LN,9

ANUL IV.(1 Martie 1870 1 Martie 1871.)

Redactor: Iamb Negruzzi.

IASS1 1871.

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.(ee+%,,,%++

'^*,,,,'*0 %-M-/N

Il To 3t9) ,), -j.).;,......-4,.....S7(EV

www.dacoromanica.ro

No. 17. Anul IV. Iassi, 1 Noemvr1e 1870.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 ei 15 a fleeitrei luni.Abonamentul pe unu anu pentru Romfinia liberit 1 galbenu; pentru Austria 5 11; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;

pentru Svitera, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci.Abonamentele se facu numai pe unu anu intregu: in Iassi la Tipografia SocietKtii Junimea 5i la libritria Junimea,

in Bucuresci la libriiria Soccec & Comp.

SIIMAILIII.Pe malul mitrei de D. I. Ifegruzoi. (Urmare).Tractatul de economie politia al D-lui I. Strat de D.

A. D. .Xenopol.Rtu-Frumosu din lacrima, poveste de D. M. Eminescu.blitngitere in lacrimi, Craiul Codrului, Rugitciunea Mgrgg-

ritei din Goethe; Noapte-adlicit din Heine, poesii tra-duse de D. N. Schelitti.

Notit.g.Corespondent&

PE MALUL MAREE(Urmare).

Ix.Fost'ati v'odata, in Englitera ?Duct n'ati fostu, nu ye duceti! Adese ori vi

s'a inttmplatu sit intIlniti in ctittorii chipuriciudate, care se deoscbescu cu totul de ceilaltioameni, atat prin figura: citt i prin maniere, ffintetacute, intepenite, comice si co mode care-siinchipuescu ct lumea i oamenii sunt acutenumai pentru d6nsele, care, sau nu te ono-reaza nici cu unu cuv6ntu, sau and iti vor-bescu te facu st suferi supliciuri, figure aWon vedere te face FA casci de uritu, orisit te infuriezi, intr'unu cuvgntu EnglejiInchipuiti-ve acum o tart intreagt, locuittnumai de -asemene fiinte ! D .aceca nu ye du-ceti in taxa acestor oameni ! Duct te im -pingu interesele, si-ti place s'auffi vuindu

masinele, sit resuffi aburi i fumu, du-te ;ear duct esti ca mine fial unei teri meriffio-nale, ntscatu sub unu cern limpede si albas-tru, deprinsu, nu la vuetul masinelor, ci lasunetul talangelor, nu te duce 1.

Cum ajungi la Londra, spune remasu bunubultrmirei sufletesei cend se schimbt, co-loarea albastrt se preface in o coloare surt-ca-fenie care te face st te indoesci el mai esteceva dincolo. i duct din intarnplare vreunu punctu albastru se vede ateodatt la ori-zontu, de indatit se ridica de pe pgra6ntuvre unu balauru de fumu din gura unei ma-sine si-lu astupt, ca nu cumva 81 se puievre unu omu pe visuri si sit uite a lucr lamasinele din fabrice. Peste totu locul =sine,pe paimntu, pe apt, pe sub pt.m6ntu, pesub apt, pe deasupra caselor . . . . aunt att..tea masinei, inctt i se pare et i oameniisunt fabricati in ele. De mergi in citty dinLoudra te convingi et asa trebue st fie,citci sufletu nu gtsesci in ei. Ei se miscg, curapejunea masinelor art ca unul st-si buttcapul de altul ; toti fugu, mu i mii, totialeargt dupt trebi i interese ; individul seperde cu totul in aoeastal goant grozavt.

-

.

www.dacoromanica.ro

170 PE MAUL MXREI.

Ce dar voesci s cauti acolo, tu individu ?Ce voeam eu acole, care me interesezu nu-mai pentru tine, individule, pentru micarilenfletului teu, a carui adancime me uimescei a carui misteru nep6trunsu me atrage cuatata putere? Ce cautam eu acolo in mijlocude fabrice, de fabricanti i fabricati, undesufletul e mutu, unde simtirea e stinsa,i numai mintea iscodesce i bratul execu-teaza ? Doresci, o caltorule, sa-ti indu-ioezi sufletul, ascultandu o musica frumoas,sit te inspiri de obiecte de arte? Sermane !Musica acolo este vuetul mainelor i artelefrumoase sunt lucrarile fabricelor. Cum so-cotesci c Englezul ii va perde timpul seu

timpul seu e banu), luandu dalta inmama, sau penelul i lucrandu luni i ani laacelau opu ? Elu e mai practicu : peatra ne-cioplita o pune in maina i. scoate mit dede statue la minuta, panza i colorile le punein maina; ar pune i musica in maina, iar scoate simfonii dug s'ar put.

Chiar tu, o calatorule practicu, cu fata ye-sea i rum6na care nu-ti bati capul cu opuride arte, ci iti place sa bei i s mananci bine,s ai o camera indamanatica, sa vecli catevafiguri zimbitoare in jurul teu i pentra schimbares mergi vre o data la unu spectaculutine-te departe de Englitera ! Pe masa iipunu unu vitelu sau o vaca, sau o oaie in-treaga i dud, inspaimantatu iei in mamasabia i furca infatoeaza i vrei sa taio bucata, sangele sare in sus i te stropesce.Ear daca vrei s te recoresci badu unu pa-ham, o bgutura neagra i groasa te otra-vesce i eti multumitu de scapi cu Oile.Daf poate, ca sit uiti acestu aspectu, vrei

mergi la Una spectacula atunci ie

sama de n'ai uitatu a luh cu tine in lada fracul,manue i cravata albe cad altfeliu te dauafara. Englejii thin milt la curatenie i pehaina ce ai avut'o la masa poate au remasupete de sange, deaceea trebue sa-ti pui fra-cul. Poate eti deprinsu a face o primblarei iei una din trasurile lor, unde vezeteuliti sta pe ceafa i te indrepti spre Hyde-Parc cu speranta de a respirh acolo aeru maicuratu i mirosu de flori . . . Amagire ! Nute lasa sa intri, daca, n'ai adusu cu tine pecorabie o trasura cu cai, putadu dove& cudoveli scrise in limba lor (caci nu ei pricepualta) ca eti dreptu i neprehiinitu proprie-taru a trasurei 9'a cailor. Iii desp irea ta,te intorci catra unu omu al polit ei i-lu in-trebi ce este de facutu? atunci ilu iti res-punde ca poti naimi o trasura in cutarelocu, care ar ave aparenta de a fi proprie-tate privata; ans6 pentru a ajunge Ia loculiudicatu trebue sa mergi cu vaporul i cudrumul de feru pe sub. pam6ntu i peste caseo i i jum6tate. Dar tu, o sermane ca-latoru, cu fatA, :vesela i rumena poate fu-mezi? Nenorocitule ! sa nu cumva sL cutezia opri pe cineva i a-i cere focu. Nu'nte-legi ca 6i furi doue secunde, care sunt apre-tmite in bani, i ca te espui la procesuripentru daune-interese? i and, te judeci,scii cine-ti sunt judecatorii? Nisce oameuirai la fatit, cu haine negro si peruce albe

cu coada. Ce dreptate poti ascepth de laperuci albe cu coada? In sfigitu te-ai en-mintitu ; te-ai convinsu ca nu pup face alta,decat a te primbl pe strada, atunci ie binesama, tine o mania Ia lantujelul ornicului ialta la punga cu bani de ai ave o a treiala basmaoa din buzunariu, cad din women-

(cAci

ci-ti

BA

www.dacoromanica.ro

PE MALIN, MXREI. 171

tul ce ai e0tu de a cast mil de vnA-tori de buzunare te pIndescu i cu ghiblcieme0,ereasct ii aproprieazil, aceste obiecteetteodttg, foarte folositoare. .Atunci te hott-resci a nu el din cast, ci vrei st stai inodaea ce plitesci aa de scump. Ah 1 Peunu prete stit scrisu cg, nu-ti este iertatu afunit i pe mast ti-au pusu biblia s cetesci.Integnsa vecli et Moisi opresce a se mandcame de porcu, fiindu pre greu de mistftitu,gAndul ti se intoarce la vaca, oaea, sau vi-telul sangerosu ce ti-au servitu la mast 0te acufundi in tristett.

Dar ce este, ce s'a intamplatu, ce neno-rocire a lovitu orapil de pare mortu deo-data ? Teri sari' te-ai culcatu in vuetul asur-4itoru al ma0nelor:0 astddi Were grozavt?Ce calamitate publict ? . . . . Nici una, te-aiculcatu Stinbiti sara i te-ai sculatu Du-minicg, dimineata. ,Tdcerea e profundA; ma-Onel e an incetatu ; trisuri nu se v6du ; ma-gazinele sunt inchise ; nici unu teatru, niciunu concertu, nici o petrecere, nici o tri-suit, nici unu omu pe stradt, toatt lumease inching,. De esi din cast, policemanul seuith strimb la tine, te inspAimAnti de sin-guritatea in care te gAsesci i te intorcigrabnic a cast ca st iei biblia in mant.Dupg, ce ai r-titu de ajunsu te uiti pe fe-reastrt. C tot e suriu, tot e posomo-ritu, atmo a tot e asprt te pnrun deunu feliu de groazt.

Cine ar dice-o ? in aceastg, atmosfert unden'ar trebui sit trieasci, deal figurele celemari, groase i vanjoaso, se gisescu pnin ocontradicere a naturei i .nisce fiinte blIndei frumoase ca nictiere. Ce pgru blondu ifrumosu ! ce ochi albastri! Ce fete albe ca

peste care s'ar fi lasatu unu sulk derose ! Ce gnu, ce mini t Ah! Ce ciutati voiin aceastt atmosfert ? Mergeti intr'o tartunde cerul e albastru, unde lacurile verdidormu liniscite in imobilitatea naturei par-fumate ce le ineunjurt; unde natura a datumitna cu arta ca si te inalte spre o alitlume mai frumoast, acolo unde Tizian yezugravea chipul i Petrarca ye cAnth frumu-setele.

In acea tart frumoast v'a transportatumarele vostru geniu. In oraul celu' poe-ticu, e0tu ca i Venerea din valurile mirei,s'a niscutu Desdemona ; in acea atmosferi,duke a trAitu Julia. Acolo mintea se lira-pec,lesce de noroiul vietei ce o turburt i ini-ma suspint induioath ca i intreaga naturt inliniscea ei mareatt. Acolo me &earn odatt ;resuflam aerul celu imbalsamitu, privearnimaginile eqite din gAndurile inspirate alemarilor maistri i amintirea mea transportide departe unu altu chipu tot aa fle fru-mosu

De0 nimicu din tara Englejilor nu se po-trivet cu natura mea, imi fIceam silt stme mai oprescu pentru, a visith totu ce obici-nuitu se arath strAinului in Londra ; chcisunt unu omu consciintiosu i precum Mi separe cii v'am spus'o, odath ce am inceputuunu lucru, cu greu me potu hottrl a-lu pt-

dar am v6dutu o multime de bi-serice i palaturi i vestitul parlamenti carea servitu de modelu lumei intrgi chiar unor teriunde asemene institute nu se pre potrivescu. Incamera lordilor stint mai multe tablouri carese spunu a fi foarte frumoase, dar nu se poateyea, fiindch ori cum ar st soarele, ele tot

fildiqul

cast. Aasi

www.dacoromanica.ro

172 PE MALIIL MAREI.

la umbrA se gAsescu. Asemeue este acolounu tronu pe care ede regina i unu sacu dede IA nit pe care ede lordul-cancelaru in fatAcu dgnsa. In Ztinga tronului este AncA unuscAunau, pe care ede sotul reginei, cAnd Huie femeea lui la adunare. Altfeliu nu mai estenimica de v6dutu cleat scaune in care eclulordii din tatl in fiu, din neamu in naamui din spitA in spitA. Numele acestora secetesce in coridoru deasupra cuilor unde iispAnzurg, pAlAria i bastonul. Cele mai multesunt nume vestite din iistoria Engliterei. De-aceea, fiinda strAbunii an fostu odinioarAoameni mari, i strAnepotii lor au dreptulsA stee acolo pe unu scaunu i sA-i aninepAlAria i bastonul in acelau cuiu traditio-nalu. Am vNutu i palatul de cristalu care-ifoarte mare, i vestitul Tower. Acolo ti searatI inchisorile multor barbati i femei ves-tite. Ici a fostu inchisI Jane Grey, dincoloAnna Boleyn; in altA parte ar fi fostu ucisuEnric VI; aici a pusu Ricard sA ucidA pecopii lui Eduard IV ; dincolo au fostu asa-sinatu Clarence fratelele lui Eduard. Tuatescenele tragediilor lui Shakspeare ti se in-fltoeazA i groaza te p6trunde. Ca sA scapide aceste impresiuni, alergi afarA din aceleziduri intunecoase, sA respiri aeru liberu idai ear peste aburi i fumu i peste oamenicare aleargA!

In mijlocul acestor sute de mii ce gonescu9i te silescu a merge cu d6nii, nepute'nduinainth contra curentului, in mijlocul acesteimicAri generale din aeru, de pe pAm6 ntu ide desubt, me apuch unu feliu de desperare,intram a casg, i lasam sA me munceasadorul de tall. CAnd imi aduceam a minte cAin locul de unde aunt eu, nu e atAta vuetu,

cg, oamenii mergu incet i liniscit, avgndutoti vreme destulA ; cA pe strade bivolitelese primbla nesup6rate de nime, a sergentulle privesce cu nepasare de pe peatra dincoltul stradei unde ede melancolicu ; di.acolo nu audi altu vuetu cleat acela al uneitrasuri ce trece, sau a unei bivolite ce ragecu duioie, me apuca unu doru i o jale ceinzadar m'au incerch a descrie. Ah! Ce aufi data sA mai v6du unu asernene animalu,ori unu sergentu melancolicu ce ede pe opeatrA, ori s'audu o serenadA ce dit, urmatude o tarafl de lAutari, unu don Juan demahala mandrei lui de la fereastra, care-luascultA din casuta ei Iiindu-se ascung indosul unor oale cu busiocu i rosmarinu !Nu! Nu mai putui stk in acea tarA, dorulera pre puternicu i me pusei in maina caretrebuea sA me condua pe pg,m6ntu pAnA la ma-ina care me va conduce pe apl eardi pe ve-chiul continentu. CAnd pArAsii insula, cerulincepit a se limpedi i chiar marea, ve-chea mea dumanA se liniscl ca sA me poarteflrA sdruncinare pc spatele ei departe de taragrozavA in care fusesem.

Inaintea mea cerul s'arath tot mai albas-tru, pe dud in urmA insnla era invelitA intr'-unu neiru suriu.

Adio, lungu adio i WA revedere ! "Juru cA nu me m'oiu mai duce in tine,

tarA grozavA! Inzadar me mIgulesci cu cAn-tecul a poporul teu e mare i gloriosu, imAndru,vreu se retnInu fiul unui poporn micui negloriosu i fArA mAndrie. In zadar canisce fantome mi se infAtoeazg, inaintea ochilorbarbatii mAreti ce ai avutu ; in zadar imis trAbate On in sufietu ochiul marelui vos-tru poetu . . . . tug a aburilor, tu nu me

www.dacoromanica.ro

PE MALUL MXRELTRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX. 173

vei mai vede,! De mi-ai propune o baronieunu scaunu in camera lordilor, de mi-ai

da celu mai frumosu din palaturile tale depe Regent Street, cea mai frumoasltrasurg, cucei mai frumosi cai din Hyde-Parc; de mi-aida chiar avuiile celui mai bogatu lordjuru cl nu me 'vei mai yea ! Chiar de-mivei da cea mai frumoasg, femee, pe cea ceam v6dutu intr'o sarg, in parcu, cu ochii ceialbastri i marl melancolici, cu fata cea albg,juru ba atunci nu juru.

(sfirsitul in num6rul viitoru)Jacob Negruzei.

BIBLIOGRAF1E.Tractatul de economie politica

al D-lul ban StratTractetu completu de economie politic& .... de Iona Btrat,

yeohin profeaorn de economic, polities la nniversitAtile din Iassi si En-enresei. 1 rol. 1870 Bucsresei; imprimerea statulni.

Cu multamire venimu a esyune publiculai nos-tru o dare de sena despre o carte folositoareesita, la lumina, acum de curilndu. Aceasta estetractatul de economie politica de D. Ioan Strat,barbatu destul de cunoscutu ca publicistu i omude statu. Ca autora Ansa apare, daca nu ne in-salamu, acuma pentru anti5.ia oara, eelintr'unu modu mai insemnatu, dandu la lumina unutractatu de economie politica.

Autorul incepe cu o introducere, in care luandude basa ideea fundamentala c mersul omenireise face de la intunericu la lumina, de Ia eroarela adev6ru, eplica aceeasi gandire i fencmeneloreconomice a desvoltarei popoarelor, i arata ca,diva unu lungu timpu de ratacire asupra mo-dului cum trebue orinduit viata material a unuipoporu, oamenii incepur6 din seculul trecutu a-siindrepth din ce in ce mai malt starea in asta,

privinta prin cugetare asupra ei cugetare dincare se nasch o sciinta noun, acea a economieipolitice. Prin mai multe esemple, autorul ne de-monstra binefacetoarea inriurire a acestei sciintiasupra intregei civilisatiuni, intre altele prin im-putinarea caaselor de resbelu. Cu aceast a. oca-siune ne -citeaza D. Strat unu lungu pasagiu dinBuckle, istoricul Englezu care a facutu atata sen-satiune in lumea invatata prin istoria civilisatiu-nei in Anglia. Admiratiunea autorultti nostru pen-tru Buckle, care, dupa cum e cunoseutu cetitoriloracestei foi, da o importanta nemsurata, economieipolitice in omenire*), este fara de margini. In-riurirea lui Buckle asupra-i se recunoasce din maimulte locuri a opului su; aceasta este apoi causapentru care cla economiei politice de papa astatlichiar o valoare cu malt pre mare. De siguruautorul intrece ori ce msura cand spune a nuremane nici o indoeala di din toate sciintele en-noscute astadi, economia politica este aceea carein privirea resultatelor ei finale a adusu celu maimare folosu omenirei""). Daca asemnama re-sultatele capatate papa astildi de sciintele naturalecu cele capatate de sciintele sociale in generecuprindndu i economia politic* apoi vomu vedbuser in cotro se plead. cumpana. Pe and sci-intele naturale supunu omului natura, prin aceea

elu descopere legile fenomenelor ei i capata,astfeliu puterea de a se folosi tot mai mull decomorile naturei intrebuintandu-le pentru multa-mirea nevoilor sale, sciintele sociale au inaltamenire de a introduce intre oameni o impartiremai egala a acestor mijloace pe care natura su-push prin sciintele naturale le pune la dispositiaomenirei. Dar pe cand inventiunile sporescu ye

ce merge, pe cand puterea omului cresce totmai malt, izvoare noue se deschidu in toate par-tile si bogatia generala, cresce in modu uriasu,vedemu c impartirea acestora intre oameni astfeliuca sa se bucure toti pe cat se poate si in m6surn,cu partea lor de munca de foloasele ce ele pre-curl, e departe de a fi propilsitu in acelasu grad a.Astfeliu vedemu cit sciintele sociale in generecu ele economia politica sunt departe de a fi a-junsu la telul ce-si propunu, stabilirea fiber-tatii si a egalitatii intre oameni, doue visuri a-carora realisare pe cat se poate chiar, ate'rna mai

Vetli studiul nostru asupra istoriilor civi1isaiiniei iuan. III a acestei foi No. 10 s. u.

") p. 22.

i

putin

ca

li

www.dacoromanica.ro

174 TRACTATUL DE ECONOMIE POLITICX.

alesu de la impartiei bogatiei si a puterei. Faraa necunoasce deci marele merite a economiei po-litice pentru propasirea omenirei, trebue s. mar-turisimu a ea se afla ana in pruncie, i aceastarecunoascere ne va fi de mare ajutoru; aci vomufi totdeauna cu ochiul atintitu spre cercetaredescoperire in locu de a credo c. sciinta e com:plecta, a a produsu mai multu bine deat or'care alta i cA poate sa se odihneasca pe laurele ei.

Atata despre insemnatatea gerterala a sciinteieconomiei care mai alesu in tail la noi fiindu Anaputin respandita ar pute usor rapl flirA m6-sura spirite nepregatite si din causa greutritii salecelei marl impinge pe cei mai multi a primi prin-cipiile espuse in cartea D-lui Strat ca ultimulcuventu al sciintei, ca axiome tot atat adeveratetot atat de neresturnate ea -acele a le matema-ticei, lucru ce nu ar produce deat rele in locude binele la care suntemu in dreptu sit ne aseep-tAmu de la o asemene publicatiune.

Autorul se tine in sistemul seu intregu de scoalaanglo-franceza, (le teorille lui Adam Smith, J. B.Say, Riccardo, Malthus, Bastiat etc. Aceastascoall cu toate meritele ei, este numai stadiulanteiu a desvoltarei economiei politice. Done marigeniuri economice care au deschisu o perspectiv4noua in accasta sciinta pun a fi, in partea lorcea mai insemnata cel putin, necunoscute D-luiStrat. Aceste sunt germanul List si arnericanulCarey. Pe acestu din urma D. Strat ilu citeazanumai cu ocasiunea respingerei teoriei rentei a luiRiccardo, admitendu pe a lui Carey si Bastrat,pentruca cercetarile D-lui Dtihring profesoru deeconomic politica de la universitatea din Berlinau demonstratu in modu vederatu cA Bastiat aesploatatu opurile lui Carey pe cand erau putincunoscute in Europa si si-au apropriatu ganclirilecele mai insemnate dandu-le dreptu ale lui*).Pe List si pe Carey deci D-lu Strat pare a nu-icuroasce pe deplinu. Astfeliu nu ne putemu es-plici cum D-Iui, care arata o atAt de mare li-bertate de spiritu in tratarea intrebarilor econo-mice, care nu se face aparAtorul orbu a unei doc-trine ci cauta sa aleaga, sa combine si sa gseasaadeve-rul acolo unde se afla, nu ne putemu esplick(lieu, cum de uncle din. teoriile economiei politicenici a amintitu, raid macar le au respinsu

*) cf. Diihring, Kritische Grundlegung der Volkswirth-schaftslehre. Berlin 1865.

dna, nu le admiteA, sau daa le-a respinsu chiar,apoi a facutu'o in unu astfeliu de modu, incatse vede ca temeiurile D-sale nu stint indreptatecontra nouelor argumente aduse de seoala ger-mano-americana pentru sustinerea lor.

Aceasta observatie se aplica mai antai teorieisistemului protectionistu respinsu cu totul de D.Strat. Argurnentele noue aduse de List si maialesu de Carey pentru acestu sistemu, aplicatuse'ntelege in modu rationalu, sunt foarte puter-nice. Desvoltareaindustriei si a comerciului na-tionalu nu are inteadevera numai scopul ,ca sane satisfaceinu o vanitate puerila i 84 putemuclice ca aceste producte sunt create in tam noa-stra de compatriotii nostri", cum spune DomnulStrat*). Nu! Cu totul allele sunt causele caretrebue sa indemne pe unu poporu au disvoltaindustria i comerciul seu. Nimicu mai periculospentru unn poporu (leat de a se deda unu timpuindelungatu numai productitmei materielor bruteprecum sunt productele agricole. Auteia urmarea acestei stAn do lucruri e decaderea agricultureiinsasi materiile brute fiindu esportate, esportamuen ele i gunoinl ce trebnea sit se'ntoarca in pa,-mentu pentru a-i mAntin fertilitatea; acestugunoiu merge de ingrasa pame'uturi stritine. Cattimpu o tart e putin impoporata si are plmOntumultu, acestu reu nu e pre simtitu ; indatt lasece populatia cresce chi devine din ce in ce maisiratitoru; lipsa de gunoin slabesce in curenduproductivitatea pamentului**). Materiile brute seintorcu apoi in tara sub forma de fabricate, pen-tru care poporul esclusiv agricolu platesce chel-tueli de fabricatiuni si cheltueli de transportucheltueli care arn fi mai niici, respective aru dis-pare, and fabricatiunea s'ar face in tart insasi.Obiectele de industrie necesare pe de o parte im-bunatatirei agriculturei, pe de alta trebuintelorvietei vont fi deci mai scurnpe; mai putini oamenisi le voru pute procura; agricultura ne pnten-du-se folosi de nouele inventiuni, descoperiri, nuva pute prop*, pitmentul -saracindu apoi prinaceea ea i se ieu sucuri ce nu i se mai inapoescusub nici o forma, o scadere in productiunea ma-

*). p. 306.**). Pentru a da munai o idee despre importanta gunoi-

tului in terile desu impoporate, amintimu c valoarPagunoiului intrebuintatu in Anglia pe fie-care anu estode 103,000,000 livre sterling !! de doue ori suma in-tregului esportu englezu I

'ft

www.dacoromanica.ro

TRACTATITL DE ECONOMIE POLITICX. 175

teriilor brute insAsi este urmarea necesarn, decisi mai patine mijloace de a-si procurn instru-mente de propitsire s. a. m. m. In o astfeliu detarn singura elasii. dominantn profitA, de bunurilecivilisatiunei, pentrucn acea clash dispune de o maimare cittime de materii brute pentru care sa pri-meascit fabricate; deelderea generaln Ansi o a-trage i pe dinsa en timpul in ruina claselor dejos. Cand apoi in aceeasi tarn este consumn-torul asedatu Ring% producitoru, agricultorul, eroi-torul, lemnarul, ferarul cat se poate de apropiatiuntil de altul, atunci relatiunile dintre ei suntmai dese. Cheltuelile de transportu ce trebuealtmintrele pliltite unui al treile ce se'ntroduceintre productitoru i consumAtoru scrtdindu din cein ce, se potu face mai multe transactiuni eu a-ceeasi cAtime de muneg; o atingere, o frecare atuturor elementelor societAtii intrA in jocu; seproduce mai multu fiindca se consumii mai multasi se consuna mai multu fiinden se produce maimultu. Propasirea tuturor in bunA stare este re-sultatul necesaru. Mid din contra o tarn pro-duce numai materialu brutu producte agri-cole relatiunile intre oameni in Inuntrul tereisant putine i slabe enci nime nu schimbn cu ye-cinul sett aceleasi lucruri, gritu cu grau, boi cuboi etc.; solidaritatea intereselor mi esistA, decinici lucrarea impreuna. pentra inAltarea si inde-pendinta terei. In fine se impedicrt intr'unu ast-feliu de casu formarea unei ease intermediareiutre agricultoru i elasa superioarn a societiitii,equilibrul politica in luntru e cn neputintit incatpeste totu locul o paralisare a existentei este ulti-mul resultatu a unei asemene stari de lucruri.De aice se poate ved6 en desvoltarea industrieiin o tarn este ceva absolut necesaru, i fiindenaceasta nu e en putintit pe ent timpu teri ina-intate u secule iii facu concurenta, urrneazA casistemul protectionistu aplicatu cu intelepciuneeste necesaru, panit cAnd industria nationahl,junginda Ia o desvoltare oare-care, poate sn sus-tinut coneurentil. Recunoascemu eu D-luStrat dl. sistemul protectionistu are si multe relein sine; dar aceste rile sant ale presentului; bi-nolo e ascunsu in viitoru, si de siguru cii. acolounde presentul care e unu momenta vine in cum-pnurt cu viitorul care nu are capita, nu vomusacrifich pe acesta celui d'Antii. Mai amintitnuapoi en sub sistemul protectionistu s'a desvoltatuindustria Germaniei. Pe de o parte nimicindupedicele in lAuntrul terei, pa de alta slAbindu

eoncurenta cu Odle mult mai naintate, prin oprotectiune inteleaptn, ajunse Germania a aviastadi o industrie din cele mai infloritoare. Deasemene e cunoseutu en America ii desvoltit in-dustria sa care tine in cumpnnA pe cea englezaen ajutorul sistemului protectiunei. Astfeliu defapte si de argumente trebue bine luate in ba-gare de smug, inainte de a ne pronunta asupraunor intrebAri atAt de grele. In genere capitululdespre sistemul protectionistu, care tocmai e deo importantn nemisuratn pentru noi, este tratatude D. Strat en pre mare usurintA. De siguracit aceasta nu s'ar fi intamplatu dacn D-lui ar fieunoscutu opurile din urmn a lui Carey.

Din aceeasi causa D. Strat se aratA prea es-clusivu respingindu ea ceva eu total eronatuteoria balantei comerciului. CAtimea de monedAce se afla in o tarn are o foarte mare insemna-tate. D. Strat considern moneda ca o simplAmarfA, unu echivalentu a celorlalte valori de undededuce cn intAmplandu-se sA se afle in o tartmai multrt monedn decat trebue pentru a se efee-tun toate transactiunile din acea tarn, apoi altu-ceva nu urmeazA de aiee, deent ca moneda ye-nindu pe piatA in cAtime mai mare de cam eeltutatI, ea se depreciazA, valoarea ei scade; cualte cuvinte obiectele ce se ieu in schimbu pen-tru ea se scumpescu. CAnd din contra moneda emai rarA, obiectele se eftinescu. Alta influenta nupoate aye catimea de monedn asupra mersuluiafacerilor. Astfeliu ar fi dad. moneda ar fi osimplA marfn. Aceasta Ansi nu e. Este ea omarfn in adeveru, dar o marfa sui generis, omarfh care inlesnesce schimbul tuturor celorlaltemarfuri, o marfa care este totodata unu instru-mentu de circulatiune precum sunt trnsurele, va-poarele, drumurile de fern, numai malt mai ne-cesara, deent aceste. CAnd amnia in o tarn lip-sescu mijloace de comunicatiune, resultatul e pi)de o parte en costal transportului cresce, pe dealta Ansi, i aceasta e importantu, transportulinsusi e iugreuiatu, circulatiuuea e micti oa-menii nu-si preschimba trebuintele lor, astfeliu cAo stagnatiune a vietei intregi este resultatul ne-cesaru. CAnd din contra se inmultesen cttile decomunicatiune etc.. si se imbunatAtescu mijloacelede transportu, atunci nu numai ea transportul emai eftinu, dar circulatiunca fheindu-se cu maimare usurinth, obiectele care eirculn sporescuviata intrA in societate. Moneda se aflh. iutocmaiin acelasu casu. Dacit nu aru fi monedn in o

a-

libera ei

si

www.dacoromanica.ro

176 TRACTATIIL DE ECONOMIE POLITICX.

tarn. e foarte clar c cele mai multe transactiuninu s'aru pate efectui. Ar fi destul a suprimamoneda in una din terile civilisate pentru a o re-intoarce in putini ani la barbarie. Cand monedascade sau sporesce in o tarn nu resultd deci nu-mai atta et obiectele se eftinescu sau se scum-pescu, ci intreaga viatt in societate este stinghi-ritd. Poate o tarn deci sa, fie at de bogata intotu feliul de producte, poate sa fie cea mai maretend;nta i dorintt de a le preschimbt impreuna;dacd nu e monedt de ajunsu ea sit circule innatnele tuturor, obiectele remtnu la producaorunu trecu din mlinit in mitnit intocmai precum s'ariutAmpla, and aru lipsi cai de comunicatiune in-destulttoare. Cand din contra moneda sporescein o tart, ea invitd pe oameni a preschimbt in-tre sine servicii, atitt dorinta i prin aceasta spo-resce relatinnile dintre oameni, productiunea, con-sumatiunea etc. Catimea de moneda din o tarteste deci ceva de o nespust importantt, i balan-ta comerciului este in acestu sensu o idee de marevaloare.

Carey a contribuitu mutt la propasirea sciinteieconomice prin o petrundere mai adAnct in ceeace este velo.trea. Definitia datt de Carey si ur-mtrile ci pentru sciintt in genere sant cu multasuperioare incerctrilor de naintea lui. De obiceiase definesce valoarea intr'unu modu foarte cu-riosu in economia politicit, anume ca uuu ra-porta intru done servicii care constitue o tran-sactiune."*) Pentru a intelege dar notiunea va-lorei trebne sa ne gandimu totdeauna doue ser-vicii call se dau in schimbu unul pentru altulraportul in care stau aceste servicii este cea cese numesce valoarea bor. Se vede usor cit aceastd,dcfinitie n'are nici unu intelesu. Cum st me pro-m* eu cit cutare obiectu are o valoare maimare deat altul, arit st am mai Anti o m6-sant neattrnatt de nici unul de aceste obiecte cucare m6surAndu-1e pe ambele sit potu dice ; acestaare mai multd, valoare pentrua intrece m6suracommit, cestalaltu are mai mica, pentruct ega-leaza sau e mai mica deal m6sura comunt ? Va-loarea nu se poate deci stabili prin comparatiune,ci trebue st existe in fiecare obiectu deja o va-loare pentru a se puke compart intre sine. D.Strat, inte1eg6ndu bine aceasta, amintesce de si-lintele economistilor pentru a gasi unu pinta

p. 239 ,,In fiecare transaetinne sunt doi factori dina eitrora cooperatiune resultii valoarea unni lucru"

cardinalu imprejurul caruia graviteazt valoriletuturor lucrurilor."*) Ca ultimul resultatu a si-lintelor sciintei, D. Strat propane definitiunea luiRiccardo care dice et valoarea unui lucru esterepresentatt prin cheltuelele prodactiunei sale."Supun6ndul aceasta difinitiune unei analise auto-rul recunoasce Anse neajunsul ei : clact preum-blAnda-ne pe malul mitrei, unul din noi gasesceo bucatt de ambra, altul o petricict, e clar, citcelu Anteiu cu aceleasi cheltueli de productiune(munca, ostenealt pentra a gdst) posede unu obi-ectu de o valoare inrniitt poate. Definitiunea nueste deci indestuliitoare. Carey adaoge o silabitdefinitiunei lui Riccardo si resultatul e minunatu.Elu dice : valoarea unui lucru este representattprin cheltuelele reproductiunei sale" adect prinmunca ce ar trebut iutrebuintatit pentru a pro-duce Ana odatt, i Ana odata, resultatul pro-dusu. In casul nostru, cola care a gasitu peatran'aredecat 0, se piece pentra a gasi una si Inauna s. a. w. d; cela care a gasitu ambra e pro-babil cit va trebul st intrebuinteze multt munapentrn a glisi Ana o bucatt de acelu feliu. Aceastitdefinitiune a valoarei are o importantt 'pe carenoi nu o putemu urmitri aice, dart, care va fiusor intrevNutt (be cei care posedu oare-carecunoscintl a principiilor economice.

Indrep andu-ne dupt scoala moderna a econo-midi politice, amu mai pate face: si alte obser-vari asupra principielor espuse de D. Strat. Dartrebue sa ne oprimu. i cele cgte-va idei espusede noi le-ama amintitu nu cu alta scopu deatpeutru a atrage ca luarea aminte a publicului,celui din nenorocire attt de putin numuosu lanoi care se ocupt cu intrebtrile economice, asu-pra acestei noue scoli, privitt pant, in timpuriledin urnit cu mare recealt din partea scoalei ceeste Ana predomnitoare, dart care pe 4i ce mergepetrande mai puternic in spiritul omenirei culte.Astfeliu vedema cit acum chiar adversarii ei inalte privinte, au trebuitu st :admitt teoria renteilui Carey, respingendu pe aoea a lui Riccardo.Sistemul lui Carey este Ans6 astfeliu cit primireaunnia din adevaurile sale atrage dupa sine num aidectt primirea celorlalte, put intru atata sant cutoate strinsu legate impreunt. Pentra noi Romlniiacestu sistemu i teoriilo lui List din care a por-nitu precum i eminentele scrieri ale D-lui Dithringau o insemnttate deosebitt. Desvoltarea noastrt

*) ibid.

0

Fill.

*)

ibid.

www.dacoromanica.ro

TRACTATIM DE ECONOMIE POLITICX.--Efall-FRITMOSU DIN LACHIMI. 177

economica nu poate sa rme ceva indiferentu pen-tru ori cine se intereseaza de soarta noastr ingenere. De la directiunea ce va MA, de la prin-cipiile puse in aplicare de guvernele noastre vaatOrna, propasirea sau ruinarea begatiilor terei, decipropasirea sau decaderea vietei intregi care e instrinsa legatura cu desvoltarea economica. Se totrepeta acum la noi din toate partile si mai alesuprin circulitrele ministeriale ca suntemu o tara, a-gricola, ct agricultura este si trebuc sa r6mana,nervul vietei noastre economice, ca fie-care taraca fie-ce individu gste inzestrata eu alte insusiri

aplicrtri, c una e menita a fi agricola, altamanifacturiera, alta comerciala si ea noi sun-temu din elasa celor d'antein, c1. libertatea abso-luta a comerciului e singurul mijlocu de a aducepropasirea in toate & & &. Toate aceste suntprincipii neadt., 'ate in total sau in parte si decimai mult sau ti putin periculoase pentru des-voltarea cnta noastra. Tot din neintele-geri de ac teliu, din aplicarea nepriceputa aunor prim de unu adevru indoelnicu s'a in-trodusu in \ iata noastra intreagrt o surna de relede care suferimu si nu ar mai trebui sa maiurmrtmu astfeiu si in sfera economica.

S'intelege ancil ea aceste observari nu ieu ni-mica din valearea publicatiunei D-lui Stat. Car-tea D-sale este o carte de sciintrt i ca atare ebinevenita. Cele mai multe din principiile espusede D-lui sunt adev6ruri neresturnate in esentalor; sciinta viitoare mai are numai sa, le deter-mine mai deaproape. Intrebarile despre rolul ce-luare guvernul in viata unui poporu, despre siste-mul eel mai bunu de contributiuni, cspuuerea ten-dintclor conmnistice ii respingerea lor, cu careocasiuue D-lu Strat ne arata in modu eminentuHMI ce produce in omenire jumetatea de sciinta"si alto mite parti a opului D-sale sunt tractatecu rnulta libcrtate de spirittt si cu unu tactu na-turalu care-lu face sa se plec e totdeauna ca-frit opinia ce c mai aproape de adev6ru. Espu-urea D-lui Srat se deosebesce prin o foarte mareclaritate astfeliu precum rare oH aunt intalnitu chiarin opuri straine. Notiunile economice stint infa-tosate astfeliu, incat O. fie intelese (Ie ori-ciue,daca numai limba am fi mai romaneasca atunciaceasta carte am fi intr'adevaru o care pepulara.

Recomendamu deci publicului cartea D-lui Strutca unu opu folositoru. Ca unu complementu ne-cesaru 511E16 recomendamu pe lauga aceasta scrie-

Cony. Lit. an. IV, No. 17.

rile lui Carey *) Speramu c pentru o editiu-ne vitoare D-lu Strat ii va indreptit luarea a-minte asupra acestul mare geniu economicuv'omu put yea in insusu cartea D-lui Stratceea ce trebue admisu i ceea ce se poate res-pinge din scrierile lui Carey. Totodata amu clodca principiile espuse sit fie sprijinite i pe datestatistice, pe catu se poate din tara noastra eacisciinta economica ffindu en deosebire o seiintapracticrt, realitatea trebue sa sfinteasca totdea-una adev6rurile proelamate precum earsi ea con-deamna erorile din sistemu. i in aceasta esteCarey unu mare magistru.

A. D. Xenopol.

Rtu-Fruinosu din lacrim,(Poveste.)

In vremea veche, pe and oamenii, cumsunt ei adi, nu erau decdt in germenii vii-torului, pe and Dumnedeu Ina cu pi-cioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pl-milutului, in vrem-A veche tiled unu im-pe'ratu intunecatu i gInditorn ca meadd-noap-tea si aved o imp6rateasd t6n6r 6. zimbi-toare ca miedul himiuosu a dilei.

Oincideci de ani de cdnd imperatul purthit'sboiu c'unu vecinu al lui. Murise vecinulsi liisase de moscenire fiilor i nepocilor ura

vrajba de sange. Cincideci de ani, si nu-mai impOratul tiled singuru, ca unu leu im-b'aranitu, sldbitu de lupte i suferince,imgratu, ce'n viata lui nu risese niciodatd,care nu zimbed nici la antecul nevinovatual copilului, nici la surisul plinu de amorual sotiei lui tinere, nici la povestile Mane

glumete a ostasilor ind1b4i in bltdlie

) In traducere germarrX: Socialwissenschaft. 3 vol. siGrundzilge der Nationaloekonomie 1. vol. (Wien1870.) In traducere francezti: Principes de sciencesociale 3. vol.

i

i

catch

i

i

i

eo

ei

www.dacoromanica.ro

178 mu FRUMOSII DIN LACRIBIL

nevoi. Se simtek slabu, se simteh murindui n'aveh cui sg, lese moscenirea urei lui.Tristu se scula din patul imp6rAtescu, deMug impe'rAteasa te'ne'rl patu auritu, 1tns6pustiu i nebinecuvgntatu tristu mergeh inr6sboiu cu inima neimblAnlitl, i imp6-rAteasa, re'masA singurl, plAngek cu lacrimi devaluvie singurAtatea ei. Nrul ei celu gal-benu ca aurul celu mai frumosu cAdea pesinii ei albi i rotunqi i din ochii ei al-bastri i mari curgeau iroae de mArgaritareapoase pe o fatl mai albl ca argintul cri-nului. Lungi cearcAne vinete se trAgeau im-prejurul ochilor, i vine albastre se trAgeaupe feta ei albb,' ca o marmurA vie.

SculatI din patul ei, ea se arund pe trep-tele de peatrA a unei bolte in zidu, in careveghea, deasupra unei candele fumegAnde,icoana imbrAcatti, in argintu a maicei dureri-lor. InduplecatA, de rugAciunile imp6rAteseiingenunchiate, pleopele icoanei reci se ume-()ire' i o lacrimA curse din ochiul celu negrual mamei lui Dumne4eu. Imp6rAteasa seridici in toata mAreata ei staturA, atinse cubu4a ei seacI lacrima cea rece i o supse inadAncul sufletului se.u. Din momentul acela eapurcese ingreunatg.

Treca o lung, trecur6 dou6, trecur6 nou6i impe'rAteasI flea unn ficioru albu ca spu-ma laptelui, cu p6rul bAlaiu ca raclele lunei.Imp6ratu1 surise, soarele surise i elu in in-focata lui imprltie chiar stAtil pe locu, in-cAt trei Ole n'a fostu noapte, ci numai se-ninu i veselie,, vinul curgeh din butiisparte i chiotele despicau bolta cerului.

Si-i puse mama numele: ntu-Frumosu din1acrimA.

Si cresca i se fAcii mare ca braclii codri-lor. Crescea, intr'o lung, cat altii intr'unu anu.

CAnd era destul de mare, puse sa-i facunu buzduganu de feru, ilu alma' in susde despica bolta cerulni, ilu prinse pe dege-tul celu mica i buzduganul se rupse 'n doue.Atunci puse sa-i fac ti. altul mai greu iluarund in sus aproape de palatul de nori allunei; capndu diu nori nu se rupse de de-getul voinicului.

Atunci Rtu-Frumosu ii lu& diva bung dela OHO, ca sl se duck sA se batI elu sin-guru cu Wile imp6ratu1ui, ce-lu dumanea petatA-sgu. Puse pe trupul s6u imp6rAtescuhaine de pastoru, cAmeA, de borangieu, te-sutl in lacrimele mamei sale, mAndrA, pAlAriecu flori, cu cordele i cu margele rupte dela gAturile fetelor de'mpaati, ii puse'n brAulverde unu flueru de doine i altul de hore icAnd era soarele de doug sulite pe ceru, aplecatu in lumea largA i'n toiul lui de voiuicu.

Pe drumu horea i doinea, ear buzduganul,i-lu arunch sA spintece nourii, de cadea de-parte tot cale de-o 4i. ATAile i muntii seuimeau au4indu-i cAutecele, apele-i ridicauvalurile mai sus ca sA-lu asculte, isvoarele iiturburau adAncul, ca sit-i asvirle afarg uu-dele lor, pentru ca fiecare din uude sit-lu au-(IA, fiecare din ele BA poat ciinta, ea dOnsuland voru opti vAilor i florilor.

Riurile ce ciorAeau mai in jos de brAelemelancolicelor stAnce, .invtau de la pAstorulimp6ratu doina iubirilor, ear vulturii ce stauamutiti pe crescetele seci i sure a stAncelornalte, invqau de la elu Opetul celu plansual jelei.

Steteau toate uimite pe and treceh pAs-toralul imp6ratu, doinindu i horindu; ochii

www.dacoromanica.ro

FtTII numosu DIN LACRIMA. 179

cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi dedoru; pepturile pastorilor tineri, rezimatic'unu cotu de-o stinca i c'o mana pe bata,incolteh unu doru mai adancu, mai intune-cosu, mai mare idorul voiniciei

Toate steteau in locu, numai Fau-Frumosumerge& mereu, urmarindu cu cantecul dorulinimei lui, i cu ochii buzduganul, ce sclipea,prin lion j prin aeru ca unu vulturu de o-telu, ca o sted n6sdravana.

Cand eanspre sara qilei a treia, buz-duganul capndu, se isbi de o poarta de a-ramil, i flea unu vuetu puternicu si lungu.Poarta era sfaramata si voinicul intra. Lunaresarise dintre munti si se oglindea intr'unulaeu mare si limpede, ca seninul cerului. Infundul lui, se vedea sclipindu, de limpede ceera, unu nisipu de auru; ear in mijlocul lui,pe o insula de smarandu incunjuratu de unucrangn de arbori verdi i stafosi, se ridiv,aunit mandru palatu de o marmura ca lapte-le, lucie si alba, atilt de lucie, incat inziduri resfrangea ca'ntr'o oglinda de argintu :dumbrava i lunea, lacu i temruri. 0 luntreaurita vegheit pe undele limpeli ale laculuilanga poarta; aerul celu curatu al se-rei tremurau din palatu cantece mandresenine. Rtu-Frumosu se sui'n luntre i vis-lindu, ajunse 'Ana Ia scarile de marmura alepalatului. Pe-trunsu acolo, clu vOit in bol-tele scarilor candelabre cu sate de brate,fie- care bratu ardek cate o stea de focu. Pi-trunse in sail. Sala era nalta sustinuta destilpi si de arcuri, toate de auru, ear in mij-loud ei stetea o mandra masa, acoperita cualbu, talgerele toate sapate din cate-unu sin-guru margaritaru mare; ear boerii ce se-dean la masa in haine aurite, pe scaune de

catifeh rosie, erau frumosi ca Iilele tineretiivoiosi ca horele. Dar mai alesu unul din

ei, cu fruntea'ntr'unu cercu de auru, batutucu diamante, i cu hainele stralucite era fru-mosu ca luna unei nopti de vara. Dar maimandrn era Fatu-Frumosu.

Bine-aivenitu, Fe'tu-Frumosul-4ise'mp6-ratul; am aulitu de tine, da de vOutu nute-am v64utu.

Bine te-am gasitu imp6rate, desi m6temu ca nu te-oiu lash cu bine, pentruca amvenitu sa ne luptamu greu, ca destul ai vi-clenitu asupra tatalui meu.

Ba n'am viclenitu asupra tatalui t6u,ci totdeauna m'am luptatu in lupta dreapta.Dar cu tine nu m-'oiu bate. Ci mai bine-oiuspune lautarilor sa dica, si cuparilor sa im-ple cupele en vinu lega fratie de cru-ce pe catu omu fi si-omu tral.

Si se sitrutare' feciorii de'mp6rati in ura-rile boeriloru, i b6ur6 si se sfatuied.

vise impe'ratul lui Fau-Frumosu: De cine'nlume te temi tu mai malt?

De nimen lumea asta, garb; de Bum-negeu. Dar tu

Eu ear de nime, afara numai de Dum-ne4eu si de mama padurilor. 0 baba betrana

urita, care ambla prin impratia mea demaul en furtuna. Pe uncle trece ea, fata pa-mOntului se usuca', satele se risipescu, tar-gurile cadu naruite. Mersu-am eu asupra eicu batalie, dar n'amu ispravitu nimica. Ca sanu-mi prapadeasca toata impaatia, am fostusilitu sit stall la'nvoiala cu ea si sa-i clan cabiru tot al 4ecele din copii supusilor .mei.Si ali vine ca sa-si iee birul.

Cand suna, meaga-noaptea fetele ratseni-lor se posomorir6; caci pe meacla-noapte

si-omu

?

ca

I

si'n

si'n

si

si

www.dacoromanica.ro

180 FtTTJ FRITMOSII DIN LAGRIMX.

lare cu aripi v6ntoase, cu f4a sblucitg ca ostinca buhavg i scobitg de pgrae, c'o pg-dure'n locu de pau, urn, prin aerul cernitumama padurilor cea nebung. Ochii ei douenopti turburi, gura ei unu han cgscatu, din-ii iruri de petre de mori.

Cum veneh vuindu, F6tu-Frumosu o apucade mijlocu i o tranti cu toata puterea in-tr'o piug mare de peatrg; peste piug pravglio bucatg de stincg, pe care-o lega din toatepartile cu epte lanturi de feru. Inauntru babaperk i se smulgeh ca vntul inchisu darnu-i foloseh nimica.

Vent ear la osp6tu; cand prin boltile fe-restelor la lumina lunei ve'clure" done dealurilungi de apg. Ce era ? Mama padurilor ne-pute'ndu sit easa, trecea peste ape cu piugcu totu i-i brasda, fata in doue dealuri.fugea mereu, o stinca de peatrg indracita,rup6nduli cale yrin paduri, brasdandu pg-m6ntu1 cu dirt lunga, pang cc se Lea ne-v0guta in departarea noptii.

Felu-Frumosu osp0ta ce ospeta, dar apoibuzduganul de-a um0ru, merse mereu

pe dira trasg de piug,, pang, ce ajunse Pan-g'o cast frumoasg, alba, care steclea la lumi-na lunei in mijlocul nnei gradini de flori.Florile erau in straturi vergi i luminau al-bastre, rosie-inchise i albe, ear pintre eleroiau fluturi uori, ca sclipitoare stele de aura.Mirosu, lumina i unu cantecu nesfiritu, in-cetu, dulce eindu din roirea fluturilor i aalbinelor, imbelau grgdina i casa. Langprispa steteau dou6 butii cu apt, ear peprispg torceh o fatg frumoasg. Haina ei al-ba qi lung pgrea unu noru de rage i um-bre, ear p6ru1 ei de auru era impktitu incogi Mate pe spate, pe egad 0 cununa de

marggritarele era aegata pe fruntea ei ne-tedg. Luminata de ragele lunei, ea paremuiatg inteunu aeru de auru. Debetele ei cadin cearg alba, torceau dintr'o furca de aura

dinteunu fuioru de o lang ca argintultorcea unu firu de o matasa alba, subtire,stralucitg, ce s6mi-Ina mai mult a o vie ra-ga de lung, ce cutreera aerul, cleat a firutortu.

La sgomotul uoru al pailor lui F6tu-Frumosu, fatali ridicit ochii albastri ca un-dete lacului.

Bine-ai venitu Felu-Fruraosu, gise ea cuochii limpegi i pe jurn6tate inchii cgt ede malt de cand te-am visatu. Pe anddegetele mele torceau unu firugandurilemele torceau unu visa, unu visu frumosu,in care eu m iubeam cu tine; Filtu-Frumosudin fuioru de argintu torceam i eram sit-

lesu o haina urgita in discanteee, batu-ten fericire; s'o porti . te iubesci cumine. Din tortul meu i-a,11 face o haing,din gilele mele o viata pling de desmerdgri.

Astfeliu cum priveh. urailita la elu, fusulscapa din mama, i furca cap algturi cu

ea. Ea se scula i ca ruinata de cele cegisese, manele ei' spanzurau in josu ca launu copilu vinovatu, i ochii et cei maH seplecare. Elu se apropi de ea ) mama, 6icuprinse mijlocul, ear cu ceala desmer-d a. incetu fruntea i prul, ipti : Cefrumoas1 eti tu, ce draga-n htl ! A cuieti tu, fata mea ?

A mamei padurilor rtispunse ea suspi-nandu m0 vei iubi tu acuma, and sciia. cui sunt ? Ea incunjura cu amundouebratele ei goale grumaaul lui, i se uita lungula elu, in ochii lui.

i

li)sh

ei

ji

www.dacoromanica.ro

FtTU FRTJMOSII DIN LACRIMA. 181

Ce-mi pash, a cui esti dise elu des-tul c te iubescu.

Dacit m6 iubesci, sa fugimu atunceaclise ea lipindu-se mai tare de peptul luidach, te ar gasi mama, ea te-ar omorl,dac'ai muri tu, eu asu nebuni, ori asu murl

eu.

N'aibi frica ciise elu zimbindu i desfac6n-du-se din bratele ei.Unde-i murah-ta ?

De cand a venitu se sbuciuma in pivain care-ai incuiat'o tu, i roade en coltii lalanturile, ce-o inchidu.

Ce- nai pasa, dise elu rapedindu-se savada unde-i.

F6tu-Frumosu,dise fata i dou6 lacrimimari strAlucir6 in ochii ei nu te duce Inca.

te'nv60 eu ce sh facemu ca sa invingitu pe mama. Vedi tu butile aste dou6 ? U-na-i cu aptt, alta cu putere. Sit le mutamuuna'n locul alteia. Mama, and se lupth, cuvrajmasii ei, striga and obosesce : Stai, samai bemu chte-o leach de apa I Apoi ea beputere in vreme ce dusmanul ei uumai apLDeaceea noi le mutamu din locu, ea nu vasci i va bea numai apa in vreme luptei cutine. Precum au 41su, asa au si PAcutu.

Elu se rapedi dupa cash. nCe faci baba"striga elu.

Baba de veninu se smulse odath din piva'nsusu i rupse lanCurile, lungindu-se slabhmare panh,'n nori.

A ! bine ca mi-ai venitu F6tu-FrumosuIlse ea, fac6ndu-se ear scurth ia acum haila lupta, acu omu ved6 cine-i mai tare.

Hai ! dise F6tu-Frumosu.Baba-lu apuch de mijlocu se lungi rape-

dindu-se cu elu pana'n in nori, apoi ilu isbide phra6ntu Nigh in 1,6r6n6, pan in glesne.

F6tu-Frumosu o isbi pe ea si o bagh'n pit-mntu pana-in genunchi.

Stai, sh, mai bemu apa dise mama pa-durilor ostenita.

Statur6 si se resuflar6. Baba b6ii apa, F6tu-Frumosu b611 putere, s'unu feliu de focu nes-tinsu 6i cutreerh, cu fiori de recoare toti mus-chii i toate vinele lui cele slhbite.

C'o putere indoita, cu braCe de feru osmunci pe babh de mijlocu _bagh'n pit-mntu pana'n ghtu. Apoi o isbi cu buzdu-ganul in capu risipi creerii. Cerul in-carunti de nouri, v6ntu1 incepn a geme recesi a scuturh casa cea mica in toate inchee-turile chpriorilor ei. Serpi rosii rupeau teas-nindu poala neagra a norilor, apele pareau citlatra, numai tunctul canth adiinc, ca unuprorocu al perdarei. Prin acelu intunericudesu i nep6trunsu, F6tu-Frumosu vedekal-bindu o umbra de argintu, cu pOru de aurudespletitu, ratacindu, cu manile ridicate si pa-lidh. Elu se apropih, de ea si-o cuprinse cubratele lui. Ea cadii ca moarta de groaza pepeptul mi, i miiniI ei reci s'ascunser6'nsinul lui. Ca sa se trezeasca, elu 6i saruthochii. Norii se rupeau bucaci pe ceru In-na rosie ca focul se lye& prin sparturile lorrisipite; ear pe sinul lui F6tu-Frumosu ve-deh cum infloreau doue stele albastre, limpedi

uimite ochii miresei lui. Elu o 1u pebrace si incepI sIt fuga cu ea prin furtuna.Eali culcase capul in sinul lui i phrea eaadormise. Ajunsu lhnga gradina imp6ratu1ui,elu o puse'n luntre, duandu'o ca'ntr'unu lea-gnu peste lacu, smulse earba, f6nu cu. mi-rosu i flori din grading, clad unu patu,in care-o asedh ca'ntr'unu cuibu.

Soarele esindu din r6saritu viva la ei

si

SI

i-lu

ei

ei

si-o

ei-i

si

ei-i

www.dacoromanica.ro

182 FtTII FRUMOSII DIN LACRIMX.

cu dragu. Hainele ei umede de ploae se li-pise de membrele dulci si rotunde, fata eide-o paloare umedl ca ceara cea alba, ma-nele mici si unite pe peptu, p6ru1 desple-titu si resfiratu pe fenu, ochii mari,si adanciti in frunte, astfeliu ea era fru-moasl, dar Ora moarta. Pe acea frunte ne-ted . si alba, Fetu-frumosu presura cateva florialbastre, apoi seqh alaturi cu ea i'ncepit adoini incet. Cerul limpede o mare, soa-rele o fall de focu, ierburile improspetate,mirosul celu umedu al florilor inviosate ofaceau s doarma mult si lin, insotitl incalea visurilor ei de glasul celu plInsu alfluerului. Clnd- era soarele'n ameaqi firea tarcea, i Fetu-Fttimosu asculta liniscita ei re-suflare calla si umeda. Incet se pleca laobrazul ei saruta. Atunci ea deschiseochii Inca' plini de visuri, si'ntinyndu-se som-noroasa lisc incet Si zimbindu : Tu aici esti?

Ba nu sunt aici, nu ITO ca. nu sunt aici?elu mai lacramandu de fericire. Cum

edea elu WTI ea, ea-si intinse unu bratucuprinse mijlocul.

Hai scoala clise elu desmerdand'o e gioa'n-ameacla-mare, Ea se scula, ii neteI paulde pe frunte dete pe spate, elu ei cu-prinse mijlocul ea-i incunjura gruma-zul si astfeliu trecure printre straturilede flori si intrare in palatul de marmurI alimperatului.

Eta o duse la imperatul si-i-o arata, spuin-du-i ca-i mireasa lui. Impe'ratul zimbi, apoiilu lua de mana pe Fetu-Feumosu, ca si candar fi vrutu sI-i spue ma in tainatrase la o fereastrI mare, pe care vedea la-cul celu intinsu. Ci elu nu-i spuse nimica,ci numai se uiti uimitu pe mcml lacului si

ochii i se implure de lacrimi. 0 lebedl iiinaltase aripele ca pe nisce panze de argintusi cu capul cufundatu in apa sfasia fata se-ninI a lacului.

imperate? 4ise Fetu-Frumosude ce ?

Fetu-Frumosu, vise imperatul binelece mi l'ai facutu mie, nu ti-lu potu plati niciea lumina ochilor, ori-cat de scumpI mi-arfi, si cu toate astea vinu sa-ti cern i maimult.

Ce imperate?tu lebeda ceea indragita de unde ?

ten6ru fiindu, au trebul sl flu indragitu deviata, si cu toate astea de ate ori am vrutusa-mi facu sama. Iubescu o fata frumoasacu ochii ganditori, dnlce ca visele mariifata G-enarului, omit mundru si selbaticu ce-isi petrece viata venandu prin b'etra-ne. 0, citit e de aspru elu, cat e de frurnoasIfata lui ! Ori cc incercare de-a o 1.41 a fostudesarta. Incearca-te tu!

Ar fi statu Fetu-Frumosu locuiui, darscumpa-i era fratia de cruce, ca oricaruivoinicu, mai scutnpu decat mai mint-y), decat mireasa.

Imperate pre luminate, din ate no-roacc-ai avutu, unul a fostu mai mare cleattoate : acela ca Fetu-Frumosu ti-i frate decruce. Hai ca' me' ducu eu, sa rapescu pefata G-enarului.

cai ageri, cat en sufletu de ventuFetu-Fr imosu, si era sa plece. Atunci mi-reasa lu Ileana o chema ei lise incetla urecbe, sarutandu-lu cu dulce : Nu uitaFetu-Fr imosu, ca pe cat vei fi tu departe, euoiu tot plunge.

Elu se uita cu mila la ea, o raangaea

inchii

si-o

si-lu

paduri

qilele,

lua

Vise

si-i

si-lu

Bili

-

www.dacoromanica.ro

FRTII FRUMOSU DIN LACRIPLK. 183

dar apoi desace'ndu-se de imbrAtosdrile ei seav6nth pe seaua calului i pled in lume.

Treceh prin codri pustii, prin munti cufruntea ninsd, i and resdreh dintre stinciMane luna cea panda ca fata unei fe-te moarte, atunci vedeh din cand in andate-o streantd uriasd at6rnat de ceru, ceineunjurh cu poalele ei ve'rful vre-unui mun-teo noapte sfe'rticatd, unu trecutu in ruind,unu castelu numai petre i ziduri sp arte.

Cdnd se lumina de qiud, Yau-Frumosu ve-de cd. sirul muntilor d. intr'o mare verde siintinsA, ce trliesce in mii de valuri senine,stritlucite, cari treerd aria mArei incetmelodies, plind unde ochiul se perde in al-bastrul cerului si in verdele mdrii. In ea-p6tul sirului de munti, drept asuprarei se oglindeh in fundul ei o mdreatd stin-cd de granitu, din care rsdreh ca unucuibu albu o cetate frumoasd, care dealba ce erh, pArea poleit cu argintu.Din zidurile areate resdreau ferestre strdlu-cite, ear dintr'o fereastrd deschisd se zlirehpintre oale de flori unu capu de fata oachesu

visAtoru, ca o noapte de yard. Erh fataGenarului.

Biue-ai venitu Fau-Frumosu gise ea,Wind!" de la fereastrd i deschipndu portilemdretului castelu, unde ea locueh singurd eaunu geniu intr'unu pustiiu astd noapte mise plink cit vorbescu c'o steh, i steaoa mi-aspusu, cd vii din partea imp6ratului ce m6iubesce.

In sala cea mare a castelului, in cenusavetrei vegheh unu motanu cu septe capete,care cdnd urn, dintr'unu capu s'ausleh calede-o 4i, ear and urla din cdte septe, s'au-4ea cale de septe 4ile.

Genarul perdutu in selbateeele sale vtl,n6-tori se depdrtase cale de-o 41.

Rtu-Frumosu lua fata'n brate i pun6n-d'o pe calu sburau amundoi prin pustiiul

marei ca doue abie ve4ute inchegriale vdsduhului.

Dar Genarul, omu naltu:si puternicu, a-yea unu talu nasdrdvanu cu doue inimi. Mo-tanul din castelu mieunh dintr'unu capu, earcalul Genarului nechezh cu voacea lui debronzu.

Ce e ? ilu intrebh Genarul pe calul rids-drdvanu ti s'a uritu cu binele ?

Nu mi s'a uritu mie cu binele, ci detine-i re'ut. Fau-Frumosu ti-a furatu fata.

Trebue sit ne grabimu mult ca sd-i a-jungemu ?

Sit ne grAbinau si nu pre, pentru cd-i pu-temu ajunge. Genarul incline& si sbura caspaima cea b6trdna in urma fugitilor. In cu-r6ndd 6i i ajunse. SA se bath; cu elu Fau-Frumosu nu put* pentruca Genarul era cre-stinu i puterea lui nu era in duhurile in-tunericului, ci in Dumnegeu.

Rtu-Frumosu, gise G-enarul multesti frumosu i mi-e milli de tine. De astd-data nu-ti facu nimica, dar de altd-datd....tine minte! Si luandu-si fata aldturi cuelu, per! in ve'ntu, ea i cdnd numai fusese.

Dar Rtu-Frumosu era voinicu i sci dru-mu inapoi. Elu se reintoarse i gdsi pe fa-td ear singurd, Ans6 mai palidd si mai plan-sd ea pareh si mai frumoasd. Genarul eradusu ear la v6nUoare cale de done Ole.F6tu-Fruinosu 1u. alti cai dia chiar graj-diul Genarului.

Astd-datd p1ecar6 noaptea. Ei fugeau cumfugu ragele lunei peste adAncile valuri ale

ma-

pi

pi

gului

www.dacoromanica.ro

184 FtTU-FRIMIOSII DIN LACRIMA.

marei, fugeau prin noaptea pustie i rece cadone visuri dragi; ci prin fuga lor airdeaumiautele lungi i indoite ale motanului dinvatra castelului. Apoi li se pani ca numaipotu merge, asemene celor ce voru sa fugitin visu i cu toate aceste flu potu. Apoi ununoru de colbu ei cuprinse, caci Genarul ye-nek in fuga calului, de rupek pamentul.

Fata lui era infricoata, privirea crunta.Fara de-a dice o vorba, elu apuca pe Pau-Frumosu asverli in nourii cei negri 1plini de furtuna ai cerului. Apoi dispani cufata cu totu.

Fetu-Frumosu arsu de fulgere nu cadiidin elu decat o mama de cenua in nisipulcelu ferbinte i secu al pustiului. Dar dincenua lui se facii unu isvorn limpede cecurgeh pe unu nisipu de diamantu; pe langaelu arbori ni1i, verdi, stufo0 respandeau oumbra recorita i mirositoare. Daca cinevharu fi priceputu glasul isvorului, aru fi in-telesu cl jllea intr'o lung% doinape Bea-m, imperateasa cea balae a lui Mu-Fru-mosu. Dar eine sit inteleaga glasul isvoru-lui intr'unu pustiu, uude pitnit atunci nu cal-case picioru de omu?

Dar pe vremea acea Domnul ambla ancape pamentu. Intr'o di se vedeau doi oamenicalatorindu prin pustiu. Hainele i fata unuiastralucea ca alba lumina a soarelui; cellaltu,mai umilitu, nu parea decal umbra celui lu-minatu. Erau Domnul i St. Petrea. Picioa-rele lor inferbentate de nicipul pustiului cal-care atuncea in recoarele i limpedele parauce curgeh din isvoru. Pin cursul apei cuglesnele lor sfeieau valurile pana la umbri-tul lor isvoru. Acolo Domnul bell din apa,

spala fata sa cea sfanta i luminata qi

manele sale facetoare de minuni. Apoi e-dure amundot in umbra, Domnul, cugetan dula tatal seri din ceru, i St. Petrea ascultandupe cugete doina isvorului plangetoru. Candse sculare spre a merge mai departe, liseSt. Petrea : Doamne, f ca acestu isvoru safie, ce-a fostu mai inainte." Amin !" diseDomnul ridicandu mana sa cea sfanta, dupacare apoi se departare inspre mare WI amai privi inapoi.

Ca prin farmecu peri isvorul i copaciiFetu-Frumosu trezitu ca dinteunu somnulungu se uita imprejuru. Atunci vedft chi-pul celu luminatu al Domnului, ce mergepe valurile marei, care se plecau inaintealui, intocmai ca pe uscatu; i pe St. Petrea,care mergendu in urma lui i invinsu de fi-rea lui cea onreneasca se uit, inapoia sa i-ifacel lui Fetu-Frumosu din capu. Feta-Fru-mosu Ci urmari cu ochii pang, ce chipul St.Petrea se risipi in departare, i nu se vedeadecat chipul stralucitu al Domnului arun-candu o dung de lumina pe luciul apei, ast-feliu incat dad soarele n'ar fi fostu in amea-di, ai fi credutu ca soarele apune !intelese minunea invierii sale i ingenunchiainspre apusul acelui soare dumnedeescu.

Dar apoi isi aduse aminte ca, fagaduise a ra-pi pe fata Genarului, i ceea ce fagaduesce voi-nicul anevoe o lasa nefacuta.

Deci se porni i inspre sara ajunse la Cas-telul generalului ce streluceh in intunericulserei ca o uriaa umbra. Elu intra in casa...fata Genarului plangeh. Dar cand un vedllfata ei se 'nsenina, cum se 'nsenina, o undade o rada. Elu ei povesti, cum inviese, a-tunci ea-i dise: De rapitu nu me poti raptpana ce nu-i ave unu calu asemene cu acela

i-lu i

Elu

www.dacoromanica.ro

FETU-FRUMOSU DIN LACEDIA. 185

ce-lu are tatal meu, pentru c'acela are dou6inimi ; dar eu am s-lu intrebu in asta sarade unde-si are calul, ca s poti i tu SI ca-peti unul ca acela. Pn atunci arise, pentruca s. iu te afle tata-meu, eu te voiu prefaceintr'o floare. Ele secyii pe unu scaunu, earea sopti o vraja dulce, si cum ilu sitruta pefrunte, elu se prefaca intr'o floare rosie in-chisa ca visina coapta. Ea-lu puse intre flo-rile din fereasta si canta de veselie, de re-suna castelul tatalui ei.

Atunci intra i Genarul.Iresela fata mea ? si de ce esti vesela ?

intreba elu.Pentruca numai este F6tu-Frumosu, ca

m6 rapeasca, respunse ea ricl6ndu.Se puser6 la cina.Tata intreba, fata de unde ai calul

D-tale, cu care ambli Ia v6natu?La ce-ti trebue s'o scii ? qise elu incrun-

tandu sprincenele,Scii pre bine respunse fata, ca, nu

vreau ca s'o sciu, cleat numai ia-aa ea s'osciu pentru c'acu nu mai e F6tu-Frumosu sa m6rapeasca.

Scii tu, ca nu m6 inpotrivescu tie nici o-data 4ise Genarul.

Departe de-aicea Ring mare, sede o babacare are septe iepe. Ea tine oameni, carii le pazeasca unu anu, (cu toate cit anul einu e cleat de trei 4ile) i dacit cineva i lepazesce bine, ea-lu pune sa-si aleaga dreptresplata unu manzu, ear de nu, ilu omoara

pune capul intr'unu paru. Chiar ans6 da-ca pazesce cineva bine iepele, totusi ea-lu vi-clenesce pc omu, caci scoate inimele din calltoti i le pune intr'unul singuru, incatcelu ce-a pazitu, alege Mai intotdeauua

Cony. Lit. an. IV, No. 17.

unu calm fara inima, care-i mai r6u cleat u-nul de randu Esti multamita, fata mea ?

Multamita respunse ea zimbindu.Totodata ans6 Genariul 6i arunca, in fata

o batista rosie, usoara, miroqitoare. Fatase uita, mult in ochii tatalui seu, ca nu omucare se desceapta dintr-unu visu, de carenu-si poate aduce aminte. Ea uitase totu ce-ispusese tata-seu. .4kns6 floarea din fereastavegheh pintre frungele ei, ca o stea rosieprin incretiturile unui nom.

A dona 4i Genarul pled, earasi des di-mineata la v6natoare.

Fata saruta murmurandu flloarea rosieF6tn-Frumosu nasal ca din nimica inaintea ei.

Ei, scii ceva ? o infra& elu.Nu sciu nimica gise ea trista i punendu

dosul manei pe fruntea ei am uitatu totu.Ans6 en am augitu totu 4ise elu.

Remai cu bine, fata mea ; incure'ndu ne voinuved6 ear.

.Elu incalica pe unu calu i dispara inpustiuri.

In arsita cea dogoritoare a 4ilei v64h a-proape de padure unu tintaru svircolindu-sein nisipul celu ferbinte. F6tu-Frumosu 4isetintarul ia-ma de m6 du plina'n padure,

prinde i eu bine. Sunt imp6ratu1tintarilor. Rtu-Frumosu ilu duse pan in pa-durea, prin care era sa tread..

Esindu din padure trecu. ear prin pustiude-a lungul marei i v64it unu racu atat dearsu de soare, incat nu mai avea nici puteresa se mai intoaranapoi... Felu-Frumosugise elu arunca-m6'n mare, ca ti-oiu prinde

eu bine. Sunt imparatul racilor ! 1'6W-Frumosu ilu mind in mare sili uran't calea.

Gaud inspre sara ajunse la unu bordeiu

sA,

s.cg, ti-oiu

gi-i

gi

1

gi

www.dacoromanica.ro

186 FEW-FRI:310W DIN LACRIMA.POESII.

uritu i acoperitu cu gunoiu de calu. Impre-juru gardu nu era, ci numai nisce lungi Ie-rue ascutite, din care ese aveau fie-carenvirfu ate unu capu, ear al eptele fara, seclatina mereu in vatn qi died : capu! capu !capu! capu!

(Va urmh.)M. .Eminescu.

r) 7E1 S I.MiNGAERE IN LACRIBEL

(Din Goethe.)

De ce amice, esti mahnitu,CATO veeIi toti ne-arnil strinsn?Eu dupa ochii ti cunoscu:De sigur tu ai plansu.

dac'am plansu, retrasu de voi,Am plansa de chinul greu,

lacrimi curgu asa de dulciAlinu sufletul men."

Amicii tei voiosi te rognIn sinul lor sa vii,Si ori ce'n lume ai perdutn,Mahnitu sa nu mai fii.

Strigati, vuii, dar s v spunuCe patimescu, nu potu,Ah nu! eu n'am perdutn nimicu,

lipsesce totu."

Fii sprintenu dar 1 en curagin,Esti t6n6ru plinu de focu,In anii tei ori unde7ajungi .Cu-amoru i cu norocu.

Ah nu! acolo n'am s'ajunguSta pre sus ca sa speru,Lucesce bland s'asa frumosCa steaoa cea din ceru."

De stele sa ne bucuramu,Ear nu O. le dorimu,Si cu placere noaptea-adesLa ele s. privimn.

cu placere pe'ntregiPrivescu ades la ea,Lasati, ca noptile sa plAnguCat inimamea vrea ! "

CRAIUL CODRULUL

(Din Goethe.)

Prin vantu prin codru'n al noptii s6nuTrece calare tatul btranu,Elu tine'n brute copilul sett

striuge dulce la peptu meren.

Copile draga, ce teama ai?Tata nu vegli pe al codrului craiu

Cu-asa coroana pe capul seu?E ceata numai copilul men.

Copile dulce mult te-asceptamn,Jocuri frumoase hai s jucamu,Flori pentru tine am cate-i vra,Rochiti de aura numa ti-a da."

Tata pe craiul n'ai autlituCate in tainft mi-a juruitu?

Copile-ti pare, te-ai insalatn,Prin frungli uscate v6ntu-a suflatu.

Cu mine draga de vei veni,,,Fetele rack te vorn

,,i

WA,

0 X

Deei-mi

ni

i-lu

www.dacoromanica.ro

POESII. 187

Fete le mele te-oru dismerdA,Si'n visuri duke te-oru legani.

Nu vedi tu tatA, colo cum jocuA craiuki fete pe negrul Ion?

Veda bine dragl, sunt trunchiuri maricrengi cAdute din vechi stejari !

rata ta dulce mult o iubeseu,De nu vii singuru, ea te rApescu",

Tata, ah tatA, mAna 'ntinsu,Craiul padurei cumplitu m'a strinsu!

Tatul in spaimA fuge mereu,Copilul geme, suspinA greu,

cAnd in curte elu a sositu,Mortu pe copilul seu l'a gAsitu.

RUGACItTNE A MARGARETEI DIN FAUST.

(Din Goethe.)

0! pleael a ta fata, tu maid, de durere,Fe-a mea nenorocire, ce mila ta o cere,

Cu inima sdrobitA vedi fiul ten in sAnge,vedi pe crucea neagrA cum viata lui se stinge.

Privesci la Peul mare i gemete, suspinuri,Inalti pentru a sale si pentra-a tale chinuri.

Ah reul care ferbe cu atata foeu in mine,FA-lu muml de durere o ! fA-lu se, se aline.

Scii singurA ce teamA, ce neagrA presimtire,X'apas1 ah! si face a mea nenorocire.

Si on i unde-oiu merge simtescu dureri cumplite,Ori unde pretutindeni dureri nemArginife,

De'su singurg, vre-odatA, eu plIngu fArA'ncetare,inima din mine se frInge'n desperare .

CAnd ti-am culesu in ci.ita buchetul ista de fiori,En l'am udatu ea lacrimi team plAnsu de multe oH.

Si and se ridicase pe cern mAretul soare,Elu m'a gAsitu pe patu-mi veranda lacritni amare.

Ah scapl-me de moarte, rusine i durere,Pe roaba ta revarsI cereascA mInglere

NOAFTE ADANCA.. . .

(Din Heine.)

Noapte-adancA m cuprinseRece, palidu eu eramSi cu inim'amortitAIn mormentu1 men sedeam.

Nu potu spune cAtA vremeIn mormentu eu am sedutnDar deodatA, l'a mea groapICineva parc'a batutu.

DragA, draga hai te scoalAlnvierea a sosituMortii esu din gropi afarlFericirea ne-a venitu.

Nu me potu sculA, drgnAi uitatu stu a de plansu

de lacrimi mult amareOchii mei de tot s'au stinsu ?

Intnnerieul iubiteDe pe ochi eu ti-lu sArutu

Si.

I

Si.

iji

$i

www.dacoromanica.ro

188 POESIL NOTITA. CORESPONDENTA. ANUNCIU.

SA veqi Ingerii cum shoal./Cat e raiul de placutu.

Nu me potu scu1, dragutASange curge nencetatuDintr'o rana ce-mi facuseBiC'unu cuventu inveninatu.

Drag/ eu incet voiu puneMana mea pe rana ta,Sangele n'a BA mai curgaSi durerea va'nceta.

Nu me pot scula, drAgutaScii arn capu m'am impuBcatuCAnd pe tine tc furaseSi pe mine mai tradatu.

Cu-al meu peru, o draga, las/SA-ti legu eapul durerosu,SA oprescu Bi al teu sIngeSI te facu ear sanatosu.

L'a sa voace dulce, bland/Cine poate resist?Eu me miBeu sa esu din groapaSI me ducu la draga mea.

Dar deodata se deschideRana me aBa cumplituC'unu torentu de sange curze

atuncea m'am trezitu.

NOTITA..A eptea aneversarI a infiintrtrei Societittei Junimea din

lassi s'a serbatu de curendu dupX usul adoptatu itntei princetirea mai multoru produceri literare, apoi prin unu ban-chetu veselu care s'a prelungitu pin in dioX. Cu aceasttiocasiune nu credemu de prisos de a pute .sub ochii lecto-

rilor cri1e editate de societate in timpu de patru ani deand a infiintatu tipografia sa:

BODNARESCU S. RIENZI. Tragedie in cinci acte.CARAGIANI, I. P. CURSU COMPLETU DE GRAM-MATICA ELENA.CULIANU N. LECTIUNI DE CAL-CULUL DIFERENTIALU I INTEGRALU. 110 Ian'FLACCU : ODEL.E SI EPODELE. Esplicate in usulscoleloru de G. T. Munteanu.MAIORESCU T: POE-SIA ROMANA, cercetare criticit urmatIt de o alegerede poesii. CONTRA SCOALEI BARNUTIU. Desprescrierea limbei Romane.MELIC. I. 31. ELEMENTE DEARITMETICA. Editiune in usul scoalelor secundare.NEGRUZZ1 lamb. MIRON SI FLORICA. Idila in cincicitntiiriPAICU Pavel: EPITOME IIISTORIAE SACRA.E.Editiune in usul scoalelor cu adnotatiuni Rornane i cu unuvocabularu Latino-romanu.POMPILIII Miron: BALADEP OPULARE R OMAN E. oz. w: GEOGRA FIAHISTORIA EVULUI VECHIU, MEDIU SI NOU, Manualuprelucratu pentru clasele superiore gimnasiale i reale deDr. Ioan Marta.

CORESPONDENTA.

D-lui P. Tr. Blasi. Ve" inultitmimu peutru amabila D-voastrti epistolit i vomu urmh i in viitorn ca mai inainte.

D-lui 1. S. Vaslui. Se TR face precum cereti.D-lui M. Z. Bucuresci. Avemu de regulg de a nutipitri

trimese mai Antei la alte diare i publicate de acestekBed.

BIBLIOGRAFIE.

A e0tu de sub presil 0 se atill de TWare:COMPLETIT

deGramatica Elena.Partea a dorm.

SY1N7ILIA_XEdupii unu planu nou cu privire la theme.

De

I. 11 CARAGIANI.profesoru.

Redactoru: _Taco') Negruzzi. Tipografia Societatii junimeh.

I'

la-lucreri

CIJIISU

SI

www.dacoromanica.ro