ANUL II(1 Marne 1868 1 Martie 1869).

Redactoru: Jacob Negruzsi.

IASSI 1869.TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

t4

on?\..,)

4

_

7,0

0.---(a4Cacz

No. 11. Anal II. Iassi, 1 Augusta 1868.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 si 15 a fleertrei luni.Abonamentul pe unu mu in .Romlnia Jiber unu galbenu; in Austria 4 B. Abdnamentele se facu in Iassi la Tipografla

Socieatii Junimea; in Bucuiesci la libaria Socccc & Comp.

SIIMARI17.PrimblIri, de D. I. Negruzzi. (Fine.)Cultura nationaill, de D. A. D. Xenopolu.

PRITIBLARI.(Fine.)XVI.

Peste cateva dile porniremu amundoi taGeneva. Cu multa greutate isbutisem sa de-partezu pe Adalbert de la Lausanne, undese urea in toata dimineata pe signalu pentni

amarl restul jilei. Nu sciu de este oparti ularitate a caracterului meu sa simtescuo puternica simpatie pentru tot sufletul insuferinta, sau hat figura blanda a lui Adal-bertu me atrageh inteatata, sau ca-mi re-produceh starea nenorocitului Adalbertu amin-tiri dureroase din insusi trecutul meu, destul

uitasem acum s urmezu calatoria meaprin munti i nu-lu mai parasisem. Cautamsa-lu distreza de la unica idee ce-lu preocuph,dar in curend me incredintai ca incercarilemele sunt deserte caci, desi adesa ori voisa se arate bine dispusu i voiosu, aceasta o fa-

numai ca sa me inple pe mine si tris-teta din ochii sei nu disparei.

Intr'o sara me preumblam in gradina pu-blica de pe malul lacuLd. Gradina era plingde preumblatcai ce _se miscau in toate par-tile ascultandu concertul. Unia se' preumblaupe lacu in mici luntrisoare; altii e'i pkiveaude pe malu ; altii, nepasatori pentru fruinu-seta naturei convorbiau vesel.

Toi. acestia sunt..ycseli i voioi, imidise Adalbertu. cum suridu si respiracu placere aerul dulce alu sarii. Eu singurudin toti sunt condemuatu la suferinta.

Poti ceti in sufletul fiecaruia din ei ? amrespunsu eu, cine scie cati din ei poarta inpeptu o sarcina mai grea poate cleat a ta.

Ai dreptate: se poate. Dar la densiidurerea poate trece mai cure'nd i nu-i apasao- viap, intreaga. Mie oare imi va trece vodata ?

Va trece; totu trece. Ai avantagiul mareasupra tuturor celorlaltor de-a fi artistu. Ar-tea este pururea o dulce mangaiere. Cerca-rea grozava prin care treci, iti va fi poatein viitoru, and violenta durerii vaunu izvoru de puternica inspiratiune.

Intelegu c unicul limanu de scapareeste pictura de care o credeam o data ci

ceit

Veqi-i

a-si ,

ca

slabi,

170 PRIMBLXRI.

este chiemarea vietei mele. Dar ah ! zadar-nicu ieu penelul in mIng. Nici o idee nu-mitrece prin minte. Ar trebul ca impresiuni ne-cunoscute sg vie a intuned acea singurg,teribilg, care a cuprinsu toate pgrticelele in-chipuirii mele.

Esti pictoru si n'ai fostu Inca in Ita-lia. Du-te in Italia in patria artei ce ti-aialesu si vei yea ce efectu adancu iti voruproduce acele locuri unde au trgitu predece-sorii tei; eroii picturei care s'au sacrificatupentru posterita te.

Ideea de a porni in Italia ilu cuprinse deindatg cu atgta putere, incgt se hotgri sgporneascit de a doa i in Italia. Incercgrilemele de a-la mai opri erau deerte. Elu iiinchipueh a in Italia va reggsi fericirea per-dutg si liniscea sufletului seu.

Lugndu adio de la mine imi dada unumanuscriptu si-mi spuse : Pan a nu te cu-noasce n'aveam pe nime in lume care sg fiIntelesu i sg fi compltimitu cu chinul meu.Siugurul amicu cui spuneam suferintele melea fostu acestu caetu. Ti-lu incredintezu: elucuprinde o mica parte din miile de idei isimtfri nebune cgte au sggetatu mintea si su-fietul meu in acestu timpu de durere. Pgs-treazg-lu ca o amintire de la unu nenerocitucui ai intinsu o mang binefacgtoare i fii si-gur cit recunoscinta i amicia lui pentru tinenu se va terge in eternu."

Manuscriptul lui Adalbert era lungu i cu-prindea unu siru de descrieri a suferintelorlui. Citezu aice mai josu cgteva pasagiuritraduce:

Fragmentu din Nanuseriptul lui Adalbert.Amour fleau du monde execrable

folieToi, qu'un lien si frle a la vo-

lupt lieQuand par taut d'autres noeuds

tutiens a la douleur,Si jamais par les yeux._ d'une

femme sans coeurTu peux m'entrer au ventre et

m'emprosonner rimeAinsi que d'une plaie on arrache

une lame(Plutt que comme un lache on

me voie souffrir),Je t'en arracherai, 'quand j'en

devrais mourir.A. de .71Asset.

Au vol sg insemnezu luna si clioa incare scriu aceste randuri i nu sciu nici ince gi nici in ce lung me aflu. Si ce-mi facemie aceasta ? Fie care 1i imi este o viatg,intreagg, o viatg teribilg, dureroasg. Candme desceptu dimineata si grtndescu cg am atral Incg o intreagg di me simtu parunsude desperare. Soarele pare cg nici se miscgpe bolta cereascg i and in fine sari' intindeumbrele sale peste pgnAntu si me asvirlu pepatul meu de durere, ggndindu cg voiu atlaputing alinare in somnu, somnul nu vine inoaptea imi pare mai lungg decgt dioa. A-ceasta este viata ce-mi era destinatg ? Pen-tru aceasta m'am ngscutu? pioa intreagg sgchemu noaptea ca sg vie i sg-mi dee insomu o picgturg de repausu si intreaganoapte sg me sbuciumu si sg Chemu dioacand sperezu cg voiu put afla o distractiunein lume si intre oameni. Si and in finesomnul se indurg a me inve'll cgteva oare inmanta sa : imaginea ei imi apare in visu ise uitg la mine cu recealg i cruclime. Nicimacar in visu nu mai vgdu o dulce zimbireinu mai audu unu dulce cuvgntu! Speram odatg cg luntrea mea se va coborl lin pe ma-

PRIMBLARL 171

iul viecei : 'acum se lovesce de stAnci gro-zave si in fiecare lovire se desface o scAndurAdin luntrea ma"natl. Gland cram copilu do-riam s'ajungu in virsta bArbAtiei : acum au

sA m6 intorcu in anii mei trecuti. Maitardiu speram artea care pentru mine avekRata atragere, imi va procur name i laud !.Ah! Au da greutAti nemsurate de gloriepentru unu atomu de linisce in- sufletul meu!

Cateva dile inainte de a porni. in lumem'am dusu inteo gradinI unde se preumbltea adesa. Am fugitu de oamenii ce respiraucu bucurie aerul imbAtiitoru alu serei i m'amascunsu inteunn boschetu naturalu unde cur-ge unu micu pArlu. Appndu-me pe earbA

lAsg,ndu-mi capul pe mAni me uitam laceru pintre crengele unui stejaru i nouriise coboreau spre mine i ramurele arboreluise inaltau in sus i totul aveh, unu aspectumgretu i fiorosu. Cu mintele perdute me ui-tam, cAnd deodatl audii glasul ei in apro-piere. Nu departe de mine se aedase" pe obancA i recita nisce . versuri din Schiller.Dumnedeule I Cine descrie efectul ce-mi fleaacea poesie. Au fi doritu sg, me ridicu i.BI-i spunu acele de pe urmg versuri, dar nume puteam mic, o putere magia me piro-nise pe locu. N'am v6clut'o i. nu i-am vor-bitu, dar glasul ei, acea poesie mi-a remasupentru totdeauna gravate in memorie.

COMM, LA PARAU.

La izvoru e dee, copilul,Floricele eulegek

Si le -Oda inpr-AscieteCum in valuri se perdei.

Aa cargo a tneleCa izvorul ne'ncetat

Si se usc'a mea jnniePrecum floarea s'a uscatu.

Nu'ntrebati de ce'n junieEu jlescu cu chinu'n mine

Totu e veselu i spereazitPrimgvara and revine,

Dar aceste mu de glasuriA naturei desceptate,

Vai! trezescu in alu men sufletuSuferinti infricoate.

Ce-mi facu mii flori, verdeatACare'n Mai au resAritu,

Una cautu: e aproapeDar departe nesflritu.

In zadar a mele brute.Tindu spre d6nsa cn amoru;

Alu meu bratu ah! n'o atingeSi tot cresce alu men doru.

VinA, yin' frumoasg, mAndrADin inaltul teu palatu,

Flori: copile-a primvereiPe-a ta cale-am presuratu.

Auli lunca cum resunASi izvoare cum qopteseu:

Locu destul e 'ntr'o colibAPentru doi ce se iubesen!

De ce scriindu aici aceastA poesie, nu potusA scriu i tonul cu care a recitat'o ?

Zurich....NiciodatA nu m'am ocupatu atAta cu stu-

din! filosofiei ca acuma. Filosofi vechi i mo-derni care din consiliuri cum trebue sA trg-eascA pentru a fi fericitu, i cetescu i re-cetescu ca sa, invAtu de la d6nii in ce sA-migAsescu perduta fericire. Ce-mi folosesce cA-mispuneci CI trebue sA n'o cautu in lumea es-terioarA, ci in propriul meu sufletu and toc-mai acesta este isvorul tuturor suferiqe-lor mele? Am studiatu doctrina celor ce es-plicA tiate simtirile noastre din sistemul ner-

doll

dile

172 PRIMBLARI.

vosu si din functiunele crierilor man Si micida ea sciu acuma care este canalul prin

care intra imaginile esterioare in minteanoastril, de ce aceste sisteme nu me invatacare este modul cum se potu sterge din in-chipuire acele imagini ? Voi imi spuneti en estede puternica pasiunea si de neputincioasa vointa,cad cutare sunt facultatile crierilor marl sicutare a crierilor mici. Lumea v6 admira cati .putut'o demonstrh. Dar acea ce demon-strati voi, nenorocitul o simte. Eu o simti-scm mai puternic, de cat voi o puteti dice.Bung, si prielnica este filosofia la omul feri-citu care in toga liniscea mintii poate ostudieze, numai acela ar fi fericitufilosofie. Desarta ans6 si zadarnica Ia acelucondamnatu care intr'nsa cauta o alinarecaci niciodata nu o poate gasi.

Interlaken...Gandesce ea oare vre odata la mine ? Nu

simte ea oare nici cea mai mica mustrare decugetu de-a fi adusu pe unu omu la celu depe uxma, gradu alu nenorocirii? Este cu pu-tinta ca eu s'o portu in sufletul meu faraunu momentu de incetare, ca sa-mi fie totin asta lume : speranta i amintire i eu sa-ifiu strainu : A se sci iubitu si a nu simtlcelu mai micu doru, cea mai mica compati-mire ? Amorul se dice este a tot puternicu :amorul adeve'ratu, profundu este asa de raru!Elu ne lucesce in adev.6rata sa lumina o sin-gura data in viata : o singura data se va in-Ompl ca sl. insuflamu aceasta dumnedeeaseasimtire i acea singura data sa o respingemucu nepasare i dispretu? A simti pentrucineva amicie, recunoscinta, simpatie, respectu,veneratiune sunt toate o nimica, a simti

amoru este mai mult decal se poate descrie:amorul cuprinde in sine aceste simini toate

mult mai mult anca i cu toate aceste anu iusufl celu mai micu interesu!

Dar ditch, toate n'ar fi sfirsite Inca ? Dacaviitorul m'ar compensh pentru suferintelemele de acuma ? De mult credeam ea am re-nuntatu i totu din cand in cand strabateMica in sufletul meu o rada de speranta. Ah !durerea mea nu se va alinh cata vreme voiu simpInca o raza de speranta, i voin ave speranta catavreme voiusirati durere. Asa me intorcu far' in-cetafe intr'unu cercu viciosu. Nu! Toate s'ausfirsitu! Dad, ar vol chiar destinul printr'ocruda ironie ca ea sa me iubeasca eu nu apmai put respunde. Cand furtuna a smulsu floa-rea din pamentu de la itdiIcina, nici binefa-caoarea ploaia nici rada incalditoare a soa-relui n'o mai poate rechiamh la viata.Slabite sunt strunele simtirii mele i nimicin lume nu mai e in stare ale incordh. Ne-simtitoru voiu rataci dea cum singuru in astalume. Cand amoral plinu de speranta imiumpleh inima, imi Vara viata unu nesfirsituseninu, astadi viata imi pare o lunga si in-tunecoasa i eterna noapte.

Chnd o videam pare& cA, vMu unu angoraCum s'aratau in visurile mele,

CAnd imi vorbea, sunk asa do dulceCa rugaciunea in ceasurile grele:

Ear and deodata rece m'a privituB6tranu i singuru in lume m'am trezitu.

Interlaken...Pentru ce me plangu ? Cu ce dreptu am

cerutu de la soarte sa fiu fericitu? Cati altiiinaintea mea au suferitu ca mine si cati dupamine voru suferi tot astfeliu! Pentru ea am

si

s

si far

si

PRIMBLARI. 173

doritu fericirea tuturora si n'am facutu ni-marui reu, castigat'am unu dreptu asupradestinului sa," fiu si eu fericitu ? Pea esteo resplata in ast lume ! Nu dupg, buna

ce sinatesci, nici dupa binele ce face sehotaresce soarta unui omu : Fortuna este re-presentata cu ochii legati, ce imprscie bine-facerile sale, cu orbire. Eu am fostu din ceinealesi : acesta este mersul lumii i nime nuare dreptu s fie nemultamitu. Astali amuintglnitu unu cortegiu funeraru : era unu junece se coborea in mornAntu in primavara vie-tei sale. Toti erau cuprinsi de adanca intris-tare. Eu singuru e sirateam p6trunsu deinvidie : elu a scapatu de chinuri si durere

voi ilu plangeti ? 0 ! cum asu fi voitu saschimbu soartea mea cu lui, sa me coboru

eu cu d6nsu1 in pam6ntul rece uncle pati-mele se alina i sufletal dupa lungi i adancisbuciumari si torture isi gasesce in sfirsitudulcele repausu la cai e aspirase!

Bern....Cate odata m'apuca unu doru grozav de

resbunare! Cine sunt eu ca S, fiu astfeliu dedespretuitu ? Comis'am o crima pentiu c'amiubitu? Catra ori ce persoana indiferenta, eaeste amabilit i prevenitoare, Ultra mine ansede care sciett ca unu cuve'ntu pronuntatu maiblandu imi aducea, atatea slile i nopti feri-cite, si unu cuv6ntu rece me ined in-teo mare de chinu, era cruda i nepasatoare.0 ! lume pe dosu ! Pe mine care am iubit'ocu unu amoru asa profundu, pe mine me pri-nk ca pe unu dusman ! A ! Dadi asu urm'arlo lung i grozava resbunare, i asu face dinaceasta scopul vietei rade ? Dar nu! Fe-ricirea noastra nu poate sa, consista in ne-

fericire straina. In locu de multamire asu in-multi atunci sarcinile ce apasa sufletul meu.Nu! Eu singuru sit fiu condemuatu la sufe-rinta si fie ea fericitii in asta lume. Asa avoitu destinul i hotaririle sale sunt nestra-mutate. Dar nici ea nu va fi fericita. In ochiisei imi pare cell unu tristu viitoru. i eaaspira ca si mine la fericiri pre marl pentruaceasta viata si aceste aspiratiuui ce trecumarginile celor iertate oamenilor, se pedep-sescu de Dumnepire. Dar! Ea va fi mai ne-fericita decat mine, caci consciinta mea estelibera si ea itns va fi mustrata i suferintelesale voru fi mai profunde.

--

Lausanne....Ungliicklicher I Bist du nicht ein

Thor?Was soll deine tobende, endlose

Leidenschaft ?Geithe. werther.

Me primblu pe lacuri i imi pare ca dinfiecare vain ese unu chipu ca alu seu, meurcu pe munti, me grabescu s'ajungu sus peculme si-mi pare ca sus m'asceapta o figuraca a sa. i ea nu este nicairi si este pestetot locul, caci este totd.eauna in gandul meu.Asa se spune cit prigonesce mustrarea de cu-getu pe celu vinovatu, dar ce am facutu casa meritu o asa pedeapsa ?

Asu voi s'o ve'du Inca o data, osinguradata. Ah ! De ce m'am dusu ? Ce demonum'a cup,insu in acestu esilu voluntaru ?Dac'asu fi sciutu ursita mea cu ingratiuneace trebue sa alba oH ce omu de inima, n'asufi fugitu in lume, asu fi remasu in loculuncle este. Cate odata asu fi zarieo de de-pal te i asu fi simtitu multa vreme o ne-spnsa ieticire. Dar -cum, and asu fi vgclut'osi ea m'ar fi privitu cu mandrie si nepasare?

vo-

inta

si

?

si

174 PRIMBLARI.

Niciodatg, amorul meu propriu nu ar fi pu-tutu suferi aceasta. Ori cum sl fi privitula mine, numai s'o mai potu yea odatI. Dac .m'asu put transformh intr'unu visu s6, mefurisezu in somnul seu i s'o privescu lungu6fficl o singur datit s'apoi multumitu s. facusinguru unu eternu sfirsitu clilelor mele.

Pentru ce cu chinu'n minePe pAnAntu mai r/tacescu

Ce dorintI m6 retineChinu, viatI st sfirsescu?

Cu o singura lovireAlu meu chinu asu alin

De durere, de iubireGrabnic, tainic 811 scapi!

Ah! Eu sciu ce me opreseeToate, toate-a nu sfirsi

Ce dorintI me silesce'Pe plm6ntu a rat/ci.

Asu vra s'o mai vMu odatIDar asu vra s'o v6du dormindu,

Ochiul sea sI mi mai poataSI m'ucidI crud privindu,

SI nu poat/ sa-mi rosteascICelu cuvntu nepasatoru,

Ce-a fcutu sI s'ingrozeascIAlu meu sufletu simtitoru,

Alu meu ochiu al, se inclineSpre frumosu-i chipu visandu

sI credu c'atunci de mineEa viseazil suspinandu,

SI me perdu intr'o privireLungI, lung/ de amoru,

SI membatu de fericireSi atunei ahi sit moru!

Geneva, Septemvrie.

Uncle am fostu ? TrIit'am oare acestu timpud.e durere sau fost'a elu numai unu visulungu, infricosatu? AstAgi me redesceptu,ochiul men de atgtea ori udatu de lacrimi

amare, astaigi lucesce ear cu bucurie. Peritiimagini grozave ale inchipuirii mele, peritipentru totdeauna din alu meu gAnd ! Pentru In-t6ia oarI se ridia asta4i povoara de pe su-fletul meu. Astadi respiru mai liberu, peptulimi este usuratu, inima imi bate liniscitu.Luna lucesce sus pe albastrul firmamentublIndele sale rage se oglindl in undele al-bastre ale lacului si le strIbatu On in adln-cimele sale: ca (Rude parundu si in sufle-tul meu dulci rage de speranta lumi-neaza, intregul sufletu. Nu ! Nu a voitu des-tinul meu ca sil, fiu condemnatu la eternetorturi. Te smulgu din mine durere amargin local ce singura ai fostu usurpatu, vadomni deacum pace si bucurie. i tu ima-gine frumoasI ce te-am purtatu atIta vremeca unu scumpu odoru, s'apoi ca o grea po-voara, despare ! Astagi ceru de la tine unueternu adio ! Fii fericitIde vei pute. Iti dorescuo fericire atIt de mare, cgt de mare a fostudurerea ce mi-ai produsu! Stint t6ne'ru Inca:acum able incepu a me urea pc muntele vie-ei: am and, dinaihtea mea o cale lung5,

infloritI. Aproape am fostu de peire ; de atI-tea-ori spritul reului imi pusese in mana ar-ma fatalg si me indemna, sit taiu singuru fi-rul vietei mele, dar bunul meu geniu imioprel m'ana in momentul decisiv. Geniul bi-nelui a fostu inving6toru: elu a gonitu as-titcji totdeauna din mine idei negre

aratI cararea spre fericire. Sub soarelecaldu alu Italiei se vor topi cele de pe urmgsloiuni de ghiatI ce-mi infiorau sufletul : ar-tea, cea ant6iu cea mai credincioasI si sin-gura mea iubitI rue asceaptI cu bratele des-chise ; la peptul ei se va va re'n-vie sufletul meu. 0 siratescu, am unu scopu

si

pentru

re'ncalcli i

si

si-mi

si

si-mi

PRIMBLARI. 175

o chiemare in ast a. lume, spre d6nsa seintindu toate coardele voineii simtirii mele.Peii pentru totdeauna amintire amara, a gro-zavului trecutu i f locu zimbitoarei spe-rante intr'unu ferice viitoru!

XVII.Adalbert se pornise i-mi lasase o duioasa,

amintire. Totu timpul cat am statu ancgin Geneva, gIndul meu nu se putea depart/de la d6nsu1 i adesa ceteam in jurnalul seudin care, in capitulul precedentu am datu unumicu estractu. Imi era greu a intelege ata-ta amintire din partea copilei ce v6;lusemteva luni inainte i atIta suferinta intr'unusufletu aa, de t6neru ca acelu a lui Adalbert.Eram Ins6 in patria lui Toepffer i mi-amadusu aminte de unu pasagiu din una din nu-vele :

C'est un dtrange eu que les affections ha-maines dont le hasard, ou a dfaut, quelque dia-ble malicieux tient presque toujours les cartesdans la main."

Ce gandesci tu, iubite cetitoru, despreaceasta, Were a lui Toepffer i ce idee aidespre Adalbert ? Dad, eti unul din aceamare multime a oamenilor care trecu sau aitrecutu nesup6ratu prin pldurea intunecoasa,a pasiunelor pe care ne conduce cararea noas-tra, pe la jumatatea vietii, istoria lui Adal-bert n'are sa-ti procure mare interesu i aisI iei suferintele junelui pictoru dreptu po-esie inchipuita pentru a umple aceste paginii ai s treci mai departe.

De eti dintre acei care ai scapatu fe-rice din naufragiul ce era se te peardl, isto-ria lui Adalbert iti va reporta gandul in pre-pusul teu trecutu i multe imagini ce le cre-

deai terse se vor reproduce melancolic in in-chipuirea ta. Dad, in sfiritu atacesci sin-gur pe acea carare perduta in codrul intu-necosu, vai ! atunci vei compatimi cu Adal-bert i vei afla cu plIcere a nu qti singurucare in asta lume ai b6utu din cupa amara,a durerei. Este /use' o mangaere a yea aaltii le-a suferitu ca i tine i ea ori cat deperduta, ar fi cararea pe care rutucescii de intunecatu padure, vinea unu mo-mentu in care calea se l'a'rgesce si soareledin nou iti lumineazu drumul vietii. Te lasu,iubite cetitoru i amabilu cetitoare, se te puiin una din aceste categorii care iti-va conve-ni mai bine sau poate i in o alta la caren'am gunditu, i pornescu din Svitera.

Luna lui Septemvrie este inaintata, : Ca-latorii pleacu din muntii elvetici i se intorcupe la c/minele lor, luundu cu dnii o fru-moas/ aducere aminte. LTnii sunt nerabdu-tori de a se intoarce mai degraba in cerculfamiliei ca. sa, poata istorisi intamplarile iimpresiunele ce au avutu, fie adeverate, fieinchipuite. Altii n'au sa spue nimica, ciprivindu calutoria ca o necesitate voru as-cepa anul urmatoru ca s. intreprinda, altade care eara,i nu voru spune nimica. Euunul n'am obiceiul su istorisescu in lunguin largu cute am vOutu i simtitu. Dacuans in vo calatorie mi se intumpla, vo epi-zot interesantu, i interesantu pentru minesunt caracterile omenesci i tablourile natu-rei m6 punu i le ascernu pe hurtie. Multa-mitu sunt dac/ i altii simtu aceea0 plucereca i mine. Acum te lasu, Svitera frumoasu,tar/ a muntilor, onAturilor, catarilor i En-glejilor ! Tara, acelor ce cauta inspiratiuni inmuretia naturei tale, acelor ce cauta manga-

ca-

i

si

176 PRIMIBLARI.

ere plutindu pe frumoasele tale lacuri! Tarda tinerilor insuraei care cutrierd ardriletale in luna de miere, si viseazd pe malurilevre unui lacu sau pc culmea vre unui munte.

Si nici mi-ai procuratu ateva luni de mie-re, cdci nici odatd n'am lipsitu a gustd, ladejunu i mierea ta dulce and aveam a pur-cede spre yre unu piscu. Adio, Sviterd, En-gleji, miere i catdri ! Am fostu multumitude voi. Esti i tu multdmitu de mine, iu-bite cetitoru ?

XVIII.Adesa cdnd vicolul vijie afar/ in lungele

sari de earn, stau singuru i privindu foculce pdlpde in caminu, lasu gdndurilor mele ca-le liberd sd, se primble in tablourile trecu-tului. Atuuci multe figuri uitate se reinfl-tosazd si cu densele o lume intreagd deamintiri. In sara in care scriu a ceste ran-duri gIndescu la Svitera: Clara, Edgar,Luise, Adalbert, toti acestia fluturd in ju-rul meu; eu singuru me vedu and pe unupiscu de munte, and calare pe unu ca-tdru, and plutindu pe unu lacu. Deodatd

simtescu cuprinsu demelancolie, gAndindula nefericita Clara care Ora ndscutd pentruo viatd, infloritd si figura ei asa de blandii,frumoas i sufaitoare ocupd toate pArtice-lile gndului meu. Apoi deodatd vii se in-fatosacld, figurile celor doue guvernante unaslutd, alta mai slutd ana, tiindu fiecare ocarte in mnd in care sta inscrisu itinera-riul lor, sau figura englezului cum se strim-bd de durere and simte pe fluerul picioru-lui toatd greutatea scaunului meu. Atuncizimbescu in mine insu-mi cu multamire, pangce vedu pe Adalbertu privindu asa de tristu

inaintea lui, inat o compaimire profundlme induioseazd i toate tablourile vesele die-paru. Din aceastd, melancolia sinitire nunsuera me desceaptd, suerul lui Edgar careinanta, poporul din Martigny i ce este maimult, inantd sufletul Louisei.- Apoi din tre-cutu, inchipuirea mea sboard spre viitorucombine* sfirsiturile tuturor romanilor in-cepute. Daa simtescu ct fruntea mi .se in-cretesce, vedu toate in negru. Nimicu nueste fericitu. Clara moare pe mormentul luiWilliam; Adalbert inteunu momenta de des-perare face singur unu sfirOtu chinurilorsale ; Maria aulindu despre aceast catastro-ra a cdrei caus ea singurd a fostu, inghitecinci dramuri de arsenicu ; la nunta lui Ed-gar cu Louisa in momentul and preotul leimpreuneazd indnele, se arata deodata, fautomaMarchezei de Castelamare care strdpunge pep-tul lai Edgar cu unu pumnari pe and vir-ful muntelui Rizi clainatu de unu ventu gro-zavu se disprinde i cade in vale spulberdndusate si orase, ear jos lacul ferbe i muge

inaltd valurile sale spumegandu Ond laceriu. Din contra daa simtescu c guramea zimbesce, vedu pe Luisa si pe Edgaiindu o veseld viatd, pe Adalbertu intoran-du-se si aflr du lIngd Maria o dulce man-gdere pentru suferintele sale trecute ; veduchiar pe William care nici nu murise ci fu-sese namai victima unui lungu leinu, viindu

intingindu bratele sale card, Clara aareifigurd santee* de fericire. Pe cerul Svite-rei Anse nu este nici unu nouru, natura in-treag d. zimbesce voioasd fericitilor muritorilacurile dormu liniscite i indeamnd omeni-mea inantat a gust& momente nepretuite,primblandu-se pe oglinda bor.

m6 tra-

ci

j

ti

PRIMBLARI. 1,77

Aa se schimbau gandurile mele and ser-vitorul intandu in casa, me intreba daa amvedutu doue 'scrisori ce sosise pentru mine.

N'am vedutu, i-am repunsu i i-am in-tinsu man s mi le dee.

Tina era de la o persoana in doliu.Edinbourgh in

Domnui meuClnd ne-am dispartitu in Lucerna, ne pro-

misesemu unul altuea c ne vom scrie. As-tadi vinu sa, implinescu promisiunea mea.Data ai Inca. acelu interesu ce mi-ai aratatumie i nepoatei mele, plange-me. Eu singuram remasu acum pe lume. Clara a muritui sufletul sen a sburatu spre lumea in careva regasi pe William. Urmele sale muritoareau fostu coborite in mormentul sotului ei iaceai piata acopere aceeste done inimi careerau nascute una pentru alta. Acelu locutristu este dilnica Oita peregrinagiului meupan va veni i pentru mine momentul man-tuirei. i aceasta nu va fi departaa; sim-tescu, putine momente mi-au mai remasudin aceste am intrebuintatu unul ca sa-miimplinescu catra D-ta o datorie de amicu ,ide recunoscinta.

Lord F.Am pusu grabnicu aceasta scrisoare la o

parte i. am deschisu a doua in care seaflau doue portrete. Erau portretele lui Edgarci a Louisei.

Lille inIubitul ram amicu,

Nu sciu care autdru a oisu ca numai ceinenorociti ii aducu aminte. Dovada Anse anu are dreptate, este aceasta scrisoare. Tot-deauna am credutu Ca cea inai bung, carieraeste de a fi milionaru i aceasta este cariera

Cony. Lit. No. 11.

care mi-am alesu. Ite nu am atinsu milio-nul pe deplin, mult nu-mi lipsesce. Louisaiti trimite multe complimente. Dar am ui-tatu sa-ti spunu a Louisa este acum femeamea. Am urmat'o pan in Lille. PArintiiei au facutu la inceputu oaresi-care greutatifiindca nu cram destul de bogatu i a nume credeau bunu pentru comerciu, asemineaparintii mei cam sbArcea fruntile audindu cavoiu sa eu o catolica, dar in fine toti s'auirapacatu multamita staruintei mele, ajutoru-lui lui Armand .1 mai alesu amorului, careeste celu mai devotatu ausiliaru in asemineimpregiurari. Daca m'ai vide in compto-riul meu, tiindu, lucrandu registre, facture, icorespondenti comerciale te-ai tavali de risu.Par ca te vedu zimbindu, dupa obiceiul teucand gasesci ceva curiosu.

Ba cieu! i eu ridu ate odata. Notabene, toate uprintele mele de studentu stintuitate, de and am trecutu Rubiconul casa-toriei. N'am mai aflatu nimia nici despreYarcheza de Castellamare nici despre co-pila gazdei mele din Bruxelles nici etc., etc.,etc. Nu le-am mai vedutu, nici dorescu a lemai vede. Louisa ci cu mine ne potrivimufoarte bine. Ea e vesela, eu sunt veselu, Ar-mand e veselu, socrii mei aunt veseli, Orin-tii mei a fostu veseli and ne-amu dusu maidaunadi sa-i vedemu. Insfircitu imi pare calumea merge bine si come/ ciul de panzarii etotu aa de bunu pentru fericire ca on i cealta. A propos, am vedutu de vo ateva luniin Paris pe amicul nostru Alexandre de V.Dupa mai multe amoruri ce-avutu in Italiai in care a . fostu tadatu, s'a intorsuFrancia i lasandu in parasire musa lui, 'afacutu jurnalistu, foiletonistu. Nenorocitul m'ac

iLn

178 PRIMBLARI.

fAcutu O. me abonez u. la jurnalul in carescrie. Cetimu cute odatg, sara in familie foi-letoanele sale. Ai trebui s te abonezi ca sIte strici de risu. Trebue sI scii cg, dup a. os-tenelile lui, ai puth gttc1 ce feliu de omu este,chiar cAnd nu l'ai fi vlutu nici odat. Enostimu ; Ware nici unu feliu de logica i nicio idee serioasg, dar scrie cu spiritu. Iti maiaduci aminte de Rigi, de Pierre a voir, deTele noire, Mont-Aurest etc. ?

Dar de ospetArita cea frumoasA de la St.Gotland? care avea, ap, de bunk cafe i miere ?Eu unul am pIstratu deitunci obiceiul mie-rei la dejunu i Louisei 6i place foarte mult.DacI in caktoriele tale cele multe, te-araduce vntul pe la noi, ne-ai face o nespusgplacere s ne visitezi. Adresa mea este Lille,Rue de Paris Nr. 125. Malt amu mai ride,i bine amu petrece impreuna! De hatirulteu m'au mai incerch s ueru. Trebuescii a de cand nfam insuratu, m'am lasatude ueralu. Din vreme in vreme numai meroagg Louisa sl ueru tare i me acom-paniazI la claviru. Ont foarte frumosudin claviru Louisa. Iti trimitu fotografiilenoastre, facute destul de bine. Au fi foartemultgmitu dad: au primi i a ta. Te-aupune in capul albumului i Louisa ear. Res-punde-mi, nu me uita i crede-me.

Alu teu amicu etc.Edgar.

Dedesubt erau scrise ateva randuri cu omAn de femee:

Daca tineti la noi, i nu uitati vechi i buniamiciLille.toare.

yeniti celu putinu pe ateya Ole inAceste aru fi pentru noi Ole de serbg-

Louise.

XIX.Soartea me pare a fi de a cutriera lumea. Sunt

momente in care mg situp' impinsu de oputere nev6Vutg. sl pornescu in calatorii.Eramu ear pe drum si v6ntul soartei me arun-case (En nou, dupI mai multi ani in acelaiorau alu G-ermaniei in care m'ai gsitu, iu-bite cetitoru, la inceputul acestei descrieri.Locurile an o mare inriurire asupra memo-riei. Rev6V6ndu aceleai strade, aceleai edi-ficiuri, persoanele cu care am fostu in con-tactu i inthmplari trecute mi se represintgin gInclire i ades me simtu cuprinsu de me-lancolig and reintIlnindu persoane odatI cu-noscute, vefiu in ele o deplinU schimbare.Atunci me intrebu dacl in adeveru s'au schim-batu ele sau dad, au remasu aceleai i nu-mai in fantasia mea le inchipuisem altfeliudeat cum erau. Cine Anse ar puth sI-mi des-lege aceastI intfebare ?

De mai multe Vile umblam cu ideea sg, meducu s facu o visit colonelului H. i earIinu sciu ce me oprea, pAn intr'o qi m'am ho-tritu. Colonelul era singuru in casu ; veVen-du-me me recunoscii indatt i-mi strinse Bal-m cu multu amicie. Dupa ce preschimba-remu citteva vorbe, ilu intrebai cum se aflaDoamna H. si Domnioara i dad, au puthsg, le vil.du.

Fiica mea nu mai este Dloara. Estemai bine de unu anu de and s'a maritatu. Fe-meea mea s'a dusu la (Musa. Imi pare foartereu c nu poate aye asta'cli multamirea de aye yede. Dar credu cu yeti mai sta cateya4ile in orasul nostru i c asta visita n'a ficea de pe urine, cu care ne Yeti onora.

D-soara Maria s'a maritatu? Dati-mivoie se, ye felicitezu. i. . . cu eine?

s.

PRIMBLARI. 179

FacOndu aceasta intrebare me simteam cuprinsude o emotiune profunda.

Cu maiorul von B. Fiica mea e foartefericita. Maiorul e unu omu care a trecutupeste anii tineretei. Elu e generalminte foartestimatu i-i bine v6clutu la curte. Fiica meaa avutu de and era copila and, unu carac-tern .seriosu i nu puteh gasi unu barbatumai potrivitu. Au dori sa faceti cunoscintaginerelui men. Mai stati cateva 4ile in ora-ul

Mai stau, sunt invitatu pe poimane laGeneralul baron N. la balu i convenintacere

Imi pare foarte bine de aceasta. Si noivomu fi cu totii la acelu balu. Acolo v6 voiupresenth pe ginerele meu.

Dupa ce vorbirOmu Ana cateva cuvinte du-pre altele, me despartii de Colonelu. Intor-andu-me acasa me simteam foarte tristu.Fara voie gandirile mele se reindreptau spreAdalbertu i multe din scenele i tablouriletrecute s'aratau din nou in gandul 'men.

Sara balului veni i cam tarcliu me duset0 en. Salonul era splendid decoratu i maitoti invitatii se adunase.

Sofia Maiorului von B. era mai frumoasade cat de odinioara. Ea me recunosctl indata0 se arata cat se poate de amabila. Maio-rul era unu omu ca de vo cinci4eci de anicu o musteata lung i resucit a. cu o fi-gura asprk militareasca. Fisionomia lui nu-miera simpatica.

Dupa ce-mi facui datoria de a juch celuintei jocu cu Dloara de gazda, fiica gene-ralului, invitai la alu doilea jocu pe D-navon B. In timpul pe and conversam cu da-ma mea, luai sama deodata a ochii sei se

indreptau cu ingrozire spre o parte a salo-nului. Ea era mai distras i de0 cauta saurmeze conversatiunea, ochii sei se intorceau

reintorceau spre acelap punctu. De la ovreme am intorsu si eu capul i am ve4utumai multe persoane dintre care 0 generalul,grupandu-se in jurul unui oaspe nou venitu.Mai multe minute persoanele din jund aces-tuia me impedecau de-alu Tiede. Insfir0tuochiul meu ilu zari : era Adalbert. Si eu mesimtii cuprinsu de nelinisce i asceptai cu ne-rabdare momentul in care jocul sit se sfir-asca i sa-i p)tu vorbl.

Adalbert dupa ce vorbi cu mai multe per-soane se apropil 0 de noi, intinse maim

facit unu complimentu adancu damei mele.0 clipala ochii lor se intalnir6: imi parit caamundoi erau foarte paliVi. Apoi Adalberttreat mai departe. Pan la sfir0tul joculuiDoamna B. era foarte distinsa ; inteunu mo-menta unu suspinu profund 4l din peptul ei.Din top eu singu, U sciam ce insemna acelususpinu.

Gaud o parasii m6 dusei inteo WA, latu-rala unde se aft. Ada lbert. Generalul v646n-du-me, me ; lila, de mama i se apropi ded6nsul.

Dorescu sa faci cunoscinta, imi Viseelu, ii unul din artitii notri cei mai in-semnati, cari facu onoare patriei noastre.

0 Noi suntemu vechi amici, ilu intim-pink Adalbert intinse mana anca odata.

Amundoi asceptamu acum cu nerabdare mo-mentul sfir0rei balului pentru a pate vorblin nesupe'rare.

Balul mergeh spre sfir0tu i amundoi ple-car6mu bratu la bratu.

Orapl incepil a se lumina de Vorile dimi-

nostru.

i

0

1

ai

pi-mi

180 PRIMBLXRI

netei i noi mergeamu pe josu unul Utngaltul in tIcere.

Ajuni la locuhita mea, ne suirklu amun-doi. Adalbert cum/ cehi anteiu acerea, in-trebInd-me cum me aflu i cum se intOmplIsI me gIseascI in acestu orau i la balulgeneralului N . . .

Cunoscinta G-eneralului am facut'o dinint6mp1are. Me gasescu aici cum au putfi in altu locu. Imi place a cIlItorl i adesume oprescu in acestu orau a clrui viatI ioameni imi placu foarte mult. Dar tu, te-aiintorsu de mult din Italia?

De cIteva luni.Si ai mai vklut'o ? . . .

Nu. Aceasta a fostu cea Intei intlnirechip/ o aa de lung/ despIrtire. A fostupentru mine unu momentu durerosu i n'auvol O.. se mai repeteze.

Scieai despre cIsItoria ei?,Am aflat'o and cram Ina la Roma.

Unu amicu de aici me insciintase. Vestelecele rele ne urmeazI peste tot locul. Oaresti fie ea fericith?

Nime nu poate ceti ce se petrecu inadIncul inimilor, dar mie nu-mi vine a crede.Unu omu btrInu i ghetosu!

Sermana! In ce s'au resumatu visurileci de copil! G/ndit'a ea vo data a aa sevor realizh ? Dar aa-i viata ! Dorintele noas-tre cele mai scumpe remAnu toate neimpli-nite: Totu este treatoru i singurul nostrubine i singura fericire este acea ce purtImufiecare in inchipuirea noasta. Fericiti aceila care inchipuirea este bogatI i cuprindeu-nu isvoru neskatu de multImiri sufletesciin mijlocul nemultAmirilor ce ne aduce pe fie-care coal% lumea din afarl.

Dar tu, Adalbert. Acum and anii s'autrecutu, and suferintele de junie sunt aco-perite cu vOlul uitaxii, nu Ondesci cii arbine sa indoesci datoriile in astI lume luIndao tovarII pentru viatl?

En ii me insoru? . . . apoi intoranducapul adaose cu glasu slabu : Voiu remIncum sunt!

XXpioa i noaptea cum se urmeazdUna cu soare strillucitoruAlta obscurd, pliud de groazd

Si de fioru,

Ma noi trecemu a vietei caleCAnd prin momente dulci de piliceri,Ctnd cAdemu ear4i in griji, in jale

Si in dureri.

Nime nu creadd c desperareI-a fostu menitd hotaritor,Cdci dupd noapte nu vine soare

Stralucitoru?

Nu creadd nime, placed divineCd-i sunt menite in viitoru,Mei dup. soare -noaptea nu vine

Cu-al ei fioru;

Amar de omul fara putereCe simtindu peptul de chinu cuprinsuIi pleacd fruntea 0 de durere

Se las' invinsu!

Felice dug acela careSinatindu'0 peptul de chinu sfarmatuIncet urmeaza a sa carare

resignatu.

Iacob Negruai.

.fi

CULTURA NATIONALA. 181

CULTURA NATIONALA.

(Urmare.)2. In cercetarea precedentA presupusesemu

sufletul cu totul pasivu, i, daca putemu diceaa, desbrIcatu de ori ce materialitate, pusunu-mai ca o oglinda in fata naturei, i am ve"-.dutu cA elu ar trebui sA continA impresiunidiverse in d;versele regiuni ale pam6ntu1ui nu-mai din causa diversitatei naturei. CI acea-sta era 6,u.s6 numai o presupunere pentru a-urra cercetarea, s'au pututu recunoasce in-data, cAci natura sufletului este de a fi ac-tivu. Inainte ans6 de a studik sufletul in ac-tivitatea sa, trebuca cunoscutu mediul in careelu poate sei-o manifesteze, i numai putinnecesaru va fi de a cerceth acuma i mijloculprin care activitatea lui s6 poate manifesta,inainte de a trece la cercetarea autivitatei in-sui ; cad sufletul e o putere, i o putere nupoate se lucreze cleat prin mijiocirea unuierganu. OrgInul sufletului este Anse' trupul.SI facemu deci mai de aproape cunoscintrt cuacestu organu alu sutletului, tau atat de mi-nunatu i de misturiosu in esenta lui ca siputerea areia servesce, unitu cu aceasta in-tr'unu. modu atat de intimu incat are totuatIta dreptu ca i ea de a fi luatu in bAgarede &ma in ori ce cercetare asupra omului.

Trupul, liser6mu, este organul sufletului;Ans6 acestu organu nu trebue sI ne'lu grin-dimu ca atarnandu cu totul de sufletu, ca unusclavu cAruia acesta mi ar avea decal a co-menda. Viata presenta, nu e:3te tiecAt resul-tatul solidaritatei dintre aceste doue elemente,i, de 0 sufletul ca atare este deosebitu detrupu, totui elu e att de strinsu unitu cuansul, incIt ori ce se petrece in unul areresunetu 0 in celalaltu. Astfeliu durerea fi-sick turburI liniscea interioara, i cea morelscoate din ochi lacrimi 0 din peptu suspi-nuri. Cu toate ateste trupul i sufletul suntguvernati fiecare de legile lor proprii. Sufle-tul ii aduce 'aminte, doresce, voesce . a. ;trupul reinoesce elementele sale, e supusu le-gilor greuttttei, mirrtrei etc. Gine Ansti nu re-cunoasce cg, fiecare din legile cc guvernA peuntil are dorespundetoarea sa in acele careguvernI pe cel-altu? Cu intarirea crierilormerge paralelu intarirea (cu totul in altu sensu)

a judeatei; and sufletul voesce, mlna saupiciorul i urmeazI; clnd trupul e ostenitu,sufletul adoarme. Din aceastA solidaritate atAtde vederatI va result, ca duptt constituiu-nea a trupului, se vor int6mpla 0 insufletu modificatiuni corespuncgtoare. Actiu-nea sufletului care ne ocupI aice este primi-rea representatiunelor i potentarea acesteiaformarea notiunilor, precum i legAtura ace-stura intre ele. PresiutI trupului o varietatein constitutiunea sa la diversele popoare, iin ce modu poate influenta aceastA varietateasupra actinnei sufietesci ce ne ocupA?

CA trupul este variatu in constitutiunea saorganica, acesta este unu faptu ce nu are ne-voie de a fi demonstratu. Doue teorii maricatl se esplice causa acestei varietati ; unaadmite o varietate originara, presupunAndu cAomul s'au ivitu deodatrt pe multe parti alepAnAntului; cealalt, admitindu cA omenireadecurge din o singurI origine, atribue dife-rintele neamurilor diferentelor climatice. Sta-rea de astAcli a sciintei nu permite celui cejudecl cu rAceall de a se pronunta pentru saucontra vre unei din ele; pentru chestiuneanoastrA, ans6 cearta aceasta ne intereseazI,putin. Importantu e pentru noi fartul a in-tre diversele grupe ale omenirei esistl o va-rietate in privirea constitutiunii trupului. Causapentru care ne ocupamu mai mult de acestufactu este, cA aceastI varietate nu trebue re-strinsl, dupA cum se face in decomunu cAndse vorbesce de rase, la patru sau cinci tipuriin care s'ar imprtI omenirea intreag. Dincontra, precum in toate remnurile naturei ast-feliu i aice varietatea e foarte mare, 0 aaintre piscurile acele inalte ce s'au numitu rasestint culmi nenum6rate, peste care trecemupe nesimtite pentru a ajunge de la una laalta. Numai in Africa s'au num6ratu maimulte sute de vanetati ale aa numitei rasenegre i aceasta se repetg cu toate celelalte.E de observatu c aceastl varietate atat debogatI Ans formatI din nuance mai neintre-rupte, se eqplicl in Ambele teorii despre sor-gintea omepirei; caci, sau mnenirea s'au nas-cutu in diversele i.egiuni ale plme-ntului, siatunci s'au Phqui Lu cu forma organia cea maipotrivita acelei regiuni .dupa legea mintinatAa armcniei crOtiunei ; sau specia umanI aufostu frilnifintatti a doua Nil de influenteleclimatici, i atunci acele diferinte trebue se

diversl

182 CULTURA NATIONALA.

fie variate chip clime. In ambele casuri ans6varietatea trebue s fie foarte bogata. Con-segue* importanta ce putemu deduce dinaceasta cercetare, dejh cam lunga, este, cadiferinta in constitutiunea trupului repettindu-se in grade restrinse, ea poate veni in consi-deratiune $ la unu poporu, earn nu numaila aa numitele rase ale oruenire.i. Proba elaceasta, diferentA au fostu simtita este, ca sevorbesce despre tipul cutarui sau cutarui po-poru.

Daca pe de o parte stabilirea acestui prin-cipiu nu au presentatu greutati, pe de alta emai imposibilu de a esplich intr'unu moduclaim natura influentii acestei deosebiri de con-stitutiune asupra formarei notiunelor in sufletu.Causa acestei greutati este adanca necunos-cinta in care suntemu dna asupra legatureidintre sufletu si trupu. Vora calla 'ans6 celuputin se demonstramu cit aceasta infiuentaesista.

Sufletul vine in comunicatinne cu lumea es-terioara prin organul simtirilor, i intre ace-ste mai cu sama prin acele a vagului si a

organele ideale ale spatiului i tim-pului. Aceste ans6 presinta diferenti, de sifoarte fine, la diversele popoare. Pentru ademonstr aceasta la organul spatiului, sun-temu nevoiti de a ne servi de o analogie.Este unu factu cunoscutu ca pictorii cei mariau fiecare unu coloritu deosebitu, ceea ce nuvra sa gica ca unul intrebuintema inteadinsusau din deosebita plecare cutare sau cutarecolori, ci ca aspectul fiecarei colori i acelua combinatiunei lor este la fiecare din ei deo-sebitu. In arte anse", productiunea vNuta cedecurge din sufletu va fi cu atata mai multicoana fidell a productiunei interioare ce odeterming, cu cat mama Ce o conduce va fimai in Ifare de a urmh inspiratiunei interi-oare: Pictorii cei mari sunt accia in care peatat fantasia cat si technica sunt in unu gradubait' de desvoltare.. La acestia putemu ad-mite cu siguranta ca icoana din sufletul lore reprodusa esactu pana in celu de pe urmadetailu, in lumea esterioara; deci si colorilece pingelul lor va depune, vor fi reproduce-rea fidela a colorilor in care erau imbracate,cat timpu Ana, erau in twill, imaginele idea-lului lor. Dad, reproducerea colorilor are unucaracteru deosebitu la diversii pictori ur-meaza ca ei aveau in sine impresiuni cleose-bite despre acele colori, aceste impresiuni ans6

neputandu vein decal din lumea esterioara,urmeaza cart ca ele ins4i craft primite inmodu deosebitu in sufletul lor, si in fine su-fletul neputindu esercita gin sine iususi nicio actiune modifictitoare in aceasta, urmeazacit trebue sa atribuimu unei diferinti de con-stitutiune a organului vederei diferenta impre-siunelor. Daca o asemene deosebire de con-stitutiune poate esista intre indiviqi, cu catmai milt a putea ea esista intre popoare dupacele espuse mai sus ? In aceasta ptiviremai putemu adtogi la esemplul rle sus ca di-ferintele intre scoalele de pictura a diverse-lor trai este mult mai mare, in privirea co-loritului, cleat iutre pictorii unei scoli*). Con-sequentele ce putemu trage de aice sunt decea mai mare importantA, cdci dacit ochiulsau partea crierului in care se termina nervulopticu, presinta particularitati la diversele po-poare, suntemu siliti de a admite ca nu nu-mai colorile, ci ori ce impresiune esterioarava fi transmisa prin ochii sufletului cu o nu-anta deosebita dupg diversele popoare; in cepoate se consiste ans6 aceasta nuanta e im-posibilu de a lamuri caci ea nu se reproducein lumea esterioara. De si simtimu prea bineslabaciunea demonstrtrei, simtimu totodata iputerea adevaului ce ea cata a aduce la lu-mina, mai cu sa ma dud consideramu mareaanalogie ce esista intre fenomenul espusu iunu altul ce se rapoarta la organul auEuluii pentru care mijlocul de cercetare, de i cutotul analogu, este mult mai siguru i maimultamitoru, dupa cum cetitorul se va puteaconvinge din cele ce urmeaza.

In toate limbele se aft ate o suma decuvinte asa numite onomatopoetice, adeca deacele care, in denumirea obiectelor, imiteazasunetul naturei. Fara indoeala ca aceste cu-vinte domincaza mai cu sama la inceputulformarei fie carei limbi; ele s mentinu ans6i in decursul timpului, de si adese-ori des-voltarea liiubei sterge caracterul lor primitivu.Causa acestei imitari a sunetelor naturei este,ca omul in inventiunele **) sale nu poate sa

'font aice se poate referi i plecarea deosebitli a po-poarei or rentru oare-care coloricolorile nationale.

") Jhnba. adevgru vorbind, nn este o invet4iune a mut-Ini. 0 inveutiune presupune o necesitate pentru im-rlinirea areia spiritul cautit se &teasel mijlocul.Formates linibei este Mg (la inceputu, celu putinu)

Omul scoate diu sine cuvinte cum scoateeschiandiri, suspinuri s'an ciintecu. Impulsul esteinterioru i nemijlocitu.

audului,

7/-

instinetivu.

CULTUR NATIO)ALX. 183

se libereze cu total de influenta naturei,decat intru catu objectul inventatu nuare delocu analogie in lumea ecsterioara, luauce nu se intmp1 in casul de fatal, cad,candu unul se simte impinsu in unu momentaoare-care spre a scoate sunete din peptul sau,pentru aratarea objectelor, elu are deja demodeluri inaintea sa sunetele naturei. Aces-te sunete tinsg, intru cat sant de acelasi feliupastreada in ori ce puntu al pam6ntu1ui acelasicaracteru; de aice ar result ca ilimbele po-popoarelor se fie identice in partea lor onoma-topoetica, ceea ce nu se'ntrtmpla de locu, ono-matopeele diverselor limbi suntu cele mai mul-te ori foarte diferite unele de altele in su-netul lor, cu atata mai diferite cu cat po-poarele carora apartinu sant mai deosebite:cetitorulu sa biue-voeasca acompara cuvinteleurmatoare:

Furtun4, fr. temp6te ; gr. ,9-despg (sau 80.11;)germ. Sturm ; les. burza. a pteret lat. sibi-lane ; fr. siffler; gr. avehTetv (sau a/ty); germ.zischen ; ungur, ftittyegek ; les. ksyk (substanti-val sueratul). a ppti; lat. susurrare ; fr.chuchoter; gr. otaveiguv: germ. lispeln ; ung.Suttogk; ital. bisbigliare; spa. cecear.pictitura; lat. stilla ; fr. goutte; gr. arcaccypo5;grm. tropfen; augur. tsepp; it. goccia : les. kapka

a tiui; lat. tinnire ; gr. flopflEiv; ital. rim-bombare; germ. gellen ; ungur. tsengek. -- a pie-sni; lat. crepare ; fr. claquer ; gr. na,9.aysly (sauzonat5;etv; germ ; klatschen; augur. tapsolok

a scarcii; lat. stridare ; germ. schrillena tipi; fr. jaillir ; germ. spritzen; ital. sbruf-fare a ciripi; lat. pipillare ; fr. gazouiller ;germ. zwitschern a korai; lat. rhoncare ;fr. ronfler ; germ. schnarrchen.

Diversitatea este viderata. Care poate ficausa ce-i (la nastere ? Mai'nainte de toate,dupa cum am atins'o deja mai susu, ea nueste objectiva, cad vuetul unei furtuni ce seintempla in aceleasi conditiuni, sau sunetulascutitu ce'lu oda serpele, acelu ce'lu face v6n-tul trecand printre frunde sau care esa linudin busele unui individu, acelu a picaturei cecade regulatu me'sure'ndu timpul, acelu ce ianastere chiar in urechea individului, acelu aunui biciu ce t.ae aerul, a unei scanduri cecrapa sau in fine a unui omu greu adormitu nupotu se fiie altele in Romania, Franca, Ger-mania, Ungaria, Polonia ; apoi de sigur citle resunau tot astfeliu precum resung as-t4i la urechile b6trane a Grecilor si a

Romanilor. Ni s'ar putea opune ca sane-tul de si objectivu acelasi este Aus . atat denedefinitu, incat poate fi consideratu ca con-tinandu in sine toate sunetele deosebite imi-tate de onomatopeele limbilor. Aceasta objec-pane tocmai contine o sprijinire a opiniuneinoastre; cad ce poate face pe unu poporase imiteze cutare nuanta a sunetului nedetermi-natu i pe altul cutare alta ? de siguru canumai o diferenta a organului prin care su-netul e perceputu, care organu are mai malt/plecare pentru perceperea unei nuanti cleata alteia. -A atribui aceasta la simpla intkm-plane ar fi foarte nepotrivitu, aice unde niavemu a face cu unii individu ci cu o sumade individi care nu potu fi impini spre a-ceeasi denumire a unui sunetu pnin aceea catocmai din int6mplare cu totii fusasera maicu samit atinsi de cutare nuanta, ci din a-ceea ca o causal generala, o lege comung IIimpinege la aceasta. Diferenta are dar o m-asa subjectiva, ea porneste de la omu. Ai-ce se presinta doue posibilitati, anume : m-asa diferentii poate sta in organele ce pri-mescu sunetul sau in acele celu reproducu.Organele ce reproducu sunetele, plamanele,limba, cavitatea gurei au de siguru si ele ooare-care influenta ; Asa mai antiu popoare-le din regiunele calde, care resufla puternicu

cu gura deschisa pentru a putea prindecat se poate mai multu aeru, au, indeosebirecu cele de la Nord care resufia pr'ntre dinti,arm vocalism mai bogatu i o aspiratiunemai tare. Apoi la unele popoare aparatulvoacei si mai cu sama limba pare a se re-fusa cu total la pronuntarea unor tonuri ; deesemplu, Mexicanii nu au 'sunetul r ; ei 'Iuinlocuescu totdeauna prin 1; greutatea cu ca-re cea mai mare parte din Europa pronunta,pe d sau pe d grecescu este cunoscuta etc.Din aceste doue influenti, care nu suntu denegatu, cea dinte'iu este de tot generaladaca ea ar putea se ne esplice unele din di-ferentele in pronuntarea popoarelor situate

Aceasta o putemu sprijini prin nun esemplu remar-cabilu anume prin deosebirea numelui cucului la di-versek popoare. Aici celu putinu nu se va puteadice cit sunetul nu este definitu cud e chiar oarecum articulatu : Rom. cucu de la Lat. cuculus; gr.Kdxxv; Wand. cuach ; slay. kuckaka ; Hebr.Caeatha ; Slriac. Coco; Arab. Cuchem : Kamtschadal.Roacutschit; Kuril. Kukkok; Tatar. K auk Ob-servumu cu diferinta e tocmai in vocale (Esemplelede fatli suntu luate din Mithridates" von Adelungpag. XIII).si

si

ai

0

pi

184 CTJLTTJRA NATIONALX.

pe diversele l4imi ale globului, ea este cutotul neputincioasii. de a esplica diferiuttle cese arat/ pe aceeai liiue geograficI. Cumar fi influentatu respiratiunea in modu deose-bitu la Germani, Francezi, Rom/ni sau Un-guri ? Cealalt/ influent/ este cu totul int/m-plItoare i din esemplele aratate mai sususe poat5, videa cg diferenti in onomatopeeexist i la popoarele care pronuntl uoruaceleai sunete. Ans6 chiar de aru fi aceas-ta influent/ mai general/ ea iinc/ tot aru in-t/1-i opiniunea noastrd, ca. trupul presinta intoate organile sale diferenti fine de consti-tutiune la diversele popoare, i atunci ar ficuriosu s/ se nege aceasta tocmai organuluiauclului, care, fiindu attitu de complicatu, ecu atrtta mai capabilu de a primi modifica-tiuni. Mai observamu Ana c. unele popoareflu producu uncle sunete nu din causa, c/ nupotu ci de siguru din caus/ cg. ele nu le auClualtmintrele deatu cum le reproducu. E cu-noscutu amestecul celu facu Saxouii intre b

p, k i g, d i t ; ei potu se pronunte toateaceste sunete Anse' se pare c'd urechea lorunu le deosebete. In ori ce casu e imposi-bilu de a agiunge la altu resultatu decItu laurm/torul : singura causl constant a varia-tiunei onomatopoetice este diferent/ in constitu-tiunea aparatului aulului la diversele popoare.

Analogia intre modul de demonstrare in-trebuintatu pentru stabilirea varietatii in con-stitutiunea organelor vasului i alu auzului,ca a p/rtilor organismului ce mai cu ma/trebue se vie in consideratiune in intrebareade fatd, este videratu. In ambele casuri,conchidem cu dreptu din reproducerea impre-siunei primite, natura ins/0 a acestei impre-siuni ; Anse" pe andu pentru organul ve'zuluimijloacele demonstrdrei erau foarte nemulte-mitoare, despunem de ele cu indestulare pen-tru acelu alu aucjului, aice ne mai fiind ne-voiti a cita .ca marturi cIte-va genii marl,ce singure sunt in stare a reproduce esactuceea ce au primitul ce intregile grupe a leomenirei. Causa pentru care diferentele inimpresiunele primite de auzu paru a fi maimarl, nu atIrng att de la o diferentl rela-tivu mai mare in organul auzului, ci de laaceea, cl acestu organu fiind distinatu maialesu pentru punerea in comunicare a Win-trului unui omu cu acelu a unui altu omu,observarea diferentei devine multu mai wail,

ca a uniea ce p6,esce mai adesa in lumeaexterioarg

Am ajunsu la puntul in care putemu intre-prinde cercetarea actiunei sufletului asupranaturei ; mai nainte Ans6 se resumImu 11 pu-tine cuvinte r-sultatul celor espuse prima acum :

Natura, din sferile cele mai dipartate deindividu On/ la cele care'lu incunjur/ maide aproape, trimite in suflelul acestuea im-presiuni particulare, dup/ varietatea aspectu-lui ei in diversele regiuni. Aceste impresi-uni sunt dna nuantate in modtt deosebitu ladiversele popoare, in trecerea lor ruin orga-nele simtului idealu, pentru a ajunge in su-fletu. Din aceste doue cause de variatiune,cea d'Ant6iu e mai bogath, mai influent/ rntinereta unui poporu, cea a doua e simpth, deunu efectu restrInsu, Anse" constantu i pu-ternicu, into /r/indu pe poporu in toat/

lui ca una ce e nedespartitrt de proprialui fiiniL Numai din aceste doue cause arresulta deja o varietate foarte mare in cora-plexul de notiuni ce popoarele ar avea insufletul lor ; aceasta va apitrea ans6 multumai clarl, dui)/ ce vomu studia i a treeacaus'a de variatiune, acea care result/. din ro-lul bufletului ca putere in mijlocul conditiu-nelor ce-i impune natura, desvoltarea lui sue-cesivI, in care toate elementele ce noi des-p/rtimu pentru a putea recunomte ate o ra-zg, de adevru, se unescu impreura, se testde milna timpulni sub influentele cele matvariate, i astfelu concur/ cu toatele impre-ung, pentru a aduna in sufletul fie cIruea po-poru o comoara, ce secolii marescu i trans-,foarmg, ear geueratiunele motenescu,

A. D. Xenopol.

In partea Marti a articolului ,,Cultura nationalli"catit in numerulu precedentu, s'au strecuratu citeva greselide tiraru pe care le indreptlimu aice:Pag. 160, col. 1, lin. 27: in loc de putin ceteste puteri.

col. 2, lin. 41: singurd caracteristicd.Pag, 161 col. 1, lin. 19: limbo& lumen.Pag 162 coL 1, lin. 42: geniutut genului.

col. lin. 47: notiunilor natiunilrr.col. 2, lin. 23: in infiinitu.col. -= lin. 46: occidentale accidentale.

Celelalte varietliti in constitutiunca trupului precum inunghiul Nei, in raportul dintre crierul mare si celumica, in constitutiunea pelei etc. nu vina in consi-deratiune in cercetarea noasti l. Influenta ce poateavea asupra formrei natiunelor modificarea satreitrupului prin inriuririle cliMatice, va fi luatu in Warede samil in cercetarea causei a tries, cici ea se ma-nifesta, mai cu samX in actiunea sufletului asupranaturei.

Redactora r6spunOtoru: Iacob Negragoi. Tipografia Societ4ii Junithea.

vi-ata

publi-

fiiintd

d

-