1

Cioacă Beti- Ana

GHID PENTRU PĂRINŢI, BUNICI, CADRE DIDACTICE ŞI SPECIALIŞTI

2

1. Preambul pag.3

2. Cuvânt înainte pag.5

3. Clasificarea vocalelor şi consoanelor pag.9

4. CAIETUL SUNETELOR S_Z_Ţ ( prezentare ) pag.11

5.CAIETUL SUNETULUI S pag.13

6. CAIETUL SUNETULUI Z pag.29

7. CAIETUL SUNETULUI Ţ pag.42

8. POEZII pag.49

Pozele color au fost preluate de pe The Internet Picture Dictionary si de pe Google

cărora le mulţumesc

3

PREAMBUL

A fi printre oameni presupune şi a comunica. Schimbul de idei şi mesaje

dă sens vieţii. Copilul creşte şi se dezvoltă, îşi desăvârşeşte întreaga “ arhitectură

interioară” în cadrul relaţiilor interpersonale, deci în cadrul schimburilor

informaţionale. El imită şi absoarbe limbajul.

Comunicarea nu există decât în corelaţie cu structurarea limbajului şi

augmentarea fondului lexical.

Avem o limbă ( limba română ) şi mai multe tipuri de limbaje : verbal, non-

verbal, oral, scris. În cadrul limbajului verbal vorbim de emisie şi recepţie. Omul

emite mesaje şi când ne referim la acest lucru, ne referim la articulare, ton,

semnificaţie etc şi recepţionează mesaje. Perturbările ce pot interveni pe acest

segment ( emisie – recepţie ) pot deforma relaţia copil – lume. Importantă în

comunicare este integritatea organică şi funcţională a subsistemelor ( senzorial,

operator, comprehensiv, socio-afectiv ).

Orice tulburare în limbaj poate produce daune comunicării, cu

repercursiuni în integrarea socio-culturală. A face terapie logopedică presupune a

preveni şi a restructura ceea ce este deteriorat la nivelul oralităţii, dar şi al

grafismului, la nivelul comunicării, motivând copilul, dar şi securizându-l afectiv.

Ceea ce fac logopezii în efortul lor reconstructiv constă în consolidarea

instrumentelor primordiale ale comunicării, de la psihomotricitate, la limbaj şi de

aici, la motivaţie şi sfera emoţională.

Caietele sunetelor pe care le propun acum sunt un excurs în terapia

pronunţiei diferitelor sunete. Ele se adresează atât copiilor ( preşcolari sau şcolari

mici ) care prezintă tulburări de elocuţie, dar mai ales părinţilor şi cadrelor

didactice, adevăraţi “ antrenori “ ai limbajului. Şi m-am gândit la acest ajutor mai

ales pentru acei părinţi care caută, dar nu găsesc un logoped ( deoarece această

profesie este o “ rara avis” prin numărul infim de profesionişti ).

În mod normal, diagnosticul de dislalie trebuie pus de un logoped ( fie din

domeniul educaţiei, fie din sănătate, fie din mediul privat ). Tot logopedul este acela

care realizează planurile de intervenţie personalizate, în aşa manieră, încât să

conducă la succes. Datorită faptului că orice lucru nou se învaţă prin exerciţiu şi

repetiţie şi pentru că programările în cabinetele de logopedie se rezumă la doar o

4

întâlnire pe săptămână ( datorită afluenţei din ce în ce mai mari de copii care

prezintă tulburări de pronunţie ), greul revine familiei în recuperare. Dacă sunetele

nu se repetă, sunetele emise corect la cabinet se pot pierde. Când sunetele nu se mai

repetă ( din varii motive însoţite de scuze ) pot interveni perioade de platou şi chiar

regresii.

Caietele sunt gândite ca o călătorie prin minunata ţară a sunetelor, un fel de „

continent „ al pronunţiei. Deci un fel de „ joacă de-a vorbirea „. Să nu uităm că

prin aceste caiete ne adresăm vârstelor mici al cărui „ spaţiu „ de dezvoltare este

fundamentat pe joacă. În mica excursie, cu creioane colorate şi cu mici exerciţii,

copiii vor deprinde acurateţea sunetelor limbii române.

Ceea ce trebuie să ştie părinţii, bunicii ( şi mai nou, bonele ), dar şi cadrele

didactice este faptul că intervenţia timpurie eficientizează recuperarea, copilul

fiind posesorul unei „ minţi absorbante” ( M. Montessori) care-i dă posibilitatea

să-şi însuşească rapid sunete şi un fond lexical bogat.

Un copil recuperat până la intrarea în şcoală nu va avea probleme de lectură şi

scriere. Copiii care vor fi recuperaţi mai târziu ( în perioada şcolară ) pot îngroşa

rândurile celor diagnosticaţi cu sindrom dislexico- disgrafic sau pot dezvolta fobia

de a vorbi ( din cauza ilarităţii pe care o provoacă tulburarea sa de vorbire ),

balbism şi chiar eşec şcolar, culminând cu abandon şcolar.

Pornind împreună acest demers terapeutic sper să recuperăm cât mai multe

cazuri şi să eliminăm „ un start defectuos” în viaţă. Astfel îi vom da copilului şansa

să se dezvolte normal într-o lume normală, acceptat de membrii comunităţii.

Logoped – Psiholog principal,

Cioacă Beti – Ana

5

CUVÂNT ÎNAINTE

LOGOPEDIA ŞI TERAPEUTUL

Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca atare ) a avut

un fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care conduc la articulare şi

comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot influenţa dezvoltarea firească a

limbajului şi găsirea unor metode adecvate, aplicabile în vederea formării şi

reformării unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o

bază teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape. Logopedia

încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între limbaj şi

structurarea întregii personalităţi.

Logopedia este o ştiinţă născută la intersecţia cu alte ştiinţe care se ocupă de

limbă şi limbaj : psihologia, psihodiagnoza, pedagogia, foniartria, psiholingvistica,

neurologia, psihiatria, orl ... Specialistul logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe

din aceste arii de investigare a limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat

la metode şi mijloace care să ajute la recuperare.

Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici, când

limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, terapeutul logoped

trebuie să cunoască bine psihologia copilului, treptele evoluţiei şi desăvârşirii

limbajului. Uneori, tulburările de elocuţie netratate în perioada copilăriei pot

conduce la ruperea echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale.

Aşa poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul,

abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine ţinta ironiilor

colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în sine, conducând la o slabă

stimă de sine. Terapeutul va încerca să descifreze etiologia şi simptomatologia

tulburării de limbaj, să găsească modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin

psihoterapie încrederea în forţele proprii ale micului pacient.

Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări de

pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi fluenţă (

bâlbâiala, tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia, disfonia, fonastenia ),

tulburările de scris-citit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulburările cu

substrat neurologic ( alalia, afazia ), tulburări de origine psihică ( mutismul

psihogen ). Cauzele ce declanşează disfuncţii în aria limbajului pot fi organice,

funcţionale, psiho-sociale. Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot

debuta în faza intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin

6

de efortul din timpul travaliului care poate conduce la hipooxigenare sau chiar

leziuni cerebrale ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale ( despicături maxilo-

faciale, buco-faringiene )fac parte din acest grup cauzal. În ceea ce priveşte cauzele

funcţionale aici pot fi înscrise tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe

motorii, insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-

sociale poate cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi perfecţionismul.

Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la alterarea

laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de

izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi

învăţarea ei de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează în

laringe, iar consoanele în cavitatea bucală.

În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat fono-

articulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe,

trahee, plămâni, diafragmă.

La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de

consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre

vârful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nu

pronunţă corect vocalele ar putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un

examen ORL.

Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde (

nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j,

g, d, v. Unele consoane sunt explozive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ;

altele sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ,

ce-ci, ge-gi ; iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş,

j, h. În limba română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele (

Ţ, CE, GE ).

Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedere

acustic, cât şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice :

vocalele ) şi zgomote sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La

pronunţarea vocalelor efortul respirator este mult diminuat şi organele fonatorii

sunt tensionate în mod egal ( spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în

locul de articulare ). În pronunţarea vocalelor este nevoie întotdeauna de voce,

adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce unele consoane pot fi pronunţate fără

voce. În limba română putem vorbi şi de coarticularea sunetelor, adică înainte de a

emite sunetul, organele fonatorii sunt deja pregătite pentru următorul sunet ( este

cazul diftongilor şi triftongilor ).

După locul de articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distincte :

- BILABIALE

- LABIODENTALE

- DENTALE

- ALVEOLARE

- PALATALE

- VELARE

7

- LARINGEALE

Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lor

bruscă sub jetul de aer expulzat.

Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori

asupra buzei inferioare.

Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii

superiori.

Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor

superiori.

Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor

superiori.

Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur, iar sunetul

H se formează în laringe.

Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde mai

multe acte articulatorii :

1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator

2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune

3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos.

DISLALIA

Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronunţiei

unor consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificultăţi de pronunţie datorate unor

dificultăţi funcţionale înnăscute sau dobândite ), senzorială ( în hipoacuzii sau

tulburări ale auzului fonematic ), mecanică ( în malformaţii ), funcţională (

perturbări în funcţionarea organelor periferice care au rol în articulare ).

Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri.

Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ : sigmatism,

rotacism capacism etc.

Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii :

SIGMATISMUL cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane ( s, z, ţ, ş, j, ce,

ge ).

PARASIGMATISMUL presupune înlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele

care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : varsă înlocuit cu varză, cojoc cu

cozoc )

Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal, laringeal ).

ROTACISMUL ( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O

să amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal,

pararotacism.

ETAPE ŞI PROCEDEE DE RECUPERARE ÎN DISLALIE

În recuperarea unui fonem avem mai multe etape :

- IMPOSTAREA

8

- FIXAREA

- CONSOLIDAREA

- AUTOMATIZAREA

Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea

respiratorie necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea aparatului

fonoarticulator.

Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapia

recuperatorie se va desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-expir se pot

face pe muzică, în cadrul unor exerciţii de gimnastică generală, sau prin suflarea

în instrumente muzicale. Gimnastica fonoarticulatorie este indicat să se realizeze în

oglindă, iar dacă aceasta nu există, în formula faţă-în-faţă. Această gimnastică

presupune mişcări ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. După ce s-au

realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas în

dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi diferenţierea

consoanelor surde şi sonore în cuvintele paronime ( ex : lege – rege ). Multe sunete

se pot forma pornind de la onomatopee. După ce iese sunetul izolat, acesta se

introduce în silabe directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se

introduce apoi în cuvinte în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşit

şi acest lucru se introduc propoziţiile simple şi dezvoltate.

Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung de parcurs.

Exerciţiile logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii, bunicii, bonele. Copiii

învaţă uşor, dar uită la fel de uşor dacă nu se repetă. Pe traseul remedial pot

interveni fenomene de platou, când avem impresia că nu putem merge mai departe

şi uneori regresii datorită lipsei de exerciţiu.

În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu logopedul şi cu

cadrele didactice din unitatea de învăţământ pentru a se reuşi recuperarea

tulburărilor de pronunţie, dar şi stimularea verbală necesară echipării copilului

pentru comunicare.

Mulţumesc tuturor care m-au încurajat să scriu această lucrare spunând că

este utilă, cât şi celor care m-au ajutat cu selecţia imaginilor.

Autoarea

9

VOCALELE ( clasificare )

I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

A. ANTERIOARE, PREPALATALE A, E, I

B. MEDIANE Î, Ă

C. POSTPALATALE U, O

II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE – ÎNCHIDERE

A. DESCHISE A

B. SEMIDESCHISE O, E , Ă

C. ÎNCHISE U, Î, I

CONSOANELE ( clasificare )

I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ

A. LABIALE P, B, M

B. LABIO-DENTALE F, V

C. DENTALE T, D

D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J

E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R

F. GUTURALE C, G, H, K

II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE

A. FRICATIVE S-Z, Ş-J, F, H

B. OCLUZIVE P-B, T-D, C-G

C. SEMIOCLUZIVE CE-GE

D. LATERALE L

E. VIBRANTE R

III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE

A. SURDE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H

B. SONORE B, D, G, V, Z, J, GE

IV. DUPĂ VIBRAŢIILE NAZALE

A. NAZALE M, N

10

B. ORALE B, D

V. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE

A. BILABIALE P,B, M

B. LABIODENTALE F,V, L

C. APICODENTALE D, T, Ţ, N

D. ALVEOLARE S, Z, C, G , Ş

E. DUROPALATALE CHE – GHE

VI. DUPĂ LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMBĂ ŞI O ANUMITĂ

REGIUNE A CAVITĂŢII BUCALE

A. ANTEROLINGUALE D,T

B. MEDIU LINGUALE Ş, J

C. POSTERO LINGUALE C, G

VII. DUPĂ CONTACTUL DINTRE LIMBĂ ŞI BOLTA PALATINĂ

A. DURE M, N

B. PALATIZATE B, M

ORDINEA CORECTĂRII SUNETELOR ( după E. Boşcaiu )

I. S-Z-Ţ

II. Ş-J, CE-GE

III. P-B-M

IV. F-V

V. T-D-N

VI. C-G-H

VII. CHE- GHE

VIII. L-R, DIFTONGI L- R

11

12

TIPUL S Z Ţ

constrictivă X X

africată X

Dental-alveolară X X X

Antero-linguală X X X

surdă X

Sonoră X

POZIŢIA ORGANELOR FONATORII

S_Z

- Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm )

- Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori

- Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos )

- La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale

Ţ

- Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie de

aer

- Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm.

- Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori

NOTĂ – dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate să-

l pronunţe pe S, i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui să strângă uşor dinţii

în timp ce imită prelungit sunetul şarpelui ; pe podul palmei va simţi un curent de

aer rece

- Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează coardele vocale şi

atunci copilul va face gargară

- Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect emisia

sunetelor T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în explozia aerului va spune

S ; o hârtie pusă pe limbă va trebui să zboare în explozia aerului

13

CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL

Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe

parcursul acestui caiet. La drum !

a) Zâmbeşte ! Uită-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul !

b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece.

c) Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss

1. Repetă după model silabele cu S prelung

Ssssa sssse ssssi sssso ssssu

Asss esss isss ossss ussss

2. Şi acum logatomii !

Asssa essse isssi ossso usssu

Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss

3. Hai să te vedem la silabele duble !

Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu

A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai departe ….

4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început !

Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur

Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi

dacă îl lungeşti pe S cum te-am învăţat.

Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi

14

5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm !

Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună

Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen

Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă

Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o pauză ! Să

colorăm cuvintele care cuprind răul de S !

Noaptea s-a dus ... Încă un vis a apus...

Doamne, câţi de S ! Hai să mai rostim ceva !

6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum aşa. Să

încercăm!

Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat

Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge

Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură

Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat

Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit

Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

15

7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.

Acum cred că ştii să-l pronunţi pe domnul S !

Dar ce zici să mai încercăm ceva ?

8. Repetă după mine !

Nivelul I

a) Sorin stă. f) Simona soseşte.

b) Siviu strigă. g) Vasile pescuieşte.

c) Silvia scrie. h) Simion se ascunde.

d) Cosmina spală i) Sorin iese afară.

e) Costin sare. J) Stelele răsar.

Nivelul II

a) Sfinţii sunt în castel. f) Sorin joacă baschet.

b) Siropul este gustos. g) În basme sunt spiriduşi.

c) Pisica vede un sconcs. h) Sandu are un sacou albastru.

d) O muscă stă pe un biscuit. i) Motociclistul are cască.

e) Salata este cu castraveţi. j) Sabin are o mască nouă.

9. Listă de cuvinte de repetat acasă

S iniţial S median S final S+ consoane

Sac Mască Pas Spune

Sar Cască Nas Scame

Sală Casă Vas Sfoară

Saltea Baston Vis Sport

Saleuri Bască Miros Slab

Salut Basme Norocos Scurt

Sărman Biserică Spumos Spic

16

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

Aici vei găsi diferite exerciţii prin care se poate

consolida sunetul S.

1. Încercuieşte litera S în textul dat

Seri de toamnă

Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se

ascund sub norii cenuşii. Un vânt aspru răscoleşte

frunzele de pe stradă.

2. Pune litera S mic de tipar în spaţiul liber !

re__t mu__t ___ardele co____tă faimo___

i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate

3. Citeşte perechile de cuvinte şi apoi scrie propoziţii înlocuind cuvântul subliniat

cu cuvântul pereche ( sinonim )

a calcula – a socoti Sorin a calculat corect.

__________________________

a respira – a sufla Când sunt obosit respir

greu.

_______________________

a zice – a spune Mama zice că am talent.

_____________________

17

4. Pune următoarele cuvinte la locul lor în propoziţii !

sertar, surâde, scorul, sprijinul, seminţe

La finalul meciului _______________arăta

egalitate.

Am plantat __________________.

Copilaşul _______________ în somn.

În ______________ îmi ţin albumul cu poze.

I-am acordat tot _______________________.

5. Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles şi care să înceapă cu S !

drapel - _________________________

grăunţe - ________________________

nădejde - ________________________

povaţă - _________________________

zâmbet - _________________________

6. Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus care să înceapă cu S !

gras - ___________________

jos - ____________________

reparat - _________________

drept - ___________________

18

7. Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor subliniate !

Pe cer este o stea.

Silvia va deveni o stea.

În peşteră s-a descoperit un schelet.

Construcţia are schelet metallic.

Se apropie un sol de pace.

Pe portative este scrisă cheia sol.

Tata sapă ogorul.

Bunicul cumpără o sapă.

8. Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi !

Omul este Strălucitoare

Elevul este Spălate

Steaua este Silitor

Fata este Sfioasă

Rufele sunt Sănătos

9. Citeşte propoziţia şi pune întrebarea !

Ex : Marcel scrie cu un creion tocit.

Ce face Marcel ?

Pe bolta cerească a răsărit Luceafărul.

________________________________________________________

________________________________________________________

Copiii se străduiesc să câştige concursul.

____________________________________________________________

____________________________________________________________

19

10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caută în coloana B cuvântul opus celui din

coloana A !

A B

Serios Trist

Ascultător Noros

Senin Neserios

Vesel Neascultător

11. Cuvintele pot fi alintate. Alintă-le după model !

Ex : pisic – pisicel

Pasăre - __________________

Stea - ___________________

Casă - ___________________

Vestă - ____________________

12. Şi acum mici lecturi !

Pe scenă

Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă

un spectacol. Ce frumos este !

20

La soare

Strada are straie de sărbătoare. Mirosul

florilor este deosebit. Pisicel abia aşteaptă să se

relaxeze la soare.

21

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI S

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, să

B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs

C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu

sas, ses, sis, sos, sus

D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu

E) CUVINTE S INIŢIAL

1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, sun, sub, suc,

sud,

surd, sân, sârb

2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, soră, sofa,

sută

sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, sătul, superb

3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină, surpriză,

susură,

sâmbătă, supărat, sandale, seringă

F) CUVINTE S MEDIAN

Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol, blestem,

busuioc

Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis, fasole,

uscat

G) CUVINTE S FINAL

Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos, frumos,

somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas, ficus, pietros,

vânjos

H) CUVINTE S + CONSOANE

ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga,

strâmb

SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital,

spanac

SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă, scădere

SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă, sfială

SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic, slobod

SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, smerenie, smotocit

I ) S DUBLU

Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat,

susţinător

J) PROPOZIŢII SIMPLE

1. Simona scrie.

2. Sonia spune.

3. Sandu sare.

4. Silviu tresare.

5. Sebi scutură.

6. Simion sună.

22

7. Siguranţa sare.

8. Sanda se bucură.

9. Simona este veselă.

10. Sertarul se deschide.

K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE

1. S-a dat sentinţa.

2. Serialul este luni seară.

3. Am tras semnalul.

4. Secara arsă de soare se scutură.

5. Seminţele se răspândesc printre straturi.

6. Servieta este strânsă cu o curea.

7. Silviu ne aşteaptă la sosire.

8. Sudorul sudează ţevile.

9. Serpentinele sunt strânse.

10. Sportivii s-au aliniat la start.

EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

SARE-ZARE În zare se vede muntele de sare.

SALE – ZALE El se laudă cu ale sale zale.

SER –ZER Am pus ser în zer.

VASE – VAZE Lângă vase sunt vaze cu flori

SÂN – FÂN Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân.

SAR- FAR Eu sar pe pietrele de lângă far.

SURE – TURE Iepele sure fac multe ture.

SUNĂ – TUNĂ El mă sună când tună.

23

Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro !

24

25

26

Colorează litera S

27

28

29

CAIET DE EXERCIŢII PENTRU

Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z :

1. zâmbim

2. dinţii sunt uşor apropiaţi

3. coardele vocale vibrează

4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul muştei (

bâzzz)

1. Şi acum, spune după mine !

ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ

AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ

ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ

AZA, EZE, IZI, OZO, UZU

ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU

ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ

ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ

2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent !

Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori

3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie.

Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână

Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos

Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne

Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit

30

4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti pe Z şi apoi

spui cuvântul.

Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt, zmeu,

zmeură

5. Să facem o pauză ! Colorăm !

31

6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc.

Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză

Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză

Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu

Meduză, groază, brânză, criză, parizer

7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat ! Uite o buburuză care stă pe o frunză !

32

8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem !

Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz, necaz,

prânz

9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ?

Eu mănânc ores.

Iapa are un mâns.

Afară este săpadă.

Eu stau de pasă.

10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă.

SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale.

SER-ZER În seringă este ser. / Brânza are zer.

SILE – ZILE Sile numără câte zile sunt până la vacanţă.

11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii !

Zoe zice o poezie.

Zmeul zboară.

Zidarul zideşte.

Stau rezemat de spetează.

Pupăza zglobie zboară.

Meduza verzuie are ventuze.

Am pus orezul în cazan.

Este o poză de groază.

33

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Citeşte coloanele de cuvinte, încercuieşte litera Z şi spune unde se află aceasta (

la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului )

zambilă frizer moloz

zâmbet mozaic aviz

zâzanie cozonac treaz

zarzăr bâzâit Bicaz

2. Pune litera Z în spaţiul liber

fa__an stur___ pupă___ă pa___nic

mie___ ga___dă fale___ă fran___elă

propo___iţie po___e ca___emată

3. Scrie propoziţii cu cuvintele date

rezemat, cazan, vizitiu, zurgălăi, zorzoane

a)_________________________________________

b)________________________________________

c)

__________________________________________

d)

__________________________________________

e)

__________________________________________

34

4. Vreau să fii atent ! Sunt două coloane cu propoziţii. Subliniază cuvintele care se

regăsesc şi în coloana A şi în coloana B şi explică-le sensul !

A B

Mama a zdrobit nucile. Armata română a

zdrobit

armata turcă.

În zori era răcoare. Ea o zori pe Alina.

Era o zi călduroasă. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !

5. Scrie numele imaginii !

B___ ____ ___ ___ I

S ___ ____ ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ Ă

35

B __ ___ ___ Ă

P ___ ___ ___ ___ Ă

CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U

ALBĂ – CA - ___ ___ ___ ___ ___ A

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R

36

6. Citeşte textele !

OAZA

Prin deşertul Saharei întâlneşti uneori câte o

oază. În limpezişul apei se oglindesc razele

fierbinţi ale soarelui. Călătorul rătăcit zâmbeşte

zicând în sinea lui

- Încă mai este vie speranţa !

FRUNZELE

Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub

puterea razelor timide ale soarelui. Din ele vor

ieşi viitoarele frunze.

37

Colorează dinozaurul !

38

EMISIA SUNETULUI Z

IMPOSTARE

A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză

B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz

C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu

Zaz, zez, ziz, zoz, zuz

D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu

E) CUVINTE CU Z INIŢIAL

1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi

2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf, zâmbet,

zimbru

3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat

4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă, zgomot,

zdrenţe,zgârcit

F) CUVINTE CU Z MEDIAN :

Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză, cobză, priză,

groază,

Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză, frunză, solzi

G) CUVINTE CU Z FINAL

Iaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz

H) CUVINTE CU Z DUBLU

Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit

I) PROPOZIŢII SIMPLE

1. Zizi zice.

2. Fac poze.

3. Mănânc praz.

4. Calul se zbate.

5. Zoe este zână.

6. Zina are zorzoane.

7. Parizerul are iz.

8. Zoica zbiară.

9. Cozonacul creşte.

10.Bărzăunele bâzâie.

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE

1. Zenovia se zbate în corzi.

2. Zidarul pune şi mozaicul.

3. Zenaida interpretează rolul.

4. Zeci de meduze invadează apa.

5. Zarzării au flori rozalii.

6. Zahărul a zaharisit dulceaţa.

7. Zoe face cozonaci.

8. Zidarul face haz de necaz.

9. Zorzoanele zăngăne când dansează.

10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.

39

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

VARSĂ – VARZĂ Ea varsă zeama de varză.

OASE – OAZE Prin oaze s-au găsit oase.

GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina groasă.

RASE – RAZE Prin luminiş pătrund raze.

Mama face mere rase.

40

Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului )

scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj, spic, pâine

ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir, piuliţă,

sărmană, hamburger

41

Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !

42

Colorează cuvintele în care auzi sunetul Z

43

CAIETUL SUNETULUI

Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dar

dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci :

- Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveolele

incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea sunetului S

- Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe vârful

limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea sunetului Ţ )

- Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem pumnişorii

lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru emisia sunetului

TS; în explozia aerului, împingem cu putere pumnii în faţă

- Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS

1. Hai să repetăm cuvinte uşoare !

Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă

Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă

Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ

Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi

Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână

2. Acum corectează- mă !

Eu vreau o porsie de tort.

Eu desenez un călus.

Copiii trag la sintă.

Am un sap.

44

3. Şi acum e rândul propoziţiilor !

Tanţa ţine băţul.

Căluţul susţine călăreţul.

Ceaiul este călduţ.

Ţapul ţopăie.

Ţăranii curăţă viţa.

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

1. Pune litera Ţ mic de tipar în locul spaţiului liber !

___ară paia___ă cu___it o__et

scoar___ă cote ___ faian ___ă nutre

__

maimu___ă jude ___

2. Grupează cuvintele date în tabel

faţă, cârtiţă, desculţ, ţiglă, botniţă, hârleţ, sughiţ,

ţâfnos , ţintar

Ţ iniţial Ţ median Ţ final

45

3. Scrie denumirea imaginii !

A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____Ă

U ___ ____ ___ ___ ___ ____

P ___ ____ ____ ____ ____ ____Ă

R ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ Ă

Î ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ Ă

M ___ ___ ____ ____ ____Ă

46

4. Scrie cuvinte opuse celor date care să înceapă cu Ţ

A sări - ........................................

Patrie - .......................................

Mal - ........................................

A striga - ....................................

5. Completează cu unul din cuvintele date propoziţiile !

( faţa, înţepătură, ţâfnos, clanţă, ţiglă )

Tata a venit ............................... de la birou.

Ca să deschid uşa pun mâna pe

.................................

M-am infectat de la o ................................................

Acoperişul este acoperit cu ......................................

Pe .................... bunicii au apărut riduri.

6. Citeşte textele

ÎN MUNŢI

Gerul îngheaţă tot. De streaşina cabanei

atârnă ţurţuri mari. Zăpada scârţâie sub paşii

noştri.

MISTREŢII

Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A

început vânătoarea. Când sunt doborâţi, mistreţii

guiţă cu putere.

47

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ

IMPOSTARE

A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă

B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ

C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu

Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ

D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu

E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL

a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc

b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut

c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută

F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN

Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit, mărunţit,

mărunţiş,

Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, justiţie

G ) CUVINTE CU Ţ FINAL

Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ

H) CUVINTE CU Ţ DUBLU

Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri

I) PROPOZIŢII SIMPLE

1) Tanţa ţese.

2) Ţiganul bea.

3) Lipseşte furculiţa.

4) Glonţul ţiuie.

5) Este ceaţă.

6) Ţiţeiul ţâşneşte.

7) Ţânţarul înţeapă.

8) Ţăranul ţipă.

9) Faţa este creaţă.

10 ) Ia-mă de braţ !

J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE

1) Văcuţele mănâncă nutreţ.

2) Căţelul se joacă cu un băţ.

3) Ţuica se obţine din prune.

4) Ea mărunţeşte verdeaţa.

5) Angheluţă ascute cuţitul.

6) Ţigara este aprinsă.

7) Poliţistul are mustaţă.

8) Uşa iese din ţâţâni.

9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă.

10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.

48

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC

SAP – ŢAP Eu sap lângă ţap.

SAR – ŢAR Eu sar la povestea despre ţar.

SINE – ŢINE Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc.

49

Colorează şi pronunţă !

50

POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-Ţ

1. Spiridon face-o salată

Cu spanac şi ciocolată.

Spiridon s-a supărat

Că pisica a vărsat

După ce tot a mâncat.

2. Stanca spune o poveste

Frăţiorilor mai mici :

...Spiriduşi cu-albastre veste

Şi-ncălţaţi doar în târlici

Stau de veghe la ferestre...

3. Sfios şi somnoros

Un sconcs- mic mirositor –

Scoate capul din scaieţi.

Uff! Ce miros îngrozitor !

4. Salamandra misterioasă

A ieşit un pic din casă.

Cu burtica stă la soare

Ca să-i fie pielea

Mai strălucitoare.

5. Sărmancul sconcs stă spăşit

Stingher şi supărat şi trist.

Căci soarta rău l-a pedepsit

Cu un miros neisprăvit.

6. Scânteioară, subţirică, graţioasă

Nevăstuica intră-n casă.

Soţiorul stă la masă

Răsfoind o carte groasă.

51

7. Sorin suspină sub o stea.

El pe Sorina-o aştepta

Sub salcia cu ram subţire

Cuprins de-o neagră presimţire.

8. Seara scoate stele sute

Peste somnoroase sate.

Şi miresme cunoscute

Vântu-n drum mi le abate.

1. Zâna zice-n zori de zi

Vrăji zemoase şi zurlii.

Şi din nori un zân zbanghiu

Coboară pe-un bidiviu.

2. O zvârlugă zugrăvea

Zidul de pe strada mea.

Fluturi roz de peruzea

Se zbăteau prin cărămizi

Lângă o zimţată stea.

3. O meduză cam zbârcită

Zdrenţuită şi răcită

Strănuta dintre zulufi

De-o viroză tăbăcită.

4. Zice zimbrul zâmbăreţ :

Eu aş vrea nişte nutreţ.

Zău aşa, de-mi dai o doză

O să fac cu tine-o poză.

5. Sub o rază cam timidă

Pupăza cea zgribulită

Îşi zice durerea mare :

- Vreau să fie mai mult soare !

52

6. O meduză verzulie

Se-aşează pe-o cochilie

Şi recită o poezie.

Spectatorii zvăpăiaţi

Sunt degrabă-ndepărtaţi.

7. Zâna zorilor mângâie

Un zefir crescut sub zid.

Şi un mânz scăpat din frâie

Către el pleacă zorit.

1. Ţicu ţine o reţetă

De la doctoriţa nouă.

I-a prescris nişte injecţii

Şi vreo câteva pastile.

Şi i-a spus să stea în casă

Când afară tare plouă.

2. În ţarc căpriţa ţipă tare.

Simţise lupul dând târcoale.

Ţăranul scoate-un cuţit mare

Cu aprig gând de răzbunare.

3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă

Despre producţia de lapte.

Ţărăncile ce stau pe-acasă

Îşi schimbă ţâncii pentru noapte.

4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos

Şi un pic cam arţăgos.

Cum nu-i place lui ceva

Iute îl şi înţepa.

53

5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ

Şi un pic cam plângăreţ

Ţipă iar în gura mare

Că vrea boabe de mâncare.

6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume

La urechea lui Ionuţ. Un copil minune !

Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune.

Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.

54

55