CAIETUL PROFESORULUI_Modul1

8/19/2019 CAIETUL PROFESORULUI_Modul1

1/33

Curriculum de bază pentru

formarea continuă aprofesorilor din învățământul

obligatoriu în domeniulliterației la disciplinele de

studiu

Caietul profesorului

Modulul 1

Acțiune COMEN I US Nr. 9:

Proiecte multilaterale

Nume: …………………………………………………….

Atelierul de lucru BaCuLit: ………………………


2/33

BaCuLit – Caietul profesorului 2

© BaCuLit Association e.V.

[email protected]

Reprezentant legal: Prof. Dr. Christine Garbe Universityof Cologne

Institute for German Language and Literature II Richard-Strauß-Str. 2

50931 Köln

Germania

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Publicația aceasta reflectă doar punctul de vedere al autorilor și Comisia nu se face responsabilă pentru nicio utilizare ainformațiilor conținute aici.

.

Proiecte multilaterale COMENIUS

Număr proiect: 510464-LLP-2010-1-De-Comenius-CMP : Numărulacordului de finanțare: 2010 5065/ 00-001

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]


3/33


Cuprins

Cuvânt înainte..........................................................................................................................................4

Principiile BaCuLit ale dezvoltării profesionale ................................................................................... 6

Cum se utilizează Caietul profesorului?...............................................................................................7

Modulul 1 Bazele BaCuLit i proiectarea lecției ...................................................................................... 8

Privire generală asupra Modulului 1 ................................................................................................... 8

Lecturi recomandate ........................................................................................................................... 9

M1_Mat 1: PPT Principiile generale ale proiectării lecției BaCuLit ............................................... 10

M1_Mat 1a: Platoul cu idei – O metodă de învățare prin cooperare ............................................ 11

M1_Mat 1d: Sarcină finală pentru Modulul 6 ............................................................................... 12

M1_Mat 2: Cadrul de proiectare a lecției în BaCuLit – întrebări orientative i concepte centrale 13

M1_Mat 2a:Fiă de lucru: Imnul Americii ..................................................................................... 14

M1_Mat 2b: Un model al predării metacognitive ........................................................................ 16

M1_Mat 2c: În sprijinul înțelegerii metacogniției ......................................................................... 18

M1_Mat 2d: GÂNDIȚI – LUCRAȚI ÎN PERECHI – COMUNICAȚI ....................................................... 19

M1_Mat 2e: Ce tim i ce este nevoie să tim despre implicarea activă în lectură? ..................... 21

M1_Mat 2f : Întrebări orientative pentru proiectarea lecției ........................................................ 22

M1_Mat 2g: Întrebări orientative pentru proiectarea lecției cu referire la cadrul BaCuLit - Un

instrument de reflecție pentru profesori ...................................................................................... 24

M1_Mat 2h: Asigurați-vă i verificați .............................................................................................28

M1_Mat 2i: Instrument BaCuLit nr.1: Formular de proiectare a lecției ....................................... 29

M1_Mat 2k: Chestionar de evaluare pentru fiecare modul BaCuLit ............................................. 32


4/33


Cuvânt înainte

Stimați participanți la cursul BaCuLit, bine ați venit la acest curs! Caietul de lucru vă va însoțipe toată perioada cursului. Proiectul BaCuLit a fost finanțat prin Programul Comenius al Uniunii

Europene, a debutat în ianuarie 2011 i s-a finalizat în decembrie 2012. Acest proiect are labază rezultatele studiului internațional ADORE, „Teaching Adolescent Struggling Readers – AComparative Study of Good Practices in European Countries”, finanțat de Programul EuropeanSocrates între 2006 i 2009 (rezumatul proiectului i al rezultatelor lui se pot descărca de lawww.adore-project.eu). Proiectul BaCuLit a dezvoltat, implementat i evaluat un „Curriculumde bază pentru formarea continuă a profesorilor din învățământul obligatoriu, în domeniulliterației la disciplinele de studiu”. (Basic Curriculum for In-service Training in Content AreaLit eracy in Secondary Schools) [BaCuLit]. Pentru acest scop au cooperat 10 parteneri de proiectde la universitați i instituții de formare continuă a profesorilor din 7 țări europene. Ei au fostsprijiniți i s-au bucurat de consultanța a doi experți americani.

Cine a participat la BacuLit?

Proiectul BaCuLit a fost coordonat de o echipă din Germania: Prof. Dr. Christine Garbe, M.A.Martin Gross (Albertus Magnus University of Cologne), Dr. Karl Holle, Stephanie Schmill(Leuphana University Lueneburg). Următoarele instituții au conlucrat în proiectul BaCuLit:

1. Germania:

• Universitatea Albertus Magnus University din Koln

• Universitatea Leuphana, Lueneburg

•

LISUM – Institutul de Stat Ientru Școlaă i Media, Brerlin-Brandenbirg, Ludwigsfelde2. Ungaria: Institutul de Învățământ Superior, Kecskemét

3. Olanda: Centrul Național pentru Educație Lingvistică, Nijmegen

4. Norvegia: Universitatea din Stavanger, Centrul Național pentru Educație i Cercetare îndomeniul Lecturii

5. Portugalia: Institutul de Educație - Universitatea din Minho, Braga

6. România:

Fundația Filocalia, IaiCasa Corpului Didactic „Alexandru Gavra", Arad

7. Suedia: Universitatea Umea, Departmentul pentru Studii Lingvistice

8. Experți americani:

• Prof. PhD William G. Brozo, Universitatea George-Mason- Fairfax, Virginia

• PhD Carol M. Santa, Academia Montana, Kalispell, Montana, Co-Fondator al CRISS

http://www.adore-project.eu/http://www.adore-project.eu/http://www.adore-project.eu/


5/33


Curriculum BaCuLit constă în (1) prezentări PPT, cu adnotări pentru formatorii care asigurăcadrul fiecărei unități de curs, (2), Caietul profesorului, care conține toate materialele pentru

participanți i (3) Manualul formatorilor, care până în prezent există numai în versiunea înlimba engleză. Curriculum-ul BaCuLit a fost conceput prin cooperare de către mai multepersoane i, astfel, materialele proiectului sunt rezultatul unei „asocieri participative”. După

încheierea proiectului, dreptul de proprietate al produsului a fost transferat la „InternationalBaCuLit Association", având ca preedinte pe Prof. Christine Garbe i sediul la Universitatea dinKöln. Următoarele persoane au fost principalii responsabili pentru proiectarea modulelor îndiferitele lor versiuni. Astfel, acestea vor fi menționate mai jos cu mulțumiri speciale:

Modulul 1: Christine Garbe, Karl Holle, Stephanie Schmill (Germania)

Modulul 2: Marie Lourdes de Dionisìo, José Brandão Carvalho, Maria Helena Martinho

(Portugalia) Modulul 3: Carol M. Santa(USA)

Modulul 4: Liv Engen, Ragnar Gees Solheim, Lise Helgevold (Norway); Ildiko Balazsne, JánosSteklács, Veronika Szinger (Hungary); Claudia Franke, Dorothee Gaile (Germany)

Modulul 5: William G. Brozo (USA), Karl Holle, Stephanie Schmill(Germany)

Modulul 6: Mienke Droop, Hedwig de Krosse, Heleen Strating Netherlands)

Bazele conceptuale aferente modulelor au fost scrise de către autori individuali, astfelpaternitatea cărții este declarată separat. În cele din urmă am dori să îi mulțumim în specialmanagerul nostru de proiect, Martin Gross, care a avut o excelentă grijă de toate aspectelefinanciare i organizatorice, asistentului nostru tiințific, Stephanie Schmill, care s-a îngrijit dedocumentație i comunicarea cu toți partenerii i studentei Charlotte Coch, care a dat aspectulfinal Manualului formatorului, Caietului de lucru al profesorului i prezentărilor PPT.

Proiectul se încadrează în orizontul „competențe de învățare”, dar pune accentul pe„competențe de lectură”: intenționează să contribuie la dezvoltarea profesională a experiențaprofesorilor din învățământul obligatoriu pentru a îmbunătăți fluența, obiceiurile de lectură istrategiile de comprehensiune ale elevilor lor prin utilizarea de texte diverse, în toate

disciplinele colare i pentru a-i ajuta pe elevi să-i construiească o imagine pozitivă de sine cacititori i elevi care învață. Cel mai urgent în acest sens este sprijinirea aa-zisei „literații îndisciplinele de studiu”(content area reading literacy) sau „lectura în întreg curriculumul”.Termenul de „literație în disciplinele de studiu” se referă la competențele profesorilor de alucra cu instrucțiuni privind citirea, scrierea i învățarea nu doar la disciplinele din aria „limbăi comunicare”, ci la toate disciplinele i la toate nivelurile colare.

Curriculumul de bază are ca scop definirea acelor cunotințe minimale despre formareacompetențelor de literație pe care fiecare profesor din învățământul obligatoriu din UE trebuiesă le posede, indiferent de disciplina predată. În versiunea pilot, programul a prevăzut 6

module a câte 6 ore cuprinzând fiecare capitole de dezvoltare, inclusiv materiale de predare,sarcini colaborative pentru îmbunătățirea practicii de la clasă a profesorilor i sprijin online. În


6/33


faza de implementare, în toate țările participante (cu excepția Norvegiei), modulele elaborateau fost pilotate pe grupuri de 10 pâna la 20 de profesori, în 7 instituții de formare continuăeuropene. În cursul implementării, echipele BaCuLit au evaluat aplicabilitatea cursului BaCuLit

în diversele țări europene incluse în proiect. Rezultatele sunt acum disponibile în varianta

finală a cursului BaCuLit: cele 6 module au fost puțin modificate în conținut i structură, iartimpul alocat lor este mult mai flexibil. Nu fiecare modul este de 6 ore, unele pot fi predate îndoar 3 ore, iar altele pot necesita 8 sau 9 ore. În plus, anumite module considerate opționalepot fi omise, în funcție de contextul național specific. Astfel, echipele de elaborare au luat înconsiderare faptul că în țările participante (sau care vor participa în viitor) condițiile deimplementare diferă nu doar de la țară la țară, ci chiar în aceeai țară, chiar de la o coală laalta.

Principiile BaCuLit ale dezvoltării profesionale

BaCuLit îi propune să îmbogățească experiența profesorilor în domeniul literației îndisciplinele de studiu. În vederea atingerii acestui scop, proiectul BaCuLit se construiete peurmătoarea concepție despre dezvoltarea profesională a profesorilor:

În loc să se bazeze pe concepția de dezvoltare profesională care doar prezintă informații,proiectul BaCuLit se bazează pe principii ale dezvoltării profesionale i ale învățării care au oinfluență pozitivă asupra imaginii de sine a profesorilor, ca practicieni competenți i reflectivi.Scopul nostru este să sprijinim profesorii în schimbarea viziunii despre ceea ce înseamnă să fii

profesor eficient la o anumită disciplină. A-i învăța pe elevi cum să învețe conținuturi prinlectură i scriere, vorbire i ascultare trebuie să meargă mână-n mână cu instruirea în aceadisciplină, astfel încât elevii să dobândească instrumentele învățării pe tot parcursul vieții.Profesorii de diferite discipline nu pot fi doar specialiti ai acestor discipline, ci specialiști ai

învățării, care sunt contienți de impactul cititului i al scrisului, al vorbirii i ascultării asupra învățării respectivei discipline. Atunci câd elevii cunosc cum pot folosi lectura i scrierea pentru învățarea conținuturilor ei învață mai bine i astfel contribuie la sentimentul de succes alprofesorului i al elevului, deopotrivă.

Urmând sensul pe care l-am dat dezvoltării profesionale eficiente în formarea continuă latoate disciplinele colare în vederea schimbării practicii de la clasă, am proiectat atelierele de

lucru BaCuLit după următoarele principii ale dezvoltării profesionale:

Oferim profesorilor oportunitatea să interacționeze, apoi să reflecteze pentru a-i îmbunătăți demersurile didactice în cadrul disciplinei predate i convingerile desprepredare.

Oferim profesorilor ocazia să exerseze în timpul cursului noi strategii de predare i învățaredin domeniul literației

Oferim profesorilor sprijin orientat i feedback în adaptarea demersurilor de dezvoltare aliterație la disciplinele lor.

Aceste principii ale dezvoltării profesionale vor orienta următoarele activități de învățarefolosite în atelierele de lucru:


7/33


• discuții în perechi sau de grup în timpul atelierului

• sprijin din partea perechii sau a formatorului i feedback individual în timpul atelierului iprin comunicare pe platformă (construirea „comunității de învățare”)

•

prezentarea de informații relevante, precum i de modele de bună practică i oportunitățide a realiza legătura dintre aceste cunotințe i modelele de transpunere în practică

• prezentarea de instrumente i strategii de predare în domeniul literației

• demonstrarea strategiilor de predare specifice

• oferirea de exerciții, exemple practice i posibilități de cercetare pentru propria practicăde la clasă.

Cum se utilizează Caietul profesorului?

Pentru a pune în aplicare principiile dezvoltării profesionale în cursul BaCuLit, acest Caiet alprofesorului este un instrument important. Este un manual i un portofoliu în acelai timp:oferă materiale i metode destinate sprijinirii eforturilor dvs. de a schimba sustenabil practicade la clasă. Astfel, veți găsi instrumente ce pot fi aplicate imediat în predare, precum i sarcinipentru temele de casă, instrumente pentru aplicarea de metode de cercetare în clasă,instrumente de evaluare i fie de evaluare.

Vă urăm învățare fructuoasă, parteneri care să vă inspire i să aveți parte de tot sprijinulnecesar pentru a vă atinge scopurile de dezvoltare profesională.

Echipa Internațională BaCuLit


8/33


Modulul 1 Bazele BaCuLit şi proiectarea lecţiei

Privire generală asupra Modulului 1

Modulul 1 este unul din cele mai extinse ale întregului curriculum, care conține informații despre toateconținuturile şi fundamentele predării ale întregului curs. Modulul este compus din două blocuri.Blocul 1 necesită aproximativ 3 ore, blocul doi între 6 i 8 ore.

În primul bloc sunt furnizate câteva informații de fond legate de întrebarea: „De ce contează lectura întoate disciplinele de studiu?” Prezentarea PPT începe cu o scurtă activitate prin care cursanții suntsensibilizați în ceea ce privete importanța comprehensiunii în lectură i implicați activ în discurs.Următoarea parte a prezentării vă furnizează o privire generală asupra întregului curriculum BaCuLit, a

întrebărilor i conceptelor care urmează să fie abordate. Unele concepte sunt introduse în blocul 2 alModulului 1. Mai apoi, sunt prezentate i explicate metodele de lucru de bază ale cursului, cele maiimportante instrumente de lucru (în special Caietul profesorului) i cerințele pentru obținereaCertificatului BaCuLit (funcție i de poziția Asociațiilor Naționale BaCuLit). Drept introducere la toateacestea, sunteți invitați să reflectați asupra unor aspecte ale formărilor continue tradiționale, înaintede a face cunotință cu abordarea didactică specifică BaCuLit-ului. Această abordare asigură integrareastrânsă a teoriei cu practica. Tot aici veți afla mai mult despre „principiile BaCuLit ale dezvoltării

profesionale”. Blocul 2 introduce Cadrul BaCuLit de proiectare a lecției i cele trei principii transdisciplinare de bază(metacogniția, interacțiunea i implicarea activă), care sunt integrate în fiecare sesiune a formăriiBaCuLit. În plus, acest cadru conține patru componente ce vor fi dezvoltate separat în următoareleunități ale acestui modul: textele (organizarea textului, criterii de selecție a textelor), vocabularul,strategiile de lectură i evaluarea. În timpul cunoaterii elementelor individuale ale cadrului deproiectare a lecțiilor, sunteți încurajați să conectați, ori de câte ori e posibil, informația nouă cu stilulde predare propriu.

Acest curs vă sprijină să introduceți schimbări în practica de la clasă, oferind anse multiple pentruexersarea de metode noi în contextul programului de formare.

Puncte centrale ale modulului

Introducere: Lectura este importantă în toate disciplinele de studiu

Conținutul cursului BaCuLit:

- Conținutul i structura curriculum-ului BaCuLit

- Principii fundamentale ale dezvoltării profesionale

Cerințe ale cursului BaCuLit - Manualul profesorului

- Sarcini finale


9/33


- Cerințe pentru certificarea BaCuLit

- (opțional: platforma Moodle)

Punctul central al cursului BaCuLit: Un nou cadru al proiectării lecției

Conceptele transdisciplinare centrale ale proiectării lecției BaCuLit:

Metacogniția i literația

Interacțiunea i dialogul în clasă

Implicarea activă i încurajarea elevilor

Lecturi recomandate

1. Baker, L (2002), Metacognition in comprehension instruction. In: C. Block & M. Pressley (Eds.),

Comprehension instruction: Research-based practices. New York: Guilford Press. 77-95.

2. Garbe, C., Holle, K. & Weinhold S. (2010), ADORE – Teaching Struggling Adolescent Readers in

European countries. Key Elements of Good Practice. Frankfurt/Main: Peter Lang.

3. Hattie, J.A.C. (2009), Visible Learning. A synthesis of over 800 meta-analyses relatingto achievement . London & New York: Routledge.


10/33


M1_Mat 1: PPT Principiile generale ale proiectării lecției BaCuLit

Pentru a vedea slide-urile, deschideți un fiier separat (PPT-urile Caietul profesorului vor fi incluse înversiunea finală)


11/33


M1_Mat 1a: Platoul cu idei – O metodă de învățare prin cooperare

De ce utilizăm metoda „Platoul cu idei”? - Avantajele acestei metode de învățare prin cooperare

Toţi membrii grupului pot începe să lucreze imediat şi să devină activ implicați în actul gândirii,fiind încurajată gândirea independentă.

Mulți elevi sunt mai siguri pe ei i mai relaxați într-o discuţie cu un grup mai mic.

Atunci când elevii au „timp adecvat” alocat gândirii, calitatea răspunsurilor lor se îmbunătăţeşte.

Elevii învaţă cum să construiască pe ideile altora, îmbină idei comune şi le notează ca idei alegrupului.

Cum se foloseşte metoda „Platoul cu idei” ? – Paşi

Formaţi grupuri de câte patru elevi.

Formulați o sarcină.

Oferiţi fiecărui grup o coală de hârtie de flipchart de mărime A1 şi fiecărui elev un instrumentde scris.

Împărţiţi foaia în tot atâtea părţi câţi membri are grupul şi lăsaţi în centru un pătrat sau uncerc gol.

Cereţi elevilor să aşeze coala pe mijlocul mesei lor.

Cereţi elevilor să-şi noteze ideile/rezultatele sarcinii distribuite în spaţiul alocat pentrufiecare dintre ei de pe coala de hârtie. Se pot folosi instrumente de scris de culori diferite

pentru a distinge mai uor contribuția fiecăruia.

Grupul examinează contribuția fiecărui membru prin rotirea „platoului cu idei”.

După schimbul de idei şi discutarea acestora şi a rezultatelor, elevii ajung la acordul de grupfinal şi notează ideile comune emise în centrul colii de hârtie.

Sugestii şi idei de management

•

Încurajaţi gândirea individuală, precum şi schimbul de idei în grup.

• Monitorizaţi discuţiile care reflectă confuzii i rețineți aceste confuzii pentru a le aborda maitârziu cu întregul grup.

Platou cu idei pentru un grup de patru Platou cu idei pentru un grup de trei


12/33


M1_Mat 1d: Sarcină finală pentru Modulul 6

Pentru a rezolva această sarcină finală, veți reuni toate aspectele programului BaCuLit în propriulproiect de lecție. Sunteți rugat să elaborați acest proiect de lecție i să reflectați asupra proiectării ipredării lecției, precum i asupra procesului de învățare al elevilor.

Elaborarea proiectului de lecție

Pregătiți i elaborați planul propriu pentru o unitate a disciplinei dvs. de studiu, în care să luați înconsiderare modelul COME al formării competențelor de lectură în disciplinele de studiu. Acordațiatenție încorporării aspectelor importante învățate în fiecare modul precedent i folosiți strategiile iinstrumentele procesului didactic oferite în diversele module, legate de interacțiune, strategiimetacognitive, selecția textelor i evaluarea formativă.

În proiectarea unității puteți folosi documentul „Întrebări orientative pentru proiectarea lecției cureferire la cadrul BaCuLit - Un instrument de reflecție pentru profesori”.

Sarcini pentru portofoliu

Scrieți o reflecție finală substanțială pentru portofoliul dvs. despre modul în care ați proiectat ielaborat proiectele de lecție. Acordați atenție specială următoarelor sarcini i întrebări:

descrieți i concretizați alegerile pe care le-ați făcut în proiectarea lecției;

cum au influențat aceste alegeri activitățile dumneavoastră de predare efectivă?

în ce fel a fost influențat procesul de învățare al elevilor dumneavoastră?

Prezentarea proiectului de lecție

Ca sarcină finală, veți avea de prezentat proiectul de lecție i experiențele de predare întregului grup.Aceasta se va realiza într-o sesiune de postere: „Elaborarea...”. Elaborați un poster al proiectului delecție i o prezentare de 5 minute a acestuia, în care să punctați considerațiile i experiențeledumneavoastră cele mai semnificative.

*** Scopul realizării posterului este să împărtăiți proiectul de lecție i experiențele colegilordumneavoastră i să interacționați pe această temă. Posterul trebuie să vorbească de la sine, pe câtposibil, astfel încât treaba dumneavoastră să fie doar să completați informațiile pe care le conține. Ca

să atingeți acest scop, întocmiți un poster clar, structurat, concis i atractiv. ***

Și colegii, i formatorul vă vor oferi feedback la poster.


13/33


M1_Mat 2: Cadrul de proiectare a lecției în BaCuLit – întrebări orientative i conceptecentrale

Pentru a vedea slide-urile, deschideți un fiier separat (PPT-urile Caietul profesorului vor fi incluse în

versiunea finală)


14/33


M1_Mat 2a:Fiă de lucru: Imnul Americii

(1)

O say, can you see, by the dawn’s early light,

What so proudly we hail’d at the twilight’s lastgleaming.

Whose broad stripes and bright stars, thro’ the perilousfight,

O’er the ramparts we watched, were so gallantlystreaming?

And the rockets’ red glare, the bombs bursting in air,

Gave proof thro’ the night that our flag was still there.

O say, does that star-spangled banner yet wave

O’er the land of the free and the home of the brave?

(1)

O, spune-mi, vezi oare în zori de nouă zi,

Steagul ce cu mândrie-l salutam la apus?

Ce în luptele crâncene flutură-n vânt,

Stelele-asupra meterezelor aprinzând?

Scânteie de-obuze erau mărturie

În negura nopții - drapelul stătea.

O, spune-mi, mai dăinuie oare stindardul

Pe pământul cel liber, în patria mea?

(4)

O! thus be it ever, when freemen shall stand

Between their loved home and the war’s desolation.

Blest with vict’ry and peace, may the Heav’n rescuedland

Praise the Power that hath made and preserved us anation!

Then conquer we must, when our cause it is just,

And this be our motto: „In God is our Trust“

And the star-spangled banner in triumph shall wave

O’er the land of the free and the home of the brave!

(4)

De-a pururi, o, venic, noi liberi să fim,

Ferind de război ale noastre cămine,

Victorie, pace, pe-acest tărâm te slăvim,

Putere ocrotitoare de ceruri senine.

Izbânda să fie a noastră dreaptă soartă

Și ruga aceasta: „Dumnezeu e cu noi”,

Stindardu-nstelat triumfător să se-nalțe

Pe pământul cel liber, în patria mea.

Informații despre imn

versurile poeziei „ Defence of Fort McHenry" („Apărarea fortului McHenry”), scris în 1814 decătre avocatul i poetul în vârstă de 35 de ani, Francis Scott Key, în timpul războiului din 1812 (unconflict militar de 32 luni, între Statele Unite i Imperiul Britanic), după ce a fost martor albombardării Fortului McHenry de către navele Marinei Regale britanice în Chesapeake Bay(Baltimore, Maryland)

Key a asistat la bătălia de la Fort McHenry, fiind capturat i ținut pe un vas britanic. El a fostinspirat de victoria americană i de imaginea mărețului steag american ce flutura triumfător

deasupra fortului. La bordul navei, a doua zi, Key a scris un poem pe spatele unei scrisori pe care aținut-o în buzunar. În seara zilei de 16 septembrie a fost eliberat în Baltimore. El a terminat poezia la


15/33


Hotelul Indian Regina, unde locuia.

• versurile poeziei au fost transpuse pe melodia unui cântec englezesc binecunoscut intitulat„The Anacreontic Song" (sau „To Anacreon in Heaven"), compus de John Stafford Smith pentruAnacreontic Society, un club al bărbaților amatori de muzică din Londra;

• i-a fost recunoscută utilizarea oficială de către Marină în 1889 i de către preedinteleWoodrow Wilson în 1916, i a fost desemnat ca imn național printr-o rezoluție a Congresului pe 3martie 1931, semnată de preedintele Herbert Hoover;

• "The Star-Spangled Banner" ( „Stindardul înstelat”) este cântat în mod tradițional la începutulevenimentelor sportive publice din Statele Unite, precum i la alte adunări publice.

• Când se cântă imnului național i se arborează steagul, toți cei prezenți, cu excepția celor înuniformă, trebuie să se ridice în picioare cu fața îndreptată spre steag i cu mâna dreaptă pe inimă.


16/33


M1_Mat 2b: Un model al predării metacognitive

Carmen, o profesoară de istorie din SUA, le cere elevilor săi să citească prima strofă din „The Star-

Spangled Banner”

„O, spune-mi, vezi oare în zori de nouă zi,

Steagul ce cu mândrie-l salutam la apus?

Ce în luptele crâncene flutură-n vânt,

Stelele-asupra meterezelor aprinzând?

Scânteie de-obuze erau mărturie

În negura nopții-drapelul stătea.

O, spune-mi, mai dăinuie oare stindardul Pe pământul cel liber, în patria mea?”

Carmen decide să nu le comunice elevilor propriile sale idei despre această poezie. Ea dorete caelevii să îi expună ideile proprii despre text. Recurge la o strategie CRISS numită Scriere liberă.

Carmen începe să citească prima strofă a poeziei cu voce tare. Apoi spune elevilor: „Citiți strofa demai multe ori. Notați-vă ideile i întrebările legate de aceste versuri, precum i legăturile personalepe care le puteți stabili cu mesajul textului. Tot ce scrieți va fi corect. Nu renunțați! Rețineți că nuexistă răspunsuri greite! Pe măsură ce scrieți, gândiți-vă la strategiile pe care le utilizați ca cititorpentru a înțelege sensul celor citite.

Elevii încep să citească i să scrie. Carmen modelează activitatea, scriind propiile ei însemnări în jurnal. Pentru a studia ce se întâmplă, să ne axăm pe un elev. Derrick citete textul de câteva ori i începe să noteze în propriul jurnal.

Cine a scris această poezie? Ce se întâmpla când poetul scria?

Ce înseamnă „metereze”?

De ce erau mărturie scânteiele de obuze? Era război în momentul în care compozitorul a scris acest cântec?

Mă întreb de ce există un semn de întrebare la sfârșitul ultimului vers.

Compozitorul crede că libertatea este în pericol?

După aproximativ zece minute, Carmen le cere elevilor să discute ideile cu un partener. Derrickdiscută cu Matt. Ei îi împărtăesc comentariile i îi adresează întrebări. Împreună, încep săconstruiască sensuri. Când conversațiile încep să-i urmeze cursul, Carmen solicită fiecărui elev săscrie despre ceea ce reprezintă poezia. Care este răspunsul tău personal cu privire la această poezie?Derrick dă următorulrăspuns în jurnalul său:

Poezia îmi amintește de ceea ce se întâmplă în timp de război. Obuzele explodează în aer. În minteamea văd imagini ale steagului SUA ridicat la jumătatea catargului în semn de doliu deoarece unsoldat a fost ucis. Humvee-ul său a dat peste un exploziv. În jurul orașului există steaguri americane

peste tot. Drapelul înseamnă onoare, libertate. Cred că nu trebuie să o luăm ca pe ceva normal -trebuie să muncim pentru libertate.


17/33


Apoi se discută în grup. Carmen le cere celor care doresc să citească clasei ceea ce au notat. Fiecareelev îi oferă propria interpretare. Împreună ei construiesc o varietate de sensuri.

Carmen apoi cere elevilor să scrie strategiile pe care le folosesc pentru a construi sensuri ale poeziei.Ce ai făcut pentru a înțelege sensul poeziei?

Derrick scrie: Am citit prin strofă o dată, dar nu am înțeles foarte bine. Am auzit acest cântec demulte ori, dar cred că nu m-am gândit niciodată la ceea ce înseamnă cuvintele. Am avut o mulțimede întrebări. Apoi m-am întors și am recitit. M-am gândit la ce ar putea însemna fiecare imagine. M-aajutat să vorbesc cu Matt. El a avut unele idei diferite. Amândoi am vorbit despre anumite filmedespre război pe care le-am văzut on-line și la televizor. Soldaților răniți li s-au dat steaguri larevenirea în țară. Erau o grămadă de steaguri. Amândoi am crezut că poezia este despre război șidespre modul în care steagull flutura pentru libertate.

Derrick este un exemplu de cititor activ, care tie să-i formuleze singur regulile de citire, care aabordat corect problema realizării sensului celor citite. După prima lectură el tia că nu a înțeles. Afăcut un efort să înțeleagă legând cuvintele autorului de propria experiență. Prin conversația sa cuMatt, el a început să reflecteze apoi să îi elaboreze ideile personale.

Apoi Carmen întreabă: „Ce am făcut eu ca profesor pentru a vă ajuta să citiți și să interpretațiaceastă poezie? Cum v-am ajutat să vă utilizați propriile cunoștințe? Ce am făcut pentru a vă ajuta sădeveniți mai activ implicați în lecție? Aș fi putut să vă citesc poezia, să vă adresez întrebări despreaceasta și apoi să vă ofer propria mea interpretare. În schimb, am făcut ceva diferit. Aș dori să știu ce

părere aveți.

Elevii discută în timp ce Carmen rezumă comentariile acestora:

Mi-a plăcut când ne-ați spus că tot ceea ce am scris sau am discutat cu privire la această poezie a fost corect. Acest lucru m-a făcut să mă simt bine scriindu-mi propriile idei. Am avut

idei diferite despre text.

Mi-au venit mai multe idei atunci când ne-ați solicitat să scriem la ce ne gândim în legătură cuaceastă poezie. Nu aș fi venit cu aceleași idei dacă ne-ați fi spus adevăratul sens- cel al dvs.-de la început.

Am vizualizat ceea ce am citit – parcă vedeam obuzele explodând și steagul.

Ne-a ajutat discuția ideilor personale cu altcineva.

Discutând pe marginea textului și scriind întrebări am devenit cu adevărat curios.Aș dori săștiu de ce și când a fost scrisă poezia „The Star-Spangled Banner”( „ Stindardul înstelat”).

În cele din urmă, Carmen conduce o discuție despre modul în care elevii au descoperit ce înseamnăsă fii metacognitiv, strategic. Ea spune: „Evocarea, reamintirea cunoștințelor pe care le aveți deja,atunci când discutați, scrieți, vă imaginați cum arată lucrurile - toate aceste procese sunt factori aireușitei voastre în înțelegere. Niciunul dintre voi nu a fost pasiv. În schimb v-ați verificat continuucomprehensiunea.” Ei discută, de asemenea, de ce discuțiile i scrisul despre învățare îi ajută sădevină mai contienți de strategiile care funcționează. Carmen explică „Modul în care învățăm estela fel de important ca și ceea ce am învățat ”.

Santa, Carol et. al. (2012): Project CRISS. 4th Edition. Helping Teachers Teach and Learners Learn.Kendall Hunt. p. 19f


18/33


M1_Mat 2c: În sprijinul înțelegerii metacogniției

Profesorul explică: Metacogniția este un termen despre care veți auzi mult la clasă. La sfârșitul anului

școlar sper că veți deveni, cu toții, elevi metacognitivi. Voi începe cu o scurtă examinare a ceea ce înseamnă metacogniția, după care vă voi arăta cum funcționează ea în cazul meu.

A fi metacognitivi înseamnă să devenim conștienți asupra progresului în învățare. Puteți gândi despremetacogniție ca având două părți. Prima parte este conștientizarea învățării. Fiecare din noi segândește la un „instrument” care veghează asupra învățării. Dacă suntem elevi metacognitivi, acestinstrument ne șoptește continuu la ureche, în timp ce citim, scriem, vorbim și ascultăm. Ne cicălește cu

întrebări și sugestii despre înțelegere. „Cum merge asta? Înțelegi? Fii metacognitiv. Nu abandona. Încearcă. Pune-ți întrebări să vezi dacă ai reușit.”

Elevii care întâmpină probleme în școală nu au început să folosească acest instrument. Ei nu știu cândnu au înțeles. Ei cred că monitorizarea învățării lor aparține altcuiva, cum ar fi profesorul sau părintele.

Primul pas în a deveni metacognitivi este responsabilizarea nostră în evaluarea propriului proces de învățare. Tu, ca cel care învață, ești singurul care poți face asta. Așadar, începe să folosești acelinstrument de monitorizare din minte. Lasă-l să te cicălească!

Profesorul explică mai departe: a fi conștient dacă înțelegi sau nu conduce la a doua parte în a fimetacognitiv – decizia pe care o iei în a corecta înțelegerea în caz că nu ai realizat-o. Elevii de succes nudoar înregistrează dacă învață sau nu, ei cunosc strategii de căutare a sensului. De fapt, eleviimetacognitivi folosesc o varietate de strategii de învățare pentru a-și asigura înțelegerea și învățarea.

Apoi, profesorul modelează modul în care recurge la metacogniție, cu un fragment de lectură din unuldin textele cursului său. În timp ce citete, el se oprete după fiecare paragraf i se întreabă dacă a

înțeles. Poate începe cu: „Da, pare a fi clar .” Dar pe alocuri poate identifica lipsa înțelegerii: „Nu am

priceput; sunt confuz. Nu înțeleg ce vrea autorul să spună despre …. Am nevoie să recitesc și să-mi dauseama ce n-am înțeles. Ce întrebări am? Voi citi paragraful următor să văd dacă autorul nu explică maibine acolo. Dacă în continuare nu este clar, voi încerca să vorbesc cu cineva despre ceea ce nu înțeleg.”

Adresându-se clasei, el continuă: Ați remarcat că atunci când am realizat că nu am înțeles textul amștiut câteva strategii pe care le-am încercat – mi-am adresat întrebări, am recitit, am citit cu voce tareși cu altcineva – pentru a mă ajuta să înțeleg. Metacogniția implică acest proces cu două valențe – auto-monitorizarea înțelegerii și, dacă e nevoie, aplicarea de strategii de rezolvarea a comprehensiunii.

Așadar, învățând conținutul acestui curs, veți învăța și modul în care veți deveni elevi metacognitivi șicare folosesc strategii. Cu alte cuvinte, vă voi învăța cum să creșteți volumul acelui aparat din minteavoastră și vă voi arăta cum să utilizați strategii de învățare pentru a avea succes la conținutul disciplinei.

Cele două scopuri pe care le am sunt (1) să învățați conținutul cursului meu și (2) să învățați cum să învățați pentru a avea de success.

Santa, Carol et al. (2012): Project CRISS. 4th Edition. Helping Teachers Teach and Learners Learn.Dubuque (Iowa): Kendall Hunt, p. 6f.


19/33


M1_Mat 2d: GÂNDIȚI – LUCRAȚI ÎN PERECHI – COMUNICAȚI

O tehnică de învățare prin cooperare ce se poate aplica imediat la clasă

„Gândiți – lucrați în perechi – comunicați” (GLC) este o tehnică simplă cu beneficii semnificative. GLCconduce la o mai mare participare a elevilor i la o retenție mai bună a informațiilor. Folosind acestprocedeu, elevii învață unul de la altul i îi testează ideile într-un context neamenințător înainte de arisca să i le expună public. Încrederea elevilor crete i toți au posibilitatea să participle le lecție, i nudoar acei câțiva care fac asta voluntar tot timpul. Beneficiile pentru profesor includ timp mai multpentru sarcini la clasă i o mai mare calitate a contribuțiilor elevilor la discuțiile din clasă. Elevii înțelegmai clar ateptările privind atenția i participarea la discuțiile din clasă.

Procedură:

..1. Pasul 1 – Profesorul adresează o întrebare provocatoare

Procesul GLC începe cu o întrebare care invită la gândire, adresată de către profesor întregii clase.Aceasta poate fi o întrebare deschisă sau o problemă pe care profesorul dorete să o discute cu clasa.

Întrebările simple, cu un singur răspuns corect, trebuie evitate în acest model. Întrebările trebuie să serefere la probleme sau dileme pe care elevii nu pot să le gândească la fel de bine singuri.

..2. Pasul 2 - [„Gândiți”] – Elevii gândesc individual

Profesorul le dă elevilor un anumit interval de timp pentru a gândi răspunsuri la întrebare. Timpul

trebuie decis în funcție de cunotințele elevilor, natura întrebării i gestionarea în ansamblu a timpuluialocat lecției. Poate fi de ajutor, dei nu este obligatoriu, ca elevii să -i noteze răspunsurile i soluțiilelor individuale. Elevii trebuie să înțeleagă că din moment ce nu există un singur răspuns corect, esteimportant ca fiecare să aibă nite răspunsuri proprii la întrebarea pusă.

..3. Pasul 3 - [„Lucrați în perechi”] – Fiecare elev discută răspunsurile sale cu perechea

Sfâritul pasului „Gândiți” semnalează elevilor că pot să înceapă să lucreze cu un alt elev pentru aschimba ideile i răspunsurile găsite. Împreună, fiecare pereche de elevi poate reformula un răspunscomun, bazându-se pe o accepțiune colectivă asupra soluțiilor posibile la problemă. Procesul poatemerge mai departe cu un pas, cerând perechilor să se regrupeze pentru o rafina ideile lor înainte de

fi exprimate în fața întregii clase. Aceste mici grupuri sunt mai puțin amenințătoare pentru elevi, decâtdacă ar trebui să prezinte un răspuns netestat în fața întregului grup. Pasul „lucrați în perechi”

încurajează dialogul între elevi despre problemă.

..4. Pasul 4 - [„Comunicați”] – Elevii împărtăesc răspunsurile lor cu toată clasa

În acest pas final elevii prezintă soluțiile lor, individual sau în cooperare cu alt elev, întregii clase. Dacăelevii au realizat prezentări în formă grafică, de ex. diagrame, atunci fiecare membru al perechii îiasumă produsul gândirii lor comune. Pasul final al GLC are o serie de beneficii pentru toți elevii. Ei vădacelai concept exprimat în moduri diferite, deoarece probabil că elevii vor fi găsit expresii proprii,

unice, pentru a răspunde la întrebare. Mai mult, conceptele utilizate în răspunsuri sunt exprimate înlimbajul elevilor, i nu în cel al manualului sau al profesorului. Elevii îi pot ilustra gândurile în prezentări


20/33


grafice, ceea ce înseamnă că profesorul răspunde la o diversitate mai mare de stiluri sau preferințe de învățare.

Beneficii:

Strategia GLC crete comunicarea personală, ceea ce este necesare pentru elevi în procesarea internă,organizarea i retenția ideilor (Pimm 1987). În schimbul de idei elevii dețin controlul asupra învățării,negociază înțelesuri i nu se ateaptă ca doar profesorul să îi expună părerea (Cobb i colab. 1991).

Alte beneficii ale folosirii strategiei GLC includ: schimbările pozitive în stima de sine a elevilor; respectulpentru ideile celorlalți (apar ca urmare a faptului că elevii au ocazia să se exprime i să fie ascultați).Elevii au oportunitatea să învețe deprinderi de gândire de ordin superior de la perechile lor, câtigătimp în plus i devin mai încrezători în timpul raportării către întreaga clasă. Pasul „lucrați în perechi”al strategiei asigură participarea fiecărui elev la discuții. Chiar i un elev care se simte stânjebit sădiscute ideilor sale cu întreaga clasă are ocazia să îi expună ideile măcar unui alt elev. În final, dei

strategia pare a fi consumatoare de timp, ea face discuțiile din clasă mai productive, din moment ceelevii au ocazia să-i formuleze propriile idei înainte de a se conecta la conversația cu întreaga clasă.

Bibliografie:

M. A., Estes, T. H., & Schwab, J. H. (1999). Instruction: A models approach, 3rd edition. Boston: Allyn &Bacon, pp. 279-280.

http://www.teachervision.fen.com/group-work/cooperative-learning/48547.html#ixzz2E1IUteNS;

01.12.2012

http://www.teachervision.fen.com/group-work/cooperative-learning/48547.html#ixzz2E1IUteNShttp://www.teachervision.fen.com/group-work/cooperative-learning/48547.html#ixzz2E1IUteNShttp://www.teachervision.fen.com/group-work/cooperative-learning/48547.html#ixzz2E1IUteNS


21/33


M1_Mat 2e: Ce tim i ce este nevoie să tim despre implicarea activă în lectură?

Jurnalul dublu pentru consemnări în timpul colectării informațiilor i a discuțiilor

Idei; cuvinte; comentarii (de laprezentare/discuții…)

Reacțiile/conexiunile/gândurile mele


22/33


M1_Mat 2f : Întrebări orientative pentru proiectarea lecției

EVALUARE FORMATIVĂ I

Ce indică evaluările uzuale despre punctele tari i punctele slabe ale elevilor mei? (în ceea ce privete învățarea conținuturilor, dezvoltarea competențelor de literație i motivația lor)

Cum pot folosi aceste informaţii pentru a preda astfel încât să dezvolt competențele de literație aleelevilor în cadrul disciplinei pe care o predau?

Cum îi pot sprijini pe elevi (toată clasa, grupuri sau/şi indivizi) să exploateze punctele lor tari pentru ale depăşi pe cele slabe?

TEME MAJORE ŞI SCOPURILE ÎNVĂŢĂRII ÎN LECŢIA/UNITATEA MEA

Care sunt scopurile mele în această lecție, ca răspuns la nevoile elevilor mei în ce privete învățarea ladisciplina de studiu i a literației ?

Care este conținutul central în această unitate? Ce atept să tie i să tie să facă elevii, ca rezultat alparcurgerii acestei unități?

Care sunt materialele de învățare pe care le voi selecta pentru a întâmpina aceste ateptări în învățare? În cazul unei unități fixate: ce fel de rol joacă textul în această unitate?

IMPLICAREA ACTIVĂ

Cum pot afla ce vor elevii să tie despre această temă, pentru a-i implica activ în învățare?

Cum pot ei participa în alegerea materialelor de învățare pentru această unitate i în stabilireascopurilor pentru propriul lor demers de învățare?

Cum pot implica activ fiecare elev în procesul de învățare?

INTERACŢIUNEA

Cât de multă modelare din partea mea va fi necesară pentru ca elevii să poată folosi strategiile pecare vreau să le includ în această lecție?

Ce fel de sprijin / activități de scaffolding va trebui să ofer elevilor în învățarea acestui conținut?

Cum pot asigura participare i interacțiune maximă între elevi?

METACOGNIŢIE

Cum pot ajuta elevii să înțeleagă importanța activării propriilor cunotințe?

Cum îi pot ajuta să se concentreze asupra sarcinilor i asupra propriilor scopuri de învățare?

Cum îi pot ajuta pe elevi să-i monitorizeze continuu propria comprehensiune?

Ce oportunități vor avea elevii să-i rezolve ariile neînțelese în vederea realizării mai bune a sarcinilori a performării mai bune la evaluarea finală?


23/33


Cum voi oferi elevilor oportunități de autoevaluare i reflecție asupra învățării lor?

TEXTE

Care sunt caracteristicile textului specific ales i ale acestui tip de text, în general?

Ce provocări conține acest text (în structură, conținut i vocabular) pentru elevii mei i cum îl pot faceaccesibil lor? Este acest text în „zona lor proximă de dezvoltare”?

Care sunt ideile majore în acest text? Cum se leagă ele conceptual? Cum se leagă de conținutul lecțieiprecedente?

VOCABULAR

Cum construiesc înțelegerea vocabularului esențial?

Cum selectez cuvintele esențiale pentru elevi pentru a învăța la disciplina mea?

Ce fel de strategii voi utiliza pentru ca elevii mei să stăpânească vocabularul important?

STRATEGII DE LECTURĂ

Cum pot modela folosirea strategiilor înainte – în timpul i – după lectură, în vederea sprijinirii elevilor în înțelegerea mai bună a acestui text particular?

Ce instrumente trebuie elevii să folosească în structurarea conținutului acestui text în timpul lecturii idupă lectură (de ex: sublinierea selectivă, rezumarea, hărți conceptuale, diagrame Venn, tabele, relațiitemporale, jurnale duble etc.)?

Ce strategii voi oferi elevilor mei pentru a sprijini perseverența lor activă în lectură?

Ce oportunități ofer elevilor mei să reflecteze metacognitiv asupra irului i utilității strategiiloraplicate?

EVALUARE FORMATIVĂ II

Cum pot evalua competențele i strategiile de lectură ale elevilor cu textele din disciplina mea?

Cum pot evalua cunotințele elevilor mei legate de conceptele cheie i de vocabularul specificdisciplinei pe care o predau?

Cum pot folosi aceste informații pentru a adapta predarea literației în disciplinele de studiu?

Cum îi pot ajuta pe elevii mei să-i monitorizeze progresul ca cititori i gânditori în relație cu texteledisciplinei mele?

Ce fel de auto-evaluare trebuie să folosească elevii mei?

Ce informații de evaluare voi furniza elevilor ca să înțeleagă ce se ateaptă de la ei?


24/33


M1_Mat 2g: Întrebări orientative pentru proiectarea lecției cu referire la cadrul BaCuLit -Un instrument de reflecție pentru profesori

Notați în dreptul întrebărilor cu:

- dacă nu v-ați gândit niciodată,

+ dacă v-ați gândit câteodată,

++ dacă vă gândiți întotdeuna

la aspectul respectiv.

I. Pregătirea pentru întreaga unitate

Înainte de a începe o nouă unitate tematică, mă gândesc la următoarele întrebări referitoare la ceea cetiu despre punctele tari i slabe ale elevilor mei i, de asemenea, la tema majoră i scopurile unitățiide învățare:

Întrebările mele - + ++

1) Ce indică evaluările uzuale despre punctele tari i punctele slabe ale elevilormei? (în ceea ce privete învățarea conținuturilor, dezvoltarea competențelorde literație i motivația lor)

2 a) Cum pot folosi aceste informaţii pentru a preda astfel încât să dezvoltcompetențele de literație ale elevilor în cadrul disciplinei pe care o predau?

2 b) Cum îi pot sprijini pe elevi (toată clasa, grupuri sau/şi indivizi) să exploatezepunctele lor tari pentru a le depăşi pe cele slabe?

3) Care sunt scopurile mele în această lecție, ca răspuns la nevoile elevilor mei înce privete învățarea la disciplina de studiu i a literației?

4 a) Care este conținutul central în această unitate?

4 b) Ce atept să tie i să tie să facă elevii, ca rezultat al parcurgerii acesteiunități?

5 a) Ce materiale didactice voi selecta pentru a răspunde acestor ateptări privind învățarea?

5 b) În cazul unei unități fixate: ce fel de rol joacă textul în această unitate?

II. Pregătirea pentru implicarea activă a elevilor

Înainte de a începe o nouă unitate tematică, mă gândesc la următoarele întrebări referitoare la modul în care îi implic activ pe elevi în vederea aprofundării comprehensiunii textelor i învățarea în disciplină:



25/33


1) Cum pot afla ce vor elevii să tie despre această temă, pentru a-i implica activ în învățare?

2) Cum pot ei participa în alegerea materialelor de învățare pentru aceastăunitate i în stabilirea scopurilor pentru propriul lor demers de învățare?

3) Cum pot implica activ fiecare elev în procesul de învățare?

III. Pregătire pentru modalități deschise, constructive de interacțiune cu elevii

Înainte de a începe o nouă unitate tematică, mă gândesc la următoarele întrebări referitoare lamodalitățile de interacțiune care în învățarea la conținutul disciplinei:


1) Cât de multă modelare va fi necesară din partea mea pentru ca elevii săpoată folosi strategiile pe care vreau să le includ în această lecție?

2) Ce fel de sprijin / activități de scaffolding va trebui să ofer elevilor în învățarea acestui conținut?

3) Cum pot asigura participare i interacțiune maximă între elevi?

IV. Pregătirea pentru activizarea elevilor la nivel matacognitiv

Înainte de a începe o nouă unitate tematică, mă gândesc la următoarele întrebări referitoare la modul în care se pot activiza elevii la nivel metacognitiv în vederea sprijinirii comprehensiunii textului i învățarii la disciplină:


1) Cum pot ajuta elevii să înțeleagă importanța activării propriilor cunotințe defond?

2) Cum îi pot ajuta să se concentreze asupra sarcinilor i asupra propriilor

scopuri de învățare?

3) Cum îi pot ajuta pe elevi să-i monitorizeze continuu propriacomprehensiune?

4) Ce oportunități vor avea elevii să-i rezolve ariile neînțelese în vederearealizării mai bune a sarcinilor i a performării mai bune la evaluarea finală?

5) Cum voi furniza elevilor oportunități de autoevaluare i reflecție asupra învățării lor?

V. Sprijinirea elevilor în folosirea textului ca instrument al învățării


26/33


La lecții folosesc texte selectate (de ex.: din manual, caiete de lucru, ziare) i mă gândesc la următoarele întrebări:


1) Care sunt caracteristicile textului specific ales i ale acestui tip de text, îngeneral?

2 a) Ce provocări conține acest text (în structură, conținut i vocabular) pentruelevii mei i cum îl pot face accesibil lor?

2 b) Este acest text în „zona lor proximă de dezvoltare”?

3 a) Care sunt ideile mari în acest text?

3 b) Cum se leagă ele conceptual?

3 c) Cum se leagă de conținutul lecției precedente?

VI. Sprijinirea elevilor în înțelegerea vocabularului esențial

La lecții utilizez vocabular – cheie i mă gândesc la următoarele întrebări:


1) Cum construiesc înțelegerea vocabularului esențial?

2) Cum selectez cuvintele esențiale pentru elevi pentru a învăța la disciplina mea?

3) Ce fel de strategii voi utiliza pentru ca elevii mei să stăpânească vocabularulimportant?

VI. Sprijinirea elevior în folosirea strategiilor de lectură pentru îmbunătățirea comprehensiuniitextului

La lecții, sprijin înțelegerea textului de către elevii mei înainte, în timpul i după lectură. Pentru acestscop mă gândesc la următoarele întrebări:


1) Cum pot modela folosirea strategiilor înainte – în timpul i – după lectură, învederea sprijinirii elevilor în înțelegerea mai bună a acestui text particular?

2) Ce instrumente trebuie elevii să folosească în structurarea conținutului acestuitext în timpul lecturii i după lectură (de ex: sublinierea selectivă, rezumarea,hărți conceptuale, diagrame Venn, tabele, relații temporale, jurnale duble etc.)?

3) Ce strategii voi oferi elevilor mei pentru a sprijini perseverența lor activă înlectură?

4) Ce oportunități ofer elevilor mei să reflecteze metacognitiv asupra irului iutilității strategiilor aplicate?


27/33


VII . Implicarea activă a elevilor în evaluare i folosirea informației de la evaluare în orientareainstruirii

La lecții, folosesc metode de evaluare i mă gândesc la următoarele întrebări:


1 a) Cum pot evalua competențele de lectură i strategiile elevilor mei cu textelespecifice disciplinei mele?

1 b) Cum pot folosi aceste informații pentru a adapta predarea literației îndisciplinele de studiu?

2 a) Cum pot evalua cunotințele elevilor mei legate de conceptele cheie i devocabularul specific disciplinei pe care o predau?

2 b) Cum pot folosi aceste informații pentru a adapta predarea literației îndisciplinele de studiu?

3 a) Cum îi pot ajuta pe elevii mei să-i monitorizeze progresul ca cititori igânditori în relație cu textele disciplinei mele?

3 b) Ce fel de auto-evaluare trebuie să folosească elevii mei?

4) Ce informații de evaluare voi furniza elevilor ca să înțeleagă ce se ateaptă dela ei ?


28/33


M1_Mat 2h: Asigurați-vă i verificați

Asigurați-vă i... verificați!

. Asigurați-vă că implicați activ elevii dvs . în evaluare

Înaintea citirii ◊

În timpul citirii ◊

După citire◊

Asigurați-vă că implicați activ elevii în activitățile de învățare...


În timpul citirii◊

După citire

◊

Asigurați-vă că vă gândiți la modalități deschise i constructive de interacțiune cu elevii



După citire◊

Asigurați-vă că elevii dvs sunt de asemenea activi la nivel metacognitiv



După citire◊

Asigurați-vă că elevii dvs. pot utiliza textul ca instrument pentru învățare Înaintea citirii

◊ În timpul citirii

◊ După citire◊

Asigurați-vă că elevii dvs pot să opereze cu anumite probleme de vocabular Înaintea citirii

◊

În timpul citirii ◊ După citire◊

Asigurați-vă ca stimulați utilizarea strategiilor de către elevi


În timpul citirii◊

După citire◊


29/33

M1_Mat 2i: Instrument BaCuLit nr.1: Formular de proiectare a lecției

Vă rugăm să prezentați o lecție normală (nu una extraordinară!) la disciplina dvs. principală, în care sunt incluse activități de lectură (i scriere?) pentru eleviidvs. Vă rugăm să aduceți la primul atelier BaCuLit toate textele pe care le-ați folosit la această lecție. Evidențiați următoarele aspecte, folosind acest formular(sau oricare altul care vă este mai familiar):

Subiectul i tema lecției:_______________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________

Timp / Fază de

lucru Activitățile profesorului Activitățile elevului Mijloace de învățre (texte etc.)

Metode, instrumente, strategii însprijinul învățării


30/33

Timp / Fază de

lucru Activitățile profesorului Activitățile elevului Mijloace de învățre (texte etc.)

Metode, instrumente, strategii însprijinul învățării


31/33

31


32/33


M1_Mat 2k: Chestionar de evaluare pentru fiecare modul BaCuLit

1. Ce fel de ateptări ați avut în legătură cu acest atelier?

________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

2. Marcați pe următoarea scală gradul general de satisfacție privind acest workshop:

Total nemulțumit (1) (2) (3) (4) (5) Total mulțumit

3. Vă rugăm evaluați următoarele aspecte ale atelierului:

A = excelent / foarte înaltB = bun / înalt C = satisfăcător D = nesatisfăcător / scăzut

A B C D

Scopurile iconținuturilemodulelor

CUMEVALUAȚI…

…relevanța scopurilor?

…relevanța conținuturilor?

…contribuția acestui curs la propriadezvoltare profesională?

Metodologie ievaluare

CUMEVALUAȚI…

…metodele de lucru i strategiile de învățare aplicate în acest atelier?

…condițiile create pentru implicareaactivă i auto – reflecția dvs. întimpul atelierului?

…posibilitățile create pentru a faceschimb de experiență cu alțiprofesori?

…modul de evaluare utilizat în

timpul cursului?

Condițiigenerale(durată,material iresurse)

CUMEVALUAȚI…

…durata cursului?

…utilitatea materialelor iinstrumentelor de lucru disponibilela acest curs de formare continuă?

…relevanța resurselor utilizate întimpul acestui curs, sugerate pentrua schimba practicile de la clasă?


33/33

4. Vă rugăm să oferiți răspunsuri i comentarii la următoarele întrebări:

a) Ce v-a plăcut la acest atelier? (la cursul BaCuLit până acum)?

b) Ce probleme ați experimentat sau ați observat în cadrul atelierului, al pregătirii acestuia sau încerințele temelor de casă?

c) Ce fel de îmbunătățiri ați propune pentru cursurile viitoare (i pregătirea acestora)?

Mulțumim foarte mult pentru participare!

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	catalinlungeanu758
View:	443 times
Download:	11 times

CAIETUL PROFESORULUI_Modul1

Documents