Macheta raportare economică nr. 1 MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ Oras Ştefăneşti, Şos.Bucureşti-Piteşti, nr. 37, Cod 117715,jud.Arges,Telefon/ Fax: 0248/266808; E- mail: [email protected], http://www.incdbh-stefanesti.ro Nr. 3401/14.12.2011 Nr. Inregistrare ASAS-UMPP Cerere de plată pentru realizarea lucrărilor de cercetare-dezvoltare Identificatori Academia de ştiinţe Agricole şi Silvice – Gheorghe Ionescu Şişeşti Planul sectorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Plan sectorial (acronim) : ADER 2020 Codul fiscal al Contractorului: Ro 2522213 Obiectivul general: 2 STCPM Numărul/codul proiectului 30/2.2.6. Contract: 226/2011 Act Adiţional: - Faza de execuţie: Faza I Perioada de execuţie a fazei: De la 01.11.2011 Termenul de predare al fazei 15.12.2011 Până la 15.12.2012 Persoana de contact (Directorul de proiect): Radulescu Ion Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0248266814/[email protected]Denumirea proiectului Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuri in spatii protejate. Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 31.10.2014 Durata (luni): 36 În baza procesului verbal de avizare internă 3398/14.12.2011, a raportului de activitate aprobat, anexate, privind realizarea fazei I la proiectul programului sectorial, care fac obiectul contractului nr. 226/anul 2011 şi actului adiţional nr. -/anul, încheiat între ASAS şi INCDBH Stefanesti, solicităm decontarea sumei de 89.782 lei pentru următoarele lucrări: Nr. crt. Denumire fază Termen de predare Valoare (lei) 1. Evaluarea calitatii materialului de inmultire viticol 15.12.2011 94.423 I. Total cheltuieli conform contract 154.400 II. Total cheltuieli conform deviz postcalcul 94.423 III. 5% din cheluielile totale contractate – cheltuieli de monitorizare ale Autorităţii contractante 4.641 IV. Recuperare din plata efectuată în avans - V. Rest de plată (V = II-III-IV) 89.782 Menţionăm că lucrările corespund din punct de vedere ştiinţific, tehnic şi economic cu clauzele contractuale. Director General Tanasescu Constantin Director economic Alina Dumitrescu Director proiect Radulescu Ion AVIZAT*, S-a efectuat plata in valoare de ………………………lei, cu OP nr……/……………………….. *Se va completa de catre ASAS-UMPP
Transcript
Macheta raportare economică nr. 1MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII
ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞOras Ştefăneşti, Şos.Bucureşti-Piteşti, nr. 37, Cod 117715,jud.Arges,Telefon/ Fax: 0248/266808; E-
Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuri in spatiiprotejate.
Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 31.10.2014 Durata (luni): 36
În baza procesului verbal de avizare internă 3398/14.12.2011, a raportului de activitate aprobat, anexate,privind realizarea fazei I la proiectul programului sectorial, care fac obiectul contractului nr. 226/anul 2011 şiactului adiţional nr. -/anul, încheiat între ASAS şi INCDBH Stefanesti, solicităm decontarea sumei de 89.782 leipentru următoarele lucrări:Nr.crt. Denumire fază Termen de predare Valoare (lei)
1. Evaluarea calitatii materialului de inmultireviticol
15.12.2011 94.423
I. Total cheltuieli conform contract 154.400
II. Total cheltuieli conform deviz postcalcul 94.423
III. 5% din cheluielile totale contractate – cheltuieli de monitorizare ale Autorităţiicontractante 4.641
IV. Recuperare din plata efectuată în avans -
V. Rest de plată (V = II-III-IV) 89.782Menţionăm că lucrările corespund din punct de vedere ştiinţific, tehnic şi economic cu clauzele contractuale.
Director GeneralTanasescu Constantin
Director economicAlina Dumitrescu
Director proiectRadulescu Ion
AVIZAT*,S-a efectuat plata in valoare de ………………………lei, cu OP nr……/………………………..*Se va completa de catre ASAS-UMPP
Macheta 14MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII
ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞOras Ştefăneşti, Şos.Bucureşti-Piteşti, nr. 37, Cod 117715,jud.Arges,Telefon/ Fax: 0248/266808; E-
Sistem tehnologic de producere a materialului de înmulţire viticol liber de virusuri în spaţiiprotejate
Comisia de avizare, constituită prin Decizia nr. 98 din 18.11.2009, luând în examinare lucrărileefectuate de colectivul grupurilor de lucru: Agrotehnica si protectia plantelor, Biochimia si fiziologia plantelor siBiotehnologii aplicate, la proiectul de cercetare-dezvoltare ADER 226 Sistem tehnologic de producere amaterialului de înmulţire viticol liber de virusuri în spaţii protejate, în cadrul fazei Evaluarea calităţiimaterialului de înmulţire viticol , în valoare de 94.423 lei, care fac obiectul contractului de cercetare nr.2.2.6./2011 încheiat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice"Gheorghe Ionescu Şişeşeti", a constataturmătoarele:
a) Lucrările executate corespund clauzelor contractuale;b) Concluziile lucrării şi principalele rezultate obţinute, inclusiv datele tehnice, ştiinţifice, experimentale,
etc. care să le susţină, sunt prezentate în raportul de activitate anexat (macheta 3).Comisia AVIZEAZĂ FAVORABIL lucrările şi consideră că se poate solicita autorităţii contractante decontareavalorii fazei executate.
COMISIA DE AVIZARE:Preşedinte: Dr. biolog Carmen Florentina POPESCUMembri:1. Dr. ing Ion TIŢA2. Dr. biochimist Elena-Cocuţa BUCIUMEANU3. Dr. chimist Carmen BEJAN4. Dr. ing. Camelia POPASecretar: Ec. Doru VASILE
Macheta 15
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEAcademia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGIIÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ
Sistem tehnologic de producere a materialului de înmulţire viticol liber de virusuri în spaţiiprotejate
Anul începerii 2011 Anul finalizării 2014 Durata (luni):36
1.Obiectivul proiectului:Elaborarea unui sistem tehnologic complex de producere a materialului de inmultire viticol in schema de
certificare alcatuita din cele trei categorii biologice, material de inmultire INITIAL, BAZA si CERTIFICAT
2.Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:- Obţinerea de tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditor viticol
liber de boli cu transmitere sistemică (viroze, micoplasmoze, bacterioze);- Realizarea unui ghid de bune practici pentru multiplicarea materialului săditor viticol în vederea
creşterii gradului de uniformitate genotipică, fenotipică şi a stării de sănătate a materialului săditor.- Menţinerea valorii biologice ridicate prin evidenţa trasabilităţii materialului biologic.- Eliminarea riscurilor reinfectării cu organisme patogene de carantină fitosanitară.
3.Obiectivul fazei: Evaluarea calităţii materialului de înmulţire viticol
4. Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:
- activităţi efectuate/rezultate obţinute/costuri faţă de Planul de realizare propus.
Conform planului de realizare al proiectului în această etapă s-au efectuat toate activităţile prevăzutepentru începerea derulării proiectului, după cum urmează:
Nr.crt Parteneri /acronim Activităţi
1. Coordonator –INCDBH ŞTEFĂNEŞTI
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolG0 (Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Feteascăneagră 6 Şt , Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Cabernet frank 81 Vl,Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Riesling deRhin 72Bl, Astra, Victoria, Călina, Tămâioasă românească 104Dg, Azur, Băbeascăgris, Şarba, Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl, Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă1-4-4).A 1.2 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (clona Fetească albă 7.1.2)
2. P1- ICDVV VALEACĂLUGĂREASCĂ
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (clona Cabernet Sauvignon 30 Vl)
3. P2-SCDVV BLAJ
A1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (soiul Amurg)
4. P3-SCDVV DRĂGĂŞANI
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (soiul Alutus)
5. P4-SCDVV BUJORU
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (elită hibridă pentru struguri de masă în curs de testare )
6. P5-SCDVV ODOBEŞTI
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului ( clona Frâncuşă 15 Od)
Coordonatorul proiectului, respectiv echipa de lucru a INCDBH Ştefăneşti,participantă la derularea activităţilor proiectului, a desfăşurat activităţi de laborator (analizebiochimice la materialul lemnos) coroborate cu observaţii şi determinări morfofiziologiceefectuate asupra materialului biologic de înmulţire viticol aflat în conservare în seradepozitar, ca material Iniţial G0 (Activitate A.1.1.)
În acelaşi timp, în cadrul Activităţii A1.2, s-au efectuat determinările şi observaţiileaferente evaluării calităţii materialului lemnos aparţinând selecţiei clonale Fetească albă7.1.2 (material al amelioratorului), în scopul introducerii ulterioare în sera depozitar.Analiza rezultatelor s-a efectuat în contextul influenţei condiţiilor climatice ale anului 2011,asupra creşterii şi dezvoltării plantelor de viţă de vie din podgoria Ştefăneşti.
Partenerii participanţi la îndeplinirea obiectivului general al proiectului (P1- ICDVVVALEA CĂLUGĂREASCĂ, P2- SCDVV BLAJ , P3-SCDVV DRĂGĂŞANI, P4-SCDVV BUJORU şi P5 –SCDVV ODOBEŞTI) au efectuat toate activităţile prevăzute în planul de realizare şi aucomunicat rezultatele observaţiilor şi determinărilor pentru centralizare, în timp util.
Costurile propuse pentru derularea activităţilor, în planul de realizare, au condus laîndeplinirea obiectivului primei faze a proiectului şi dar nu s-au acoperit toate cheltuielile, lacoordonatorul proiectului (INCDBH Ştefăneşti) şi la P2- SCDVV BLAJ. La ceilalţi parteneri (P1-ICDVV VALEA CĂLUGĂREASCĂ, , P3-SCDVV DRĂGĂŞANI, P4-SCDVV BUJORU şi P5 –SCDVV ODOBEŞTI) cheltuielile s-au încadrat costurile planificate.
5.Rezumatul fazei (maxim 5 pagini) şi lucrarea "in extenso":
În conformitate cu Strategia de dezvoltare a sectorului vitivinicol naţional elaborată deMADR, patrimoniul viticol naţional va trebui să ajungă la 220.000 ha în anul 2014 şi la
240.000 ha în anul 2025, asigurându-se totodată o rată anuală de înlocuire a plantaţiilorviticole de minim 5% (9500 ha/an). De asemenea, până în anul 2014 vor trebui defrişate şiînlocuite cu soiuri nobile sau cu hibrizi interspecifici cele 30.000 ha plantate în prezent cuHPD din prima generaţie interzişi în cultură.
În aceste condiţii reiese clar că viticultura românească are nevoie în prezent şi va aveanevoie şi în următorii ani de un sector pepinieristic puternic care să poată satisface necesarulde material săditor viticol, necesar care se va ridica la peste 50 milioane viţe altoite anual.
În vederea realizării cantităţilor de material săditor viticol necesare redresăriipatrimoniului viticol naţional în perioada 2010-2014 este necesară o creştere accelerată asuprafeţelor cu plantaţii mamă „Bază” şi „Certificat” atât din soiuri de portaltoi cât şi dinsoiuri vinifera pentru struguri de vin şi de masă.
Materialul de înmulţire viticol Iniţial G0, constituie în această strategie de dezvoltare asectorului vitivinicol, prima treaptă de multiplicare a genotipurilor valoroase şi de interespentru viticultura românească. Prin menţinerea Materialului Iniţial de înmulţire viticol (G0)în sera depozitar se realizează două probleme actuale ale viticulturii româneşti: în primulrând se evită dispariţia naturală sau accidentală a soiurilor de viţă de vie autohtone şi în aldoilea rând se protejează şi se promovează un material biologic cu un statut bun din punctde vedere sanitar şi fiziologic.
INCDBH Ştefăneşti în calitate de unic menţinător al Materialului Iniţial de înmulţireviticol G0, are obligaţia legală (Ordin 1267/2005), ca plantele din sera depozitar (4plante/genotip), să aibă identitate şi puritate cu privire la soi respectiv clonă. De asemenea,substratul de cultură trebuie să ofere suficiente garanţii privind: absenţa organismelordăunătoare sau vectorilor acestora, în particular nematozi, vectori ai virusurilor specificeviţei de vie dar şi dezvoltarea normală a plantelor.
Îndeplinirea acestor deziderate implică activităţi anuale, obligatorii, care au la bazăstudii care să permită o verificare adecvată a identităţii, purităţii soiurilor şi clonelor de viţăde vie şi a stării lor de sănătate. În acelaşi timp trebuie asigurate toate condiţiile pentru oaprovizionare constantă cu substanţe nutritive şi apă, pe tot parcursul perioadei devegetaţie.
Astfel, considerând imperios de necesară protejarea la nivel naţional a patrimoniuluiinestimabil al varietăţilor şi speciilor la viţa-de-vie cât şi prevenirea dispariţiei definitive aunor soiuri originale (autohtone) şi sărăcirea globală a diversităţii, dar şi interesul strategic alresurselor genetice ca perspectivă în ameliorarea viţei de vie, se impune cu necesitate caacest conservator să fie permanent studiat şi îmbogăţit.
În acest context studiile efectuate în această etapă a proiectului, au avut scopul de aevalua cantitativ şi calitativ materialul biologic lemnos obţinut în primul rând, de la unelesoiuri şi clone româneşti menţinute în sera depozitar G0 şi în al doilea rând, de la noigenotipuri propuse pentru a îmbogăţi sursa de germoplasmă, selecţionate din câmpurile deameliorare ale partenerilor proiectului. Indicatorii biochimici utilizaţi în scopul aprecieriistadiului la care a ajuns procesul de maturare a coardelor au fost: conţinutul în apă liberă,legată şi totală, conţinutul în glucide solubile şi amidon. Ca metode lucru s–au utililizat celestandard, folosite în laboratoarele de specialitate (exemplificare în raportul extenso).Menţionăm că toate determinările s-au efectuat în trei repetiţii, valorile raportate aureprezentat media rezultatelor obţinute.
Analiza de ansamblu a determinărilor efectuate asupra materialului lemnos prelevatdin sera depozitar, aparţinând clonelor: Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Feteascăregală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt , Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Cabernet
frank 81 Vl, Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Riesling deRhin 72Bl, Astra, Victoria, Călina, Tămâioasă românească 104Dg, Azur, Băbească gris, Şarba,Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl, Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă 1-4-4, a evidenţiat căacumularea în ţesutul lemnos a glucidelor solubile şi a amidonului a fost superioară, ceea cea condus la obţinerea unor cantităţi suficiente de material de înmulţire ce va fi utilizatpentru etapa de premultiplicare (butaşi lemnoşi de 1-2 ochi). Raportul lemn/măduvă a fostsupraunitar (1,2-1,9), iar culoarea coardelor a fost apreciată ca fiind cea specifică fiecăruigenotip în faza de maturare.
Procesul de maturare al ţesuturilor lăstarilor este o însuşire complexă, care se realizeazăîn dinamică, prin depunerea în ţesuturi a substanţelor de rezervă. Ea corespunde unuiansamblu de transformări, care fac trecerea din starea erbacee în starea lignificată. Odată cuscăderea temperaturilor se manifestă micşorarea conţinutului de amidon din cauza hidrolizeişi creşte corespunzător cantitatea de glucide. La soiurile de viţă–de-vie cu o toleranţăendogenă la ger acumularea amidonului începe mai devreme şi se produce mai intens. Dupăvenirea îngheţurilor, la soiurile rezistente, amidonul trece mai repede în glucide solubile curol în protecţia plantelor împotriva temperaturilor scăzute, pe când la cele slab rezistente lager amidonul se păstrează la un nivel mai ridicat. În sera depozitar scăderea temperaturiiavut loc semnificativ abia după 15XI, când s-au înregistrat valori de 3-40C (fără temperaturinegative), pe o perioadă mai lungă de timp (10-12 zile). Astfel, înainte de abscisia frunzelor aavut loc hidroliza proteinelor şi poliglucidelor din frunze şi retranslocarea lor sub formă deaminoacizi liberi şi respectiv, glucide solubile, în coarde şi lăstari.
Cantitativ, atât valorile glucidelor solubile cât şi cele ale amidonului, au indicat o bunămaturare a materialului lemnos la toate soiurile testate. Conţinutul în glucide solubile aînregistrat valori minime de 6,9 % s.u la clona Neuburger 10 Bl şi maxime de 12,2 % s.u laclona Muscat ottonel 12 Bl. La celelalte genotipuri acumulările s-au încadrat valoric înlimitele admise unui material biologic aflat în perioada de repaus corespunzătoare lunilordecembrie şi ianuarie, când conţinutul în glucide solubile atinge maximum de 10-12% s.u..Variabilitatea conţinutului în amidon (4,5-13,7%) a demonstrat că procesul de hidrolizăenzimatică a acestuia, a fost mai mult sau mai puţin intens în funcţie de fiecare genotip,proces declanşat odată cu scăderea treptată a temperaturii în sera depozitar, începând cusfârşitul lunii octombrie. Valori ale conţinutului în amidon, apropiate de cele normale (3-6%), s-au înregistrat la următoarele soiuri şi clone: Fetească albă 97 Şt (4,5%), Feteascăregală 72 Şt (5,8%), Cabernet frank 43 Vl (5,5%), Cabernet frank 81 Vl (4,7%), Neuburger 10Bl (4,9%), Călina (4,7%), Băbească gris (6,1%), Balada (4,0%) şi Şarba 16-3-3(5,9%).
Aprecierea gradului de maturare a lemnului din punct de vedere al conţinutului în apăal lăstarilor, a relevat o variaţie în limite admise, în funcţie de soi, de raportul maduvă/lemnşi de conţinutul ţesutului lemnos în glucide solubile.
Variaţia conţinutului de substanţă uscată din lăstarul viţei de vie, în corelaţie directă cucea a conţinutului în apă, constituie una din cele mai caracteristice particularităţi aleprocesului de maturare la viţa de vie. Concomitent cu acumularea, în procesul de coacere alemnului, are loc micşorarea conţinutului de apă din lăstarii viţei de vie. În perioada deanalizată, conţinutul de apă totală din coarde a fost la un nivelul destul de ridicat în cazulclonelor Şarba 16-3-3 (54,25%) şi Fetească albă 97 Şt (58,3%), ceea ce a demonstrat tendinţade prelungire a perioadei de vegetaţie în sera depozitar (fig.1).
Fig. 1 Evaluarea gradului de maturare al lemnului coardelor în funcţie de conţinutulîn apă şi în substanţă uscată
Cu toate acestea la majoritatea genotipurilor analizate raportul apă liberă /apă legată afost bun (11,9-23,6), ceea ce demonstrează că apa totală poate fi folosită ca un indice deaprovizionare de către sol în condiţii de umiditate şi temperatură, iar pe de altă parte,comparativ cu soiurile luate în studiu arată şi deosebirea dintre ele, cu privire la natura şicantitatea substanţei acumulate raportate la unitatea de greutate.
Lungimea totală a creşterilor vegetative (coardelor) a fost în medie de 250 cm, din care204 cm lemn maturat. Distanţa dintre noduri şi diametrul coardelor (raportul lemn/ măduvă)au constituit indicatori de bază în evaluarea cantitativă a numărului de ochi rezultaţi peporţiunea de lemn maturat. Astfel, numărul total de ochi recoltabili în această etapă a fostsuperior în cazul clonelor Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt, Astra, Cabernet frank43 Vl, Cabernet frank 81 Vl şi Fetească albă 97 Şt (210-250 ochi / 4 plante), la care distanţaîntre noduri a fost apreciată la 12-15 cm iar raportul lemn/ măduvă a fost supraunitar petoată lungimea maturată.
Evaluarea gradului de maturare al coardelor la materialul amelioratorului, aparţinândunor noi soiuri, clone sau elite hibride (Fetească albă 7-1-2, Amurg, Alutus, Cabernetsauvignon 30 Vl, Frâncuşă 3-15Od şi elita hibridă pentru struguri de masă), provenite dindiferite areale de cultură, a evidenţiat că în condiţiile climatice ale anului 2011, nu au existatdiferenţe majore în procesul de maturare, în funcţie de zona de provenienţă.
Conţinutul în apă al lemnului, care variază în funcţie de soi şi de raportul lemn/măduvă,a relevat că indiferent de genotip şi de centrul viticol de unde a fost recoltat materialulbiologic, a avut valori medii apropiate, astfel:
Valorile celorlalţi indicatori, cu rol decisiv în aprecierea gradului de maturare allemnului (conţinutul în glucide solubile, amidon, glucide totale, raportul apă liberă/apălegată), evaluaţi în materialul lemnos prelevat din câmpurile de ameliorare a unităţilor decercetare participante la proiect, au demonstrat că până la data prelevării probelor, procesulde hidroliză enzimatică a amidonului a fost mai intens decât la materialul biologic G0.
Analiza rezultatelor obţinute a evidenţiat un conţinut al amidonului de 3,3-5,2% lagenotipurile Frâncuşă 3-15, Alutus, Cabernet Sauvignon 30 Vl şi Elita hibridă şi de 8,1 la soiulAmurg respectiv 9,1 la clona Fetească albă 7-1-2. Pe fondul unui proces normal de hidrolizăa amidonului conţinutul în glucide solubile a înregistrat valori normale la toate soiurileanlizate, cuprinse între 8,7- 11,7% (fig. 2).
Fig.2 Materialul amelioratorului- Evaluarea calităţii lemnului în funcţie de unii indicatoribiochimici
LUCRAREA ÎN EXTENSO
Conservarea materialului Iniţial de înmulţire viticol (G0) constituie principala activitateîn protejarea şi promovarea unui material biologic cu un statut bun din punct de vederesanitar şi fiziologic, în scopul evitării dispariţiei naturale sau accidentale a genotipurilor deviţă de vie. Singura sursă de germoplasmă viticolă cu material de înmulţire liber deprincipalele virusuri, aflată la INCDBH Ştefăneşti (cca 225 soiuri de viţă de vie roditoare şi deportaltoi), a fost constituită cu eforturi financiare proprii în perioada 1988-2008, cu acceptulunităţilor menţinătoare. Materialul biologic a fost obţinut prin metode biotehnologice(devirozare prin termoterapie şi/ sau cultură in vitro). Deoarece în această perioadălegislaţia conform căreia a fost produs şi certificat materialul de înmulţire a suferit multiplemodificări, alinierea la normele impuse de Uniunea Europeană, a condus la măsuri mult maisevere în menţinerea şi comercializarea acestui material biologic. Drept urmare, în noulspaţiu amenajat la INCDBH Ştefăneşti şi destinat menţinerii Materialului Iniţial de înmulţireviticol G0, în anul 2008 s-a transferat până la începerea derulării proiectului un număr de177 soiuri vinifera şi de portaltoi, totalizând 700 de plante (câte 3-4 plante/soi) (fig. 3).
Fig. 3 Sera depozitar cu material Iniţial de înmulţire viticol G0
Importanţa Colecţiei cu material Iniţial de înmulţire viticol G0, aflată la INCDBHŞtefăneşti este multiplă, pentru că:
- Numeroasele varietăţi conservate sunt provenite din regiuni viticole diversificate;multe din aceste varietăţi au importanţă de patrimoniu cultural sau istoric. Vechileparcele considerate surse a soiurilor originale au dispărut în România din diversemotive;
- Aceste varietăţi pot constitui adevărate surse de gene pentru programele deameliorare viticolă, în scopul utilizării lor la obţinerea de noi genotipuri rezistente laschimbările factorilor climatici;
- Ea reprezintă un mijloc de informare şi consolidare a cunoştinţelor pentruprofesionişti şi publicul interesat de a studia acest material;
- Această colecţie permite reconstituirea sau completarea altor colecţii din România şide ce nu şi din străinătate, sau constituirea parcelelor experimentale. Într-adevăr eastă la baza obţinerii noilor clone şi la reînnoirea patrimoniului viticol.
În colecţia de germoplasmă viticolă cu material Iniţial de înmulţire G0, constituită laINCDBH Ştefăneşti (singura colecţie de acest gen la nivel naţional), se află în conservaresoiuri şi clone autohtone cât şi din sortimentul mondial. Pentru a fi extinse în producţie,conform legislaţiei în vigoare, există obligativitatea ca soiurile şi clonele de viţă de vieroditoare şi de portaltoi nou omologate, după înscrierea în Lista oficială a soiurilor să fiesupuse etapelor schemei de certificare a materialului de înmulţire viticol, în scopultransferului în sera depozitar, cu material Iniţial de înmulţire G0.
Materialul biologic şi metodele de cercetareDin ansamblul activităţilor rezervate îmbogăţirii, menţinerii şi utilizării materialului
Iniţial de înmulţire viticol (G0), au fost selectate pentru atingerea obiectivului acestei faze,cele care au avut scopul de a evalua cantitativ şi calitativ materialul biologic (coarde - ochi),obţinut de la unele soiuri şi clone româneşti menţinute în sera depozitar, în condiţiile anului2011. În acelaşi timp s-au prelevat coarde de la noi genotipuri (materialul amelioratorului),din centrele viticole aferente partenerilor la proiect, în scopul introducerii în colecţia degermoplasmă cu material Iniţial de înmulţire în vederea extinderii lor în producţie.
Au fost selecţionate pentru studii şi analize următoarele genotipuri din seradepozitar: Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră6 Şt , Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Cabernet frank 81 Vl, Merlot 7Vl, MuscatOttonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Riesling de Rhin 72Bl, Astra, Victoria, Călina,Tămâioasă românească 104Dg, Azur, Băbească gris, Şarba, Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl,Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă 1-4-4, omologate în diferite zone viticole, propusepentru înmulţire şi extindere în producţie.
Materialul amelioratorului a fost reprezentat de soiuri noi, selecţii clonale şi elitehibride din câmpurile de ameliorare a participanţilor la proiect:
1. Selecţie clonală a soiului Fetească albă 7-1-2 - INCDBH Ştefăneşti;2. Clona Cabernet Sauvignon 30 Vl- ICDVV Valea Călugărească;3. Soiul Amurg- SCDVV Blaj;4. Soiul Alutus - SCDVV Drăgăşani;5. Elită hibridă pentru struguri de masă - SCDVV Bujoru;6. Clona Frâncuşă 3-15 - SCDVV Odobeşti.În urma procesului de selecţie, care s-a bazat pe alegerea a 4-5 butuci valoroşi şi
reprezentativi, din punct de vedere al cantităţii şi calităţii producţiei, dar şi al stării desănătate (selecţie în masă pozitivă), materialul lemnos a fost recoltat şi adus la INCDBHŞtefăneşti pentru devirozare şi multiplicare controlată.
Observaţiile şi determinările au fost efectuate pe parcursul fenofazei de cădere afrunzelor şi de maturare a coardelor şi au avut scopul de a evidenţia influenţa condiţiilor decultură din sera depozitar şi din câmpurile de ameliorare, asupra creşterii şi dezvoltăriiplantelor (raportul lemn/măduvă, lungimea totală a coardelor, lungime maturată).Cuantificarea unor indicatori biochimici (conţinutul materialului lemnos în apă legată, totală,glucide solubile şi amidon) a oferit posibilitatea evaluării calitative a materialului de înmulţirelemnos, imediat după căderea frunzelor.
Indicatorii biochimici utilizaţi în scopul aprecierii stadiului la care a ajuns procesul dematurare a coardelor au fost: conţinutul în apă liberă, legată şi totală, conţinutul în glucidesolubile şi amidon. Ca metode lucru s–au utililizat cele standard, folosite în laboratoarele despecialitate, după cum urmează:
- Organele de analizat, reprezentate de elemente anuale (coarde de rod), proaspătrecoltate au fost menţinute în etuvă, până la greutate constantă la temperatura de40°C (pentru determinarea conţinutului în apă liberă) şi la 105oC (conţinutul în apătotală). Uscarea, răcirea şi cântărirea s-a repetat până când diferenţa între douăcântăriri consecutive nu a depăşit 0,01g. Probele uscate au fost fin mărunţite şipăstrate în exicator până în momentul analizei.
- Pentru determinarea glucidelor solubile din lemnul anual s-a utilizat metodacolorimetrică cu reactivul anthronă, dupa ce, în prealabil, glucidele solubile au fost extrase înalcool etilic 80%. Extracţia amidonului din terciul rămas după extragerea glucidelor solubile,s-a efectuat prin centrifugarea extractului şi utilizând metoda colorimetrică.Menţionăm că toate determinările s-au efectuat în trei repetiţii, valorile raportate aureprezentat media rezultatelor obţinute.
REZULTATE OBŢINUTECoordonator proiect – INCDBH ŞTEFĂNEŞTIActivitatea A 1.1.- Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire
În anul viticol 2010-2011 condiţiile termice din sera depozitar, au influenţat toateprocesele de viaţă ale plantelor de viţă-de-vie, respectiv declanşarea şi parcurgerea fazelorde vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei de material lemnos.
Temperatura de 10oC considerată prag biologic inferior pentru declanşarea şi încheiereaperioadei de viaţă activă, a fost înregistrată încă din timpul lunii martie în sera depozitar,ceea ce a determinat declanşarea dezmuguritului la majoritatea soiurilor în perioada 04 -12.04.2011.
În urma analizei valorilor medii lunare corespunzătoare perioadei de vegetaţie (217-225 zile), s-a observat că variaţia temperaturii a fost mult mai însemnată în timpul nopţii,evoluţia ei fiind marcată de un minim în lunile aprilie şi octombrie (60 C). În restul perioadeis-a observat o fluctuaţie aproape lunară sau bilunară a temperaturilor medii din timpul zilei,determinată de valorile temperaturii medii ale aerului înregistrate în condiţiile climatice alepodgoriei Ştefăneşti, în anul 2011 (fig.4 ).
Temperatura medie a aerului la nivelul suprafeţei substratului de cultură, cea mairidicată de 420C, a fost înregistrată în lunile mai şi iulie, remarcându-se variaţii mult maiînsemnate în perioada august - septembrie.
Durata perioadei de vegetaţie înregistrată la soiurilor analizate corelată cu rezultateleobţinute privind calitatea şi cantitatea materialului lemnos posibil de recoltat, a demonstratcă viţa-de-vie s-a adaptat uşor la condiţiile de cultură din sera depozitar, întrucât cerinţele eifaţă de temperatură au fost echilibrate de cele privind aprovizionarea cu substanţe nutritiveşi apă.
Fig. 4 Evoluţia temperaturilor medii lunare înregistrate în sera depozitar pe parcursulperioadei de vegetaţie în anul 2011
Coacerea lemnului este un proces fiziologic influenţat de factorii din mediulînconjurător (BURZO I., şi colab.,1999). În perioadele în care temperatura ambientală scadela temperaturi cuprinse între 10 şi 0oC, are loc o intensificare a procesului de retranslocare aglucidelor solubile din frunze către organele perene, conţinutul în apă al acestora scăzândtreptat.
Deosebit de importantă este acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul lemnos alcoardelor.
Maturarea lemnului corespunde perioadei când glucidele totale (glucide solubile +amidon) ating maximum. Această perioadă variază în funcţie de vigoarea soiului, de sarcinade lăstari, de condiţiile climatice, etc. În general, ea corespunde cu repausul vegetativprofund al viţei-de-vie. În timpul acestei perioade (care durează câteva luni) intensitateaprocesului de respiraţie este foarte scăzută, consumul de glucide fiind redus. Concomitent,eliminarea apei prin procesul de transpiraţie, determină o creştere aparentă a conţinutului înglucide totale. Începând cu mijlocul lunii octombrie, procesul de hidroliză enzimatică aamidonului se intensifică, conducând la creşterea conţinutului în glucide solubile, creşterecorelată cu scăderea temperaturii de îngheţ.
Cantitativ, atât valorile glucidelor solubile cât şi cele ale amidonului, au indicat o bunămaturare a materialului lemnos la toate soiurile testate. Conţinutul în glucide solubile aînregistrat valori minime de 6,9 % s.u la clona Neuburger 10 Bl şi maxime de 12,2 % s.u laclona Muscat ottonel 12 Bl. La celelalte genotipuri acumulările s-au încadrat valoric înlimitele admise unui material biologic aflat în perioada de repaus corespunzătoare lunilordecembrie şi ianuarie, când conţinutul în glucide solubile atinge maximum de 10-12% s.u..Variabilitatea conţinutului în amidon (4,5-13,7%) a demonstrat că procesul de hidrolizăenzimatică a acestuia, a fost mai mult sau mai puţin intens în funcţie de fiecare genotip,proces declanşat odată cu scăderea treptată a temperaturii în sera depozitar, începând cusfârşitul lunii octombrie. Valori ale conţinutului în amidon, apropiate de cele normale (3-6%), s-au înregistrat la următoarele soiuri şi clone: Fetească albă 97 Şt (4,5%), Feteascăregală 72 Şt (5,8%), Cabernet frank 43 Vl (5,5%), Cabernet frank 81 Vl (4,7%), Neuburger 10Bl (4,9%), Călina (4,7%), Băbească gris (6,1%), Balada (4,0%) şi Şarba 16-3-3(5,9%) (fig.5a-d).
a –soiuri pentru struguri de masă b- Soiuri pentru vinuri albe
c-soiuri pentru vinuri aromate d- soiuri pentru vinuri roşiiFig. 5 Conţinutul în poliglucide al materialului lemnos din sera depozitar
Aprecierea gradului de maturare a lemnului se face şi prin determinarea conţinutuluiîn apă al lăstarilor, care variază în limite specifice în funcţie de soi şi de raportulmăduvă/lemn. Variaţia conţinutului de substanţă uscată din lăstarul viţei de vie, în corelaţiedirectă cu cea a conţinutului în apă, constituie una din cele mai caracteristice particularităţiale procesului de maturare la viţa de vie. Concomitent cu acumularea, în procesul de coacerea substanţei uscate, are loc micşorarea conţinutului de apă din lăstarii viţei de vie.
Conţinutul în apă totală al materialului provenit de la genotipurile analizate din seradepozitar depăşeşte valoarea de 50%, fapt datorat şi condiţiilor optime de umiditateasigurate din sera depozitar - instalaţie de irigare prin picurare cu program de udare (fig. 6a-d).
a –soiuri pentru struguri de masă b- soiuri pentru vinuri albe
c-soiuri pentru vinuri aromate d- soiuri pentru vinuri roşiiFig. 6 Conţinutul mediu al materialului lemnos în apă legată şi totală
Valorile maxime înregistrate la soiurile Fetească albă 97 Şt, (58,29%), Aligote 5 Iş, Călina şiIordană 9Bl (53,8-5,2%) denotă că aceste clone au avut creşteri medii vegetative de 250 -360cm/ coardă, din care la momentul evaluării 80-100 cm au fost porţiuni nematurate.
Rezultatele de ansamblu obţinute în urma analizelor biochimice efectuate asupramaterialului biologic sub formă de coarde, evidenţiază că acumularea în ţesutul lemnos aglucidelor solubile şi amidonului a fost corelată cu lungimea totală a lăstarilor şi cu porţiuneade coardă maturată şi la celelalte clone studiate
Lungimea totală a creşterilor vegetative (coardelor) a fost în medie de 250 cm, din care204 cm lemn maturat. Distanţa dintre noduri şi diametrul coardelor (raportul lemn/ măduvă)au constituit indicatori de bază în evaluarea cantitativă a numărului de ochi rezultaţi peporţiunea de lemn maturat. Astfel, numărul total de ochi recoltabili în această etapă a fostsuperior în cazul clonelor Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt, Astra, Cabernet frank43 Vl, Cabernet frank 81 Vl şi Fetească albă 97 Şt (210-250 ochi / 4 plante), la care distanţaîntre noduri a fost apreciată la 12-15 cm iar raportul lemn/ măduvă a fost supraunitar petoată lungimea maturată.
Diametrul coardelor s-a încadrat în dimensiunile acceptate pentru înmulţire (>8mm), lamajoritatea genotipurilor, cu excepţia clonei Riesling italian 72Bl (tabel 1).
Tabelul nr. 1Evaluarea diametrului coardelor la materialul biologic din sera depozitar (G0)
Nr.crt.
Destinaţia de producţie/Soiul
Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
1 Soiuri cu struguri de masă x x x2
Victoria 10,5 7,30,701,43
3Azur 12,3 8,7
0,711,41
4Muscat d’ Adda 22St 10,7 7,3
0,681,46
5Călina 9,8 5,7
0,581,71
6 Soiuri cu struguri pt. vinuri albe x x x7
Fetească albă 97St 10,1 8,30,821,21
Nr.crt.
Destinaţia de producţie/Soiul
Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
8Fetească regală 72 St 12,3 9,2
0,751,3
9Fetească albă 1-4-4 11,8 8,7
0,741,35
10Aligote 5 Is 10,9 8,5
0,781,28
11Iordană 9 Bl 12,0 8,7
0,731,38
12Neuburger 10Bl 11,0 7,5
0,681,46
13Sarba16-3-3 10,3 7,3
0,711,4
14Sarba 10,5 6,9
0,651,52
15Babească gri 13,1 8,7
0,661,5
16Astra 12,0 8,8
0,731,36
17Riesling italian 72Bl 5,3 2,7
0,511,96
18Riesling italian 3Bl 11,2 7,0
0,631,6
19 Soiuri cu struguri pt. vinuriaromate x x x
20Tămâioasă românească 104DG 11,0 8,0
0,731,37
21Muscat Ottonel 16 St 11,3 8,0
0,711,41
22Muscat Ottonel 12Bl 10,1 7,3
0,721.38
23 Soiuri cu struguri pt. vinuri roşii x x x24
Fetescă Neagră 6 St 10,3 8,00,781,28
25Merlot 7 Vl 10,0 7,0
0,701,42
26Cabernet franc 81 Vl 11,0 7,2
0,651,52
27Cabernet franc 43 Vl 10,7 7,0
0,651,52
28Balada 10,5 7,0
0,671,5
Măsurătorile efectuate au evidenţiat că raportul lemn/măduvă a fost supraunitar la totmaterialul de înmulţire analizat din sera depozitar, ceea ce a condus la concluzia căprocesul de maturare a ţesuturilor a avut loc în condiţii bune . Acest proces este reflectat şide raportul dintre măduvă şi ţesuturile conducătoare, de lignificarea vaselor lemnoase şi de
cantitatea de amidon acumulată. Se poate aprecia, în general că, cu cât celulele audimensiuni mai mici şi ţesuturile mai compacte, rezistenţa la îngheţ creşte.
Analiza de ansamblu a studiilor efectuate, atestă calitatea materialului de înmulţireviticol obţinut în sera depozitar şi conform condiţiilor impuse de Ordinul 1265/2005(certificare de ITCSMS Argeş cu documente oficiale), poate fi utilizat pentru constituireanucleului de premultiplicare cu material Iniţial G1 sau în realizarea plantaţiilor mamă decoarde altoi din categoria biologică Bază.
A 1.2 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Fetească albă 7.1.2)
Din punct de vedere geografic, centrul viticol Ştefăneşti Argeș este situat la 24o56’longitudine estică, 44o52’ latitudine nordică și la o altitudine de 345 m față de nivelul MăriiNegre.
Orografia terenului cuprinde versanţi cu pante neuniforme (10-30%), cumpene şi văi,iar microrelieful este reprezentat prin teren plan, sau pante variabile, cu numeroaseinflexiuni, pe alocuri cu alunecări de teren şi eroziuni de suprafaţă şi rareori de adâncime.
Potrivit condiţiilor climatice, geomorfologice şi litologice, în podgoria Ştefăneşti-Argeşse întâlnesc o multitudine de tipuri de sol: Preluvosoluri, Luvosoluri, Eutricambosoluri,Vertosoluri, Erodosoluri, Aluviosoluri, Antrosoluri.
Sub aspect climatic teritoriul podgoriei aparţine zonei a II-a moderat călduroasă –semiumedă. În cadrul acestei zone teritoriul ocupă subzona a IV-a şi subclasa de bilanţhidroclimatic slab excedentar.
În anul 2011 repartizarea temperaturilor medii lunare, dar şi volumul precipitaţiilormedii lunare înregistrate au condus la obţinerea unei recolte bune de struguri (cantitativ şicalitativ) dar şi la o bună maturare a lemnului coardelor (fig.7 şi 8).
ian. feb. mart apr. mai iunie iulie aug. s ept. oc t.
Fig. 7 Evoluţia temperaturilor medii lunare în podgoria Ştefăneşti –Argeş
Maturarea lemnului marchează trecerea de la viaţa activă la repaus a viţei de vie, carese produce atunci când temperatura medie a aerului coboară sub 10ºC.
26,416,2
54,5
34,6
78,9
93,382,4
23,4
0,2
34,3
0
20
40
60
80
100
120
140
ian. feb. mart. apr. mai iunie iulie aug. sept. oct.
În contextul modificărilor climatice pentru gestionarea durabilă a ecosistemului viticoltrebuie avut în vedere nu numai măsurile viticulturale specifice, ci şi considerentele de ordingenetic cu privire la gestionarea diversităţii genetice existente. În acest sens activitatea decercetare în domeniul ameliorării are ca obiectiv permanent selecţia clonală şi intraclonalăla soiuri autohtone şi cu toleranţă sporită la factori biotici şi abiotici. Întrucât soiul Feteascăalbă face parte din sortimentul de bază al podgoriei Ştefăneşti, în urma observaţiilor şideterminărilor efectuate pe parcursul mai multor ani, a fost aleasă pe baza criteriilor deproductivitate şi calitate, selecţia Fetească albă 7-1-2, pentru declanşarea procedurii deomologare, în scopul extinderii în producţie.
Maturarea lemnului fiind un proces fiziologic şi biochimic de acumulare a substanţelorde rezervă în lăstarii viţei de vie, este evidenţiat toamna prin schimbarea culorii scoarţei.Procesul începe odată cu încetinirea creşterii lăstarilor şi căderea apexului (decada a II-a alunii august) şi sfârşeşte la căderea normală a primelor frunze (ultima decadă a luniioctombrie). La sfârşitul acestei faze lăstarii devin coarde de un an.
Observaţiile şi determinările efectuate în câmpul de ameliorare asupra selecţieiFetească albă 7-1-2 au evidenţiat că scoarţa s-a colorat în cafeniu –gălbui iar raportul dintremăduvă şi ţesuturile conducătoare, a fost semnificativ în favoarea lemnului (tabel 2).
Tabelul nr. 2Evaluarea diametrului coardelor
Nr.crt.
Provenienţa/Soiul Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
1. INCDBH ŞtefăneştiFetească albă 7-1-2 13,1 8,9
0,681,47
Maturarea ţesuturilor manifestată prin formarea peridermei, îngroşarea şi lignificareapereţilor celulari a fost exemplificată şi prin acumularea glucidelor solubile şi a amidonului.Materialul biologic lemnos analizat din punct de vedere biochimic, de la cei patru butuciselecţionaţi, a acumulat substanţe de rezervă suficiente (glucide solubile 11% şi amidon 9,1/)care să-i permită o bună rezistenţă la temperaturile din timpul iernii (fig.9 ).
Fig. 9 Conţinutul materialului lemnos în glucide solubile şi amidon
Rezultatele obţinute au relevat că înainte de abscisia frunzelor a avut loc hidrolizaproteinelor şi poliglucidelor din frunze şi retranslocarea lor sub formă de aminoacizi liberi şirespectiv, glucide solubile, în coarde şi lăstari.
Ca urmare, factorii agropedoclimatici care conduc la acumularea substanţei uscatesolubile în plante contribuie şi la sporirea rezistenţei la îngheţ.
În cazul selecţiei Fetească albă 7-1-2 variaţia conţinutului de substanţă uscată dinlăstarul viţei de viea fost în corelaţie directă cu cea a conţinutului în apă; concomitent cuacumularea, la un conţinut ridicat de substanţă uscată (51-55%), a corespuns o micşorare aconţinutului de apă din materialul lemnos (fig.10).
Fig. 10 Conţinutul în substanţă uscată în materialul lemnos al selecţieiFetească albă 7-1-2
Măsurătorile biometrice şi rezultatele analizelor efectuate asupra materialuluilemnos al selecţiei de Fetească albă 7-1-2, au evidenţiat că în condiţiile anului 2011 procesulde maturare a decurs normal şi avut loc înainte de primul îngheţ.
Partener 1- ICDVV Valea CălugăreascăA 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Cabernet Sauvignon 30 Vl)
Anul viticol 2010 - 2011 a fost din punct de vedere al condiţiilor climatice un anfavorabil culturii viţei-de-vie la nivel naţional. Iarna 2010 - 2011 a fost normală sub aspecttermic în majoritatea podgoriilor Romaniei, nefiind afectată viabilitatea mugurilor de rod.
Viţa- de- vie a pornit cu întârziere în vegetaţie datorită regimului termic deficitar dinprimăvară şi precipitaţiilor insuficiente căzute în lunile martie şi aprilie. Regimul heliotermicnormal înregistrat în lunile mai, iunie şi iulie, pe fondul unor resurse hidrice excedentare(îndeosebi în luna iulie), au făcut ca dezvoltarea lăstarilor să fie normală, recuperându-separţial întârzierea dezvoltării vegetative (fig.11 şi 12).
ian. feb. mart. apr. mai iunie iulie aug. s ept. oc t.
Fig. 11 Evoluţia temperaturilor medii lunare în podgoria Dealul Mare –centrul viticol Valea Călugărească
Înfloritul viţei-de-vie s-a desfăşurat în toate centrele viticole ale podgoriei în condiţiinormale de temperatură şi umiditate a aerului, fapt ce a făcut ca legarea florilor să fienormală iar strugurii să se dezvolte în condiţii optime.
În cursul lunilor august şi septembrie regimul termic a fost excedentar, în timp ceregimul pluviometric a fost deficitar, îndeosebi în cursul lunii septembrie (fig.12).
17
2,2
27,9
67,1
132
104,2
50,4
3,4
33,9
38,4
0
20
40
60
80
100
120
140
ian. feb. mart. apr. mai iunie iulie aug. sept. oct.
Sum
a pr
ecip
itatii
lor
luna
re (m
m)
P rec ip.
Fig. 12 Evoluţia precipitaţiilor medii lunare în podgoria Dealul Mare –centrul viticol Valea Călugărească
Deficitul hidric s-a menţinut aproape în toată podgoriile şi în cursul lunii octombrie.Acest lucru a făcut ca în prezent să se manifeste un deficit hidric al solului în majoritateapodgoriilor situate în partea centrală şi de sud a Moldovei şi în sud - estul României, în uneleareale viticole manifestându-se deja fenomenul de secetă pedologică. Deficitul hidric poatefi considerat de la slab la mediu, fiind cuprins, în general între 35 - 500 mc/ha.Astfel, în centrele viticole aparţinând podgoriei Dealu Mare umiditatea solului pe adâncimea0-60 cm a înregistrat următoarele valori: între 11.9 - 14.4 % în centrul viticol Boldeşti -Scăieni, între 10.0 - 15.1 % în centrul viticol Valea Călugărească, între 9.9 - 18.8 % în centrulviticol Urlaţi - Ceptura şi între 10.1 - 17.7 % în centrul viticol Tohani. Din datele prezentate sepoate constata că în anumite areale viticole restrânse, în funcţie de tipul de sol, umiditateasolului a ajuns la nivelul coeficientului de ofilire, sau chiar a scăzut sub nivelul coeficientuluide ofilire.
Clona Cabernet Sauvignon 30 Vl a fost selecţionată şi omologată în scopul completăriiconveerului varietal al centrului viticol cu soiuri destinate obţinerii de vinuri roşii de calitatesuperioară. Pentru extinderea ei în producţie şi introducerea în sera depozitar a fostnecesară evaluarea calitativă a materialului biologic lemnos. În acest scop s-au ales dincâmpul de ameliorare 4 butuci reprezentativi care au fost supuşi testelor biochimice şimăsurătorilor biometrice.
Materialul analizat a fost evaluat cu un conţinut în substanţă uscată de până la 50% încorelaţie cu un raport de apă liberă/ legată bun, de aproximativ 24,9 (fig.13).
Fig. 13 Corelaţia dintre conţinutul în substanţă uscată şi raportul apă liberă/ apă legată
Hunter (2000) a constatat ca acumularea amidonului în coardele de viţă-de-vie estedependentă de distanţa de plantare. Astfel, cel mai mare conţinut de amidon (7,5 %) s-adeterminat în coardele viţelor din soiul Cabernet Sauvignon, plantat la distanţa de 2m x 1m,iar cel mai mic continut ( 5,2%) s-a determinat în coardele viţelor plantate la distanta de 3 mx 3 m.
Eliminarea apei prin procesul de transpiratie determină creşterea conţinutului înglucide totale (Huglin,1986). De la jumatatea lunii octombrie, se intensifică procesul dehidroliza a amidonului, rezultând creşterea conţinutului în glucide solubile fapt care estecorelat cu scăderea temperaturii de ingheţ. Acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul
lemnos al coardelor clonei Cabernet sauvignon 30Vl a fost de 8,7% glucide solubile la unnivel de solubilizare a amidonului de 4,5% (fig.14).
Fig. 14 Conţinutul în substanţe de rezervă a materialului lemnosal clonei Cabernet Sauvignon 30 Vl
Aceasta creştere in glucide solubile nu poate fi datorata translocarii acestora din alteorgane, deoarece circulatia prin vasele lemnoase este blocata, dar se presupune ca alaturi dehidroliza amidonului, in coarde si lastari poate avea loc biosinteza hexozelor din alti compusiorganici (Bouard.1967). In cursul lunilor decembrie si ianuarie, continutul in glucide solubileeste cel mai ridicat (10-12% substanta uscata, aceste luni fiind caracterizate printemperaturile cele mai scazute).
Gradul de maturare a tesuturilor influenţează şi el procesul de rizogeneză. S-aconstatat ca intre continutul lemnului in amidon si gradul de inradacinare a butasilor este ocorelatie pozitiva.
De asemenea raportul dintre hidraţii de carbon şi azot influenţează formarearădăcinilor adventive. Butaşii verzi care prezintă un conţinut ridicat în azot şi scăzut în hidraţide carbon, în condiţii de umiditate ridicată a substratului de înrădăcinare, nu înrădăcinează,sau înrădăcinează greu şi putrezesc usor.
Raportul lemn/măduva şi conţinutul în apă al lăstarilor, care variaza in limite specificefunctie de soi, a determinat o apreciere bună a gradului de maturare al lemnului cloneiCabernet sauvignon 30 Vl (Tabel 3).
Tabelul nr. 3
Evaluarea diametrului coardelor
Nr.crt.
Provenienţa/Soiul Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
1 ICDVV VALEA CALUGAREASCĂCabernet Sauvignon 30Vl 12,9 9,0
0,731,43
Materialul biologic aparţinând clonei Cabernet Sauvignon 30 Vl a fost trimis la INCDBHŞtefăneşti, în scopul evaluării stării de sănătate, producerii de material Iniţial de înmulţire G0şi a premultiplicării.
Partener 2- SCDVV BLAJA 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului ( soiul Amurg)
Obţinerea pe calea restructurărilor genetice a soiurilor rezistente sau cel puţintolerante la principalele boli specifice, s-a impus ca fiind cea mai convenabilă alternativă deridicare a productivităţii şi creştere a eficienţei culturii de viţă de vie prin netratare saureducerea numărului de tratamente şi , bineînţeles, a consumului de energie.
Completarea sortimentului existent cu noi genotipuri contribuie la asigurareacreşteri însemnate de producţie la niveluri calitative ridicate, ce permit obţinerea unor vinuride calitate superioară, specifice podgoriilor din Transilvania şi nu numai. Soiul Amurg,hibridării dintre soiurile Muscat Hamburg x Cabernet Sauvignon şi omologat în anul 1989, afost destinat obţinerii de struguri pentru vinuri roşii superioare şi ca materie primă pentruşampanie.
În condiţiile anului climatic 2011, la o distribuţie a temperaturilor medii lunare demaxim 200C în perioada iunie-septembrie, pe un fond de precipitaţii maxime în luna iulie(116,4mm), derularea fenofazelor viţei- de-vie a decurs normal în podgoria Târnavelor-centrul viticol Blaj (fig.15 şi 16).
ian. feb. mart apr. mai iunie iulie aug. sept. oct. noiemb.
Fig. 15 Evoluţia temperaturilor medii lunare în podgoria Târnavelor – centrul viticol Blaj
22,335
9,4
23,6
45,6
116,4
49
4,6 8,2 9,80,40
20
40
60
80
100
120
140
ian.
feb.
mart.
apr.
maiiunie
iulie aug.
sept.
oct.
noiemb.
Sum
apr
ecip
itatii
lor
luna
re (m
m)
P rec ip.
Fig. 16 Evoluţia precipitaţiilor medii lunare în podgoria Târnavelor – centrul viticol Blaj
Temperaturile optime pentru parcurgerea fazei de repaus vegetativ sunt cuprinseîntre 0 şi 5oC. Oscilaţia temperaturii în limite largi din această perioadă prelungesc repausulvegetativ, mugurii pierzând o parte din potenţialul de creştere pe care l-au dobândit.Procentul de muguri fertili de pe coarde prezintă o variaţie dependentă de caracteristicileagrobiologice ale soiului.
Mugurii situaţi spre bază pierd mai devreme capacitatea de pornire în vegetaţie încomparaţie cu cei situaţi în sectoarele superioare şi mijlocii.În perioada repausului relativ, mugurii de iarnă îngheaţă începând de la -16°C, în timp ce înperioada de vegetaţie vârful lăstarilor, inflorescenţele şi frunzele tinere sunt afectate la - 0,2,-0,3 °C , baza lăstarilor şi frunzele mature, la -0,5, -0,7 °C, iar boabele la -2, -5 ° C, după cumse găsesc în faza de creştere sau de maturare a boabelor. La speciile asiatice rezistente la ger(ex. Vitis amurensis) lemnul de un an este necrozat la temperaturi mai scăzute de - 40°C, laspeciile americane cu origine în climatul temperat, pierderile survin începând de la - 30°C, iarla specia Vitis vinifera de la - 21°C. Pentru cele trei categorii de viţe, sistemul radicularînregistrează pierderi mari sub minimele nocive de -22, -24 °C la cele asiatice, de -10, -11 °Cla cele americane, şi de – 5, -7 °C la cele europene.
Ca organ diferit, mugurele de iarnă este afectat începând de la minimul nociv de – 18,-3°C, în funcţie de particularităţile biologice ale diferitelor soiuri de viţă roditoare. Dintrecomponentele coardei de rod cea mai mică rezistenţă o prezintă însă diafragma (- 2, -15°C).Mugurii de iarnă surprinşi în lunile octombrie-noiembrie (înainte de călire) de cătretemperaturile scăzute (-10, -12°C) sunt vătămaţi în proporţie de 90-100%. Dintre măsurileagrotehnice, importanţă au acele care favorizează direct sau indirect o mai bună maturare alemnului de un an, cum sunt: încărcătura moderată de muguri/m2 lăsată la tăierea în uscat,îngrăşarea în optim cu K, protecţia fitosanitară, recoltatul strugurilor la maturare deplinăcomparativ cu supramaturarea etc. Maturarea coardelor (coacerea lemnului) este un procesfiziologic influenţat de factorii de mediu. Fotoperioadele scurte, temperatura scăzută, ca şistarea de aprovizionare cu apă, îngrăşămintele aplicate şi caracteristicile solului influenţeazăîn mare măsură gradul de maturare a lemnului. În perioadele în care temperaturaambientală scade la temperaturi cuprinse între 10 şi 0oC, are loc o intensificare a procesuluide retranslocare a glucidelor din frunze în organele perene, conţinutul în apă al acestorascăzând treptat. La temperaturi negative se intensifica procesul de hidroliză a amidonului,ceea ce contribuie la maturarea lemnului şi, implicit la creşterea rezistenţei la îngheţ.
Plecând de la aceste premize, în condiţiile arealului de cultură al centrului viticol Blajcaracterizat printr-un climat de tip temperat continental moderat, cu veri potrivit de calde,ierni destul de aspre şi umede, dar cu toamne destul de lungi şi predominant senine s-aimpus cu necesitate evaluarea calităţii materialului lemnos al soiului Amurg.
În scopul completării conveerului varietal al podgoriilor Târnave, Aiud şi Alba Iuliaprin extinderea în producţie a soiului Amurg, a fost obligatorie pentru introducerea în seradepozitar, alegerea din câmpul de ameliorare a 4 butuci reprezentativi care au fost supuşitestelor biochimice şi măsurătorilor biometrice.
Materialul analizat a realizat un conţinut în substanţă uscată de până la 55 - 56% încorelaţie cu un raport de apă liberă/ legată mai scăzut, de aproximativ 12 (fig.17). S- aremarcat o uniformitate a valorilor obţinute la nivelul tuturor butucilor luaţi în experiment.
Fig. 17 Conţinutul în substanţă uscată a materialului lemnos
La un nivel al apei totale sub 50%, realizat în corelaţie cu perioada de prelevare a probelor(noiembrie), acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul lemnos al coardelor soiuluiAmurg a fost de 11,9% glucide solubile la un nivel de solubilizare a amidonului de 8,1%(fig.18).
Fig. 18 Conţinutul în apă şi în substanţe de rezervă a coardelor
Rezistenţa la îngheţ a ţesutului lemnos al viţei de vie este determinată şi de sporireaforţei de reţinere a apei în celule, care se poate realiza şi prin modificarea formei de apăpredominantă, mai ales, prin scăderea cantităţii de apă liberă şi creşterea celei legate. Lamomentul recoltării probelor la soiul Amurg procesul de maturare nu a fost pe deplinfinalizat ceea ce indică încă valori mici ale apei legate. Cu toate acestea un alt indicator algradului de maturare a lemnului, respectiv raportul lemn/măduvă a relevat că lignificareavaselor lemnoase a avut loc în condiţii bune (tabel 4 ).
Tabelul nr.4
Evaluarea diametrului coardelorNr.crt.
Provenienţa/Soiul Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
SCDVV BlajAmurg
12,1 7,7 0,641,57
Materialul biologic aparţinând soiului Amurg a fost trimis la INCDBH Ştefăneşti, înscopul evaluării stării de sănătate, producerii de material Iniţial de înmulţire G0 şi apremultiplicării.
Partener 3- SCDVV DrăgăşaniA 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (soiul Alutus)
Viţa de vie este una dintre cele mai răspândite culturi horticole, de mare importanţăeconomică. Soiurile de Vitis vinifera, împreună cu alte specii ale genului Vitis sunt în studiupermanent, în sectoarele de cercetare din ameliorare, protecţie a plantelor şi, de curând, dinindustria farmaceutică.
O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilorcare stau la baza producerii lor, asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii.
Specialistii in materie au convingerea ca soiurile autohtone sunt cele care ne vorreprezenta in lume si nu putine firme si-au propus un plan de plantare a vitei de vie dinaceste soiuri.
Valoarea soiurilor destinate obtinerii vinurilor rosii de calitate este data de nivelul,constanta productiei de struguri si de calitatea recoltei.
Soiul Alutus provine din hibridarea sexuata a soiurilor Babeasca neagra x Saperavi.Caracterizare :- are o rezistenta buna la ger ;- manifesta un potential de productivitate foarte ridicat si constant comparativ cu martorulMerlot,- este superior martorului Merlot in ceea ce priveste continutul in antociani in pielita (264,2mg/100 g boabe);- continutul mediu al strugurilor în zaharuri la maturitatea deplina este de 217 g/l, iaraciditatea de 4.4 g/l exprimata în H2SO4;- are un continut ridicat in antociani (264,2 mg/100g)si un continut in zaharuri de 217g/l ;- maturarea strugurilor se realizeaza în decada I – II a lunii octombrie
Soiul Alutus conform datelor prezentate, este recomandat pentru obtinerea vinurilorcu denumire controlata.
Pe data de 09.11.2011 s-au ales din Campul comparativ 4 butuci, s-au marcat si de lacare s-au recoltat cate 4 coarde. Numarul de ochi /butuc de la coardele recoltate, a fostcuprins intre 50 si 85, respective B1=80 ochi; B2=68 ochi; B3=50 ochi si B4=85 ochi.
De asemenea, la o scara de bonitare cuprinsa intre 1 si 5, soiul Alutus se situeazaintre 3 si 4, respective vigoare mijlocie spre mare.
Podgoria Drăgăşani îmbracă pantele a trei şiruri de dealuri situate în dreapta Oltuluipe o lungime de 60 km de la sud - vest de Ştefăneşti până dincolo de Ioneşti. OraşulDrăgăşani - centrul podgoriei este situat pe terasa de pe malul drept al Oltului la altitudineade 180m. În cadrul podgoriei se disting 4 centre viticole: Drăgăşani, Guşoieni, Măciuca, Iancu–Jianu şi centrul independent Jiblea.
Climatul se caracterizează prin temperatura medie anuală este de 34000C, sumaorelor de insolaţie 2160 şi 480 mm precipitaţii a căror repartiţie este neuniformă în cursulanului, majoritatea fiind plasate primăvara şi toamna. Excesul de precipitaţii din toamnăfavorizează atacul de putregai care în unii ani duce la diminuarea producţiei cu 50%. Foartefrecventă este şi grindina.
Până la data înregistrărilor, condiţiile climatice ale anului 2011 în centrul viticolDrăgăşani s-au remarcat prin temperaturi medii constante în perioada iunie –septembrie, înjurul valorilor de 22 -280C, pe fondul unei slabe aprovizionări cu apă din precipitaţii, de pânăla maxim 71mm în aceeaşi perioadă (tabel 5).
Tabelul nr.5Sinteza datelor climatice în centrul viticol Drăgăşani – anul 2011
August 22,8 13,4 35,4 350,1 18,8 58 27,9 61,2 12,8
Sept 21,4 11,0 34,1 273,1 4,2 53 24,5 53,9 9,6
Materialul biologic lemnos aparţinând celor 4 butuci al soiului Alutus, a realizat unconţinut în substanţă uscată de până la 55% în corelaţie cu un raport de apă liberă/ legată,de aproximativ 18 (fig. 19).
Fig. 19 Conţinutul în substanţă uscată şi în apă a coardelor
Conţinutul în apă totală este considerat un indice de aprovizionare de către sol încondiţii de umiditate şi temperatură din anumite zone. Concomitent cu acumularea, înprocesul de coacere a substanţei uscate, are loc micşorarea conţinutului de apă din lăstariiviţei de vie. Apa legată este un indice asupra intensităţii procesului de creştere şidiferenţiere şi de acumulare a unor substanţe care au rol de coloizi vitali. Măsurarea apei
legate ajută la caracterizarea capacităţii de rezistenţă la ger şi la secetă a organului cercetat.În cazul soiului Alutus s-a remarcat o uniformitate a valorilor indicilor biochimici determinaţila nivelul tuturor butucilor luaţi în experiment, iar conţinutul în apă totală s-a aflat în limitaadmisă a unui material lemnos bine maturat.
La un nivel al apei totale sub 50%, realizat în corelaţie cu perioada de prelevare aprobelor (noiembrie), acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul lemnos al coardelorsoiului Alutus a fost de maxim 12% glucide solubile, la un nivel de solubilizare a amidonuluide numai 3,3% (fig.20).
Fig. 20 Conţinutul în substanţe de rezervă în materialul lemnos
Măsurătorile privind diametrul coardelor (lemn şi măduvă ) la soiul Alutus, au relevatvalori medii a rapoartelor lemn/măduvă de 1,24 şi de 0,74 la maduvă/ lemn (tabel 6).
Tabelul nr.6Evaluarea diametrului coardelor
Butuc Coarda Diametrulmare (coarda)
Diametrul mic(maduva)
Medie Raportmaduva/lemn
1 1 B=10,1b=7,4
B=3,5b=3,3
B=6,8b=5,35
B=0,53b=0,80
2 B=10,4b=9,4
B=2,5b=4,7
B=6,45b=7,05
B=0,32b=1
3 B=7,4b=6,1
B=3,3b=3,4
B=5,35b=4,75
B=0,80b=1,26
4 B=10,6b=9,5
B=4,3b=3,4
B=7,45b=6,45
B=0,68b=0,56
5 B=10,2b=10,1
B=3,6b=3,4
B=6,9b=6,75
B=0,55b=0,51
2 1 B=7,5b=4,4
B=3,1b=1,4
B=5,3b=2,9
B=0,70b=0,47
2 B=14,4b=12,3
B=3,7b=4,7
B=9,5b=8,5
B=0,35b=0,62
3 B=6,2 B=3,1 B=4,65 B=1,00
Butuc Coarda Diametrulmare (coarda)
Diametrul mic(maduva)
Medie Raportmaduva/lemn
b=5,8 b=2,2 b=4,0 b=0,614 B=9,2
b=7,3B=3,2b=2,4
B=6,2b=4,85
B=0,53b=0,49
5 B=6,8b=5,3
B=3,2b=2,1
B=5,0b=3,7
B=0,89B=0,66
3 1 B=13,1b=10,1
B=4,1b=4,1
B=8,6b=7,2
B=0,46B=0,68
2 B=10,2b=9,5
B=3,1b=2,4
B=6,65b=5,95
B=0,44b=0,34
3 B=7,2b=6,4
B=3,6b=3,1
B=5,4b=4,75
B=1,00b=0,94
4 B=9,5b=7,5
B=3,2b=2,3
B=6,35b=4,9
B=0,51b=0,44
5 B=6,2b=5,9
B=2,4b=2,7
B=4,3b=4,3
B=0,63b=0,84
4 1 B=7,1b=6,1
B=3,7b=4,1
B=5,4b=5,1
B=1,09b=2,05
2 B=10,1b=6,9
B=3,4b=2,1
B=6,75b=4,5
B=0,51b=0,44
3 B=9,1b=6,3
B=3,3b=2,4
B=6,2b=4,35
B=0,57b=0,62
4 B=10,4b=7,1
B=3,6b=3,3
B=7,0b=5,2
B=0,53b=0,87
5 B=10,4b=6,1
B=3,4b=2,8
B=6,9b=4,45
B=0,49b=0,85
Materialul biologic aparţinând soiului Alutus a fost trimis la INCDBH Ştefăneşti, înscopul evaluării stării de sănătate, producerii de material Iniţial de înmulţire G0 şi apremultiplicării.
Partener 4 – SCDVV BujoruA 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului ( elita hibridă pentru struguri de masă în curs de omologare)
In anul 2011 dinamica precipitatiilor a fost heterogena, cu ploi torenţiale incadrate deperioade lungi cu deficit hidric. Suma precipitatiilor din perioada 1 ianuarie -7 dec 2011 afost de 312,3 mm comparativ cu media multianuala pe 10 ani de 453,8 mm, cu un deficit de141.5 mm. Deficitul pluviometric s-a inregistrat pe toata perioada de vegetatie cu exceptialunilor aprilie si iulie cand cu toate ca precipitatiile au fost la nivelul mediei multianuale, oparte din ele au avut caracter torential si nu au fost valorificate in totalitate.
Temperatura medie a aerului pe perioada de vegetatie este inferioara normalei. Seinregistreaza temperaturi medii mai mici decat normala in lunile aprilie, mai si iunie.Temperatura maxima absoluta a fost de 35.4°C (tabel7).
Tabelul 7
Evolutia principalilor indicatori climatici in anul 2011
Tabelul 8
Regimul apei in sol la inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie a vitei de vie in anul 2011(adincimea 0-100cm)
Podgoria Pmin50%IUAm3/ha
Ri-01.04.2011 Precipitatii (mm) inperioada de vegetatie
Din punct de vedere al orelor de stralucire a soarelui , in anul 2011 avem 1264,2 orecomparativ cu multianuala de 1325 ore, cu un deficit de 60,8 ore localizat indeosebi in lunileaprilie si iunie.
Cu toate precipitatiile inregistrate in anul 2011 au fost cu mult superioare medieimultianuale, multe din ele au avut caracter torential, valorificarea acestora s-a facut intr-unprocent redus ceea ce a condus la o rezerva de apa in sol la 1 aprile 2011 inferioaracapacitatii de apa in camp.
Rezerva initiala de apa din sol la inceputul perioadei de vegetatie a anului 2011, peprofilul 0-100 cm, este de 2067 m3/ha, cu 214 m3/ha mai mult decat plafonul minim alumiditatii solului. Precipitatiile din perioada de vegetatie prezinta un deficit de 67,5 mm ceeace a condus la o rezerva finala de 1127 m3/ha, cu un deficit de 726 m3/ha comparativ cuplafonul minm al umiditatii solului (tabel 8).
Lipsa precipitatiilor din luna noiembrie a condus la amplificarea deficitului hidric din sol ,astfel ca la 30.11.2011 umiditatea solului este de 895 m3/ha, comparativ cu plafonul minimal umiditatii solului de 1853 m3/ha. In perioada de iarna se intra cu un deficit hidric in sol de958 m3/ha.
Creşterea lăstarilor elitei hibride pentru struguri de masă, a fost influenţată defactorii de mediu şi de măsurile agrotehnice aplicate. In perioada de vegetaţie, creşterealăstarilor a fost mijlocie. Aceasta s-a datorit plecării neuniforme în vegetaţie a butucilor pefondul temperaturilor negative înregistrate în ianuarie (-200C….-240C).
Debutul repausului vegetativ a început cu data de 30 noiembrie 2011. Dinamicamaturării lemnului a fost urmărită prin aprecierea culorii scoarţei coardelor.
Observaţii asupra cresterilor vegetative la sfarsitul perioadei de vegetaţie a Elitei 23-69.Elita 23-69, are ca genitori soiurile Băbească gri x
Perla de Csaba. Directia de producţie în care este incadrataelita este aceea de struguri pentru masa cu consum în stareproaspătă. Strugurii sunt cilindroconici, uniaxiali, compacţi ,cu lungimea pană la 10,6 cm . Greutatea medie a struguriloreste de 210-236 g. Bobul este rotund, culoare roşie-gri.Intrarea în pârgă este timpurie, iar maturarea se realizeazăîn prima decadă a lunii august. La maturitatea de consumstrugurii acumulează între 186-204 g/l zaharuri şi 3,57-4,16g/l H2SO4 aciditate , masa a 100 boabe fiind de cca. 250 g.Producţia medie pe butuc este de 6,49 Kg/butuc, iar producţia medie pe hectar este de 25tone. Este o elită cu rezistenţe mijlocii –mari la atacul bolilor şi dăunătorilor, rezistenţăfoarte bună la ger (în condiţiile anului 2011 când s-au inregistrat – 20…-25 0C, viabilitatea afost de 95,55 %).
Creşterea lăstarilor a fost influenţată de factorii de mediu şi de măsurile agrotehniceaplicate. In condiţiile anului viticol 2011, creşterea lăstarilor a fost normală.
Debutul repausului vegetativ a început cu data de 30 noiembrie 2011. Dinamicamaturării lemnului a fost urmărită prin efectuarea analizelor vizuale în trei repetiţii privindculoarea coardei şi raportul dintre lemn/ măduvă. Organele analizate au fost elementeanuale (coarde de rod), proaspăt recoltate. Gradul de maturare a lemnului se încadreazăîntre 66,98% şi 67,98% (tabel 9).
Tabelul nr.9Determinarea maturării lemnului prin criterii morfologice
Soiul Repetiţia Lungimea totalăa coardei (cm
Lungimeamaturată (cm
Lemn maturat(%)
Elita 26-69
Repetiţia 1 85,96 57,85 67,30
75,5 45,95 60,86
62,72 39,84 63,52
74 54,96 74,27
69,52 48,08 69,16
Media 73,54 49,34 67,09
Repetiţia 2
99,32 64,75 65,19
77,90 56,76 72,86
80,92 53,34 65,92
88,27 53,77 60,92
93,42 66 70,65
Media 87,97 58,92 66,98
Repetitia 3
99,94 76,21 76,26
81,29 56,5 69,50
60,89 39,10 64,21
89,85 61,59 68,55
48,71 25,38 52,10
Media 76,14 51,76 67,98
Raportul dintre lemn / măduvă s-a realizat la coarde de pe butuc şi la coarde de labaza butucului ( cepul de siguranţă). S-au secţionat coardele astfel încât să se analizezeraportul diferenţiat pe lungimea coardelor. In urma observaţiilor efectuate se evidenţiazăcă raportul lemn/măduvă este mai mare în partea bazală a coardei (tabel 9) .
Materialul lemnos analizat a realizat un conţinut în substanţă uscată de până la 55 -57% în corelaţie cu un raport de apă liberă/ legată, de maxim 18 (fig.21).
Fig. 21 Conţinutul în substanţă uscată şi în apă al coardelor
La un nivel al apei totale sub 50%, realizat în corelaţie cu perioada de prelevare aprobelor (noiembrie), acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul lemnos al coardelorelitei hibride de masă a fost de maxim 11% glucide solubile la un nivel de solubilizare aamidonului de 5,8% (fig.22).
Fig. 22 Conţinutul în substanţe de rezervă a coardelorRezultatele de ansamblu privind calitatea materialului de înmulţire a elitei hibride relevă
că materialul biologic se încadrează în limitele admise la înmulţire.Materialul biologic aparţinând elitei hibride pentru struguri de masă a fost trimis la
INCDBH Ştefăneşti, în scopul evaluării stării de sănătate, producerii de material Iniţial deînmulţire G0 şi a premultiplicării.
Partener 5 –SCDVV OdobeştiA 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologice la materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Frâncuşă 3-15)Cercetarile s-au efectuat in campul experimental al SCDVV Odobesti.In Faza I a proiectului, desfasurata in perioada 01.11.2011- 15.12.2011 au fost efectuateobservatii si determinari in campul de elite clonale al SCDVV Odobesti privind gradul dematurare al coardelor la clona Francusa 15 Od.
Pentru a caracteriza conditiile de microclimat a podgoriei Odobesti unde se gasesccampurile experimentale s-au folosit date meteo furnizate de statia meteorologica aS.C.D.V.V. Odobesti.
Astfel analizand datele prezentate in fig.1, se poate observa ca temperaturile mediilunare inregistrate in aceasta perioada sunt apropiate de valorile multianuale. Temperaturaminima absoluta inregistrata in perioada de repaus a fost de -17,5°C in data de 26 ianuarie2011. Temperaturile scazute din timpul lunilor ianuarie si februarie au afectat viabilitatea sipornirea in vegetatie a ochilor.
Cele mai ridicate temperaturi s-au inregistrat in lunile iulie si august, cu temperaturamedie lunara intre 22,1-22,4 °C si cu o maxima absoluta de 34,5 °C in data de 9 iulie.Luna septembrie si octombrie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate, peste mediamultianuala , ceea ce a favorizat maturarea strugurilor si a lemnului la toate soiurile dinpodgoria Odobesti (Fig.22).
Evolutia temperaturii medii lunare in perioadaianuarie - noiembrie 2011 in Podgoria Odobesti
-5
0
5
10
15
20
25
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct nov.
Luna
tem
pera
turi
med
i lun
are(
Cº)
Temperatura inregistrata Temperatura multianuala
In ceea ce priveste evolutia precipitatiilor, asa cum se observa din tabelul 1 si fig. 2, seconstata o distributie neuniforma a acestora de-a lungul acestei perioade cu un excedent inlunile iunie si iulie (103,8 mm precipitatii fata de o multianuala de 83,4 mm inluna iunie,respectiv 147,0mmprecipitatii fata de 73,8mm in iulie) si deficit in lunile august, septembrie,octombrie si noiembrie .
Precipitatiile inregistrate in cursul lunii iulie in cantitate de 147 l/m2 au avut ca efectscaderea deficitului hidric din sol si aer cu influente pozitive asupra cresterii si dezvoltariiplantelor de vita de vie.
Cantitatea de precipitatii inregistrata in perioada de vegetatie a fost de 441,8 mmdar cu distribuire foarte neuniforma de-a lungul perioadei. Cerintele clonei Francusa 15 Od.Fata de umiditatea solului sunt mai mari in perioada cresterii intense a lastarilor sistrugurilor, comparativ cu perioada maturarii acestora (Fig.23).
Evolutia precipitatiilor lunare in Podgoria Odobesti inperioada ianuarie - noiembrie 2011
1222.2
10
35.6
80.2
103.8
147
34.8
8.8
32.2
5.2
31.837.6 36.5
47.5
72.383.4
73.8
59.1 58.849.1
31.6
0102030405060708090
100110120130140150
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov.Luna
sum
a pr
ecip
itatii
lor
luna
re(m
m)
Precipitatii inregistrate Precipitatii normale
Conform legislatiei acceptate de Uniunea Europeana, Materialul amelioratoruluirepezinta categoria biologica cea mai inalta, obtinuta in urma superselectiei intraclonale dincare se obtine Materialul Initial de inmultire viticol.
Francusa 15 Od., Materialul amelioratorului, este o clona valoroasa obtinuta laSCDVV Odobesti, libera de boli virotice si de alte organisme daunatoare de ordin restrictivpentru vita de vie.
Asupra clonei Francusa 15 Od. au fost efectuate observatii si determinarimorfofiziologice (gradul de maturare al coardelor, continutul materialului lemnos in apalegata, totala, glucide solubile, amidon). Organele analizate au fost elemente anuale (coardede rod), proaspat recoltate de la butucul cap de clona.
Schimbarile de de natura biochimica care se produc in perioada de repaus sunt foartenumeroase: in timpul caderii frunzelor creste continutul de azot proteic si scade azotulneproteic din coarde; o data cu scaderea temperaturii sub 0°C se declanseaza hidrolizaamidonului si hemicelulozei, cu sporirea continutului in zaharuri solubile(30-40%); se reducecontinutul in apa al tesuturilor, cu schimbarea raporturilor dintre apa libera si apa legata,
dintre apa totala si substanta uscata. Toate aceste transformari biochimice marescconsiderabil rezistenta butucilor de vita de vie la temperaturile scazute din timpul iernii.
Maturarea coardelor sau coacerea lemnului este un proces fiziologic influentat defactorii de mediu. Fotoperioadele scurte, temperatura scazuta ca si starea de aprovizionarecu apa, ingrasamintele aplicate ca si caracteristicile solului influienteaza in mare masuragradul de maturare al lemnului( Alleweldt, 1967).
Aprecierea gradului de maturare a lemnului se face prin determinarea continutului inapa al lastarilor care variaza in limite specifice in functie de soi si de raportul maduva /lemn,continutul tesutului lemnos in glucide solubile sau in aminoacizi liberi.
Materialul analizat aparţinând clonei Frâncuşă 15 Od a realizat un conţinut însubstanţă uscată de până la 55 % în corelaţie cu un raport de apă liberă/ legată, de maxim 21(fig.23).
Fig.23 Conţinutul în substanţă uscată şi în apă al coardelorVariatia continutului de substanta uscata din lastarul vitei de vie in corelatie directa cu cea acontinutului in apa, constituie una dintre cele mai caracteristice particularitati ale procesuluide maturare la vita de vie.
La un nivel al apei totale de 44,7% realizat în corelaţie cu perioada de prelevare aprobelor (noiembrie), acumularea substanţelor de rezervă în ţesutul lemnos al coardelor aclonei Frâncuşă 3-15 Od, a fost de maxim 11% glucide solubile la un nivel de solubilizare aamidonului de 3,3% (fig.24).
Fig.24 Conţinutul în substanţe de rezervă a coardelor
In procesul de coacere, concomitent cu acumularea substantei uscate are locmicsorarea continutului de apa din lastarii vitei de vie.
Coacerea coardelor la butucii de vita de vie se constata si in functie de culoareascoartei, dupa raportul intre diametrul maduvei si al coardei, dupa continutul in hidrati decarbon. Culoarea scoartei trebuie sa fie uniforma si caracteristica soiurilor. La coardele binecoapte diametrul maduvei trebuie sa fie mai mic decat 1/3 din diametrul sectiunii intregi acoardei. În cazul clonei Frâncuşă 3-15 Od raportul lemn /măduvă s-a încadrat în valoareaunui material de înmulţire relativ bine maturat (tabel10).
Tabelul nr. 10
Evaluarea diametrului coardelor
Nr.crt.
Provenienţa/Soiul Diametru lemn(mm)
Diametru măduvă(mm)
Raportmăduvă/lemnlemn/maduvă
1. SCDVV OdobeştiFrâncuşă 3-15 Od
10,5 7,7 0,731.36
Rezultatele de ansamblu privind calitatea materialului de înmulţire a clonei Frâncuşă 3-15 Od relevă că materialul biologic se încadrează în limitele admise la înmulţire.
Materialul biologic aparţinând elitei hibride pentru struguri de masă a fost trimis laINCDBH Ştefăneşti, în scopul evaluării stării de sănătate, producerii de material Iniţial deînmulţire G0 şi a premultiplicării.
6. Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuareaproiectului
6.1. Rezultatele obţinute în urma studiilor şi analizelor efectuate, conform planului derealizare, au condus la evaluarea gradului de maturare al coardelor genotipurilor propuse înexperiment:
Nr.crt
Parteneri/acronim
(cf. Formular A –Informaţii)
Rezultate preconizate(cf. Planului de realizare al
proiectului)
Rezultate obţinute
1.Coordonator –INCDBHŞTEFĂNEŞTI
Gradul de maturare a coardelor– 50 analize vizuale în treirepetiţii (culoarea coardei şiraportul lemn/măduvă) şi 100teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
Gradul de maturare a coardelor– 50 analize vizuale în treirepetiţii (culoarea coardei şiraportul lemn/măduvă) şi 100teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon).
2. P1- ICDVV VALEACĂLUGĂREASCĂ
Gradul de maturare a coardelorla clona Cabernet Sauvignon 30Vl- 2 analize vizuale în treirepetiţii (culoarea coardei şi
Gradul de maturare a coardelorla clona Cabernet Sauvignon 30Vl - 2 analize vizuale în treirepetiţii (culoarea coardei şi
raportul lemn/măduvă) şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
raportul lemn/măduvă) şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
3. P2-SCDVV BLAJ
Gradul de maturare a coardelorla soiul Amurg - 2 analizevizuale în trei repetiţii (culoareacoardei şi raportullemn/măduvă) şi 4 testebiochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)/ Raport deactivitate
Gradul de maturare a coardelorla soiul Amurg - 2 analize vizualeîn trei repetiţii (culoarea coardeişi raportul lemn/măduvă) şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)/ Raport deactivitate
4. P3-SCDVVDRĂGĂŞANI
Gradul de maturare a coardelorla soiul Alutus - 2 analize vizualeîn trei repetiţii (culoarea coardeişi raportul lemn/măduvă) şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
Gradul de maturare a coardelorla soiul Alutus - 2 analize vizualeîn trei repetiţii (culoarea coardeişi raportul lemn/măduvă) şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
5. P4-SCDVV BUJORU
Gradul de maturare al coardelorla elita hibridă pentru struguride masă - 2 analize vizuale întrei repetiţii (culoarea coardei şiraportul lemn/măduvă şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
Gradul de maturare al coardelorla elita hibridă pentru struguride masă - 2 analize vizuale întrei repetiţii (culoarea coardei şiraportul lemn/măduvă şi 4teste biochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
6. P5-SCDVV ODOBEŞTI
Gradul de maturare a coardelorla clona Frâncuşă 3-15- 2analize vizuale în trei repetiţii(culoarea coardei şi raportullemn/măduvă) şi 4 testebiochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
Gradul de maturare a coardelorla clona Frâncuşă 3-15 - 2analize vizuale în trei repetiţii(culoarea coardei şi raportullemn/măduvă) şi 4 testebiochimice în trei repetiţii(conţinutul materialului lemnosîn apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon)
6.2. Stadiul realizării proiectului;:Au fost îndeplinite toate activităţile prevăzute în planul de realizare iar rezultatele
obţinute au contribuit la îndeplinirea obiectivului primei etape de derulare a proiectului.
6.3. Concluzii:1. Rezultatele observaţiilor, determinărilor şi analizelor biochimice efectuate la materialulbiologic prelevat de la plante menţinute în sera depozitar (material Iniţial G0), aparţinândsoiurilor şi clonelor propuse pentru premultiplicare în anul 2012, atestă obţinerea dematerial lemnos de calitate superioară, încadrat în limitele admise pentru utilizarea lui laînmulţire;
2. Cantitativ, atât glucidele solubile cât şi amidonul, au indicat o bună maturare amaterialului lemnos la toate soiurile testate; conţinutul în glucide solubile s-a încadrat valoricîn limitele admise de 10-12% s.u. la majoritatea soiurilor, cu excepţia clonei Neuburger 10 Blla care s-au înregistrat acumulări de numai 6,9%;
3. Variabilitatea conţinutului în amidon (4,5-13,7%) a demonstrat că procesul de hidrolizăenzimatică a acestuia, a fost mai mult sau mai puţin intens în funcţie de fiecare genotip;valori ale conţinutului în amidon, apropiate de cele normale (3-6%), s-au înregistrat laurmătoarele soiuri şi clone: Fetească albă 97 Şt (4,5%), Fetească regală 72 Şt (5,8%),Cabernet frank 43 Vl (5,5%), Cabernet frank 81 Vl (4,7%), Neuburger 10 Bl (4,9%), Călina(4,7%), Băbească gris (6,1%), Balada (4,0%) şi Şarba 16-3-3(5,9%);
4. Conţinutul de apă totală din coarde a fost la un nivelul destul de ridicat în cazul clonelorŞarba 16-3-3 (54,25%) şi Fetească albă 97 Şt (58,3%), ceea ce a demonstrat tendinţa deprelungire a perioadei de vegetaţie în sera depozitar;
5. Valorile medii ale raportului lemn/măduvă au fost în totalitate supraunitare şi au atestatcalitatea superioară a materialului Iniţial de înmulţire G0; creşterile vegetative de 250cm aupermis estimarea unor cantităţi suficiente de material de înmulţire (210-250 ochi/4 plante);
6. Măsurătorile şi determinările biochimice efectuate asupra materialului biologic alamelioratorului (Fetească albă 7-1-2, Amurg, Alutus, Cabernet sauvignon 30 Vl, Frâncuşă 3-15Od şi elita hibridă pentru struguri de masă) au evidenţiat că în condiţiile climatice aleanului 2011, nu au existat diferenţe majore în procesul de maturare, în funcţie de zonaviticolă de provenienţă;
7. Conţinutul în apă al lemnului, acumulările de glucide solubile şi amidon, raportullemn/măduvă, au relevat că indiferent de genotip şi de centrul viticol de unde a fostrecoltat materialul biologic, gradul de maturare al coardelor a fost apreciat ca fiind bun.
6.4. Propuneri pentru continuarea proiectului:Pentru îndeplinirea obiectivului general al proiectului se impune cu necesitate continuareadesfăşurării tuturor activităţilor în condiţiile prevăzute în planul de realizare al proiectului.
DIRECTOR GENERAL, DIRECTOR ECONOMICDr. Ing. TĂNĂSESCU Constantin Ec. DUMITRESCU Alina
DIRECTOR DE PROIECTDr. Ing. RĂDULESCU Ion
Macheta raportare economică nr. 3MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN
1.2.1 CAS (20,8% asupra 1.1) 4.831 4.831 4.831 4.831 - -1.2.2 Şomaj (0,5% asupra 1.1) 117 117 117 117 - -1.2.3 CAS pentru sănătate (5,2% asupra 1.1) 1208 1.208 1208 1.208 - -
1.2.4 Alte cheltuieli aferente salariilor şi veniturilorasimilate acestora 282 282 282 282 - -
II. Cheltuieli cu logistica 108.031 51.224 108.031 51.224 - -
2.1. Cheltuieli de capital (2.1.1+2.1.2) 61.400 11.400 61.400 11.400 - -
2.1.1.Imobilizari corporale: dotari, echipamente,mobilier, calculatoare si accesorii si alteleasemenea, conform legii
61.100 11.100 61.100 11.100 - -
2.1.2.Imobilizări necorporale: programe de calculator,licente, brevete şi altele asemenea, conformlegii
300 300 300 300 - -
2.2. Cheltuieli privind stocurile(2.2.1+2.2.2+2.2.3+2.2.4+2.2.5+2.2.6) 40.631 38.824 40.631 38.824 - -
2.2.1 Materii prime 1.050 1.050 1.050 1.050 - -
2.2.2
Materiale consumabile, inclusiv materialeauxiliare, combustibili utilizaţi direct în cadrulproiectului, piese de schimb, seminţe şimateriale de plantat sau furaje
79.896 36.098 79.896 36.098 - -
2.2.3Obiecte de inventar (min. 50-max 1800 lei/buc,cu durata de exploatare peste 1 an) 3.034 1.176 3.034 1.176 - -
2.2.4 Materiale nestocate 100 100 100 100 - -
2.2.5 Energia şi apa utilizate în mod direct în cadrulproiectului 200 200 200 200 - -
Redevente, locaţii de gestiune şi chirii utilizate înmod direct în cadrul proiectului, incluzândînchirierea de spaţii pentru organizarea demanifestări ştiinţifice şi închirierea deechipamente, aparatură sau autovehiculenecesare proiectului
- - - - - -
2.3.3 Transportul de bunuri - - - - - -
2.3.4 Cheltuieli poştale şi pentru telecomunicaţiiutilizate în mod direct în cadrul proiectului - - - - - -
2. Mihu Ghica CS I CIM 4.226 25,17 223,61 5.627,6TOTAL x x x x x 23.230
Certificăm pe proprie răspundere că toate cheltuielile şi înregistrarea lor în contabilitate au fost întocmiteconform legislaţiei în vigoare.
Nr. ore ( Col. 5): 1872 - Ore -Salariu mediu orar ( Col. 6/ Col. 5): 12,41 - lei/oră
Director general alDr.ing. Tanasescu Constantin
Director economicEc. Dumitrescu Alina
Director de proiectDr.ing. Rădulescu Ion
Macheta raportare economică nr. 6MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ
CHELTUIELI CU LOGISTICALA CONTRACTUL DE FINANTARE NR. 226 FAZA I
6.1. CHELTUIELI DE CAPITALA. IMOBILIZARI CORPORALE
Certificăm pe proprie răspundere respectarea OUG 34/2006 privind achizițiile publice precum și exactitatea datelor conforma celor înscrise în contabilitatea unității.
2. Higrometru Hagen Exo Terra Digital Senzor liniara 2.1.21.3 Factura 3/13.12.2011 101008 1008
Partener 5-SCDVV Odobesti - Total 6257,76 1.800
3. Masina de altoit OMEGA STAR liniara 2.1.21.5Factura nr.1106/08.12.2011 4 6257,76 1800,00 1
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE ( P3+P5) x x x x 15.557,76 11.100 x
Macheta raportare economică nr. 7MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Academia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎN HORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ
CHELTUIELI CU LOGISTICALA CONTRACTUL DE FINANTARE NR. 226 FAZA I
7.1. CHELTUIELI DE CAPITAL
A. IMOBILIZARI NECORPORALE
Certificăm pe proprie răspundere respectarea OUG 34/2006 privind achizițiile publice precum și exactitatea datelor conforma celor înscrise în contabilitatea unității.
Director GeneralTanasescu Constantin
Director economicAlina Dumitrescu
Conducătorul de proiectRadulescu Ion
Nr.crt. Denumire mijloc fix
Regimul deamortizare cf.
Legii nr.15/1994
Cant.Documentjustificativ
Denumire/nr./Data
Durata normala defunctionare cf.
Legea nr. 15/1994(ani)
Valoaretotala (lei)
Valoaredecontatade la buget
(lei)
Pozitia din listade echipamente
(din contract)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Partener 3 SCDVV Dragasani
1 Windows 7 ultimate 1Factura
2/13.12.2011 3 13000 300
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE (P3) x x x x 13000 300 x
Macheta raportare economică nr. 8
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALEAcademia De Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIOTEHNOLOGII ÎNHORTICULTURĂ ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ
Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuri in spatiiprotejate
1. Scopul proiectului: 1. Elaborarea unui sistem tehnologic complex de producere a materialului de inmultireviticol in schema de certificare alcatuita din cele trei categorii biologice, material de inmultire INITIAL, BAZA siCERTIFICAT2. Modul de derulare al proiectului: Proiectul se deruleaza pe 4 ani in perioada 2011-2014 in cadrul a 7 faze deexecutie, si este executat de un consortiu format din 6 unitati de cercetare din domeniul viticulturii sibiotehnologiilor.
CP-A 1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolG0 (Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt,Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt ,Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl,Cabernet frank 81 Vl, Merlot 7Vl, MuscatOttonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl,Riesling de Rhin 72Bl, Astra, Victoria, Călina,Tămâioasă românească 104Dg, Azur, Băbeascăgris, Şarba, Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl,Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă 1-4-4).A 1.2 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Fetească albă 7.1.2)
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol G0 (MuscatOttonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Feteascăregală 72 Şt, Fetească neagră 6 Şt , Muscat deAdda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Cabernet frank81 Vl, Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Riesling de Rhin 72Bl,Astra, Victoria, Călina, Tămâioasă românească104Dg, Azur, Băbească gris, Şarba, Aligote 5 Iş,Riesling italian 3 Bl, Balada, Şarba 16-3-3,Fetească albă 1-4-4).A 1.2 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Fetească albă 7.1.2)
P1-A1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (clona Cabernet Sauvignon 30Vl)
A 1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (clona Cabernet Sauvignon 30Vl)
P2-A1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (soiul Amurg)
A1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (soiul Amurg)
P3-A1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (soiul Alutus)
A1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (soiul Alutus)
P4-A1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului (elită hibridă pentru struguride masă în curs de testare )
A1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului (elită hibridă pentru struguri demasă în curs de testare )
P5-A1.1 Observaţii şi determinărimorfofiziologice la materialul de înmulţire viticolal amelioratorului ( clona Frâncuşă 15 Od)
A1.1 Observaţii şi determinări morfofiziologicela materialul de înmulţire viticol alamelioratorului ( clona Frâncuşă 15 Od)
2.2. Faze contractate:
Nr.fazei Denumirea fazei
Valoare contractată Personal echivalent
Total proiect d.c. în anulraportării Total d.c. studii
TOTAL (I+II+III+IV+V) 154.400 77.200 94.423 69.961
3.Analiza stadiului de atingere a obiectivelor proiectului:Obiectivul general al ADER 20202.Perfecţionarea sistemelor şi tehnologiilor de cultură a plantelor în vederea asigurării sustenabilităţiifermelor comerciale în contextul creşterii performanţelor de mediu.Stadiul realizării S-au executat activitatile stiintifice, tehnice si economice din faza I a proiectului in
vederea elaborarii unui sistem tehnologic de producere a materialului de inmultireviticoll liber de virusuri in spatii protejate.
Obiectivul specific al ADER 2020Obiectivul specific 2.2.: Verigi tehnologice/tehnologii inovative de culturã a plantelor care sã asiguregarantarea veniturilor fermelor comerciale în conditiile respectãrii criteriilor de mediu si eco-conditionale
Stadiul realizării: S-au intretinut tehnic obiectivele care asigura dubla protectie a materialului initial deinmultire, G0 si G1, pentru prevenirea reinfestarii cu organisme cu tranmitere sistemica(viroze, micoplasmoze, bacterioze) in vederea producerii de material saditor sanatos.
Obiectivele proiectului1. Obţinerea de tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditor viticol liber deboli cu transmitere sistemică (viroze, micoplasmoze, bacterioze);
Stadiul realizării: Conform raportului de faza s-a realizat evaluarea morfofiziologica si biochimica amaterialului propus pentru imbogatirea sursei nationale de germoplsma viticola ca primpas in elaborarea sistemului tehnologic de producere a materialului viticol initial liber devirusuri in spatii protejate.
2. Realizarea unui ghid de bune practici pentru multiplicarea materialului săditor viticol în vedereacreşterii gradului de uniformitate genotipică, fenotipică şi a stării de sănătate a materialului săditor.
Stadiul realizării: S-a realizat un studiu documentar asupra a numeroase modele de ghiduri de bunepractici cu impact performant si focusat pe producerea de material de inmultire viticol.
3. Menţinerea valorii biologice ridicate prin evidenţa trasabilităţii materialului biologic.
Stadiul realizării S-au monitorizat prin observatii morfofiziologice si s-au intocmit docmente oficiale,declaratii de certificare a materialul biologic din sursa initiala si suplimentara de materialinitial G0 si G1 cat si acte de autentificare si de garantare a autenticitatii soiurilor siclonelor noi care se vor introduce in colectia nationala de germoplasma viticola.
4. Eliminarea riscurilor reinfectării cu organisme patogene de carantină fitosanitară.
Stadiul realizarii: S-au aprovizionat partial chituri si reactivi pentru retestarea virologica a materialuluiinitial G0, G1 si
G2 aflat in colectia nationala de germoplasma viticola, in sursa suplimentara de materialG1 cu soiuri
si clone noi de interes si a materialului amelioratorului specificat in cadrul planului derealizare a
proiectului, de la partenerii implicati in proiect.
4.Prezentarea rezultatelor:
Faza Denumirea fazei
Rezultate:Rezultate scontate a se obţine inclusiv
rezultatele măsurabile(cf. tipurilor de rezultate înscrise în
Formular B – Propunerea de proiect)
Rezultate obţinute(cf. tipurilor de rezultate înscrise în
Imbunatatirea sortimentului viticol aflatin Colectia Nationala de germoplasmacu soiuri si clone noi propuse pentruextinderea in productie.
Promovarea realizarilor stiintifice sitehnice romanesti in circuitul europeande valori in domeniul produselor viti-vinicole.
Instruirea personalului pentrudesfasurarea unei activitati eficiente decercetare stiintifica si dezvoltaretehnologica cu scopul valorificariisuperioare a rezultatelor cercetarii sitransferului rapid al materialului initialde inmultire de la mentinator labeneficiar.
Se va realiza periodic în fazele2,3,4,5,6,7 prevăzute în Planul derealizare al proiectului.
Materialul biologic alamelioratorului (Fetească albă 7-1-2; Cabernet Sauvignon 30Vl;Amurg; Alutus; Elită Hibridăpentru struguri de masă; Frâncușă3-15), se află în faza de evaluare astării de sănătate și va fi transferatîn sera depozitar cu material InițialG0, începând cu faza 3/2012.
Se va realiza începând cu faza4/2013.
Personalul participant la realizareafazei 1/2011 a fost informat șiinstruit în privința derulăriiactivităților și a întocmiriidocumentelor.
4.2.Valorificarea în producţie a rezultatelor parţiale şi/sau finale obţinute:
Nr. Tipul rezultatului obţinut (cf.pct.4) Utilizatorii la care s-au aplicatrezultatele Efecte socio-economice la utilizator
4.3.Participarea la colaborări internaţionale în proiecte cu obiective generale sau specifice similare (dacă estecazul):
Nr. crt.Denumirea
programuluiinternaţional
Ţară şi/sau CEunităţi
colaboratoareDenumire proiect
Valoarea proiectuluiValoare totală
proiect Valoare ţară
4.4.Articole (numai cele publicate în reviste cu referenţi de specialitate): (se vor menţiona numai articolelepublicate în domeniul ştiinţific/tehnic al proiectului şi/sau conexe)
Nr. crt. Denumirea, publicaţiei Titlul articolului AutoriÎn ţară1......iÎn străinătate:1......i
4.5.Cărţi publicate (inclusiv tratate, enciclopedii, dicţionare, cursuri univesitare, etc., la care personalul dinfişa proiectului a participat în colectivele de autori): se vor menţiona numai cărţile publicate în domeniulştiinţific/tehnic al proiectului şi/sau conexe
Nr. crt. Titlul cărţii Editura/anul publicării Autor principal/Autor din cadrulcolectivului proiectului
În ţară1......iÎn străinătate:1......i
Notă: la raport se vor anexa doar cărţile care au fost realizate cu fondurile programului sectorial
*) Numai pentru personalul din lista de personal a proiectului
4.6.2.Comunicări ştiinţifice efectuate (la raport se vor anexa originale/copii ale programelor manifestărilorştiinţifice şi copii ale comunicărilor/prezentării)
Manifestări ştiinţifice Nr. Titlul comunicărilor *) Autor/AutoriÎn ţarăa) congrese internaţionale: -b) simpozioane: 1. Restrictions, cautions and tendency in using the
herbicides in vine;Rădulescu I., Vizitiu Diana,Nedelea Gina
Manifestări ştiinţifice Nr. Titlul comunicărilor *) Autor/Autori2. Preliminary research regarding virulence testing ofthe bacteria Agrobacterium tumefaciens, in vitro and invivo;3. The incidence of the attack of Agrobacteriumtumefaciens on the maturation of the grafting canes forsome varieties of Vitis vinifera L.
*) Numai comunicări din domeniul de cercetare aferent şi/sau conex al proiectului
4.7. Brevete rezultate din domeniul de cercetare aferent şi/sau conex al proiectului, inclusiv omologări şi/saurezultate de cercetare brevetabile/omologabile aflate în testare în vederea omologării:
Nr.crt. Denumire/Titlul brevetului Autori
Nr., data,instituţia la care
s-a înregistrat
Brevete (nr.)Înregistrat
e Acordate Vândute
În ţară
În străinătate:
TOTAL
5. Aprecieri şi propuneri:Apreciem că partenerii participanţi la îndeplinirea obiectivului general al proiectului (P1- ICDVV VALEA
CĂLUGĂREASCĂ, P2- SCDVV BLAJ , P3-SCDVV DRĂGĂŞANI, P4-SCDVV BUJORU şi P5 – SCDVV ODOBEŞTI) auefectuat toate activităţile prevăzute în planul de realizare în faza 1/2011.
Pentru îndeplinirea obiectivului general al proiectului se impune cu necesitate continuarea desfăşurăriituturor activităţilor în condiţiile prevăzute în planul de realizare al proiectului.
DIRECTOR GENERAL, Director economic
Dr. Ing. TĂNĂSESCU Constantin Ec. DUMUTRESCU Alina
Conducătorul de proiect,Dr. Ing. RĂDULESCU Ion
Macheta 27
Raportul WEB:( Raport de fază)
Slide 1: PLAN SECTORIAL– ADER 2020
Contractor: INCDBH Stefanesti-ArgesObiectivul general: 2 STCPM Numărul /codul proiectului 30/2.2.6.Contract: 226/2011 Act Adiţional: (număr/an)Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 31.10.2014 Durata (luni): 36Denumireaproiectului: Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuri in spatii protejate.Denumireafazei :
Evaluarea calitatii materialului de inmultire viticol
Persoana de contact (Directorul proiect): Radulescu Ion Date contact (tel/fax, e-mail):0248266814/[email protected]
Slide 2: - Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Obiectivele Proiectului Obiectivul general: Elaborarea unui sistem tehnologic complex de producere amaterialului de inmultire viticol in schema de certificare alcatuita din cele treicategorii biologice, material de inmultire INITIAL, BAZA si CERTIFICATObiective specifice:
Obţinerea de tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire amaterialului săditor viticol liber de boli cu transmiteresistemică (viroze, micoplasmoze, bacterioze.
Realizarea unui ghid de bune practici pentru multiplicareamaterialului săditor viticol în vederea creşterii gradului deuniformitate genotipică, fenotipică şi a stării de sănătate amaterialului săditor.
Menţinerea valorii biologice ridicate prin evidenţa trasabilităţiimaterialului biologic.
Eliminarea riscurilor reinfectării cu organisme patogene decarantină fitosanitară.
Obiectivele Fazei Evaluarea calității materialului de înmulțire viticol ( amelioratorului și Inițial G0)
Slide 3: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele scontate ase obţine :
Gradul de maturare a coardelor la materialul de înmulțire viticol G0/25 genotipuriGradul de maturare al coardelor la materialul amelioratorului/6 genotipuri
Rezultatele obţinute: Gradul de maturare a coardelor la materialul de înmulțire viticol G0, în condiţiileanului 2011/25 genotipuriGradul de maturare al coardelor la materialul amelioratorului/6 genotipuri
Slide 4: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute: MATERIALUL BIOLOGIC:A. Soiuri şi clone româneşti menţinute în sera depozitar ca material Inițial deînmulțire G0:Muscat Ottonel 16 Şt, Fetească albă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Fetească neagră 6Şt , Muscat de Adda 22 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Cabernet frank 81 Vl, Merlot 7Vl,Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl, Riesling de Rhin 72Bl, Astra,Victoria, Călina, Tămâioasă românească 104Dg, Azur, Băbească gris, Şarba, Aligote 5Iş, Riesling italian 3 Bl, Balada, Şarba 16-3-3, Fetească albă 1-4-4.B. Materialul amelioratorului:
Rezultatele obţinute: METODELE DE CERCETARE:1. Observaţii şi determinări morfofiziologice privind: raportul lemn/măduvă,lungimea totală și maturată a coardelor;2.Indicatori biochimici:conţinutul materialului lemnos în apă legată, totală, glucidesolubile şi amidon.
Slide 6: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute:Soiuri şi clone
româneşti menţinuteîn sera depozitar camaterial Inițial de
înmulțire G0
Sera depozitar cu material Iniţial de înmulţire viticol G0
Slide 7: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute:Soiuri şi clone
româneşti menţinuteîn sera depozitar camaterial Inițial de
înmulțire G0
Valorile conţinutului în amidon, au fost apropiate de cele normale (3-6%);Acumulări foarte bune s-au înregistrat la următoarele soiuri şi clone: Fetească albă 97Şt (4,5%), Fetească regală 72 Şt (5,8%), Cabernet frank 43 Vl (5,5%), Cabernet frank81 Vl (4,7%), Neuburger 10 Bl (4,9%), Călina (4,7%), Băbească gris (6,1%), Balada(4,0%) şi Şarba 16-3-3(5,9%)
Conţinutul în poliglucide al materialului lemnos din sera depozitar
Slide 8: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute:Soiuri şi clone
româneşti menţinuteîn sera depozitar camaterial Inițial de
înmulțire G0
Conţinutul în apă totală a fost mai mare de 50% la majoritatea genotipurilor:
Conţinutul mediu al materialului lemnos în apă legată şi totală
Slide 9: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute:Soiuri şi clone
româneşti menţinuteîn sera depozitar camaterial Inițial de
înmulțire G0
- Lungimea totală a creşterilor vegetative (coardelor) a fost în medie de 250 cm, dincare 204 cm lemn maturat;-Raportul mediu lemn/măduvă a fost supraunitar 1,3-1,96.
Slide 10: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Rezultatele obţinute:Materialul
amelioratorului
Conţinutul în apă totală al lemnului, a variat în funcţie de soi şi de raportullemn/măduvă:
- Conţinutul în glucide solubile a înregistrat valori normale la toate soiurileanalizate, cuprinse între 8,7- 11,7%;- Conţinutul în amidon: 3,3-5,2% la genotipurile Frâncuşă 3-15, Alutus, CabernetSauvignon 30 Vl şi Elita hibridă şi de 8,1 la soiul Amurg respectiv 9,1 la clonaFetească albă 7-1-2.
Conținutul materialului lemnos în substanțe de rezervă
Slide 12: Proiectul 30/2.2.6. Faza I
Concluzii Rezultatele observaţiilor, determinărilor şi analizelor biochimice efectuate lamaterialul biologic prelevat de la plante menţinute în sera depozitar (material IniţialG0), aparţinând soiurilor şi clonelor propuse pentru premultiplicare în anul 2012,atestă obţinerea de material lemnos de calitate superioară, încadrat în limiteleadmise pentru utilizarea lui la înmulţire;
Măsurătorile şi determinările biochimice efectuate asupra materialului biologic alamelioratorului (Fetească albă 7-1-2, Amurg, Alutus, Cabernet sauvignon 30 Vl,Frâncuşă 3-15Od şi elita hibridă pentru struguri de masă) au evidenţiat că încondiţiile climatice ale anului 2011, nu au existat diferenţe majore în procesul dematurare, în funcţie de zona viticolă de provenienţă.
