atZ1.1.400- 1 I LITERARE.

ANUL X.1 Aprilie 1876 1 Martie 1877.

Redactor: Tacob b 11

lali, 1877.NATIONALA.TIPOGRAFIA STRADA S. ILI&

f

www.dacoromanica.ro

Anul X. No. 11. 1 Fevruarle 1877.

CONATORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie carei luni.

TIGANOA.NOVELA.

I.

Mama . da mi un sfat mama, a zeu,mor 1 Ce s fac ? Cum O-1 aduc la mine ?Astfel graea o tenera fata de vre-o 16 ani,catra o femee betrna, intr'o noapte de Iulie,la ua unui bordein. Focul ardea i pe dea-supra flacarilor era aezat un ciaun eu apa.Fata era imbracata ca o sluga din casa boe-reasea, i para focului lumina o fata smolitaeu traseturi regulate i framoase, ochii marl,negri, arzetori i un per negru, lucitor i tu-fos. Betrana forma un contrast surprinzetoren fiica sa, dei sbarcitele sale linii pastrauun rest de asembare en Miss., o aducere a-minte a unel mare frumusqi de mult trecute.Ea era imbracata cu o camea cusuta toatain flaturi i margele, Lisa rupta pe umerei in spate, i de la bran in jos cu o Ca-trin i arsa in mai multe locuri.Capu-i era invelit cu un tulpana ro, impletitimprenna cu negrele i lungile cozi ale pe-rului seu, in chip fantastic. De la gAtspAnzura pe sinul gol, o salbl de mai mnite

randuri de margele de sticla, monede de ar-gint, fluturi auriti i alte lucruri lucitoare.In nrechi, avea lungi cercei de margele 1monede. Chipul betrenei era brazdat in lung1 curmezi de sb5reituri adanci. In vremece copila-i vorbea cu fata udata de lacrimi,Man edea la pament, cu cotnl arept ra-zemat pe genunchi i cu obrazul razemat inpalma. Ea privea cu linite in foe, i faundintr'o mica lulea, o bucate, de burueani us-cata, in loc de tutun.

Mama! d-ta tii multe cunoti lu-mea, cunoti farmed ... nu me lasa, c'amnebanit de tot. Me usuc de dor, cum se u-suel floarea, dna o roade verfaele la rada-cilia! Baba tua un moment. Copia sus-pink din fandul peptului.

Cee*) nebuna ce eti, zise apoi betranafArl a ridica ochii de la foe, eine

te-a indemnat eft mergi la carte? ai vrut site faci madaml, sA porp rochii ki fute,papuci i coltuni Ai lasat pe Terra tea Va-silache cAruia-i erai dragtt ca ochii din cap,'acurn flecaul se prituadete de jele : el caretrantea stejarul la pament din topor fare, siti se ude macar fruntea; el care, dad intAl-nea ciocoiul la strimtoare, capata de eheltu-

Fati, fa limba tiganilor.63

rupta

6i

..

*)

linistit,

siI

www.dacoromanica.ro

404 TIGANCA.

eall pe un an intreg, rugandu-se frumuel :Cuconaelule, manca-ti -a ochiorii, nu mi-ida vr'o done, trei parale de cheltueala can'am mancat de trei zile ? i n'avea alta de-cat maciucuta lui ciotoroasa ca care se juca!Spune cine-ti este de vina ?

Ce me mai ocareti mama, ? suspina copila, ce a lost sa fie, a fost tiu eu a cuipecate le trag ? Atata tiu ca grele trebue safi fost ele, ca greu patimesc !

Eaca ... mane sant tocmai trei ani, in-cepa betrana, da tocmai trei ani !Ta erai atunci frumoasa ca steaoa resaritului,i tinerica i putintica ca un mielnel. Mo-neagul tatul tea . erta-l'ar Dumnezenlbatea din ciocan de dregea toporul padura-rulni Gheorghie, prApacli-l'ar duhnl eel necu-rat ! el el l' a &it. Frate-ten Acsinte.. .eel care-i azi la gros, din mila stapanului,pentruca, a incalecat, din greall, un bietmanzoc beteag din vr'o eizeci de cai ceare ciocoiul darea-ar dalacul inteenii !i a nitat sa-1 aduca indata inapoi frate-ten Acsinte bitea en ciocanul cel mare, idud trantea in ilia, &Ideai ca are sa-1despice ca pe o scandura de brad ... rlragutulde ceau*) Moneagalui ei rideau ochii devoinicia danciului tu 1 ceilali danci, sta-teati imprejnr... erai mai malt goluta...saracuta Ca o blat ft fata de tigan atunci atrecut cucoana ta ai fugit de raine daei i-ai plAcut, i a vrut sft te iee la carte,

tu te-ai invoit i te-ai duo i ne ai lasat,Irino, ear noi am ridicat atra de scarba 1ne-am dus departe tocmai in Ora ungureasca!Eaca, acum de patra luni abia decand ne-amintors Oita jalanie pe capul nostru! Bietul

*) Eget, in titbit tiganilor.

moneag a murit din bataea padurarilor boereti,pentru un biet copacel, o strimbatura; Acsinte iin temnita i Cala fratele tea cel maimare, s'a dus in lumea toata de frica 1ta slabeti la fita 1 plangi Te-ai vendutchiar aceluia care ne a prapadit ! Da en, obiata baba ? .. am remas singurA cu doi dancimititei, saracutii! Si cui ei este mill de noi?Afar-if, cioara betrana, ca te maraud, canii! .Aa-rni respund cand le cer un cans de Minh,ori o manA de sare de pomank Pare ca nusant i eu om, i un hrinese atatea suflete !Hei! meter e cel negra, cornorat, i marei Dumnezeul tiganilor I Veni-va i vremearesplatirii 1 Zicend cuvintele din urma, be-trana ridici ochii de la foc, i copila el vet&scanteind de art Ea Ina maim sbarcita ineagra a babei i o sarntA de mai multe ori.

Lasa ura mama, las-o incolo, ca nu-0poate aduce nici un bine ! tata tii d-taca a murit do bola, nu din batae, 'apoichiar dad, i s'ar fi tras moartea din batae,boerul nu e de villa ... nu a poroncit el pa-durarilor sag stalceascal i dad Acsinte-i lagros . . de mama, cum se poate sa lese chic-va sa i se fure caii, macar de-ar aye oSpune mi mai bine mama ce sa me fac en,saraca de mine ? In vreme ce vorbea fataastfel, baba-i aruncase o privire posomorita,induioindu-se insft indata, zise dupa, un mo-ment de Were :

Ean spune-mi acum Irinnta, cum a foottreaba intro tine i ciocoiu ?

Cum sa, fie mama? Dad, m'a luat en-ema in cad 1 m'a curatit 1 m'a imbracat,boerul a prins a se cam trita la mine. Peurma a prins a me lua de mAna, de barbie,apoi a inceput a-mi aduce din term cand nite

!

asa .

.

si

1

!Biel

di! ..

...

!

..

..

..

..

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 405

ciubotele, and o rochitit, pe urmit m'a sitrutatqi en am perdut mintile si acum... eatl-maingreunatA si prapAditq, ear el nici Be maiuitA la mine 1 Cucoana m credo o rea, sioareste hojma, ba m i bate ; slugile-si batjoe de mine, i eu nit la dAnsul i m6topesc de dor! tiu cA-1 boer ett-i in-surat... a are copii 1.. Degeaba I Mi-e dragde l'a mAnca . mi-e drag de-mi clocotetesIngele in vine and gAndese mired la dnsul.Par'a l'a stringe in brate BA-1 sfArm Tre-bue sA se intoarcit la mine Batt inai fac BataS'a tniintuit

Tu s4i faci samit ? drAgnta mameitn ochiorii mAmucAi ? incept a se budbaba, tad Irino, sk nu vorbesti intrun ciasMI I Lasii, cA doarl maica ta nu-i degeabaNeaga tiganca care stie o mie de farmecei de leacuri, hei 1 tu nu esti trAitA intre noi,tu nu stii a la nevoe, baba Neaga mai are1 alte arAri, cA doarit, tco fratii faraoanio cinstesc i o ascultg. Mai degrabA ar perltot cuibul de ciocoi, cleat ti-ar cita tie unfir de Or din cpuorI Aolen I Da ce crezitu, cA maica ta are sit to lese sA piei ? Laslcee, lasit cit o sit-ti vie cuconelul sl-ti slirutepoalele i acei careli bat joc de tine ipun mIna pe trupusornl t6u de-i fac .BA dee Domnul sit le aud sfArAind carnea pecArbuni i ciolanele sit li se fad. cenusA, sitnu aibA nici canii ce sA roadA din elel

Mama ... nu mai b1Ist6ma! gAndete maibine a mi-i drag mai presus dedt viata!FA-mi vre-o vrajA, dar nu mai blAst6ma!Btrana stAta pe gAnduri cu fruntea creata.

Mai intAi, trebue sA Oiu ce gAndeste o-mul acela in capul lui, zise ea ; ai tu cevade la deUsul ?Copila-i dAdt un inelus de aur

pe care-1 scoase din sin.asa, acum du-te inbordeiu demi adit sita. Bobii Bunt integnsa.PAO, ce Irina se dime se aducA sita 9i bobii,baba tint inelul la gurit, bolborosind pe d6n-sul euvinte neintelese. II puse apoi pe unbetipr, ii treca de epte ori prin foc i maibolborosl earl cAteva cuvinte tiginesti. Apoise scull de aduse din usa borcleiulni un sa-ne mic de lemn. Irina venl ci sitA 1 bobii-i dAdt b6trAnei. Aceasta scuturl sita si in-cept cu jum6tate de glas, in cAntec selbatecsi jalnic totdeodatit, in lieaba llesilor. Irinamai impinse cateva vreascuri pe foc i ridiaciannul. Noaptea era intunecoasit, cerul ace-perit. Focul ardea vitt i pArAind ; para seridica drept in sus. Irina se pusese in ge-nunchi, si se pled cu o dureroasI luare a-minte asupra bobilor. BtrAna pArea inspi-rata. Tulpanul i cozile ei se .disfAcuser6, i-ispAnzurau pe umere ci spate in voea lor.chii ei luceau de se intreceau cu focal. Daaavea baba un aspect fantast'e i floros, copilapresentA icoana unei dureroase a0eptAri, unitlcu o groazit pe care abia o stitpAnea si carese trAda prin tresArirea muschilor frumoaseisale fete, si o tremurare ucoarA a mlnilor pecare le tinea impreunate pe brate. Bobli seimpArtir6 pe fundul sitei. Neaga incept a-iaceza cu mAna ei sbArcitl, tot mormAind clin-tecul sk. De epte ori scuturA sita, de epteori se imprltiar6 bobii, de epte ori babaa aeza, ear mAna ei, de uncle era d'intdisigurA i rApede la mezat, la urmA pArea le-neA, nehotAritA. CAntecul ligancei se schimbAtot mai mult in suspin. Deodal A ea lasI bo-bii se caza: Bob sositor !" optl ea ca spe-riatA. In acel moment, an cane rapanosslab, care dormea lungit in up bordeiului, litrA.

-s-

I

...

I

I

I

ma

ma

,

I

0-

si

www.dacoromanica.ro

406 TTGANCA.

Aice imi erai, pnicuta ? zise un glas debarbat, se vede el ai nehmit I Te striga cu-coana de done ciasuri.

,Am lasat pe caconita dormind si am a-lergat O. vM, o lead, pe mamarespnnse englas tremurator Irina care, la auzirea gla-sulni sarise in picioareeaca alerg 1

Acum sa te v6d acasa lelito, m6 faci0, alerg noaptea A te cant prin sat. i tu,cioara Mang, de ce nu dormi mai bine inbordeiu noaptea, cleat ai cerca sa-ti scotifata din minti ?

Nn te bursumfla logofete Vasile, respunsebaba en liniste, doara nu am facut nici unr6u! Am stat o lead de vorba en copilapentruca nn mai avea treaba la =rte.

Da-te la dram vrajitoare ... Da puinlde c'oara unde-i? a zburat ? ziand aceste lo-gof6tul Vasile, vatavnl de ograda, Ina drumulspre mute.

Ba te-i duce tn acolo, arda-te-ar para fo-,

culni, cea care joaca pe malnrile haurilor siti-ar sorb! sufletul Scaraoschi cel cu coada,prapIditule !crisni baba printre dinti.SamA mai gindesc acum la Irina, saraca . . . tre-bue sit gAsesc in chip sa-I fac sa-si urascanevasta, si ea pe dAnsul.Baba se ridicl On-ditoare. -- i dad nn le voi yen! de hac asa,can mai gasi en vre-un leac! Aice Neaga sa-rise si int& in bordeia dupa ce ditM nn pi-cior canclui din nsg, care se depart& schioll-Mind : piei de-aice Mann'!"

II.Mosia chiopenii, o frnmoasa si bogata pro-

prietate, desi nu prea intim& in mArime, estea;ezatA pc mai ul Siretiulni, care curge chiar pe

Maga sat. Sate e bogat si are multi locuitori.Cartea proprietarului Iorgn Scurtu, este indepartare ca de junittate de ora de sat, incoasta unor pAduri barane, care nu fusesetaiata de pomenire de om. Mind pe o mi-me, se poate ved6 de pe balconul casei, invale, intreg satul si Siretiul cum serpoaeprin campii. La carte se cunoaste a pro-prietare e in gospodar bun si vechiu, cadtat casa de locuit, casa de tara cu un sin-gur rand, cat si incaperile pentru slugi, suntin cea mai bung. stare.

Familia Scurtului tocmai se sculase de lamasa. D-na Zinca Scurtu, tArgnia merinde dela o teranca in scara balconului. Ea era ofemee toInArA, mai malt subtiritica de stat,si sprintena. In fats, ei alba si rum6na sevedea sanAtate si energie. Lisa ochii sei mari,albastri inchis, precum si oare care trasdturiin jurul gurei sale, (Mclean indoeli asupra bu-natatii sale de inima. Luate in total, trAsnure-le fetei d-nei Scarta eran placute. lorga Scurtuproprietarnl, statea in mijloce ograzii, en o'Wade de pae in cap si o varga de calAriein mAna, en care-si batea botfortele din andin and, dAnd poronci mai multor slujba-i. Elera de stat mijlociu, bine Mut si mlAdios inmiscari. MAna-i era nervoasa, fata pArlitasi ochii sei caprii erau plini de tui foejuvenil care contrasta oare cum en mils-teata si barbisa surie ca si tufoasele sibine peptanatele sale plete. Din chipul cumstatean oamenii en care vorbea, fara mis-care cu cliciulele in mAna si cii semnele ce-lui mai mare respect dinaintea le, se vedeausor a Iorgn era un om asprn. Ceea ce nuse vedea usor in fata lui, era o violenta cum-plitI in caracter, violenta carela trebuia BA

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 407

se piece toga lumea in jurul su. Numai pn-tine persoane care-1 cunosteau prea bine, 9ti-eau ca, in fata unui caracter rece dart ho-

violenta Scurtului se imprastia ca prafulla vbt i lAs astfel sit se iveasca fundulcaracterului su, miselia. Egoist, aprig la phi-cere i citstig, Iorgu Scurtu nu-si batea capulde principii nici ii dadea osteneala s eugeteinainte de a Incra. Pentru satisfacerea uneiplaceri momentane, ar fi fost in stare al co-mita o crima chiar, daca frica de respunderenu l'ar fi stapanit. In momentele sale de vi-olen% lima, nu cunostea nici an frk. Dinnorocire asemene momenta erau treatoare sirare. Iorgn mai fusese odata insurat inainte dea se casatorl cu Zinca. Dupa putin timp inst,a unei casatorii sterpe, se despartise de fe-meea sa d'intai din causa unei asemkari preamari de caracter, i luase pe Zinca, copilade 17 ani. Din aceasta din urma casatorie,Iorgu avea doi copii, done fetite blonde fru-musele de none si opt ani pe care le cresteao gnvernanta franceza, fat& barana. Tataera nepasator, muma aspra. Astfel bietelefetite ern tacute i pazite incat nu aveauasemkare en ali copii de v6rsta bor.

Iorgule, cheml Zinea de pe balcon,poronceste te rog et fie pedepsita b1ast6matacea de Irina. Asta noapte se primbla prinsat pe and aveam nevoe de dksa.

Last, draga, ca nu se va mai intAmpla.Irino vino incoace, striga e1 din-tr'o odae de jos si pA1 incet spre dksul.Ia -mi spui indata, unde mi-ai fost asta,noapte ? Prin sat dupa flecai? ha ?"

Am fost la mama, cuconasule, respunse a-ceasta en ochii plecati.

La ma-ta ? Vasile, unde ai gasit-o.?

La baba Neaga, cucoane, vrajean amun-done, respunse vatavul.

Bine, alti data te poftesc sk nu mai esifrA voe din ograda, ai inteles ?Apoi intor-andu-se Writ femeea saA fost la maica-sa...am dojenito en ! SA mai cuteze odatA sA eastafara din ogradit!Zinca nu spuse nimic, dararunca tigancei o privire ameningtoare.iziceai, mai Lane, ca Matei Bolohan nu si-ascos femeea la secere ?"

Zice ca-i bolnava, cucoane si in ade-.

BolnavA ? Cunose en aceasta bola in vre-mea muncii. Indata sA mai ei an om en tine

sa mi-o ridicati pe sus! Sit o gAsese labucata. Eaca doftoriel Slujbasii gAsir cu calesa riclahaide ... nu perdgi vremea n'atiplecat And?" Vatifjeii intr'o clipa erau Wad

plecan in fuga.SA-mi puma si mie seanaporoncl Iorgu, i abia ava timp sA ajungit lascara balconului cit se si On\ esind din graklinan viziten tiind calul inseuat de frau. IorguincAlec i pled. in pasul calului.

Dupa pornirea barbatulni sea, Zinca intrAin casit i chiemA pe Irina. In asteptarea ye-

tigancei, ea se preumbli prin camerain lung si lat. Un gand neplacut o nectijea,cad pasii sei erau neregulati t pumnii i sestringeau de la sine. Se indoea ea de legit-tnrele barbatului sea en sluga ? Era ea nn-mai turburata din causA cA tiganca indraznise ase departa de acasa in noaptea trecutt ? Destulca nelinistea se vedea atat in fata cat si inmiscarile tinerei femei. De obstie Zinca era foar-te stapana pe sine, si in veci nu se plangea denimic. Cand pedepsea, i pedepsea des si as-pru, nimic la dksa nu trada vre o miscare.Cand ridea i petrecea, an ce neesplicat pa-

el.Irina

sit

ver

si

si

Writ

tirit,

www.dacoromanica.ro

408 TIGANCA,

nea pe un observator in prepus el veseliasa, eele mai dese ori sgomotoas i zburdal-hick, era cam silitL Cu toate aceste, in lume,Zinda Setirtu treeea de fiiqa cea that veselAi mai nepAsAtoare. Ea era i curtenia maiinult deck Multe alte dame care se sileauSo atragl Inarea aminte asuprl-le. Conver-isarea ei flu aVea, cu toate aceste, nimic a-trIgltor, diet ea nu avea un spirit deosebit,nici ennotinti intinse. Niciodatl, Zinca nufAcea vre-o mustrare barbattani sett precumnu se arta niciodatl mai iubitoare sau mairece. Iorga, in lata unni caracter atlt deteted in aparentA, era insu disarmat. Singurnu tia ce tft creaa. 0 grijk aseunsl numaiii silea sl-i thinueascA, pe cAt putea, purtareasa necuviincioasA ci sA se stApAneascl in motnentein care, altfel, nu respeca pe nime i nimic.El nu se incerca sl impunft, niciodatl, vointasa ZincAi, ei mai vrtos, cant/. sA indeplineascA

glceasel chiar, dorintele.Irina intrA in casA en capul sus, eu pri-

virea indrAzneatA. Zinca se opri in fata ti-gancei i, tintind-o drept in ochi, se incbrcAsA o silease/ a-i coborl in jos. DupA unmoment in care amundoue femeile Orem ase tasura ci disfide, vlAnd cA Irina nu co-boarl ochii, Zinca mai fact, in tAcere, o pre-=blare prin cask apoi se opri earl in falacopilei.

rog sA-mi spui, pentrn ce te pre-mubli noaptea prin sat ? zise ea cu glasulcam inAducit, darA en aparentA de linicte.Ce ai clutat la vrAjitoarea de maicA-ta ? Irinatatea. Nu respunzi? urmA. Ziuca mai intArl-tatl, pai chiar a-ti bate joe de mine ? Sk,vede cA ai uitat cA eti o WOO, lima demitt() din atrA ... de pomang.... Crezi tu cA

nu vtd eu ce soiu imi (Id ? Crezi cA nu-ticunose purtArile, blIstlmato I Nu vld en cAecti ingreunatl? Afarl sl-mi ect tictiloaso,si nn te mai vld in ochiL. Inapoi in ;atmde undo ai ecit tAlhAritl i. nerucinatA ceecti 1Zidnd acste, Zinca se rApezi en mlnieasupra Irinei, o lovl cu palmele peste obrazci cap i o brInel spre uA. Tiganca ajunsela prag fix/. a zice o Vorbl, farA a versa olacrimA : aice se opri de amicft o privire denrA i dispret asnpra stApAnei sale. Aceastainfuriatl la culme, apnea. o calimare grea depristal ce era pe mask :id o arund eu pute-rea furiei in capul copilot. Irina scoase tmtipet de durere ci fugl afarA. SAnge mestecaten eerneall t mAnjea fata ci hainele. 0 altAslugft, o nenatoaiel Marl, tocmitA de curbd,auzise din camera de alature intreaga seen/. ieu rlpejune o respAndl in casA. Toatl curteaOM la moment el Irina fusese bAtutl de ea-pOnl 1, dna. ecl biata copilA afarl, en capulapart, plink de clage ci murdarA, departe dea gls1 compAtimire, fii primia eu hulA ibatjocnrk. Unul ridea de urmele cernelei, zi-clnd el e elnge tigInese; altnl o intreba dacls'a gAtit de nuntk ori de bal; nn al treilemai crud And, o sfAttea bage prin bortadin cai), minte cu leica. BrAncia, smuncia demlni i haine, ametia de lovitnra grea ce pri-mise Irina azt, gembd, la pAnAnt. In acestmoment, nkvial ea o fartunA b6trAna Neagatiganca, en o bucatA de lemn in mAnA. Care decare se dAclea in lAturi de Mel.

SA dee Damnezeu sA ye ma'am; la toticolacii, alharilor ! rlenl baba ridianduli co-pila, c sufletele voastre sk fearbl in oala ceamare din al ceptele fund al iadului ! raveniti incoace sA vd fez din capete kink sA

sa-i

Me

'salt

www.dacoromanica.ro

TIGANOA. 40, .

mestec dinte6nsa:mgmilligl de leac pentrncftnii cei turbati. Sprijinind cu bratnl stingpe copilA, inv6rtind cu cel drept ciomagul,ea intra intr'o odae de jos i cu mIneca cti-meei incept a terge fata Irinei pe jumelateleinata.

Ce este, snfletelul mamei ? Ce ai pAtitlumina ochiorilor mAmudi ? Aoleu! Saraca demine incept a se boci betrAna, aezAndu-iodorul pe o laitA., Un yiziteu nalt i spAtosmai compAtimitor decAt ceilalti bark cu ostrachina de apti in casti:

nNa mAtuti, eaca apA inteo stretching., .lasO ... adnc acu o coftt . vezi, saraca,poate grefi rinit zise el, ;;i lAsAnd stra-china jos, lua nipede o cofA delrtti i. alergila fIntanA.

Dumnezen sk-ti scoata inainte, isyorclind i fi ma insetat, om bun ! mul-

titml baba, apoi incept sft spele rana i fata,copileL

Mi-a spart cAteaoa capul, mama, i m'aWant 1 batjocorit, incept Irina a, suspina, iprin suspin se simtea o adancA nrA in glasulei, nn mai pot suferl toate aceste, mama,trebne sA se cnrmej El m'a nenorocit i na6lad in plata ei sa in6 ucicil 1 Si mie imi emalt mai drag decat ei. Lui nu pot sti-ifac nici un rtia mai degrabti sa mor 1 Darea . ea i cAnii acetia de slugi... a vreamama, omor en mAna mea . taiu eaferestrAul pe la mijloc 1zictind aceste, tigancase smuncise din bratele mamei sale i ame-ninta cu pumnul manlit de sAnge. Ea OmsmintitA i selbatecti.

Aa te vreau, puinorul mamei eiclamkbaba privind-o en o admiratie fioroasit, mumYtid eti eti din sAngele Neaggil Lad, sufletele...

nu le-a merge ca in rain ! Eaca aadus omnl apA . ezi cole framuel sk tecur6t, 1 sA yOd dacO lovitura iti este greaei . nu-i yre-o treabI mare ... mAne niciare si se mai vazA ai prApIdit oleacti desInge . nu-i nimic aa . eaca am, puspetecti arsi, i am legat binior. Acn ezi im'ascultti. Vezi cole buruenele este uscate?tii cA i-am fagkduit sti-1 fac sk oam aft le free in palme pAnk s'or face ca prarful. Ta, sA faci toate chipurile sl-i dai eide vr'o trei ori elite un vOrf de cutit, in apti,in bucate, ori in ce, nnmai sti le iee. SA vezicum are sti ti-o urascli ! N'are s'o mai poattiyedk in ochi 1 Numai s, nu-i dai tot deodata

Doamne ferete !A vrea mama, aft ajungA a nu o mai

blga in saml, sl nu se fereasel de dtinsaintim nimic, sti cunoascli ea ce sant suferintelemele 1 ... Da el, mama, s'a intoarce oarela mine? apoi par'cA mi-a vorbit mai blAnd ...Dar mamA ... cum sti fac ? .. Ea m'a dat a-

Te-a dat dant? Eaca vine boerul dela cAmp lasti duc vorbese en ...l'A ta cum ti-am spns. In acest moment, Iorguintrase in ogradA. Abia descolecase di babase annul in genunchi, en fata in colb, dina-intea lui.

Ce Yrei cioark ? intrebt el posomorit,del nu gasise trebile pe plac.

Vt3 sartatim nainAitele 1 piciorntele, strA-Incite stliptine, gemea i oft& baba am in-drkznit sit yin la picioarele Inalt LuminkrilVoastre, sti rog pe Maria ta sti alba miflosti-virea a poronci sti se dee bietei babe Neagatin mirtie de fAinA ca sti alba ce minea cu.

mai,

deice,

sa-1

Iasi..,

enact

fara.

cit-i

...

si-1

...

!

... ... ma stt-i

www.dacoromanica.ro

410 TIGANOA.

tieMoasa cea de fatit, mitnea-u-ar corbii, a aputnt al supere pe luminata noastra stapana.

Care fata ? Nu esti tn mama Irinei dela curte? Pe eine a supCrat ? Vorbeste mailimpede !

Mama ticaloasei acele, Maria ta, -asa este.Nu tin ce a fiteut stipanei ca a bittut-o ii-a spart capul blastematei ... in loc sa o uci-dit de tot cum i s'ar fi cuvenit ! Si a dat-oafara! D6 ! Lnminarea Voastri tick-loasa ticaloasit, da daca mi-e eopil, nu potsit o las sa peara de foame, macar ett i secade 1

IAA baba, lag, zise Iorgn en distrae-tie, spune chelarului sa-ti dee Mini i branzit,pe Irina mai lido aici. pitni s'a indrepta.haide fugi IBaba se departi en Un zimbetsiret pe buze.

in septhminile ee urmar6 aceste intam-plAri nimic nn samana schimbat in casaSenrtului in aparenta, in realitateZinea incepuse a avea niste apucaturi ne-obidnuite in purtarea sa. ileum era ye-sela, ii saruta copilele ca ne alta data, sepreumbla en d6nsele pe mosie ; acum iiiputea s le sufere, i le arunca cat colo depe genunchi. Uneori ficea toalete estravagantepentru viata ei retrasit, alto ori aparea des-bracatti in mijlocul ograzii, se pnnea la vorbiten slugele, respundea nepotrivit. Iorgn en ne-pisarea sa obidnuitit, nn bagtt deodati in samaaceasti schimbare a tinerei femei. El curteneaacum fata din cask straina cc slujea la etac.Irina tiganca, de unde panA wide, ajnnsesesluga de predileetie a Zinclii care-i vorbea

eu cea mai mare dukeaii ba o sitruta chiarcate odata pe ochi. Zinca se facuse un felde spectru. Obrajii sei rotunzi, se ltingise isbareise. Gura ei mica se latise i bnza dedesupt, inilbita ca cum ar fi fost data envar, i spanzura de i se vedeau dintii de ealbeata i frumuseta, ce se gaseste numai lanegri i igani. Ochii ei se marise peste firei lnceau en un foe sinistru sub pleoapele ro-site i umilate. Slugile celelalte *eau a seferl de Um, numai favorita momentnlui pri-vea cu mandrie la ea i nu se ingrijea deochirile otravitoare ale tigancei.Intr'o noapte,Iorgu simtI ea femeea sa se scoala rapede,ia de pe masa un pumnar care era totdeaunaacolo, i eind cu pasi rapezi, merge dreptin odaea in care dormeau copilele si gayer-nanta. El fa intr'o clipa in picioare si intraodata en ansa la copile. Lucrn curios !Zinett canta pintre dinti o arietit frantuzeas-ca, zimbind. Ea se apropii de patul fetiteieelei mai marl., rise si ridic pumnarul.

Ce faci, Zinco racnI Iorgu oprindu-iimpietrit de spaimit.

St! optl aceasta, zimbind en aiurire,nu face vuet ... nu stii tu? Vren sii deschidcapul Lizetei sit-i pun creerii in spirt plinamane... si mine cind se va seula. si vezi.. .

Zinc/ I pentru Dumnezen! .. MademoiselleBertrand, ajutor I strigtt Iorgu, tremurand.

Lasi domnule... Iasi, zise franceza caretreziti de vuet auzise i. v6zuse tot; encoani,nu trebne sit faceti aceasta operatie noaptea,si nu se sparie copila. Lasati pe mine dimi-neap, san mai bine lisati si o fac eu, de cesa, ye osteniti singura ?Zinca privl cu ochiipainjiniti la francezi, si-i dadA pumnarul,apoi 41 cantand din odae. In acel timp sln-

..

insA, na,

...

...

ilL

I ma-

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 411

gile alergard din toate pdrtile en lumindriaprinse.

13a1... bal ! nunta! azi m mdrit !Cat am sa fiu de fericitt tincept biata ne-buna Cu ris spasmodic, gi ludnd pe Iorga demand, d-ta nu cunogti pe mirele meu? Nn ?Napoleon Bonaparte ! . Nu ai auzit de (Ma-ni ? .. El e ministru... Mama zice cd e mai binesi fie mai Milli mai statornic ... ha! ha! ha!La ... la ... la , la,K gi se puse a jnea sin-

prin cast. Deodatd, se oprt gi incepta plange eu seranele celei mai vii dureri.auzit ? ... A murit biata Zinca Scurtu . ser-mana! attit de Wert . atat de fericitada da aga ziceau toll! Dar eu ... engtin . sermana! ah 1 ah 1 mai bine el a mn-nit ... Cc voiti ? voiti sa-mi rapici copiii ?Cine suut acegti oameni negrl i sdrenterogi ?Ajutor ! ajutor !"--gi ca turbatit vol sit se tit-peadd earl. Fata straine o oprl apucand-ode mani. Zinca ridic ochii asupra ei. Untremur ea de friguri o apuc i fart azice o vorba, se disfact eu pntere din bra-ele smulse o luminare din mlnile

altei slugi i intri cu pagi ugori in etacuncle se culeft i Ora a adorml Matt.Nime in cast nu mai iuchise ochii in aceanoapte. 0 trtsurd, pled indata in orag duptmedic. Slugile st/tteau grupuri, grupuri prinantreturi. Feple tuturor erau galbene qi spa-

numai ochii Irinel tigancei se primblaulucitori de la anal la altul. Ea stittea in up,etacului nemigeatit, en bratele pe pept, en capulsus, en fruntea incretitit. Fata din casti, straina,plangea rlizematt, de ugorul tine! ngi, tiand obatisti la ochi. Iorgu se-primblft prin cast tur-burat. Dupt cdt-va timp se oprl. El se linigtisegi incept a vorb1 cu slujnica strAini o limbs ne-

inteleask de Irina. Vorbir6 ei putin amundoi,apoi egl nenatoaica, ear Iorga se intoarse cli-trt Irina de-i poruncl sa nu se migte de lauga etacului 026 nu va ven1 el inapoi, cadvoegte, zicea el, sa east, putin afart st res-pire, fiind foarte turburat de cele petrecute.Tiganca privl lung la dnsul, fart a respunde.Se uiti dapt el, dupt ce ccl, apoi, clatinitnddin cap :

St stan in up etacului ? Voiu sta, omMI de lege gi suflet .. Voin sta sd fiu Si-gurd eit mi-am ajuns telnl macar intr'oparte ? . Se duce dupit nemtoaicd 1 ... Ce-ipast lui de femeea sa nebund gi de mine pecale de a nebnnl ? ... Ai nebunit, b1itst6mato Icrign1 ea ridielnd pumnul asupra ugei pe careo pitzea, ai nebunit Dar en ce am folo-sit ? . El se duce dupd alta! gi fe-meea nebunt gi copii pe care era sa-i omoaresmintita! Doamne, Doamne 1 se rugs eaacum ingenunchidnd, Doamne I ... nu m6 lasa

pe mine sd nebunesc ... mai ddruegte-mizile sd m6 rezbun rzbun dreptateata dumnezeeased clici aga om, trebue sd fiejudecat de tine 1 ... Oh! gi-1 Mese Anaiubesc ea in ciasul d'inti! ... As murl pentru(Maul! ... Oh 1 DoamneL.. fie-ti mild de mine

mtutnegte-m61gi copila tictloast se loveaen capul de pIragnt. Zinea scoase an ipet,fganca respunse en altul si se rlipezl in eta;ridictinda-se cu iuealli, Toti alergar dintoate

Doctoral venit a dona zi constati lanenorocita Zinca, o alienatiune mentalk

54

guilt

ei,

...

Uitl

isI

partite.

...

I I

...

il

www.dacoromanica.ro

412 TIGANCA.

asupra careia nu avea nici o putere. Elcaut sa esplice casul prin sguduirea sis-temului nervos si alte fraze generale deaceeasi valoare. Vnetul despre innebuni-rea Zinci, fact mare sensatie. Nime nu-siputea da soma, cum. o fiino, atat de rece1 de euminte a putut pearda mintile.Iorgu. se hothrl a-i duce femeea la un in-stitut de alienati, aezA fetitele intr'un pen-sionat, i dupi o seurta caletorie prin tarai strainatate, se intoarse earls la Schiopeniunde-si relni vechile ocupatii. Cea d'intaitreabi ce fact la sosirea sa acasa, fa de atrimite Irinei tigancei o mica suma de banicu respuns de a nu se mai ardta la carte.Biata fata cerck se trimita banii inapoi si sase impotriveasel, la darea ei afara. In zadar!Ea fn brancita pe poarta afara, i portarnlcapati ordin sa nu o lese sft intre en nici unpret, sub amenintare de a fi pedepsit en asprime.Ea se intoarse la maica-sa, i putin timp dupiaceea, naset un Met. Lehusia-i fu lunga iprimejdioasit. Abia indreptata, nenorocita facttoate ehipurile sa se intalneasca en Iorgn. Ease punea, asteptand zile intregi, in calea lui;el insti, dui era calare, cum o zarea lua altdrum i indemna calul; and era eu trasura, tre-cea rapede pe langl densa, privind in alta parte.Acura, toata fiinta tigancei se impartea indone simtiri i in done chinuri grozave. Pede-o parte, iubea and pe Iorgu eu vechiaUsk, pe de alta parte ii inbea copilul, cuamoral dat de Dananezen mamelor. Pe de-oparte, era sfasiata de nepasarea Scurtulni dedensa, de momente de ura i sete de resbu-nare Writ densnl, pe de alta o nespusa des-perare o apnea, cand vedea deperind copilulla vestedul ei sin.

Inteo sail de toamnaun an si mai binetrecuse de la intamplarile povestite, earlsardea focal la usa -bordeiulni Neagai vrkji-toarei ; earls sedea baba lungita la foc, coceaniste popnoi furati de prin tarina, i fumaburuene din neagra-i lulea. Irina sedea gal-bena i slaba, pe names si legkna pe brateleei slbite, copilaul care maraea de foame. 0a treia persoana, un tigan ter& ea de 20 deani, dregea niste ciubote taranesti, sezend tar-ceste. Acesta era Aesinte, fratele Irinei, carescapase din temnita. Flecaul eraluern neobielnit la tiganiimbrgeat cu o cames alba,eurata i intreaga, si pe deasupra cu tin min-tean fara maned, albastru, cusut cu fir galbeninrosit. In cap avea o palarie rotunda im-podobita en pene de Nun. Faa teneruluitigan era inteligenta, regulata si frumoasa;ochii eran marl si vii si bratele sale care sevedean aproape pang la nmere sub manecelelargi i suflecate ale eameel, erau musculoasesi nervoase. El era nalt de stat, spatos, simladios la talie.

Mama, incept Acsinte, blitend en eio-canal pe pelea scoapta, ia spune ceva! Ceeaasta ori ede infiptit ca o stahie . duck-s'arpe pustii ! . . ori plange de pare ci-i fantanadin Carte& domneasci din Iasi. Spune o po-veste mama, ori vre- o intamplare din timpu-rile voastre, al mai tread, eel unit. Babase gandl an moment:

nVoi spine o poveste, dancii mamei siAna unit frnmoasa. Acsinte se apropia, Irinaprivea nepasktoare in foe, cn ochii sei al-bastri. Baba incept aa:

Era odata, dragii mamei, odata ca nealtadata ... era pe vremea robilor nu-i demalt deatuncl, el i tu Acsinte al fost nascut

sA-si

gi

...

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 418

in robie era, zic, un boer mare, bogat giputernic care avea multe suliete de tigani,poate vre-o 300, ca gi cand ar avb oi sanboi sau cai. Era insl ciocoiul acela un eravrjma 1 cu mace negre pearn care su-fletul de tigan nu era mai mult cleatCapul de vita. Daca se mania odata, da-dea in om CU ce gasea la indemanl, chiarde s'ar fi intImplat un topor ; gi daca-i placeavre-o &tit, trimitea slujbagii de la curte deo ridica cu nepusit mass, ii fAcea ris de dnsa,i dad, parincii inclraznea sa se impotriveasca;bataea lor nu era Droastl. Odata, ear cio-coiul ochl. o copill deabia egita din pruncie. Nuinoptase bine inteo sara i eaca doi fecioriboeregti a yin sit cear/ sa vie fetita la curte.Parincii .. nu gtiu ce 1-0 fi apucat ... auprins a se bed gi a ruga pe oamenii boeregtisi-i erte, s le Unease& fiica c alta nu maiau. Oamenii boerului, ca gi stapanul lor, niciuna, nici doue, umflar6 tigancuga pe sus, ear

perAnd mincile slrir6 la paH gi mi-iWard pe fug, ba chiar gi cam staleir6. Marepacoste, draguCii mamei I Biecii oameni, cumgi au venit in fire au gi luat-o la sanAtoasa,cu fata cu tot, Wand toate lucrugoarele inbordeiul lor. Ce folos! HaituiCi prin paduride slujbagii stapinirii gi de ai ciocoiului, anfost pringi, gi ce s'a intlmplat ? Mama a re-mas moarta sub biciu, ear tatul, remas gi elneom din batae, a mai Wit bietul cregtin... el era botezat o viait ticaloasa vre-odoi ani gi jumnate perind de foame gi frig !Cl cine era sa ingrijeascA de om ? Fata eramAruncica ... nu avea destull putere de muncagi la carte nu se cunogtea nici mill nici po-man/. ! Eaca povestea mea. V6 place ?

Ce fel de poveste-i asta mama, intreba

Acsinte, mai degraba samanit en o evanghelie.Baba se ridicl:

Aceasta-i povestea tatei gi a mamei, dan-cii mei, fata din poveste sunt en, ear bo-erul era fatal ciocolului care a prapadit peIrina. Tinerii ridicar6 capul, ochii Irinei inslremasera stini in vreme ce ochii fiecauluiscIparau :

R6u e ciocoiul gi tot romanul de obgtie !mormal el, da ea soiul acest de ciocoi nicicI s'a mai aflat I

Ia elti-va popugoi, ciaule, gi-i du lui bietulfrate-tdu Cal& gi lui bietul Vasilache in pL-dure, 81 nu pear/ de foame seracii pribegi

trebi de ale padurarilor boeregti ! gim'agteptati toci trei la poeana stejarnlui luiChiriac cit am sa v6 spun ceva, zise baba.Acsinte lnt toporul in spate aruncInd cio-canul en care lucra la ciubote in ua borde-iului, gi plectt guerAnd.

IV.Gospodaria lui Iorgu Scurtu nu se simpa

prea mult din lipsa gospodinei, cad aprig giminucios cum era Iorga, slagile erau deprinsea-gi face datoria en punctualitate. El pIreaa nu se sin* de loc de nenorocirea ce se in-tamplase, cel puCin nici esteriorul, nici feluls6u de train nu se schimbase gi, incat pri-vegte gospodariu sa, era mai activ gi mai as-pru deckt ori and. Singurul lucru care-1 su-Ora, era nritul serile, gi deaceea Iorgu -segi absenta des, dar numai pe scurt timp.StIpina casei era acum, pang la un ()arecare punct, Luisa, foasta cameriera a Zin-cad. Slugile o ascultau, insa fad grabft gifitrit bunavointa. De multe ori trebuea sit

...

www.dacoromanica.ro

414 TIGANCA.

mijloceascA Iorgu, pentru a le pune in respect,cad el era dominat de Luisa, dei nu o res-pecta, ba de multe ori violenta sa o fAcea BAsufere. Inteo sari, Iorgu era in dispositiirele, Luisa veni EA se tangneasca de pnrtareaunei slugi, el se intl. pina a apnea fata deun brat 10. a o arunca afara., incAt aceasta aiztpe scari sclintl bratul drept. Din acestmoment, convetnirea Iorgului cu Luisa ajuusea fi o neintelegere i ceartl vednici. Nemtoaicanu mai putea uita nici erta acea maltratarefiindcA ea nu-1 inbea clutase numai folosul,ea nu se putea stipani de a nu-i amintl la toatiocasiunea acea scull Iorgu, care aritase pl-rere de riu i se silise a o face BA nite, in-cepuse a nu mai putb asculta WA a perderAbdarea vednica ei pla.ngere, i atunci el semania, injura pe Luisa i o dAclea afarl ; peurmi, insi, earl se intorcea la dim Incet,incet Luisa ineept a ciplta un disgust pecare abia-1 putea ascunde Bi acest disgust seschimba pe nesimtite in adevgratA nrA. Lucrucurios ! Pe cAt gAsea receala i simtea dis-gustul ce inspira, pe atita Iorgn se Licata maitare de Luis i pentru a o atrage nu gAs1alt chip mai nimerit cleat de a o tiraniza,vizind cA nu dobindeOe nitnic prin bunatate.Acum fata nu mai putea etil din casA decAtcel mult in ogradi, i grAdini, ci era necon-tenit priveghiata i spionatA de alte slugi.Iorgn nn-i mai vorbea (leen putin i ristit.Biata Luisa, strainA, farA nici o mAngiere,incept a se cal amar de nesocotita sa pur-tare i uritele sale calcule. Amoreza Ior-gului de groazA, spionatA vetTnic, hulitA dinochi i prin zimbete r6uvoitoare de toti careo incunjaran, isolatA i mai mult singura, ease simtea cu atat mai nefericiti, cu cat nici

indrAznea a vrsa lacrimi pentrn a nu fi lutain ris san batjocuritA. De la un timp in-coace, ea avea i somnul spAriet i gAndul ise intorcea tot la nebunia bletei Zinca. Inteozi, Iorgu pled pe cAteva zile de acasA. Luisaremase singurA intre rin-voitoarele slugi, iiaduse aminte de Irina ci de suferintele ei 1117desperatA se hotarl a club, sciparea ei la ti-gaud. Ea profitA darn, intr'o sarA frumoastide linictea ce se Meuse in curte, i luandu-ciintr'o legato% lucrurile cele mai pretioase,earl peste poarta gradinei Bi merse cu pairipezi in vale la bordeinl Neagai. In upbordeinlui edea Irina cu pruncul in brate inlumina focului c1 legintind copilul cAnti uncantec de adAncA jale. Luisa se apropia enbatae de inima de tiganci i v6z6nd ci eanu o ande, i puse mana pe urm6r. Irinaridica incet ochii ; and v6zt pc Luisa saridrept in picioare Bit o respinse cu o mann.

Irino, incept nemtoaica plinend i ca-and in gennnchi, Irino, aibi tn milA de mine!Intincle-mi o mAnA de ajutor in loc de a mirespinge, el nu am pe nime in astA lame!Tu ctii ce este suferinta, Irino ! Daca m veziin aceasta stare inaintea ta, poti judeca CEeste de mine 1 Fie-ti mill, Irino Ascun-de-m6 . sA m duc s scap un-de-va ... fie chiar in fundul Siretiului

Tiganca o privea uimitA. Ura, resbn-nare, amor, mill, o mie:de sicetiri.,contrazi-cgtoare i sNiau inima. Deodata scoase untip6t i apucand ciocanul aruncat de frateleseu in up bordeinlui, se asv6r1i furioasi, ctidinti inclectati asupra strAinei.

Sa mori, tigoare cricni ea turbatl,ridica ciocanul.Din norocirea Luisei, copilnlincept a tipa, Irina uiti i ducmanie i res-

sici-si

!

si fa.I

'siI

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 415

bunare ci 1snd sl cazI arma se rapezl laprune. Nemtoaica ingrijita vol el fuga, ame-itft de spaimI i emotie eb't earls in

gennnchi. Baba Neaga anzind sgomot ei dinbordein :

Ce este ? Ce-i ? intrebA. ea, i privindimprejur vdzt pe Luisa la plmdnt.

,,Maml, zise copila, tine copilnl sl erdp ca-pul ticaloasei, incept a nrla Irina.

SI cezi linictit, nebuno, zise bdtrIna,aezlindn-i copila, cn putere pe sauna iprivind cn grip, imprejur : Ce este, maddmut/ ?scoall, nu baga de saml la nebuna asta, istIpanind din ochi pe Irina, se dime s ridicepe Luisa.

MittuVil aibi cl-ta mill de mine . nu milel &telt ar afla boerul ca am fugit, md

omoara; i biata fat/ slruta mitnele m/raveale bdtrnei tigance. Aceasta nu se prea in-credea, cn toate aceste ea dint& sl o lini-teasel i incept sI o intrebe en de-am/nuntuldespre cele intitmplate. Luisa stIpinindu-ipntin groaza i povesti totul. Ochii babeirideau de bucurie. Ea se duse i luand peIrina in brace o drat/ de mai mnite ori :

Tot Dumnezeul tiganilor, draga mama,zise ea, tot dreptatea cold de ens Las/ dtaceasta poate sti fie de mare folos! MIiceaule, mai! Sai din bordein a avem de k-ern in astit sara Haide rIpede, mi Acsinte,fngi en mIdlmuta in pIclure . dl-o in samalni Calei s o ascuncla bine vre-o trei, patruzile, i apoi mIdImut/, bietul are sa te dudnoaptea la trg pan/ la rohata . di daseracului ceva ca multamitI! .. SI n'aibi grijIi nici frick snntem oameni ai lui Dumnezeu

n'are facl nimeni nici un rdu.Fie ce va fi mAtul nnmai s scap de

aice Eaca clte-va juvaeruri toatenn-mi trebne md ard ea focul, clef snnt

de la ddnsul . . nnmai nu md lasati ziseLuisa tremuritnd.

Haide madama haide sit nu ne calcede la curte, copti Acsinte, i land pe fern-toaiel de rnLnA., prnl rApede spre padure.Irina remIsese incremenitl cu prnneul inbrace. Baba Mg/ juvaernrile in sin.

Clnd sosl Iorgn acasl i aBA. despre fugaLuisei, ii apnea nn acees de furie ea nici-odatl. El bItt toate slugile, rkcnl, tipa i clztinsfircit in spasmuri, inelt trebul sI se aducIindata un medic, ea sft-i iee sange. Urmeleacestni acces de violentI fact pe Iorgu s steecateva zile in aternut. Indata ce se ridica,, in-cept o cereetare en deamdnuntul, intreba, pe fie-care slugl, pe fiecare locuitor din sat, cant& ur-mele de pai san on ce alt indicia ar fi putntsa-1 pne pe urma fugarei. Merse mai departe,se adresl la antoritate sub euvdnt c ar fl fostpradat de nemtoaicl ; udder/ pldurile.Ni-mic! Luisa intrase in pitnAnt. Dui% multecercetari i cugetlri, incept a presupnne com-plicitatea tiganilor, fara a putd sl se hotl-reasca a se adresa la ddnii, sfiindu-se sI seintalneasa en Irina de care avea un fel degroazI ce un-i explica insuc. Mundt On/in sfirsit de necaz, se hotrl sA. cerceteze ipe tigani. El poroncl sI se cheme pe Acsintela curte. I se aduse respuns ea nu este acasft.

Chemati pe baba, !Aceasta e bolnavI, numai Irina care

a fost la etac e sIn/toasI i se poate aduce

insa

Lisa,

!

sI-ti

-

I

I

www.dacoromanica.ro

410 TIGANCA,

indata, dna va pommel stapanul, acestafi respunsul trimii1or. Iorgu manios,zise sit se pue seaua pe cal si intovarasit detrei feciori calari, pled rapede spre bordeiulNeagai. De ce se apropia, de ce mania sa setopea, inima i se batea si el opri calul maiincet. Un moment se opri chiar si part ca,are de gand sa se intoarca, dar totns merseinainte si tint calul la trei pasi de usa bor-deiului:

Chiemati anal pe baba; s'a tarn ea panala, usa, porunci el. fill a se da jos de pe cal.Un fecior descaleci i intra, in bordeiu. Unmoment dupa aceea esi baba Neaga inchinan-du-se pang la pament.

Ce mai faci baba.? intrebi Iorga cii glascam nesigur, ce-ti mai fac dancii?

S11.04111 piciorusele stralucite stapane,sa v6 dee Damnezen sanatate i voe bunkprea laminate! Sunt sanato0 toti robii Ma-ria tale, numai ticaloasa cea de Irina e cambolnava.

Da nu-i acasaNu Maria Luminarii Voastre, s'a dna

oleaca in sat se rasneasca vre-o doi popusoila vre-un om, cA suntem saraci, Maria ta,lipii pam6ntului, nu avem nici rAsnita la su-fletul nostril Iorgu descaleci i inaintancl ra-pede spre baba :

nIa spune indata, fara incurcall, ce aifacut cu nemtoaica de la carte care a fugit ?Da cauta sa qui drept cA te natinanca caniicloanta b6trana.! ameninta el.

Alden ! Maria ta! Ce nempaica, dincurte ? Da uncle mai intra, baba Neaga in stra-lucita curte. a Maria tale decand a venitIrina acasa ? De unde si stiu en, p6catoasa

de mine ce s'a facut ne.mtealca I sA chio-r6sc dad ...

Taca-ti pliscul cioara dracului 1 Acum ra-pede si-mi spill, tot, ori vai de tine !

Suntem in man Mariei tale Maria tae stapan ! Poate Luminarea ta sti m6 omoare

da daca nici nu inteleg ce vrea Maria ta I... SA m6 arda para focului . sa dea Dam-nezeu sit nu-mi mai putrezeasci ciolanele, dacastiu san daca am auzit macar ceva!

Asa-ti e povestea ? sA mi-o umflati si sAmi-o duceti la curte ! inv6ta eu avorbi altinintrele. Ziand aceste, Iorgu incA-lecA si pled spre carte. Doi dintre feciorise aruncar6 asupra batranei, in timp ce unultinea caii, Baba se smuncea, aria) blitstamamugca, sgaria. Feciorii o intindea de haine,de brate si cautan sa o tragi dupa ei. To-tu ei cantan a indupleca pebaba vrajitoare mai mult en vorba, dealt aintrebninta in adev6r putere.

In vreme ce lupta ..urma astfel, si ame-ninta a ft lunga, Iorgu mergea inainte inpasul calului, Uri a intoarce capul i cufruntea creata. Deodata auzl tin tipet sel-batic, si inainte de a aye timp sa smunceascacalul in alta parte, Irina il apucase de d6rlogi,ii oprise in loc si aruncase copilul din bratedinaintea lui. Calul spariet se ridica in donepicioare i sari intr'o parte. Iorga cazt jos,dar se ridica indata si voi BA apace fr6ulsa se arunce pe gea; calul insa se smun-cise din mana tigancei i alerga spariet pe&Iva Tiganca apnea pe Iorgu de haine,

dinaintea copilulni care tipa la pa,-m6nt. Iorgu canta sa scape din manile ei

Ai nebunit Irino, zicea el turburat, ccstint aceste ? era sit m6 gateasci calul ! Vino

?

I

I

1

Te-oiu

superstitiosi,-

si-1 t5ril

gi

www.dacoromanica.ro

TIGANCA. 417

la curte dacg vrei ceva de la mine. Lasg.-m. .. ce vrea sn zic5, asta?

Nu .. . nu, incept tiganca ggfaind inluptn, nu ... vino de-ti vezi copilul ... ornfArn suilet ... uitA-te ... chiar chipul Mu! ...Nu ... nu te mai las ! Omoarn-m6 dad, vrei,darn nu te mai las ! ... Uiti-te la mine ...En suut acea king pe care o Arutai ci dis-merdai ... pe care ai scos-o din minte ... decare ti-ai Mut joc, c'apoi ai asvOrlit oafar/ ca pe un cane rgpAnos ci cu un co-pil la sin ... Uitit-te cum s'a vectezit peptulmeu ... ci fata , .. privecte in ochii mei ...ziceai el 9.9, ochi n'ai mai vzut ... privectebine ... acectia sunt ? ... Uitn-te bine la bu-zele mele arse ci uscate 1 ... De ate ori le-aisgrutat ... Vino in bratele mele sn te stringla pept ca mai nainte ... Vinn dragal meu ...vino ! ci zicOnd aceste, tiganca se inclecta cubratele ei slibite de gntul lui, ci-1 stringeaA-1 ing.duce. Iorga, turburat ci de cgdereade pe cal ci de-o inalnire pe care o evitasetotdeauna, anti A linicteascg tiganca nebung.ci A se disfacg, fgrg a intrebuinta o violentgestremg :

Irino ! coptea el, fii cuminte ! ... VreiA mo nAduci ? Dar , ... te cunosc, cum nute-ac cunoacte? Vino-ti in fire ... Privectecum se svdrcolecte copilul jos 1 ... Ridic1-1 cimi-1 arath l Irina se crezt in sinceritateaIorgulti. Ea desclectg mgnele cid se rlipez1la copil. Iorgu, simtindn-se slobod, club% sefugg, ci. strigit la feciori A lese pe baba ciA alerge la dOnsul. Tiganca auzi, arunciearg4 pruncul la plmnt ci se acnti de clau-sal, urlInd cu turbare. Iorgn perzOnd toatnrgbdarea, o apuci cu putere de gat ci o a-rand departe, de clzt jos ca un trap WI

suflet. In acest timp feciorii sosirO cglAri, darci Neaga dupA dOncii. Unul dintre slujbacidcscAlecg, ci oferl calul sOu stipinului, acestainsg, ametit ci foarte turburat, se leggna pepicioare. Un alt slujbac trebul A-1 sustiepentru ca A nu cazn jos. Figura lui era gal-beng ci contractatn de spaimg ci torburare.Baba Neaga 'quit selbatec vOzOnd pe fiica safain semn de viatg. !a pgmOnt, apoi intor-andu-se curl Iorgn, ridicg mans, dreaptgspre cer :

Om ticglos ca nealti oameni I urn. ea,Dumnezen te-a trimis pe plmOnt pentru pe-deapsa altora, se vede, de nu ti-a dat niciinimg, nici mate in tine. Neam blAstOmat ITatul Mu mi-a omorit pirintii, tn-mi ucizicopila ci cMar copilul tOu ngscut din ea. Omfail de lege ! Ti-a sunat ci tie ciasul ! As-cultg, vorbele mele! Nu va apune de cepteori sfantul soare cum -wine acum, ci vei fichiemat A dai saran celui de sus, sau poatede-a dreptul dahului celui necurat de nele-giuirile tale pe pnmOnt ! Dumnezen e sus,impOratul iadului e lAngit tine ci m'aude.Ascultg vorbele Neagli 1

Soarele apunea roc ca Angele. Iorgu as-culta tremurAnd ci aiurit, rAzemat pe bratultremuritor a slujbacului, cuvintele profeticeale bOtrAnei tigance, care, en bchii in fiacgri,cu fruntea incretitn, cu Tana la cer, sgmlinaen dnhul resbungrii. Slujbacii ascultan in-cremeniti cn eiciulele in ming.

V.Sosit msg. dapti scena descriA mai sus,

Iorgn sin* o profundg descurajare, nu doargcit credea in darul profetic al bOtrAnei tiganee,

www.dacoromanica.ro

418 TWANCA,

cel pup mintea ii fAcea sl se imbArbAtezecontra unei aa prostii, cum a zicea el; to-tu, vr6nd, nevre'nd gandul i se intorcea hoj-ma la proorocia i figura tigancei, care cn mlnaridicatA spre cer i era necontenit inainteaochilor, chiar i in vis, precum i fantasmaIrinei, slibitA, imbtrnit, vetezitl. Par'cAtot simtea bratele ei slabe cu pelea inAsprititin jurul gitulni seu. El stAta, cAteva zilein cask pe gAnduri, sub pretext el nu-i estetocmai bine, oamenii din cute, insl, clAtinaudin cap, i opteau pe la nrechi, ateptanen superstitie i groazit zioa a eptea a vrit-jitoarei, cAci toti cunoteau proorocia ei dela slujbaii care intovarAise pe stApAn. Inteozi, Iorgu se scultt de vreme ; el nu inchiseseochii toatl noaptea, en toatA imbArbltarea cedata sl-i facl. Dnpl cc se imbrIcase, el senitl intr'o ogIiud i tresArl, crez6nd a se -yeamai slab, mai palid. Ca toate aceste, ii &etiniml.

Ce dracn gAndl el, doarA n'am perdut min-sl bag in samA hodorogeala nnei babe smin-

titel Me" simt cam obosit, in idev6r, darA aceastase esplicl uor prin nesomnul din astA noapte.

acest nesomn ... la dreptul nn aunt tottigancele de vinA ? Am ajuns atAt de nervos,meAt o nimicA m turburA... Ce-i trecea nebnneiprin minte? CA voin Ina-o de nevastk? 0 tigan-cA mArsavAl pentrucA am avut un momentde slAbicinne I. Vina mea este cl are nucopil ? Par'cl a putt) fi sigar cA este almeal chiar al men de-ar ft ...Poate cA numai en in lnme am copii na-tnrali? poate el nnmai ei, tigancA sdren-tdroasA, i s'a intAmplat sk aibl nn copil dinlIori I mir cl-mi mai bat capnl.Sunt prea nerves asta-i total 1 Da

proasta cea de nempaicA ! MeargA sAnA-toasl cA doarA mai snnt femei i fete in lume!Tot starea mea nervoasA e vinovata cl amflcut atAta svoanA !. Sermana Zinca ! CAtera ea sAnAtoasl, tiu cA aveam linite ipace in casA ! Ce zi avem astAzi ? hm ! azie zioaa eptea! Bald afurisitA ! ... Par' cA ecam frig aici i afarA e soare ! Ce dracu!Nu-mi e bine Nervile! ... Nu mai ed latarl . m6 due ... vgnd i moia i tot .trebue sA md cant nnmai decAt 1 Brrrre rece cum se cade ... am friguri ... bane .. .bane ... spnne sl-mi pne caii am sA plecla Mrg.Astfel cugeta Iorga i se primblaprin casl nelinitit, frecAndu-i mAnile reci.Un tremur nervos ii zguduea. Ion, en figuraingrijitA, poruncl sit se inhame caii, flrA, insA,a striga la vezeten de pe balcon dupl obi-ceinl sea, ci merg6nd insn pAnA la grajdin.Iorgn eise pe balcon i se primbla, ateptAndcu nerAbdare. Slugile se grAbeau a ajuta vi-ziteului, unii trAg6nd trAsura afarl din nrk,alii ajatAnd la asezatul hamnrilor i prinsulcailor de trAsnrA. .Ca nealtk datl, totul sefAcea in Were. Incontra obiceiului viziteilorde obtie, i a hi Gheorghie viziteul Iorgn-lni in particular, acesta nn gisea astAzi niciun motiv pentru a ocArl i injnra pe cei ca-re-1 ajutan, a rAcni la cai i a-i da la loc,trAntind en picioral san pnmnul in pAntece,cAci chiar caii pftrean mai sup*

Par'd e o lame de alma! marmni Iorgu,gata Gheorghie? Trage mai rApede.Viziteulse arca pe caprA, fAct semnul cracei de maimult1 ori in tAcere, lua h4urile i pornl.TrAsura se oprl la scarA. Toate slugile seadunar6 pe lAngl trAsnrA i statean tAcuti ciingrijati. Iorgu sari in trAsurA:

I

tile

i

...

..

www.dacoromanica.ro

PUMA ; 419

Ce stati de cascati gura ca nite nAtIr6i?Nu ra'ati mai vAzut plecAnd ? liergeti maibine la treabl, i sA gAsesc total in rAndueallla intoarcere !Se ineercase s vorbeasci cuasprime, dar nu putuse sA scoatA, din gat, beltun glas slab, mai mult rugAtor decAt poronci-tor. TrAsura pled. Caii flcurg putini pai i seoprir6 de la sine. Viziteul gi indemna cu vorbai biciul, ei incepur6 a da inapoi, a sAri i aasv6r11. Slugile alergard in ajutor, apacarA caiide frga, rAcneau, bateau, indemnau. Insfirit caiise hotArir6 sA plece darl acuma in. faga ma-re. forgn nu zicea nimic. Inveit inteo hainAcaldit, el edea neclintit in trAsurA 1 numaicu ochii spArieti urmArea cele ce se petreceau.Ca v6ntu1 eise caii pe poartA, ca vAntul in-ar drumul spre ora, pe lAngl Ware. Vizi-teal tinea cAt -ce putea i chiar Iorga apneade haturi. In zadar trAgeau amundoi, caiiOrem a sbura, goniti de un duh rga. Dra-mul se strimta acum 1 era tAiat de cioa-te de copaci i hopuri. Iorgu vzAnd cAnu e chip sA opreasci caii, sAri din trAsurA.In momentul in care picioarele sale atinser6pAnAntul, un lung per trezi padurea. TrA-sura sburl ea o nAlucg, incAt nici se mai ve-dea. Iorga cAzuse jos, insit fiindcl Arise cu ghi-Wide, nu-i fAcuse nici un rn i se ridicaserapede privind uimit imprejur. In acest mo-moment, se simt1 trAutit cu putere la pAront,

acoperit eu un tulpan peste intreg obrazul.Inteo clip/ el ffi legat de mlni i picioare, ri-dicat de la /Want, dupA cat ii dAdea saml,in spatele unui barbat v6rtos, care o mA lafugA cii sarcina sa, in pAdure, lunecAnd ca Unerpe printre copaci i. tufe. Iorgu, inAdusltde leg/tura de pe fatl, nu putea .decAt a ge-me. El se simt1 hurducat in spatele fuga-

rului ca vre-o jumnate de omit, apoi fa trill-tit ear la pIm6nt :

EatA-1, legati-1 de mijloc de copaculacesta, si cu mAnile dinapoi, sa stee inpicioare, s'apoi scoateti-i legltura de pegm* suns un glas inAdusit. Aceasta se fleaindatl. CAnd ridicA ochii, holbati de groazA,el se vza legat de an stejar grog in mijloculunei umbroase poene. Soarele incepa a se plecaspre apus. Dinaintea lui stAtea, cu tin zimbetsinistru pe buze, Neaga vrAjitoarea; dinapoiabdtrAnei, cu lulele in gurl, trpi flecli, tiganispAtoi i voinici, cii mAnecele suflecate, 1vorbeau incet intre ei. Doi aveau topoare rA-zemate pe brat, anal o mAciucA scurtA pitala bran pe care se rIzema, ear cntite in brAucu totii. Baba se nitA an moment cu ochiiincruntati in sInge, la Iorgu ce sta perdutde groazA, apoi zise cAte-va cuyinte tigA-neti fiecAilor, dintre care anal se departsrApede.

Pentrn Dumnezeu! Oameni buni ! incepaIorgu tremurAnd i ragAndu-se, ce voiti sAfacetl ca mine ? voiti bani? clntati in buzu-narele mele luati tot ... aunt i cheile dela lada mea luati-le, luati tot ce este inea ... m6 jur pe anal Dumnezeu cA nu voiuspune nimic nimArui pe viata copiilor mei 1

cl nu vett vol sl m ucideti armAel en mai mare groazit, ce v'ar folos11...rog dislegati m caci mor de durere 91 defrig Un ris selbatec al babei i respunse.Doamne sfintel se rugA acum osinditul tre-murind mereu Doamne sfinte aibi indu-rare ... schimbl-le gAndal... nu vein sA mor

you sA ml poclesc mor ca un ere,-tin ... voia sA re6 cilugAresc DoamneDoamnel 0 loviturA puternicA, ce-i &tat

5 5

tia IV6

I

...

...

... oh

... ...

www.dacoromanica.ro

420 TIGANOA.

baba cu pumnul in fall di inadusl glasul, fa-and si-i sbucneaseA sangele pe nas i gurA:

Taca-ti gura minciunoasa, pActitosule!crinI Neaga, nu cerca sa inseli i pe Duni-nezen sfantn1 !

La jadecata,, la judecata o sfirsirn endAnsul ?... eaca si Irma, urlA unul dintre ti-gani. Era Vasilachi care iubise pe tAn6rafemee.

La judecata? Ce judecatk? suspinaIorgn, oameni buni ! fie-v6 milA ? ce fa-ceti ! feriti-v6 de respundere ! dislegati-md ..nn voin s mor vA rog mA inchin vou6ca rob pe veci 1 Irino ! tu care m'ainu mA lAsa te voin ha de dreapta sotievom trAl amundoi fericiti!

Tacere! rAcni baba, apoi se intoarse catrAIorguazi e zioa a septia boernle a-duci aminte de prorocia agai ? puteam sao sfirsesc altfel cu tine, dar am voit s1 morijudecat ca an talhar ascultA . Ta ai scosdin minte aceastA tica1oas1 copilA tn i-aimAncat zilele, caci prin faptul Ma ea are as-tazi un copil la sin, prin faptul tAn ea esteastAzi ca o stahie BUIL i prApaditA, prinfaptul t6u ea are sA moarA incurAnd sit endAnsa copilnl pe care na-I poate hrAnl dinfaptul Ma! Ziand aceste, bAtrAna smunel co-pilul din bratele Irinei, i disfacAndu-i ticA-loasele fee, puse sub ochii lui Iorgn o umbrade copil, care deabia mai putea maral Acestcopil insa, este drept al tAu, serpe ! urla eamai turbatA i anima pruncul la picioarelemamei sale, ca cum ar arnnca un lemn. Irinascoase an gemet dureros, se pled asupra prun-culoi, ii ridick privi la el si dada un lung

selbatec tipet. Copilnl era mort I Tineriikani i smuncir6 pruncul farA viatA din brate

si o tinean in loc. Unul dintre ei puse ca-davrul sub un copae.

A murit copilul... pearl si tatnl ! urnati,tot mai turbata Neaga. Don6 topoare se ri-dicarA asnpra capului lui lorgu. Mai stati olea-cA, pornnci baba.Asta-i una la mAnA, urmA ea,punAnd pumnul sub nasal bietului ferecat; in-chiderea mi Acsinte fac dou i moartea ta-tului sAu, trei ! D'apoi femeea ta nebanA ? . .D'apoi nenorocita de nemtoaica D'apoi drep-tatea Ini Dumnezen pentrn jertfele ticalosieitale

La moarte la moarte incepurg a urlatiganii, ridicAnd armele.

Irino nu mA lAsa ! tipa Iorgn desperat.Aceasta stAtuse nimitA, pierduta. DeodatA earAcni. grozav i aruncAndu-se fArA de vesteasupra unnia dintre flecai Ai smulse cutituldin brAn c tAia legaturile lui Iorgn. Cu ra-pejunea desperArii acesta o lu. la fugA. Ti-ganii se aruncarA, sbierand, dupa dAnsul. Irinase luptA en dAnsii toti ; brAncea pe unul, o-prea pe celalalt, racnea la al treilea. Iorgufagea, desi picioarele sale taiete de legAturi,slAbite de groazA, se miscan cu greu. Tiganii,sprinteni, alergan dupa dAnsul, urland, darAIrina slabl, pierdutA, parea a se fi desfAcutin trei, cAci fie care dintre gonasi o gasea incalea sa en cutitul amenintator. Baba NeagaturbatA, smuncl toporul din mAnile Ini Acsintei se rApezi ea o fantomA dupA fugar. Inteoclipall ea il ajanse. Toporul se ridicA si cazaen pntere; un gemet inadusit respunse. EraIrina care glisise timp a se pune inaintea ar-mei ncigAtoare. Nenorocita copill caz4 josfArA viall, darl ochii sei, inainte de a se in-

,

chide, Wean a ride vAzAnd el Iorga eitstigala dram, fugind. Acsinte, cam, Vasilachi

--

I sit

iubit,

iti

si

i

i

...

...

www.dacoromanica.ro

TIGANCAPOESII. 421.

Neaga, alergan acum top patru, WA piecleci&TA nenorocitul Iorga. Donezeci de pa0 AncA0 el era afarA din pidure. lin tropot de caise auzea. Erau oameni de-ai curtii cAlAri,care cAutau pe stiLpin.

Doamne 1 dA-mi putere, oftA fugaral, gl-Mind, cAnd de oclata eAz b. ca trAsnit la pi-miSnt. MAciuca lui Vasilachi, cel mai apro-plat dintre gona0, ca cel ce avea lira maimare, cAzuse puternic pe capul seu. In acestmoment sosir6 riii cAlAretii 0 trAsura cu caiistApAne9ti. Iorgu Scurtu zacea fArA semn deviata. Nici o sutiare nu se vedea cAt IA-trundea ochiul, prin pre*.

Iorgu Scurtu avt o lungtt i dureroasA boalA;se indreptA insk v6ndA toga averea sa, asi-gurA viitorul eopiilor i. pled, iti teri strAine.Nime nu a mai auzit vorbind de Unsul.

Leon Negruni.

P 0 ES I I.

IN TOAMNA.

Salutare soare mAndruCer albastra fdrA nori!Vine oare primavaraCu a ei clalbe comori?

Dar priveTte spre pAdureFrunzele toate-au cAzut

Ah! iubire, primavarACa poveTti voi ati treeut!

CA a fost o primavaraFrunze galbene wsteseC'ara iubit Ti eu odata,Ved, cAnd fata mea privese I

REVERIE.

Spre voi timpuri trecute se'ntoarce-a mea gAndireSi acufund in failnee intreaga mea simtire

Traind ear9 in voi!VA defteptati in sufiet voi amintiri frumoaseSi-mi dati pentr' o secundA in valuri delieioase

Juneta inapoil

Na-mi mai vorbiti de fall, de-un nume in istorieCAci timpul tineretei e timpul eel de glorie

Ocean de fericiri,CAnd sufletul se 'naltA spre aspirAri de aurNu dau o rosa dulce pe mii canuni de laur

Si amorul, pe mariri!

i cat exist& omul cu visuri s'amAge0,eIn tinereta insA cu visuri dulci trAeOe

In ele ar marl.0 vremi de fericire! and vieti avend o mieLe-ai da inteo clip% de dulce reverie

Acelei ceai iubl!www.dacoromanica.ro

422........

POESII.

Dar ori oe foe se stinge, ori ce scAntee trece$i zilelor de aur nrineazi timpul rein

Cu aprigul son vent;De ce Nina n'ai vre-o gri jii, tot anii se s'adnne$i EA auzi en spaimil nn glas ce trist iii spune

Fug toate pe pAment1

SA treacA tinerela, dar treacA 'n veelnicie$i nici o amintire din ea sit nu rem:lie

Ce lacrime-ar pornlAh1 cAnd ravine 'n suflet tot traiu-i de plAcere$i n'ai niei o zcAntee de duke mingitere

La ce ai mai trAl?

01 timpnri de speranlit, de foe 9i de iubireIn sinul vostru de-aur e numai fericire:

Ca intr'un raiu tra9ti.$i viall eu juneift de ce nu sboar' odatAIncAt sA pleci din lume en inima 'nearcatit

De aspirAri ceresti 1

IDEAL.

CAmp de valuri adormite lina mare se intinde$i albastr'a lumei bold toat' in sinul ei cuprinde.

$i pe cer 9i in adAncuri numai stele lucitoare :Intro done ceruri de-aur lin plut9te alba mare;

E titcereca li valul pe el luntre-a adormitNici un vent nici o suflare pAnA'n zare'n nesfirOt!

Ochin-mi in adAne petrunde san pe cernri:se opre9te$i en el 9'a mea gAndire, mult departe rittAce9te.

$i lAsAnd aceastA lume al meu suflet ostenitPrin a stelelor desime cat'un term mai fericit;

De ee ochin-i plin de lacrimi, el es lumile mesoarA?De ea sufletu-mi s'abate49i tristeia il moult?

$i cAnd firea e mai mAndrA, cAnd pe cer aunt mii4e seri?

De ce sufletul simlesta in adAnoul sou fiori ?

Cana natura in tAcere desfArarA mAreiiiDe ce triTti 9i plini de doruri se aratA ai &Si fii ?

E durerea ce se 'nallit cAtrA lucruri ce-au perit ?0 a9a de-ar fi sit fie eu on gAndu's fericit.

CAci in marea eea en stele 9i'n abisul eel cu soriNe alteaptit, ne rechiamA multe inime surori.

Dar, acolo este bine: viaia-i raiu, gAndul iubire$i tristela noastrA-i dorul cAtrA dalba fericire 1

BARNA.

EatA ningel 8'9tern fulgii pe pAmentu'nverto9itMuniii pun cojoc de earnAbrazii au imbetrAnitCeru-i sur, vezduhul rece 9i prin nouri indesapDeabia soarele zAre9te cAmpii albi iii ingheMi.

$iruri lungi de eorbi s'aventA 9i a earnA grea ves-tesc

Lupii urlA . . . sub topoare arborii se doborescwww.dacoromanica.ro

POESIIAFORISMZ. 428

Muncitotii in tAcere cAtrA sat privesc en dorUncle fumul de la hornuri se ina10 ea un nor.

Pretutindene tristelit, in zadar caii mAnglereRiul insup se aseunde vi se duce in tAcereSi mti'ntreb de-au fost vr'odatA primavarA, fericiriAh 1 ea ele-au mers din lume dalbe doruri, dulci

itibiri!

ULTIMUL POET,

Poqi depune# lira! de mAndra poesieDe fiori, iubire stele voi nu v'aii sAtarat?Cur 6nd, curncl rii nime in lame n'a sa fieCa sA reverse 'n cAnturi ce el a cugetat.

CAt eAmpuri inverzite fli. stele lucitoareSi riu 9i lacuri limpezi in lume vor mai fiSi chin 0 fericire ii'amar 0 intristareNe-or turbura in sufletpoeli nu vor lipsi.

Se poate, top poqii din lame sA disparA,Un om sA nu mai eerie cuvinte de iubit,Dar mAndra poesie in suflet se coboarAChiar cAnd de a ta soartA poet nu elti menit,

CAci e un foe poetic in ori care fAptarACe-a eunoscut odatA a dorului secret,Cu omul eel din urmA in sinul t6u, naturA 1Odat' a sA disparA vi ultimul poet!

N. Xenopoi.

AFOR1SMEPENTRU INTELEPCIUNEA IN VIATA.

de Arthur Schopenhauer.

(Urmare).

C. Despre purtarea noastrd card altii.

21) Pentrn a trM in lume, este bine sitavem multit provisie de minte i de inima:de minte, pentrn a fi pradenti rid a ne Vizide pagnba ; de inimk pentru a fi indulgentici a ne feri de cearth.

Cine trebue sh trleasch intre oameni, nuare vole sh dispretneasch nici o individuali-tate absolut, fie cea mai rea, mai miserabilhsau mai de ris, ca una ce este odath fcuthde natura, iji push in lume. Din contra aresit o ia ca un lucrn fatal, care in urma miniprincipiu etern i metafisic, trebue A fie acaprecum este ; ear la casurile prea tari sii-izicA: astfel este lumea, nu e vina mea."Dad face altfel, este nedrept i provoach pecelalalt la lupth pe vigh i pe moarte. Chcinimeni nu-i poate schimba adev6rata sa in-dividualitate, adich temperamental sett, carac-terul sen moral, puterile judeciqii, fisionomia

www.dacoromanica.ro

AFORISME.

sa c. L Deci dad ii osindim in toata fireasa, apoi atunci nu-i mai remane decit de ane combats ca pe duBmanul On de moarte ;cid noi nn-i ingadnim dreptul de a existadecat sub conditia de a nu mai fi ceea ce dinfire trebne sit fie. Deaceea dar, spre a patetrill intro oameni, trebne sa-i lasAm pe totiin felnl lor, oH cum s'ar fi brodit, i nu a-vem cleat a ne gandi, cum sa ne folosim deei dapa firea i ingaduinta lor ; dar nu aspera in vre-o schimbare, nici a-i osandi ab-solut in ceea ce sant. Acesta este intelesnlproverbulni german : leben und kben lassen(traecte tn Bi lasa pe alii sa traeasek). Darimplinirea acestei datorii este pe atilt de greape cat este de dreapta ; Bi ferieit e cel ce seaill in positie de a nu fi silit sa aiba a faceea oareBi care oameni.Deocamdata, spre a neinveta sa suferim oamenii, este bineBi pri-lejal ii avem in toate zilelesa ne deprindemrabdarea en lncruri neinsuiletite, care in urmanecesitatii mechanice salt in genere fisice seimpotrivesc cu %He la incerearile noastre.Rabdarea astfel dobandita o putem apoi in-trebninta apoi ei la oameni, aduandu-ne a-minte, cA i ei, ori de cate ori ni se impo-trivese, o fac dinteo necesitate tot pia deneaparati ci izvoriti din chiar firea lor, eai. luerurile neinsufletite, din care causi estetot aca de nechibzuit de a ne mania de fap-tele lor, precum ar fi de a ne mania de opeatra ce ne cade in drum. Mai cuminte esteadeseori sit ne zicem : de schimbat tot nu-1pot schimba, aca dar sa me folosesc de el."

22) Este de mirat, cat de uor i de en-rend se arata in conversatie homogeneitateasan heterogeneitatea minii i a inimei dintreoameni: in eel mai mic lucru se simte. SA

fie vorba de luernrile cele mai straine i maiindiferente : tot% intro eel din fire hetero-geni, aproape oH ce opinie a made va dis-place mai malt san mai putin celuilalt, unelechiar ii vor supera. Cei homogeni dincontrasimt indatft i in toate an fel de impotrivire,care, uncle homogeneitatea e mare, se imprenneaza intr'o deplinit armonie chiar in unisono.De aid Be intelege mai intai, pentrn ce oa-menii de rand sant aa de sociabili ga-sem pretutindenea cu atata unrintit sindrofiacea mai placnta,dar etii 1 oameni de soin,tot nnul Bi nnul. Oei aleBi o plitesc dincontra,i ea cat Bunt mai eminenti, en atilt mai malt;aca hien, in singnratatea lor, pot sin* une-oH o adeverata bucurie, clad intalnesc inalteineva mAcar numai o fibrA omogenit en alor, chiar de ar fi cat de mica. CAci fie cine nupoate fi altnia mai malt, cleat ei este acestaki. Adevgratele spirite inalte locuese ca vul-turii in verf de munte, in singuritatelDaral doilea vedem de aici, cum cei de-o potrivase geese en atata inteala, incat pare ca sesimt atrali de magnetism: sufletele amice sesaluti din departare. Aceasta, ce e drept,vom aye prilejul a o observa mai des in oa-menii cei ri la inima san marginiti la minte;insa numai fiindea acectia exista en miile cimilioanele, pe clad naturele mai bane ci maialese nut i se nnmesc rare. Astfel dar, sprepilda, intr'o mare societate indreptata sprescopnri practice, doi oameni de nimic se vorennomte indata anal pe altul, par'el ar purtacocarda, i se vor lipi pentru a unelti vre-ofapta rea san vre-o tradare. Asemenea dad,per imposibile, ne inchipnim o societate nu-meroasi alcittuitit numai din oameni cu minte

plini de spirit, afara de doi neghiobi, care

f2$

g.

pi-gi

piwww.dacoromanica.ro

AFORISME, 625

s'ar fi furigat i ei pintre ceilalti, atunci acegtidoi se vor simtl atragi de o simpatie reci-proca gi in cur6m1 fie care din ei se va bu-cura din iniml, ca, tot a &it eel putin unsingur om cu minte. Este in adevgr un lucruinteresant de a ved6 en ochii sk, cum doiingi, mai ales din eel inapoiati la minte Fila juin* se recunosc la cea d'intai privire,ii dan osteneala de a se apropia unul dealtul,. se saluta en toata bucuria i aleargitspre o lalta parc'ar fi eunosenti din vechime;aga este de interesant gi de surprinzkorluerul, incitt ii vine sit crezi, diva inv60-tura metempsichosei Buddhaiste, a an fostimprieteniti intr'o viata de mai nainte.

Ceea ce insa tine chiar pe oamenii ce dealtmintrele se potrivesc nnhi cu altii in oarecare departare de olalta gi uneori degteaptitpoate gi o disarmonie tredtoare intro ei, estenepotrivirea dispositiei momentane, care maitotdeauna este alta pentru unul gi alta pentrnaltnl, dupit cum este in acel moment positiafiecarnia, ocuparea, imprejurirnea, starea tru-peas* girul gandirilor c. 1. De aici se nascdisonante gi intre persoanele cele mai armo-nice. Puterea de a aplica totdeauna corectiu-nea cernta, pentru disolvarea acelei disonanteci pentru introdneerea unei temperaturi devibratiune egall, ar fi resultatul celei maiinalte enituri. Aga este de trebnincioasit ega-litatea dispositiei pentra relatiile omenegti incatgi o societate foarte numeroasa se animeazi inpreschimbarea parerilor gi se intereseaza enplacere, indata ce un object comnn, fie o primejdie, san o speranta, san o etire, san opriveligte rara, o scena de teatru, o musicalSan altele, le atrage luarea aminte a tnturorin acelav Univ. CAci atunci se covirqese toate

interesele private gi se produce o unitate ge-neralA a dispositiei. In lipsa de asemeneaIntl uente objective, societatile alearga la celesubjective, i astfel buteliile au ajuns mijlo-cul obicinuit de a aduce o dispositie egalAintre cei adunati. Chiar ciainl i gocolata slu-jesc aceluiag scop.

Insa din disarmonia, care intre oamenii cetrAesc impreunA, se produce en atata ngurintaprin deosebirea dispositiei momentane, se in-telege in parte, cum aducerea aminte, ca unace este scoasa de sub toate aceste inflnenteneplAente, degi tredtoare, idealizeaza pe fie-eine gi uneori ii incunjura chiar cu o adevg-rata aureola. Aducerea aminte lucreaza calintea convergentA din camera obscurd: eacontrage toate gi produce astfel o imaginemnit mai frumoasa decat originalul. Malta-mirea de a ne yea astfel privii, o putemdobandl pang, la un punct chiar prin ori ceabsenta. CAci degi idealizarea aducerii amintecere mai mult timp pentrn a-gi indeplinl ln-crarea, tang inceputul il face indata. Dea-ceea, dad, voim sit fim prudenti en cunesentiinogtri gi en amicii cei buni, este bine ea gilor sit nu ne aratana dedt cu intreruperi maimari. La revedere vom simtl atunci indata,ca aducerea aminte a fost la luau..

23) Nimeni nu poate vedb peste sine. Prinaceasta vreau si zic, el nimeni nu vede inaltul mai mult decitt este el him ; cid an-ipoate priml nici intelege &eat in msura pro-priei sale iute1igine. Daca aceasta este dincele mai de rand, atunci toate darurile mintii,gi cele mai stralucite, nn vor aye nici unefect asnpra mi gi el nu va ved6 in omnlde talent decat partea cea de rand a indi-vidualitatil lui, aca dar numai slbiciunile lui

.

.

www.dacoromanica.ro

496 AFORISME:

i greelile de caracter si de temperament.In acestea i se va incheia tog/ ideea despreel. Ear insugirile intelectnale mai inalte vorexista pentrn el tot aga de putin, precnm e-xist/ colorile pentrn eel orb. Oki toate spi-ritele Bunt nevgzute pentra eine nu are insugspirit, gi ori ce pretnire este productnl in-multirii intre valoarea celni pretuit cu sferaintelectnall a pretnitorulni. De aici urmeazAa in conversatie egti totdeanna coborit lanivelul celai en care vorbegti, fiindel tot ceai ta mai presus de el, dispare, i nici a sesimte mAcar abnegatinnea intrebnintati pentrno asemene nivelare. Dael ne glndim acnm,de ce soin sunt cei mai multi oameni, clit deinjositi aunt in minte gi in inimk vom in-telege, di nu este ca putintA de a vorbi enei fArit a ne injosl si noi pentrn acel timp(dupit analogia distribnirii electrice) i vomlua totodatit en plAcere hotArirea de a nu nemai amesteca intr'o societate, en care nn pn-tem comnnica decAt prin ceea ce ar nnmifrancejii la pantie honteuse a natnrei noastre.Vom intelege asemenea, cA fat/ en neghiobiigi en nebunii, nu este cleat un mijloc pentraa ne arIta noi cu minte, gi acesta este : dea nu deschide vorba cu ei. Dar atunci, ce edrept, o pntem pAI nneori in societate ca unjucltor, care a venit la un bal, unde nu in-tianeqte decIt ologi : cu eine sA joace ?

24) Acel om ii elgtigl stima mea, eaunul-ales intre o sutit, care, avgnd sA agtepteceva gi stAnd dar neocupat, nu incepe indatttsA -batA tactul san sA ciocitneasel en tot ce-icade sub minA, en bastonnl, cu cutitul, cufurculita san en on Ce. Poate gandeqte laceva. Celor mai multi dinpotrivA li se vede,el la dingii anzirea i vederea an lnat locul

gAndirii : ei bat toba cu degetele pentrnadnce aminte de propria lor existentl ; adicAdacA nn an o tigarA la indemAnA, care le sln-jeste asa de bine. Din aceeasi cansit i vezimeren en ochii gi cu urechile deschise la orice se. intImpll in jurul lor.

25) Rochefoucauld a fled observarea ne-meritA, el este greu de a admira pe cinevagi de a-1 inbl in acelag timp.*) Ar trebnl darsA alegem, daeit voim sl doblindim iubirea sanadmirarea oamenilor. Inbirea lor e totdeaunaegoistk degi in chipuri foarte felnrite.apoi mijloacele prin care o elgtigam, nu sunttotdeanna din acele de care ne-am put mkt-dri. Mai ales va fi cineva iubit in proportia,in care va imputina pretentiile lui la minteagi la inima celorlalti, gi anume le va impu-tina serios gi flrl prefacere, gi nu prin aceaindulgentk care nagte din despret. Dad neaducem acum aminte gi de vorba mi Hel-vetius: le degre d'esprit necessaire pour nousplaire est une tnesure asseo exacte du degred'esprit que nous avons, apoi nrmeazI dinaceste premise conclusinnea cu admi-rarea oamenilor este dinpotrivA : ea li se im-pune flrl voea lor gi deaceea se gi ascundemai totdeauna. Dar totdeauna ne dl, inAnn-trnl nostrn, o multAmire mult mai mare. Ad-mirarea sti dar in legAtnrA en meritnl nos-tru, ceea ce nn se Roate zice totdeauna deinbire ; did aeeasta este subiectivk ear aceeaobiectivit. De folositoare fink e mai folosi-toare iubirea.

Mazunele de care verbegte Fchopenhaner, par a flnrmitoarele done: Nous aimons toujours ceux quinous admirent, et nous n'aimons pas toujours ceuxque nous achnirons.II est difficile d'aimer ceux quenous n'estimons point; mais ii no Pest pas moinacr aimer ceux qua nous estimons beaucoup pita gutnow. (Traci)

a-si

Iasi

www.dacoromanica.ro

AFORISME. 427

26) Cei mai multi oameni snnt asa desubiectivi, incat nimic nu are pentru ei unadev6rat interes afara de ei inii. De-aicivine, di in tot ce se vorbete, ei se gandescindata la ei i cft ori ce relatie intImplAtoare,fie cat de departata cu ceva ce le este per-sonal, le atrage FA le consuma toata luareaaminte, aa incdt nu mai au nici o puterepentru intelegerea adevratului obiect al vor-birii ; ci nici ca au argumentele vre-o thrieinainte-le, indata ce snnt incontra interesuluisau decertkciunii bor. Deaceea ei i sunt asade nor distraci, atinci, supArati San ofensati,incat, vorbind cu el despre ori i ce obiect,nu ne putem, indestul ferl de vre-o relatieposibill, poate nefavorabila, a celor zise denoi cu prea pretioasa i prea delicata per-soank a dumnialor care se interesaza numaide sine insaci i de nimica pe cAndasemenea oameni nu au intelegere nici sim-tire pentru ceea ce este adev6rat i nimerit,san frnmos, fin ci spiritual in vorbele altora)au cea mai gingaA, susceptibilitate pentru totce ar pn0 atinge fie cat pe de departe ci indi-rect mica lor decertAciune san ar pate sit serefiecteze in mod nefavorabil asupra multmeritoasei individualitati a dumnialor. Aaincat, cu uprinta lor de a fi vatamati, sa-mAnA ektelucilor celor mid, clrora le calcipe laba fart sit vrei i ai pe urn% sit le andchilalaitul ; san se pot compara qi cu un bol-nay plin de bube, de care trebue sit te fe-reti cn cea mai mare luare aminte de a nu-1atinge. Dar nnii merg aca de departe, incatchiar mintea i spiritul, ce le aratA cive-vasari numai nu le ascunde indestul in conver-satia en ei, le Ian de-a dreptal ca o ofensa,de0 se prefac deocamdatk ; cel lipsit de ex-

perienta se gandete mai pe nrrna ci-ci batecapul in zadar, ca sk inteleaga, prin ce ci-aputut atrage ura i mania bor. Ina tot acade ucor este de a-i lingu1 ci de a-i cAtiga.Deaceea judecata le este mai totdeauna pre-venita ci nu e deckt o opinie in favoareapartidei sau a castei lor, dar nu o judecatkobiectiva i dreaptA. Causa la toate acesteeste, el in ei intentiunile covircesc cu multinteliginta, i slaba lor minte este de tot ro-bita in slujba vointei, de care nu poate scapanici pentru un singur moment.

0 dovada oarecum colosalA despre misera-rabila subiectivitate a oamenilor, in urma cit-reia ei rapoarta toate la interesul lor ci dela ori ce idee se intorc in lithe dreapta nu-mai spre ei incii, ne-o dA, Astrologia, carepune mersnl marilor corpnri cerecti in relatiecu nemernica persoana a omului i leagA co-metele de pe cer cu certele ci fleacurile noas-tre de pe pamnt. Aceasta insa s'a facut intoate timpurile i in cele mai vechi. (Vezid. e. Stob. Eclog. I, 22, 9).

27) Cand se spune vre-o neghiobie in pu-blic san in societate, san se scrie in litera-tart ci afla bunA primire sau cel putin nueste combAtuta, nu trebue al desperam i skcredem ca inteAtat s'a incheiet lucre, cietim ql sl ne mangliem, ca mai pe aria iincetul en incetul se rumega chestia, se me-diteaza, se discuta, se lumineaza ci in celemai multe casuri ajnnge a fi judecata dupadreptate ; aca incat, dupft un timp mai scutsau mai lung, potrivit cn greutatea lucrului,vgd insfircit mai toti ceea ce omnl inteligetibv6zuse din capul locului. Deocamdata i pinkatunci nu ne remane deckt de a aye rAbdare.Cad un om en mintea dreapta intro oamoni

56

alta. i

sit

www.dacoromanica.ro

428 AFORISME.

cu mintea rAtacita, este ca eel cu ciasorniculbine pus intr'un ora, unde toate ciasornicelemerg ru : el singur tie adev5ratul timp, darce folos ? toata, lumea se indrepteaza dupacele greite, chiar i aceia, care tiu, ca, nu-mai ciasornicul sen arata timpul eel ad,evrat.

28) Inteun fel oamenii sunt ca copii mici:dad 6 resfeti se fac obraznici. Deaceea niciflu trebue sa fii prea bland i prea iubitorcu ei. Precum rare ori vei pierde un amie,dad 6 refuzi un imprumut, dar foarte uordad i-1 dai ; asemene cu greu ii vei pierdeprin o purtare mkndrA i cam nepasatoare,insi adese oH prin prea multa intetire i pre-intimpinare, ea una ce-1 face arogant i ne-suferit ci apoi causeazA eearta. Dar mai alesnu pot oamenii sa se impace en ideea, c aineaparata trebuinta de ei : aceasta 6 face nu-mai decal aroganti i obraznici. La unii seintimpla aceasta intrucat-va i numai prinfaptul, el te pui in relatie cn ei, poate vor-bind eu ei adeseori san vorbind ceva mai in-tim : deindata ii inchipuesc, c deacum tre-bue sa le mai treci unele eu vederea i seincearel a intinde marginile politetei. De-aceea l aunt aca de putini oamenii eu care

poti fi in relatii mai intime, i mai alestrebue aft te ferecti de a te lega mai de-a-proape en earactere injosite. Ear de cum-vavre-unul se prinde a crede, el am eu maimulta nevoe de el, cleat el de mine : apoideodatA" 61 este, par'd i-a fi furat ceva, ciexalt in toate chipurile sli resbune i s'oia inapoi. Numai atunci, dud nu ai nici otrebuinta de ceilalti i and le dai aft pri-ceapA aceasta, poi pAstra superioritatea inaelatiile tale en oamenii. Deacea este pru-dent, dad din dud in (Ind vei lasa aft simtA

pe ori cine, fie barbat fie femee, cft te potiprea bine lipsl de el: aceasta intarete prie-tenia. Ba chiar flu strid, pentru cei mai multioameni, dad faci aft se strecoare din timpin timp cate o picatura de dispret incontralor : en atata mai mult vor tine la prieteniata. Chi non istima, vien stimato, zic ireiide Italieni, adica : eine nu stimeaza, este sti-mat. Dar dad in adever pnnem eel mai marepret pe cineva, atunci trebue aft i-o ascundempare'ar fi o crimk. Aceasta nu e tocmai In-cm placut, dar are folosul de a fi adev6rat.Nici clinilor nu le poti argta fara pagubamulta prietenie, -necum oamenilor.

29) Oamenii de un talent mai inalt 1 cuinima aleasa aratit foarte des, mai ales in ti-nereta, o mare lipsi de canostinta a lumil 1de prudenta in afaceri, sunt dar expusi a flugor incelati ci amkgiti, pe cand fiintele maide rind inteleg mult mai bine i mai iute,cum se fac treburile. Cause, este, ea, in lipsti deexperienta, omul juded dupa firea sa inascuta(adicA a priori) ci cft indeobetie nici o expe-rientA nu este atat de tare pe cli.t este fireanoastra inftscuta. Aceasta insA ajutft pe Oft-menii cei de rknd, dar pe cei &loci ci emi-nenti nu, ca unii ce tocmai prin eroinenta lorse deosebesc Eca de mult de eeilalti; calcu-land ei dar gAndnrile ci faptele altora dui%sine fin% socoteala nu se potrivete. Inslchiar dad vre-unul din eel buni a invdtatinsfircit, din povatnirea altora i prin ceeace a patit el insu (aa dar a posteriori), eltde putin trebue sit aqtepte de la oameni indeobte, fiindea intro dencii 5 din 6 WOpArti aunt astfel facuti in privinta moult sanintelectuala, belt eine nu e din imprejurkrlpus in relatie cu dit911, face mai bine sk fugli

sA

www.dacoromanica.ro

AFORIBME. 429

din capul locului de ei ci, pe cat se poate,sl remang afara din ori ce contact totucu grett va doMndl vre-odata o idee destulde rea despre micimea i mielia lor, ci, cattraete, va ave sg o mai intindg i si o com-plecteze incelandu-se deocamdata foarte des,in paguba sa. i apoi earlt, dupg ce in ade-v6r i-a intiparit in minte povatairea expe-rientei, i se va intimpla totu, c, (land pesteo societate de oameni ce nu-i cunoate Ana,

va venl mirarea, cum toti imprennit, dupl.vorbele i fetele lor, au aerul de a fi foartecuminte, de treaba, sinceri, cinstiti i vir-taoi, ba uneori chiar i inteligenti i plin;de spirit. Dar aceasta nu trebue sg-1 ama-geasca : cad simpla explicare este, cg naturanu face ca poetii cei ref, care and vor sane infAtieze oameni de nimic san smintip,

desemneazg in trgsuri ma de marl i degroase, incit pare ea vezi indargtul fiecgreifiguri pe insu poetul, care desminte mereusimprile i cnvintele lor i ne strigg in guramare : acesta e un om de nimic, acesta eun om nebun : nu v6 incredqi in ceea cezice." Natura dincontra face ca Shakespearei Goethe, in acaror opere fie care persoana,

dacg ar fi insu diavolul, pe cat timp stginaintea noastrg i vorbete, are dreptate ;fiindci este infaciata aa de obiectiv, incatsuntem trai in apele ei i si1ii a ne bate-resa de:ea: caci este desvoltata, tocmai caoperele naturei dintr'an principiu intern, inputerea cgruia faptele i vorbele ei ni se a-rata naturale i necesare.Aa dar cine a-teapta, ca in lame dracii sg umble cu coarnei nebnnii cu clopotei, va fi totcleauna pradasau unealta br. La aceasta se mai adaogg apoi,ca in relatiile lor oamenii fac ca lana i ca

gheboii, adicA ii aratg numai o parte, icg fie eine are chiar an talent inascut, deall face prin mimicg fisionomia sa inteomasa, care inf4ieaza bine ceea ce ar trebuisg fie, ci care find calculatg esclusiv numaipentra individualitatea sa, 61 ede i i se po-trivete aa de intocmai, Melt ilusia este de-plina. Masca i-o puns, de cat() ori este vorbade a se lingu1 i de a produce o bung im-presie. In asemenea fitOznicii sa ne lure-dena ca in matele de cearif, adnandu-ne a-minte nemeritul proverb italian: non sitristo cane, che non meni la coda, cum amzice : i javra etie sit dea din coadg.

In ori ce cas insg sA ne ferim cu ingrijire,de a nu ave o opinie prea buna de cunos-cutii notri cei noi; dad nu vrem sa fiat maitotdeauna desamagiti, spre rainea noastra sauchiar spre paguba. Aid e locul sa observami aceasta : tocmai in lncrurile cele mid undeomul nu-i ia timpul de a se preface, se a -ratA caracterul ; atunci putem acicseori, in celemai neinscrnnate actiuni san numai in unelemaniere sk observam uor egoismul cel ne-marginit, care nu se gandete niciodata la

i care apoi nu se poate ascunde niciin lucrurile maH, dei cautg a se masca. Sisg nu pierdem asemene prilejuri de observare.Dad, cineva in intImplgrile cele mid i inrelaiile vietei de toate zilele, in lucrurile aade neinsemnate, incatdupg vorba latinuluinici o lege nu le ia in samg (de minimis lexnon carat), dacg cinevazicin asemenealucruri este fgra respect pentra alii, nu. cautacleat folosul san comoditatea sa in pagubaaltora, (lac& ia numai pentru sine ceea ce tre-bue sl fie pentru toi . c. 1., atunci sA finaincredint4i, ca in inima lui flu locuete drep-

:

i

e

di

gi

www.dacoromanica.ro

480 AFORISME.

tatea, c dincontra va fl i in lucrurile celemarl un om de nimic, indatk ce legea sanputerea nu-i va lega mni1e, i in aceastk in-credintare sit nu punem nid un temeiu pemoralitatea lui. Ba chiar eine fk.rA slialA

numai statntele clubnlui sett, va akagi legile statului, indatA ce o va put facefgr primejdie.

Deci dac an om, cu care stAm in relktii,ne-a fAcut vre-o sugrare, atunci avem s. neintrelikm, de ne este relatia lui apt de pte-tioasit, incAt voim sti mai suferina Ana odatAsau de mai mnite ori aceeaci sup/rare, poateci una mai tare. (CAci a uita gi a ierta cutotal insemneazit a arunca pe fereastrA o es-periencl foarte scnmp cump6rati.) De ne este,atunci O. nu facem multk vorbl, cci vorbelesunt de putin folos, ci s lAsAm Maul sA tread,cu dojanA sau fdrA dojanft, dar totodatl s tim,cit prin aceasta ne-am abonat la a dona editiea aceleiaci supArk,ri. De nu ne este, atuncia rupem. deindatA ci pentru totdeauna cu preascumpul nostra araic san, dad este osa,-i dam drumul. CAci Ia intAmplare va faceneaparat acelag sau nu asemenea lucru Anckodatk, dei acum se jurA pe top Dumnezeiici. ne fagAduete indreptare. Toate, toate lepoate schimba omul, dar pe sine insn nu,propria sa fire nu gi-o poate schimba. CAdcaracterul este absolut incorigibil; fiinda toatefaptele omului isvoresc dinteun principiu in-tern, in puterea cAruia el sub aceleali impre-jurAri face totdeauna acela lucra 1 nu poatesA facit altfel. SA ne p6trundem odatI despreceea ce este aa numitul liber arbitrina saulibertatea voinei, precum am arAtat-o in di-sertatia mea premiatk asupra acestei intrebAri,i. sk ne desfacem de inchipuiri grecite, De-

aceea I implcarea cu Ufl amic, cu care rup-.

sesem relatiile, este o slAbiciune, pa care oplittim in zioa, in care, la cel d'intli prilej,amicul nostru face .din nou .tocmai ceea cene cauzase ruptura, ba And o face ci maitare, simtind pe tAcute cl nu ne pntem lipslde Eltinsul. Tot aa e cu slugile isgonite, da-cA-i primim din non. Dar tot aa de putin,ci din aceeaci causA, trebue sA ne Wept/WI,ctt cineva in imprejurAri schimbate, va faceceea ce Meuse mai nainte. Dincontra oameniiii schimbl simpatiile ci purtarea en aceeasi

cu care li se schimbl interesul ; ci.Ana politica lor trage politele Cu o made*aga de scurtA, Welt am trebul stt fim noi cimai scAzuli la minte pentra a nu le protesta.

Presupuind dar cA vrem sk stim, cum vafi cineva intr'o positie, in care avem de gAndsA-1 punem, nn trebue sA ne intemeiem pecuvintele ci fkgAduintele lui. CAci presupuindchiar, CA vorbete cu sineeritate, totn vor-becte despre un lucru pe care nu-1 cunoate.Nu ne remAne dar decAt a cakula purtarealui, cumpAnind positia, in care va intra, Cucaracterul lui ci cAntAnd a prevede, spre ceparte se va pleca cumpAna la cas de conflict.

Pentru a doblndl o deplinA l lkmuritA in-telegere, asa cum trebue sA, o avem despreadevArata i trista calitate a oamenilor, pre-cum sunt indeobte, este foarte instructiv, dea compara gi a ne esplica purtarea i apt'.cAturile lor in literaturi, ci vice versa. 0asemenea comparare ne folosecte pentru a nune pierde increderea in noi inine, ci nicisigaranta judeckiii asupra lor. Ins/ intim a-ceasta nn trebue sA ne superman sit ne in-tristeze nici un cas de vre-o deosebitA mi-celle sau neghiobie, ce-1 int/Infra in viatA sau

cola

slugg,

inteall,

www.dacoromanica.ro

AFORISME. 481

in literaturl, ci trebue s ne remlnit numaiun obiect de stadia, ca un non Benin al ea-racteristicei neamulni omenesc, de care e bine

ne aducem aminte. Atuncea ii vom privlcam in felnl in care privegte mineralogul unspecimen foarte caracteristic al unui mineral.Esceptii existA, exista chiar necrezut de mari,gi deosebirile individualitAtilor aunt enorme :insit, luatit in intregul ei, lumeaprecnm dinvechime s'a ziseste in proasta stare : ceiselbateci se mAnAncit unii pe altii, cei civi-lisati se ingalA unii pe altii, i acesstA se nu-megte soarta lamii. Ce sant statele alta, cutoatl maginAria lor, megtegugitl pentru celedinluntru gi pentru cele din afarit, l cu pu-terea lor executivA, decAt mijloace de apArarepentru a 016 in frau nedreptatea cea des-franatA a oamenilor ? Nu vedem noi pretu-tindenea in istorie, cum toti regii, indatit ceOra lor se bucurit de oare care prosperitate,se folosesc de aceasta pentru a tabArl cu ar-matele Tor ca nigte banditi peste statele ye-eine ? i mai toate rsboaele nu stint oare inadevaratul lor scop nigte prA,dAciuni pe oscut% mai mare ? In antichitatea d'intli, pre-cum in parte gi in veacul de mijloc, cei bi-ruiti se fAceau robii biruitorilor, adic, vor-bind mai simplu, trebueau sa, munceascit pen-tru acegtia ; tot aceasta trebue sit fac i ceice plittesc contributiile de resboiu ; adicl iidau roadele muncii agonisite mai nainte. Danstoutes les guerres i ne s'agit que de voter,zice Voltaire, gi Nemtii ar trebul s'o tinAminte.

30) Nici un caracter nu este aga, hien sitpoatA fi lAsat in deplina sa vole, ci toate antrebnintA de a fi indreptate prin notiunimaxime. Dar eine vrea s ajungl prea de-

parte cu asemenea indreptitri, adicit vreaalcAtneascl tin caracter, nu isvorit din fireasa inAscutit