiacþiona prin surprindere,în momentul când vic-timele deschideau uºascãrilor, le acosta dinspate, le lovea ºi încercasã le imobilizeze, dupãcare încerca sã ledezbrace cu intenþia de aîntreþine raporturi sexuale
cu acestea. Din fericire,suspectul nu a reuºit sã îºifinalizeze intenþiainfracþionalã, întrucâttinerele au opus rezis-tenþã, alarmând vecinii.
În una dintre situaþii,suspectul, întrucât nu areuºit sã întreþinã actesexuale cu victima, adeposedat-o de suma de70 de lei, întrebuinþândacte de violenþã.
Poliþiºtii hunedoreni au
mai stabilit cã suspectul,în noaptea19/20.07.2012, folosindchei potrivite, a sustrasdin parcarea amenajatãîn faþa unui bloc situat pestrada Viorele din mun.Hunedoara, un autotur-ism marca Dacia 1310,dupã care l-a abandonatpe strada AlexandruVlahuþã, de unde a fostrecuperat de poliþiºti ºirestituit pãrþii vãtãmate.
“De asemenea,Nicolae N. împre-unã cu I. L., de 17ani, din municipiulHunedoara, a maicomis urmãtoarelefapte: în perioa-da 26.07. –30.07.2012,folosind cheipotrivite, a sustras,dintr-o parcareamenajatã pe stra-da 22 Decembriedin Hunedoara, un
autoturismul marcaDacia 1310, dupã care l-au ascuns ºi abandonatîntr-un garaj situat pe str.Alexandru Vlahuþã. Dinautoturism, cei doi ausustras o trusã de scule.Autoturismul a fost gãsitde poliþiºti în data de02.08.2012 ºi restituitpãrþii vãtãmate.
În noaptea de06/07.08.2012, cei doisuspecþi s-au deplasatîntr-o parcare de pe stra-da Viorele din Hunedoaraunde, cu ajutorul unui dis-pozitiv confecþionat arti-zanal, au deschisportierele unui autotur-ism, au pãtruns în interiorºi au sustras o borsetã cudocumente (certificat deînmatriculare, rovignetã,asigurare) ºi o legãturã dechei auto, dupã care s-audeplasat au pãtruns îninteriorul unui alt autotur-ism parcat în apropiere,din care au sustras certifi-catul de înmatriculare,
dar, fiind observaþi de unmartor aflat la fereastraunui apartament alblocului, au întreruptactivitatea infracþionalã ºi,pentru a-ºi ascundefaptele, s-au deplasat laadresa prevãzutã în docu-mentele sustrase dinautoturisme, unde au luatlegãtura cu proprietariispunându-le cã au gãsitactele auto aruncate pespaþiul verde dinapropierea parcãrii”,declarã Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJHunedoara.
Potrivit reprezen-tanþilor IPJ Hunedoara,în continuare seefectueazã cercetãri pen-tru documentarea întregiiactivitãþi infracþionale acelor doi suspecþi, careau fost conduºi la sediulPoliþiei MunicipiuluiHunedoara pentruaudieri.
Diana MITRACHE
J udeþul Hunedoaraintrã din nou sub
zodia caniculei, iar tem-peraturile – spun mete-orologii – pot ajungepânã la 39 de gradeCelsius.
De marþi ºi pânã joi, judeþulHunedoara se va confrunta dinnou cu vremea canicularã.
Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis o averti-zare cod galben de caniculã ºidisconfort termic, valabilã îndatele de 21, 22 ºi 23 augustpentru 22 de judeþe dinCriºana, Banat, Oltenia,Muntenia ºi sud-vestulTransilvaniei, printre care ºiHunedoara. Meteorologii atragatebþia cã se vor înregistra val-ori termice, în general, între 37ºi 39 de grade, iar indiceletemperaturã-umezealã vadepãºi pragul critic de 80 deunitãþi al disconfortului termic.
Dar, spun reprezentanþii ANM;valul de cãldurã se va menþinepe tot parcursul sãptãmânii ºi,în funcþie de evoluþia ºi intensi-tatea sa, AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie vaactualiza mesajul prinatenþionãri sau avertizãri mete-orologice ulterioare.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012 Actualitate 11
R eprezentanþiiCãilor Ferate
Române nu ºtiu ce sãmai facã pentru aatrage noi clienþi.Astfel, dupã mai vechi-ul VSD (Vineri,Sâmbãtã, Duminicã) deieri (20 august) a intratîn vigoare ºi BW, adicãBiletul de Week-end.
Ambele programe se referãla acordarea unor facilitãþi(mai exact reduceri de preþ)celor care circulã cu trenul lasfârºit de sãptãmânã. În cazulBiletului de Week-end, acestaeste valabil pe orice tip detrenuri, respectiv regio, inter –regio ºi inter – city. „Valoareabiletelor este redusã cu 35%,pentru 4 cãlãtorii dus - întors,25%, pentru 3 cãlãtorii dus -întors, respectiv 15%, pentru2 cãlãtorii dus - întors.Reducerile sunt valabile înperioada vineri (ora 0:00) –
luni (ora 12:00) ºi sunt apli-cate pe distanþe de pânã la1.000 de kilometri”, a pre-cizat Ioan Aonofriesei, instruc-tor Miºcare / Comercial StaþiaCFR Petroºani.
Programul ce prevede acor-darea unor reduceri la biletelepe CFR ºi care a intrat învigoare cu începere din datade 20 august, este asemãnãtorcu un altul, mai vechi, careprevede ºi el acordarea dereduceri celor care utilizeazãtrenul la sfârºit de sãptãmânã.Intitulat VSD, acesta acordãreduceri de 50% celor care îºifac abonamente pentru 4 sau5 week-end-uri consecutive.
„Deºi asemãnãtoare, cât decât, între cele douã programeexistã unele diferenþe. Estevorba despre valoarea reduc-erilor ºi despre modul de elib-erare a tichetelor”, a mai spusIoan Aonofriesei.
În ceea ce priveºte trenurilecare fac legãtura dintre local-itãþile Vãii Jiului, pentru aces-tea, noul program intrat învigoare ieri nu este funcþional.Nu de alta dar, pe rutaPetroºani – Vulcan – Lupeni ºiretur, transportul cãlãtorilor pecalea feratã este asiguratã decãtre o firmã particularã ºi nude cãtre CFR.
Mircea NISTOR
ªi VSD, ºi BW, pe CFR
Ne topim din nou
Cod galben de caniculă
Tânãr suspect de viol reþinut de poliþiºtii hunedoreni
J udeþulHunedoara are o
încãrcãturã istoricã deneimaginat. În TaraHategului sunt locuricu semnificaþii istoricecare ne aratã câtevadin originile noastre.Mergând spre poartade intrare în ParculNaþional Retezatdescoperim o cetatepierdutã în neguratimpurilor, poateuitatã ºi de istorie.
Este vorba de cetateaMãlãieºti. Uºor accesibilã,ea are, pe lângã farmeculspecific, dat ºi deambianþa naturalã ºifarmecul micilor cetãþiconstruite de feudali înîntreaga Europã. Ridicatãde cãtre familia Sãrãcin,aflatã în vecinãtateageograficã ºi la con-curenþã socialã cuCândeºtii din Râu deMori, ea conservã încãelemente demne de vizitat. Turnul-locuinþãcentral, este conservatintegral. În jurul sãu estevizibilã o parte a curtinei,la care, în secolul al XVI-lea, s-au adãugat patruturnuri exterioare, cuforme neregulate, vizibileacum doar aproape desuprafaþa solului. Credeþicã aþi fi putut locui într-ocetate medievalã?Imaginaþi-vã cã într-unturn mic, cu ferestre princare abia pãtrundea lumina, locuiau laînceputul Evului Mediu ceimai înstãriþi oameni dinzonã, ºi anume nobilii.
D espre istoriaCetãþii
La început se ridicaturnul fortificat pentru aavea o locuinþã feritã depericole. Mai târziu, cândau început sã aibã curþinobiliare mai conforta-bile, cetatea era locul
unde îºi pãstrau lucrurilede valoare ºi se retrãgeauîn caz de nevoie.nuputeai intra oricum încetate. Dumul înconjurapractic cetatea ºi oricines-ar fi apropiat rãmâneasuficient de mult timp înbãtaia armelor. Poartadin interior era un obsta-col în plus care protejadonjonul în cazul în cares-ar fi reuºit sã sepãtrundã în cetate. Apoiau fost construite bas-tioanele. Acestea erauturnuri umplute cu
pãmânt, ridicate pentru aîntãri cetatea în caz deatac cu tunuri. Se pare cãînsã nu erau prea rezis-tente ºi au fost distruseîntr-un rãzboi civil. Astãzi,mãrturie timpurilor demult apuse au rãmas doartemeliile. De urcat în turnnu era uºor. Uºa era maisus de nivelul solului ºi nuse putea urca decât cuajutorul unei scãri delemn care noaptea, sauîn caz de pericol, eratrasã sus. Astãzi încã semai vãd spãrturile în
locurile unde mica plat-formã de lemn din faþauºii era prinsã în zid.
La sfârºitul secolului alXIV-lea Cetatea Mãlãieºtia fost ridicatã, de cãtrecnejii din Sãlaºu deSus, donjonul ale cãruiruine pot fi vãzute ºiastãzi. Cetatea Mãlãieºtise gãseºte intre valeaomonimã ºi ValeaDomneascã, la extremi-tatea sudicã a satului. Peo culme micã ºi abruptãla vest a fost construitiniþial un turn-donjon cubaza rectangulara cugrosimea la baza de1,90m aceastarestrângându-se treptatpânã la 1,30m. Înãlþimeaturnului era de 11m sepa-raþi în 3 nivele cu planºeede scândurã pe câte cincibârne plantate la fiecareetaj în opoziþie cu cele dela etajul precent. Turnulavea rol de apãrare ºi delocuinþã în acelaºi timp.Pereþii groºi ºi ferestreleînguste permiteauarcaºilor sã tragã fãrãputea fi la rândul lor þin-tiþi. La nivelele I ºi II a exi-stat câte o fereastrã, la
ultimul nivel fiind constru-ite trei. În interior ten-cuielile pãstreazãamprentele unor scãri delemn ºi a unei sobe.Zidãria e din piatrã de râulocalã sparta neglijent
împreunã cu puþine calcare romane.
Nu exista referinþedocumentare despreaaceasta cetate din epoca,unica atestare provenindde la începutul secoluluial XVII-lea. Se spune caedificiul a fost înãlþat pepãmânturile cnejilor ºinobililor romani, familiaMara din Sãlaºul de Sus.Perioada de construcþietrebuie sã fi fost aceeaºicu aceea a cetãþilor foarteasemãnãtoare de laSuseni ºi Rãchitova, cãtresfârºitul secolului XIV.
C um ajung la Cetatea
MãlãieºtiDin drumul naþional ce
leagã Hategul dePetroºani, în localitateaOhaba de sub Piatraexista un indicator spresatul Nucºoara. Se strãbatpe rând satele Sãlaºu deJos, Sãlaºu de Sus, apoiurmeazã satul Mãlãieºti.Indicatoarele vã ducfoarte aproape de ruinelecetãþii.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 201212 Turism
